ANUL I.
- 1859.
SÂMBĂTĂ 18 IULlO.
Aneast% foaie ese de doi» ori ne s-i>iittmîn'& Aliepkspea ini Sini-
liXta.
Llreijul abonamentK-!sî nentrs sn ans 24 Sf. Ilentrs '/s „	12 „
Trcî lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nliti ks oOn.
FOIA POLITICĂ SI LITTERAR
Abonania se fane la Ilbr-iria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linsk; nilor. iamrin disti il'te !a D. sekre-tai'i ai AuminLtianii mi la koresnondengii librăriei- Ori ae abonament trebsie iilitit îndată. ks ş/ibskrierea.
Ileclacforii responsabila DIM1TRIE BOLINTINEANU.
Depeşe Telegrafici».
Dsiib o revisisne f'BkstB de M. S. Dom-nsl a esnrimat mslţsmiri kBtre mai nislriî kaiil-
PRINCIPATELE-UNFi E.
Bucureşti, 18 luliu.
Desnre libertatea satelor mi sătenilor.
ftna din kestisnele vitale ale nanionali-tBţeî,. nivilisanisnei ini nrosneritBţei noastre este, ft.r'B îndoialB, kestisnea ameliorBrii soar-tel jjţBranilor. NiniodatB kestisne ns noale st adskB mai mare skimbare în Iskrsrile ţT.-reî dekBt îmbsnBtBţirea soarteî a ninni milioane de RoniBni. A fane ka ton! ntranii sb devie mini nronrietari, ar fi aî fane uetBţenî. Konvenţisnea iib înkide aneastB kale. Ea nroklamB amelioraţisnea soartei sătenilor mi zine tot de odatB ks nimeni ns ra mtea fi es-vromiat, nentrs kame de interes nsblik dekst ks desmgsbirea. De snde se înţelege kB se a-donteazB sas uoate sb se. adonteze .nrianinsl de îmuronrietBrire a ţBianilor, ks desnB-gsbire.
Starea ţBianilor de astBzî noate sb fie maî mslt saS mai nsţin krstigsoasB nentrs dînuiiî, ns vom intra în disksţisne. Ns este aini vorba desnre aneasta, ni de nrinninsl li-bcrt'bijeî. Sitenii trebsie sb fie netBţenî liberi ; mi reyimsl în vigoare ns le kezBinse-iilte aneastB libertate. Servayisl sas robia e sie reiiresintatB min zilele de Iskrs în natsrB. Elin a'ieste zile, sBteniî as ncrdst libertatea de netBţenî. nrin aneste zile, sBteniî se aflB nsiui ks totsl îîi disnosiţisnea nronrietarilor saS aren-dainilor. Aneste zile dc Iskrs deskid noarta tstslor absssrilor sas din nartea nronrietarilor, aiMidamilor, ssb administratorilor, sas din nartea sBtenilor kiar: de aini nsrued nele mal mslte rele.
SBteansl trebse sb lskre tBrBmsl nronri-etarslsî, de mslte ori atsn'iî kBnd interesele sale nrivatc îl keamB în altB narte. Nsmersl zilelor de mslte ori se îndoiesk nrin abss. lIele mai mslte nlBnyerl SBtencsni nsrned de ainî. MaltratBri, înkisorî, bBtBi, ne înnearkB anesti neferiniţî as kassB aneste zile de ls-krs. nrin ele SBteniî aS devenit sklavî, nrin ele administraţisnea din nlBiuî a toatei ţBri a liBzst în mBna arendainilor. korsnţisnea ssb administratorilor fane st. lase, farB koutrol, ne sBtenî în nsterea anestor bemleyi noi din Tsrnia. Konvennisnea nromite desvoltarea in-stîtsţisnelor msnininale. Ksm se vor nstea ameza institsţisnî msnininale, kBnd satele sînt robite arendainilor? kBnd alemii satelor sînt servii arendainilor ? kBnd nei din srmB dela diurnii 1î înkid în bat?
Asfel dar trebse ka satelele sb fie indi—
nendente nentrs ka SBteniî sb fie netBţeni liberi. Aneste se noate kBUBta nrin înnronri-etBnrea ţBianilor ne nogoanele de nBmînt ne-nesaris esistinţei lor, sas nrin rBsksmnBrarea satelor dela nronrietari. Sna mi alta ne dsk deonotrivB la dorinţa noastre, la nrinni-usl de libertate al SBtenilor. ItBnd nea din-tBis ns ar afla astBzî timnsl sbs, ne am mslţsmi ne nea de a dosa. Noi .snim kBt este de jsst mi stil de a se realisa nea din— tT>is; dar snim asemenea kBt este de greş a resini. în momentsl de fayB. Snim kBt este de nenkslos nentrs kestisr.ea de naţionalitate, sra mi desbinarea ne aneastB kestisne ar na-sne, de s’ar nsne ne tanet îndatB astBzî; asfel daka snsl iui nel alt mijlok noyte sb ne dskB deonotrivB la desrobirea SBtenilor mi a satelor, ren» sb se dea nasne>e de desbinBri ne ne ar dsne la anarxie sas în braţele streinilor, ns am resninye nel de al doilea mijlok. a»iest mijlok este, o renefBm, a se libera nrin rBsksmiiBrare satele de ori ne drent, astori-tate mi înrîsrire a nronrietarilor mi a se a-franiua SBteniî, nrin desfiinţarea ks totsl a zilelor de lskuk. Aneste. ziJe de Iskrs, desfiinţate, SBteniî devin uronrietarî ks desnBgsbiie în bani ne sate, kBt nentrs iiBmîntsl de ls-krs mi îiBmsne îBniBn în kondiţfsnele leys-iref, nlBtind nartea de zile î|i bani.
Satele resksnuiBrate de SBtenî se mlikB la nosiţisnea oramelor ks" toate drentsrilc de kare se bsksrB nele din srmB. Ns kredem ka iironrietariî sb fakB difiksltBţi a rensuţa la mononolsrile ne le kezBinsias leyile în tre-kst nrin satele lor.
Konvennisnea desfiinţeazB, în ori ne kas aneste mononolsri monsti soast. (art. 46),
Ksriersl nrinniiiatelor-5nite .în No. 15 trimite la adresa Diraboviţeî o baterie de nia-sime morale mi nolitinc desnre ziarislikB, Is-krsrî ne se nitesk în toate întrodskţisnile de leyî assnrţi nreseî. Dsiib aneasta vine o armie de argsmentaţisnî assnra snsl art. din Dîmboviţa, desnre aleyerile msnininale.
Ilrin art. Dîmboviţei se trata daka alegerile msninimrle din srmB, f&kste dsne re-gslament, ns sînt o kBlkare de Konvennisne. Dîmboviţa ni ta art. din Konvenţisne kare zi-ne, kB legile în vigoare se vor nBstra nsmai în disnosiţisnele lor ne kare ns le-a lovit K011-venţisnca, înkeiud kB anei artikol ne regs-leazB în statstsl organik kestisnea alegerilor, a kBzst, nrintr’sn art. al Konvenţisneî kare zine kB toţi îmnieganiî administraţisnci nsbline se vor nsmi de Domn. .
Ksriersl era în drent sb dovedeaskB daka legile vekl as sas ns maî as ustere în artikolii desfiinţaţi de Konvenţisne.
Dar el lasB anest tBrîm mi strigB kB ‘^Dîmboviţa a atakat inatitsgisnele msnininale,
iirinnin din nei mai libeiali. Steaoa DsnBrei mi Tribsna RomBnB înkB os dibsiiB jsst în-ţelesnl art. Dîmboviţei, mi îl refStarB; însB ks termeni delikaţi mi nlinî de demnitate ne se kade ziarelor matorc mi indenendinte.
Ne nlane sb vedem'Ksriersl revenind îndatB kBtre nrinninii de libertate mi de de-rnokraţie, noi lsT.m akt de aneastB frsmoa-sb deklaraţisne. Am dori sb rBniBie asfel în toate nsmerele sale ne fii tor. IlBkat îiisb kB mi-a întrebsinţat amorsl sbs nentrs libertate
fBl'B lok!
Ksriersl anBrB libertBţile msnininale. Eîne le-a atakat în nrinnin? Dîmboviţa nretinde kB a-leyerile msnininale ns se not fane astBzî dsne regslament, fBl'B a konstitsi o kT.lkare de Konvenţisne. Dar aneasta ns va st. zikB a se desfiinţa în fiilor alegerile msnininale.
Ns va st. zikB kB aneastB institsţisne trebsie indatB desfiinţatB: lis va sb zikB kB alegerile msnininale sînt atakate în nrinnin: a-neasta va sb zikB kB în nosiţisnea de astT.zi s’ar fi nstst lBsa la o narte sn art. din regslament ne ştinslB o lege vinioasB în forniB, mi kare în trekst ns a fbkst dekBt sn mir de rele, nBiiB kBnd adsnarea ar fi fBkst o noB lege, în sniritsl de desvoltare jiI anestor institsţisnî.
Ksriersl se dsne denarte: intiB ks totsl în nernetarea inslitsţisnclor msnininale. Noi -iis voim sb’1 SrmBm ne anest tBrîm. kBni ns are ninî sn ranort k« art. Dîmboviţei. OdatB afa-tb din kestisne, Ksriersl ne dsne ne la toate sta-tsrile liberale sb ne dovedeaskB kB esistB instits-ţisni msnininale, Iskrs desnre kare o reuetBm, ns a fost vorbB, dar sîtB sb ne dskB la Kon-venţisnea Roiubiib, Iskrs desnre kare a fost vorbB. Asfel ne nsne ssb okî sn Isng artikol din diknionarele nolitiue. Ne aratB kT, statsrile Ameriueî snde se vînd mi se ksm-iibi"B oameuii, se bsksrB de aneste institsţi-sni; kB Englitera snde este nentrsl aristokra-ţieî este. ferine de aneste institsţisnî, etc. Ns snie însB kB sînt alte statsrî atBt snre nord kBt mi sure oriente, snde insfitsţisnele sînt mai întinse dekBt în statsrile nivilisate mi kare, ks toate anestea, >sînt statsrî desnotine mi barbare. MBrtsrisim kB ar fi fost maî bine sb ne dsk b la neea ne ar ti trebsit sb se fa kB la noi, deokamdatB, înfi-s aneasta iibiib kBnd ţBrile vor- vedea în sînsl lor ns legea vinioasB desnre alegerile msnininale ne esistB în regslament, ni o lege jsstB, demokratikB, ne va fane adsiiBrile ţBiilor.
Noi mBiIsrisim kB de mi institsnisnele msnininale la RomBiii^ ks alegerile, as fost in trekst, sklave mi komnline ale gsvernelor n«lor rele; de mi am vBzst în snele statsrî aneste institsţisnî mi alBtsri ks ele, esersîn-dsse nei seksţisnî, i-Bniri, tin&nii; noi înkB ns sîntem kontra esersBiei lor în nrinnin. Voim nsmai şb fie mai desvoltat. AneastB kestisne
www.dacoromanica.ro
320 ______________.	—-
trebsîe si> s6 denidx de Komisisnea Rentralx. Mi-nisţernl ns uoate sx seîutsrne la regslament, ni s-B stea în sniritsl Konvenuisneî; iatx neia se Ksriersl ar fi trebsit sx înneleagx.
Dar alegerile s’aS fxkst dani regulament; kare este ressltatsl? Afarx de Bsksremtî, Kra-iova. mi dox trei alte orame, membrii msnini-nalitxnei sînt din stofa acelora din kare se ftue^b' tir treksf. Ne era dar mal bine st se întârzie alegerile sag sx se nbmeaskx membri de gsvern nxnx kxnd nagisnea regala a-Mest fel de alegeri?
Ksiiersl mai zi ne: regretam timml ne l'a ueriUsl Dimbociga anarîad autonomia garei, kmd uxtzai vine tui marturisesue ka daka konferingele nstui a dat osteneala sa ne dekreteze tui o lege muu iniţiala. nreksm a bine voit sa ne dea tui o laie elektorala tui asfel sa ne faka toate legile administrative, judekatoreiutii finanviare, militare, biserivesni, Stc, noi nu trebuie sa nriimim regimul mu/minal ditr regulament, de mi este mai liber dekat anela ne kare ni-l rekomanda Dîtn-boviga.
Se vede kx Ksriers} ns mi-a format înkx o oniniBne jsstx de Konvenuisne, nisl de starea nolitikx a ijxreî. Asfel va sni kb nea mai mare narte de nrinniul amezani în Konvennisne ns sînt Iskrsrî dekretate ns-mai de streini ni sînt doringe ale nauisneî Romxne esurimate în felsrite timriErl, mi mai ales în ansi 1848. Daka urintre ele s'a ns-tst streksra kxteva artikole ne ns ag fost ne rste de nanisne, nanisnea are drentsl de ale nrefane.
Noi am reîmnins mi \om reîmninge în totdasna aneste artikole bastarde mi ns din norsnkx, ni din voinga noastre. Dar aneasta, o reuetxm, este nsmaî treaba Mentraleî,- kxt nentrs Miniştri, ori kare. vor fi, ns not de o kamdatx st skimbe o litere din Konvengisne, Miniştri se skimbx lesne într'sn stat konstits-yional. Daka dar, fere suirea adsnxrei Ministrul aktsal va kxlka Konvengisnea în fa-vorsl snsi niinuiu de libertate, alt Ministrs mxne noate sx o kalue în favorsl snei idei de desnotism iui de sklavie.
Ksriersl în masimele sale de moralx. dx art. Dîrobovigeî, indirekt, enitetsl de nnsionat. „Illi nrintr’o kritikx rx& ksgetari^ sas nasio-nata, ar tinde, noate, din nesuiingx kxtre tot ne este onss adevxratelor libertxgi mi kontraris nrinninilor konstitsgionale.“
Daka Ksriersl krede kx Dîmboviua kom-bate Ministersl aktsal sistematinesne, se în-malx. Noi ns kombatem Miniştri, ni fantele Miniştrilor, le kombatem kxnd kredem kx ns sînt neea ne ar trebsi sx fie; le lxsdxm kxnd ni se nar bsne. însx într’snsl sas în nel alt kas. ndikx, kritikxnd sag înksvimnxnd, o fa-nem ks inima, ns o fanem din norsukx, mi neea ne zinem este oninisnea nronrie a redak-torilor. el. Vom srî ori ne ziar ne va fane onosigisne sistematekx, adekx ne va kritika fantele Miniştrilor mi bsne mi rele: sn asemenea ziar ns tinde sare a ’ lsmina, ni snre a întsneka; ns sur^ a’sni, ni snre a divisa ; vom desnreysi însx asemenea ori kare ziar va lxsda sistematineinte toate fantele snsl Minister mi rele mi bsne. ?>n asfel de ziar asemenea ar servi în lok sx lsmine, sx întsnene; nsninx diferingx ar avea de nel întxis mi a-neasta nsmaî în ^eea ne este între srx mi desnreg. în sksrt daka oninisnea nsblikx ar fi asfel înkxt ori ne ziar Romxn ne ns af kxdea în nini suele din aneste dox kategorii, ax îreakx- de nasionat- nini atsnnl redaktori Dîmboviţei ns ar ssferi a se karkalekisa.
______DIMBOVIjLiA — 18	_____
Dar nreksrmxm aneastx disksuisner ads-kxnd aminte tstslor Tonmaterelor regslameii-tare kx:
„Regslainenttil organik îngronat mi nstrezit.
„Ilentis k.i>in Romxni sînt liberi, de aksma a uisnt: ^«maî ssfletele sklave ne se txn>sk ne înmiîut, „Ilstrede iui învekite, iiixrijevor n al tsl morumit."
CRONICA.
Mitirxm ks mirare kxteva linii ale kon-fratelsi nostrs dela Nagionalsl nentrs amezx-mintele Brxnkovenesnî; iatx o narte: „ririn-ninele Brenkoveans, ktitorsl ainezxrointelor Brxnkovenesnî. a lsat nele mai bsne disnosi-gisni snre întrebsinyarea fondsrilor ne dirigea-zx. în îngelegere ks Eforia mkoalelor a în-tokmit nisne statste. nrin kare se regsleazx: formarea a ninnî rnkoale de fete în kanitalx, krearea de 20 de stinendii, 10 bxeyi mi 10 fete snre a stsdia în mkoalele mi institstele de ainî, etc.“ anoi „toate aste mxssri de s-tilitate nsblikx mai ks seamx în nartea in— strskyisnei meritx nea mai mare lasdx, mi felinitxm ne ktitor de bsnele sale idei etc.“
Konfratele nostrs, negremit, într’o sete no-bilx, sx vazx momisisni de aneastx natsrx,lskrs binnsit înkx ne la noi, se estasie ks drent Dinaintea lor; însx kredem kx ns era loksl ainî. Negremit kx daka D. Brenkoveans ar fi oferit a fane anestea din averile D-le. am fi a-nlasdat ks inima aneste nromisisni; dar din amezxmintele Brxnkovenesnî, este ks totsl alt neva, kestisnea se skimbx. Ks aneaste ame-zxmintele sîntem ks totsl ne alt txrîm, intre-bxm ne bsnsl nostrs konfrate, daka venea astxzî ssb Konvenuisne boeriî regslamentslsi mi nroraiteas kx artikolii lsi ne sînt bsnî ag sx se esekste ks esaktitate, de ainî înainte, ar fi lxsdat oare asemenea nromisisni? ks a mezxmintele Brxnkovenesnî ns este vorbx kx ns a fxkst nimik enitrouia, este vorba sx devie amezxminte nayionale, ksm sînt snele, ksm s’as fxkst ale Ilanteleimonslsi, ksm tre-bsie sx se fakx ks nele inkinate la sxntele loksri nentrs ksvîntsl kx ns se uoate ssferi a forma Stat in Stat.
Am dori sx vedem oninisnea konfratelsi nostrs dela Nayionalsl înfrs aneasta, snerxm kx ns va avea alta dekxt neea ne esnrimx Dîmboviya ne ssb anest ranort krede sx es-nrime oninisnea tstslor Romxnilor. Asfel ne asoniem la simtimentele ne Nayionalsl ne a-ratx kx are Onorabilsl D. G. Brenkoveans mi îl felinitxm nentrs ksyetxrile sale; dar, o renetxm, kestisnea ns mai este ne anest txrîm.
Kîniva din foştii boeri, nronrietari, ale kxror interese afarx din drent, not sx înner-ne înnedikare în esersinisl lor, nria nernetx-rile komisarilor ne nlekarx nrin jsdeye, re-klamarx kontra komisarilor din Ilfov kx vor sx revolsyioneze satele, esnresisnl ksnoskste, întrebsinuate mi învekite ssb reyimele de teroare ale trekstslsi. între altele nsn înainte kx komisarii adsnx satele la sn lok mi fane asfel de nerd lskrsl sxteniî. Ilstem asigsra kx lskrsrile merg altfel: satele sînt, renre-zintate la komisarl, nrin sn nsmxr foarte mik de denstanl; însx sx ne înkinsim kx ar fi asfel. Ei bine? yxraniî ne nerd a-txtea zile nsntrs arendam!, ns not sx nearzx o singsre zi nentrs ka sx arate nxssrile lor. ka sx arate tokinaî kx sînt siliyi sx niarzx, nrin absssrî, atxtea zile de la lskrsl lor? a-senienea reklamauisnî as sx vie mslte, snii as sx zikx kiar kx sxteniî ns vor sx lskre-ze, etc. însx toate aneste reklamayisni ne se obinnsesk a se fane, vor fi redsse la starea ne li se ksvine de vor gxsi în Ministrs sim-tinientsi de jsstinie.
Se gxsirx oameni kare sx dea deosebite internrelanii. Iatx nînx la ne nsnt merg ineminiî feriniriî nanionale, iatx ksm esnlikx fxS Ori ne întrenrindere folositoare. Daka ko-misiilc, zik ei, se trimit ka sx nerneteze nsmaî abEssrile, nentrs ne intre mi în datoriile reninrone ale nromietarelsi ks uxranii? De
a”i trag konseksinna diskordieî. Ns le olane sx se deskonere mi absssrile anelor nro-nrietari kare fere a îndestsla ne lxksitori, nretind ks nrisos nele leysite. Ns este tre-bsinnx de asemenea komisii, adaog-x ei, daka avem odatx tribsnale, snde nel assnnt îmi noate afla satisfakuie. Ama este, însx trebse sx se nse nineva în uosinia nxranslsl mi sx vazx daka el are mijloane sx meargx nentrs orî-ne nxnxstsire a reklama astoritxniloi. Ai trebsi atsnnî sx nxreseaskx toatx msnka kîm. nslsi snre a se transnorta nrin jsdekxnî. Deosebit de aneasta ns rntie ori nine kît este de difinil în nronedsrx a nroba o faiitx, de vreme ne gsvernsl, aflînd absssl, noate lsa mxssri de îndrentare, denxi-tîrd ne abssxtor. sas dîndsl jsstiniei ka sxi nene?
Iloate ~zine nineva kx asemenea komisii ns sînt konstitsyionale, nentrs kx drentsl kon-stitsuional, mi kiar art. 16 din Konvennie zi-ne kx nimeni ns noate fi deuxrtat dela fite~ mtil sxi jsdekxtori, adikx înaintea jsstiyiei tribsnalelor. Ks toate astea komisiile ns vi-oleazx nrinninsl, kxnî ele us \or falJ® dekît anketa, mi Gsvernsl va lsa în srrna disnosi-giile ksvenite. Asta e, sokotesk, toatx misiea komisiilor, mi-ar fi de trebsinux, nentrs în-netarea ori kxriî internretajiii res voitoare, ka Ministersl sx nsbline orîndsirea komisiilor mi atribsuiile lor. Ks modsl anesta, anele individe ne kastx ks ori ne nrey a tsrbsra sonietatea, ne kînd mai mşlt dekît ori în ne timn avem nenesitate de snire mi îufrxyire, ka sx ns nstem nsmi sn korn sonial iar ns sn skelet demembrat, anele individe, zik, ks ssflete anti-romane n’ar mai gxsi uri ej de a semxna diskordia ne ne uoate tîrî la mormînt. Iatx înkx o nrobx ka sx vazx neî întsnekanî, kît este de nenesarie nsblinitatea; nrintr'insa ori ne întrenrindere merge la aszsi fie-kx-rsia, ksratx mi lxmsritx, nreksm este, mi kalomniea, ori intriga ns maî gxsesk lok,’kxnî ele lskrez la întsnerek.
Mouitorsl este bine rediyiat; o nanx ks-yetxtoare mi elegantx a venit sx nsie ordin materialsrilor ne se arsnkas uxnx aksm în a-neastx foaie dovedeşte art. txkst nentis D. Kanini. Aflarxm ks nlxnere kx aneastx nanx este a amikslsî mi kamarad al nostrs de mkoalt mi de esil D. Grigorc Ilereg. Avem drentsl a snera sx vedem aneastx foaie, rxdi-katx la rangsl ne trebsie sx yie.
Mai mslni din ofiyerii noştri ssneriorr; din nei bxtrîni, mi-as dat demisisnile mi as intrat la nensisne. între algiî vedem ne D. Kolonel Stoîka, kare nstea înkx sx serve.
D. IJeneral Milinesks s’a nsmit din or-d’nsl M. S. Domnslsi, mi ka nel mai vekig, în gradsl sxg, komandant ssnerior al trsne-lor din ambele nrinninate, ne kxt timu oştirile vor fi în tabxra din Floremtl,
în koloanele anestei foi s’a tratat nrone-ssl atentatslsî în kontra vieniî M. Sale Dom-nslsî nostrs. Astorsl s’a mxryinit a nara ne sksrt neea ne s’a netrekst înaintea On. Ksrgi întrsnite, kare as dat sentinga, mi tot. într’o vreme a arxtat kx ns krede ne D. Mesians komnline, nreksm voire a l imnlika nei 7 indivizi kondemnanî. Iar kît nentrs maminist, ne kare îl anxrx D. nroksror, astorsl -artiko-lslsi difere în oninifi. Asta e Iskrs nrea o-binnsit: oniniile n» not fi sniforme la togi oamenii, kxni daka ar fi astfel, ns s’ar fi kon-stitsat mai mslte stxnniî jsdekxtoremtl, nini mai mslgi jsdekxtori, nini nroksrori, ni sn sin-gsr om ar fi fost destsl ka sx jsdene toatx sonietatea.
Asemenea îmnrejsrxii vedem ne toate zilele kînd o stangie mai ssneriorx strikx sen-tinga nelii inferioare, sas kînd sn nroksror aneîx în kontra oniniel nelsî-l-alt. De mi astorsl artikolslsî nentrs atentat n’a komis nini o krirax, ne mi-a fekst nsmaî simnla datorie de nsblinist, ks toate astea s’as gxsit şni-rite korsnte kare voire sx arsnne assnrx’T ka-lomnia, kx ar-fi gintat sx kondamne akgia nsblikx ssbt ksvînt kx D. nrokisror ns m’ar fi îndenlinil ks sfingenie datoria. Defiez ne ori nine va krede asemenea kalomnie. inven-
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIŢA — 18 13318.
321
tatB de aqele individe ksrora ns le nlane ns-blinitatea, ns not ssferi Ismina.
D. nroksror în nrivinjja maunnistslsi ks-nosks mslte detalisrî favorabile, de vreme ne asditorii ns le a nosedat, ka s’h anregieze mai bine oninia d-ls!; mai ks seamt kt D. nroksror, demn de nostsl ne oksn'B, nersekstînd ne akssani, de la deskonerirea atentatslsi, a avst destsl timn ka s’B’wi formsleze o oninie jsstb. Kalomniatorii, ksm zik, de kare din nenorocire gara noastrt este bogat'B, voin> ks aceasta okasie st atingi, renstania astorslsi anelsi artikol, dar u« gtsirt eko.
Un document curios.
Tintrim acest doksment ksiios ce va servi într’o zi nentrs istoria Romtnilor; este o konie dsnt o nroklamaujsne a gsvernslsî înalte: IIorgi, datt a st tintri mi lsatt înanoî, ftrt a fi ksnoskstT.. în srma îmnrejsrtrilor ce nrocedart Konvengisnea ks Asstriea ktiia, i se înkredingt garda tlrincinatelor Dsutrei.
Loksitori al Valaxiel uii ai Moldaviei.
Gsvemsl Rss, ssb nretekst de neîngelege-re ks gsvemsl Tmnmal al S. Ilorin as trimis oştiri ka st oksne milittresce gtrile voastre. Ilrintr’acest akt arbitrar kare este ks totsl kontra legilor sakre mi Emane, Rssia. a arsnkat neodixna mi tsrbsrarea mintie voi, a naralisat komercisl vostrs, a dat nrodsktsrile gtrilor voastre soldagilor mi komisarilor ei. ITrin esemnls nefast dela 1828—1834 voi scigi deja ce va st zikt biletele de dare în risterea ktrora se nretinde a vi se nltti ktnd va sosi timnsl. nrodsktsl anslsi fiitor kiar se aflt ameningat din kassa nsmeroaselor kor-vee, ftrt nlatt, la kare agi fost nevoigi în e-noka semtnttsrilor. Vitele voastre as fost nrada enizotieî ce domnesce de mai mslgi ani mi adsse de oştirile streine la voi. Imniega-giî Rsmi mi oarbele lor instrsmente as întins rntna lbr lakomt în ltzile nsblice, destinate sure întreuinerea mkoalelor în ntrile voastre, a bolnavilor mi în ltksingele religiei voastre. Afart de acesta, as ftkst a se kontrakta da torii mari mi nedrente, ssb nretestsl de a vt nroteja, Rssia s’a amestekat d’a drenţsl mi nekontenit în lskrsrile interioare ale gtrii voastre iui de treizeci de ani onreste ori ce des voltare la voi. Tot, ssb nretest de urotekgis-ne, mai mslt dektt odatt a insistat ne ltngt Iloartt ka st delivre fermane nrejsdiciabile la drentsrile mi institsnisnele gtrilor voastre a sttrsit st aibt fermane de esil mi de nro skringisne ktte-ori vre snsi din komnatriogiî vostrf a kstezat st rtdice vocea nentrs d-en tsrile gtrei mi kontra Violagisneî ce vt rae-nagea.~ Dalia vre odatt Ssblima Iloartt a konsimgit la asemenea esigengic, ns a ftks-t’o nici din sltbicsne, nici nrin nentsare nen-tr» nrivilegisrile gtrilor voastre; cr nsmaiîn-ninst nrin doringa de a dentrta grozăveniile resbelslsi kare, neantrat, ar fi ştronit de stn ge ntmîr.tsrile voastre. Dar toate konsilisri-le în. Ilorgi ns a§ resmit st nse stavilă sni-ritslsî de srt. mi de ambigisne a R> sieî mi Ş. Iloartt, vtzînd ks sn simtiment nlin de mtxnire dot din cele mai frsmoase mi mai roditoare nrovincii ale Eeronei, rsinate mi kă-zste în cea-mai komnleklt desolagisne, s’a xottrît st nsie, odatt, nentrs totd asna, sn kantt acestor rele mi asfel a. ordonat armiei Otomane st teakt Dsntrea mi st goneaskt Rsmii din gart. Esrona civilisatt a jsdekat nretekstele nedrente mi nsterea Rssiei. Dsm-nezes cel a tot nstinte, sttnînsl sniversslsi a. ktrsl gracie disnsne de srsita acestii lsmi, va face aceea ce îi va nltce'a st fie.
îndatt ce enimiksl va fi resnins mi na-qea Sg va ameza, oştirile Imneriale ale M. S. Ssltanslsl vor retrece Dsntrea mi garda Ilrin-cinatelor se va mkredinga din no:, ssb nre-vegerea ostirei voastre. Gloriomii koborttori ai M, S. Ssltanslsi, sure rekomnenst, nentrs fidelitate mi grabe ce agi avst snre a veni asb dranelsl Otoman, de ktte ori S. Iloartt
a alergat la natriotismsl vostrs, a dat Ilrin-cinatelor voastre Xati- marife nrin kare le ga-rantaS o administragisne nagionalt. Nimik ns se va skimba din cele ftkste de marii mi i-lsstrii Ssltani, iar dsne resbel, gsvemsl S. Ilorgi va nsne toatt sttrsinga sa mi nrive-gerea ka st resigsre bsnsl ordin «>1 îskrsri-lor mi al desvolttreî voaste ne o kale de nro-gres uit de nimUsatţime. Ilrotegsitţi kontra a ori ue inflsenife din nartea streinului mi în umbra snsi gsvern nagional, onest, aktiv mi devotat de fericirea gtrilor voastre, vegi ntmi, ftrt obstakole kttie o nrosneritate ftrt e, semnls*, keztmsinî de rodirea ntmîntslsi vo-strs mi de karaktersl vostrs cel aktiv mi li-niscit. Hrovisisnele ce vegi da tranelor Imneriale ale i\L S. Ssltanslsl se vor nlsti înduls tui în bani ksratfi. Aceste nrovisisni se vor da armiei dsnt kiar a voastrt voingt mi nrin îngelegere între voi mi komandangii, mi ko misariî oştirilor. S’a lsat deja toa,te mtssrele necesarii ka familiile mi monriettgile voastre st fie resnektate mi keztmsite kontra ori ce fel de desordin din nartea trsnelor Otomane, figi demni de konfiinga mi de amorsl glorio-sslsî Ssltan mi nsnegi toatt sneranga în îngrijirea S. Ilorgi.
Şedinţa a 07 deia 4 Iulie şi cea din urmă.
îndată dsnt citirea anelslsî, se citemte ka sr-gentt o netigie a d-lsi Simeon Markovici, nrin kare arata kt de la 18 Isnie a adresat cererea d—l»i Ministrs de kslt ka st’i elibera ceva din averea nrea Sf. Sale Iltrintelsi Eniskon Bsztiî, nentrs ktstarea stntttgiî sale mintale, mi nînt aksm ns vede nici o srmare, ttgsdsind kiar drentsl ntrintelsi Eniskon de a disnsne de averea sa nrin testament.
D. K. Kregslesks rtsnsnse kt nentrs îngrijirea averii mi a nersoaneî nrea St. Sale a înstr-cinat ne lokotenentsl aktsal, kttre kare se noate adresa D. Markovici ks asemenea cerere, ktcî d lsî nre kît ksnoaiute sn ktlsgtr ns noate disnsne de averea sa, ci srmeazt a rtmînea ne seama Statslsî.
D. Brttians. MaT întîis st vedem nsterea ce a delegat’o D. Ministrs acelsî lokotenent era în dreut s’o fakt, mi lokotenentsl nstea asemenea si. dea altsia îngrijirea? Ilrea St. Sa a ftkst narte dintre noi, mi
Si se rekomande netigia On. Mimatei ks e
snlikauiile ce 3Ş avst lok.
" Dsut, aceasta D. Brbtians cers st se akorde Ministrslsî finangiel sn kredit de 80,000 galbeni nen trs fondarea btncilor.
D. Steriad aittt, kt gsvernsl se oksnt ks aceasta, mi ueste risjrin va aven ressltatsl.
D. Brttians. .Noi facem aceasta ka st vt dtm mai msltt ustere. V’ain akordat kreditsl, oai st ktstagi a’l kontrakta în streinttate.
D. Otetelemans se onsne de a ltsa Ministeis st kontrakte îmnrsmstarea ks ori ce kondinii va voi.
D. mtirbeî. Sînt mslte de ftkst, mi ns se ksvine a ltsa st se kontrakte îînnrsmstsl ks oii ce
dobîndt.	.
D. Ministrs de finange. Uincina întîrzierii, domnilor, ns este alta de kît kt mai întîis trebse legea ftkstt, mi auoi îînnrsmstsl, ktcî ar fi desavantajos ka st Istm banii mi st’I ginern în neaktivitate m-nt vom forma o lege snecialt nentrs bankt. ^
Se trage nronsnerea d-lsi Brttians nentrs îin-nrsmst, mi se xottramte ka st se konvoce adsna-rea în sesie ekstraordinart daka va kontrakta îm-
nrsmstsl.	.
D. Boeresks. VoiS st vorbesk assnra btnci-lor. Aici as fost Isngi disksgii asşura krisei ko-merciale mi s’a vorbit ka gsvernsl st ia mtssii snre a veni în ajstor. Asttzi, domnilor, niaga este ameningatt de o failitt generalt, mi n’ain vtzst nici | sn ressltat din nartea Ministerslsi. Daka mi acea-stt disksgie wa avea tot aceeami soartt, atsnci e
ste de urisos ori ce xottrîre din nartea kameriî. în Franga s’a ftkst la 848 o lege snecialt nrin kare uermite a se face konkordat mi înaintea deklaragiei, sure a evita ks kinsl acesta konseksingele grave ce-ar adsce deklaragia. In Asstria sa ftkst aksm asemenea lege, iar la -noi Ministersl s a arttat ks ţo-tsl indiferent, ktcî nici aceastt uitssrt salstarie ns se ftks. Es ka cettgean vis mi deklar kt kame-ra a lsat mtssri, dar Ministersl ns a nss nimik în Iskrare.
D. Steriadi. Kamera nsmaî a votat, dar voind st se esekste, e rsmine st susnem kt ns s’as ads-nat de kît 15 galbeni.
D. Boeresks. îmi nare rts kt sînt silit st mtrtsrisesk gremala Ministerislsî de a tace îmnrs-mstsl nagional. Asta a fost o imnrsdengt.. ktcî in-tengia kameriî n’a fost de a srma astfel mi a kom-uromita nagia în okii streinilor. Trebsia st se fa-kt îînnrsmstsl afart din gart, mi atsncî aveam mi
ns nsrnal atît este sn btrbat vrednik de tot res-1 bani, mi onoarea nagionalt ns era in disnreg
nektsl, nrin srmare ar fi trist, domnsle Ministre, ka din averea sa st ns noatt a’mî ktsta stnttatea. Dsmneavoastit ’î agî necetlsit tot, ks ce dar i se vor înlesni cele trebsincoase.
D. K. Kregslesks. llentrs kt es ns usteam mti kare sînt trebsingele nrea Sf. Sale, uii nici kt nsteam a mt oksna înssmi, a trebsit st ias aseme-Dea mtssri, înstrcinînd ne utrintele lokoteneDt, kare mtis kt a fost nrieten d’anroaue ks mea Sf. Sa.
D. Bosians. Kît nentrs ceea ce se atinge de testamentsl nrea Sf. Sale aceasta e o kestie de drent ks kare se va oksna tribsnalele la timu, iar kît nentrs ktstarca sa e de datoria ori ktrsi om a’î înlesni. ks kît mai ks seamt kt a ltsat o avere kolosalt.
D. Boeresks. Este aaevtrat kt D. Markovici s’a nresintat mi la Eforie, cerînd intervengie nentrs eliberarea fondslsi ksvenit snre ktstarea nrea Sf. Sale, mi i s’a rtsnsns a se adresa la D. Ministrs. E15 sokotesk kt nînt ns va nronsnga tribsnalele o sentingt, ks kare st deklare a sa inkanacitate, nînt atsnci e sttnîn ne averea sa; mi nimini ns’l noate onr^de a disnsne, ks atît mai mslt iiertrs kiar ktstarea stntttgii. Eletigia dar st se rekomande Mi-nisterslsî snre a o satisface, dsnt ksviingt.
D. Katargis. Ns mtis nentrs ce se amestekt Ministersl în averi streine. Ilrea Sf. Sa se noate nrîvi ka ori kare dintre noi, sttnîn ne averea sa, nrin srmare noate mîîne st vie a’mi înssmi averea noastrt kînd am ktdea într’o asemenea nenorocire. Ns vtz nici sn motiv ka st se amestice kîtsmî de nsgin Ministersl.
D. K. Kregslesks. D. Katargis veni st ame-ze altt ordint lskrsrilor. E$> nreksm am snss’o în-geleg kt toate nersoanele bisericeuitl se mointenesk de kttre Stat (desanrobare generalt). Daka am fi lskrat altfel, atsncî sînt înkredingat kt iar ’mi ar fi atribsit rtsnsnderea în kamert.
"* Oare. gsvernsl Ktimtktmieî Balm, Bogoridi, A.
Gika, Ktîmtktmia de trei se îngelege aici?
D. Ioan Kantakozino. Nsmai D. BoerSsks a vorbit in kamert desnre krisa kpmercialt, mi us-giui era de ideea d-h>î. Bei mai mslgi as zis kt 8’ar diskredita nagia daka îînnrsmstsl ns s’ar face în gart. Kiar Î11 Franga legea de kare vorbemte D. Boeresks n’avs efekte favorabile.
D. N. Kregslesks. Akssagî ue Minister kt n’a ftkst îmuramstsl alart din gart, mi krez kt de ar fi snnat astfel, tot era st’l osîndigl nentrs kt ns ’l a ftkst nagional.
D. Brttians. Sînt trist, domnilor, kt Ministersl a arsnkat diskreditsl, assnra nanieî. Ilrin îm-nrsmst mi armare, a komnromis gara, mi daka ar fi- avst usnint gîndire, trebsia st nrevazt kt n’o st isbsteaskt. Aksm a ftkst ka la altt okasie, lsmea st fie desksrajatt, de vreme ce daka lsagî alte mt-ssri, sskcessl era sigsr.
D. K. Kregslesks. Am mai avst okasie st susnem kt noî ka Romîni dorim ka gara st se gs-verne de cei mai kanabili; mi atsnci sokoteam kt m’am esnlikat kategoricemte. Noi v’am arttat nr.o-gramsl nostrs, ns nstem face mai mslt, nici a ft-gtdsi mslt mi a face nsgin, nrin srmare cerem iar votsl d-v, ka st xottraskt daka mai nstem gine sa8 ns kîrma, ka st mtim ce avem de ftkst.
D. Brttians. Noi v’am sssginst, domnsle, mi vt sssginem, nentrs kt iiosigia în kare ne afltrn ns ne iartt a nîmi strikt dsue sistemsl narlamentar.
D. Brînkoveans citemte ranortsl sekgiei nentrs forajsl- kailor omtirii mi se uriimemte. Ks aste okasie D. Brînkoveans interneleazt ne D. Ministrs de resbel assnra snsi incident. Sn jsne Mavroma-ti, gonit din skoala militart nentrs srîte nsrttri, a fost trekst la front, ks kondigie ka st ns devie o-figer de kît în srmt ks sn an de kît kolegiî stî. Aksrn el a lsat inolet mai nainte de acei kolegî, fante ce desksrajeazt ne cei ks bsne nsrttri, rai îndeamnt la demoralisagie.
D. Ministrs de resbel arate kt noate în nikoa-
www.dacoromanica.ro
322
DÎMBOVIUA — 18
l-s s'a nurtat rxu, iar în front s a îndrentat, kxui a-’iesta s’a înaintat dune rekomandngia mefuluî de reyitnent.
D Mitikx Gika vorbeuite asunra votului kx treime «x fie 2 din 3 nxrgl dsne regulament, ini kx
s‘a votat erl o lege fxrx sx mtie d-lui ne kînd era tarx într’însul,-dunx mxrturisireâ lui, setea d’a se în* altx odae. Auest vot se sokotemte nulx. Sejde banii «re nromitea d-nul Uesianu asasinilor nle-konssltx adunarea mi se nriimemte kx uei *ie fug
ma votului sxS din 24 Genarie dat în kalitate de re-nresantat al nagiel, se lasx în vorbe ne gintea a’l arxta în fana lui Ulink Berxard de vrxjmam al Domnitorului sxu, Aleksandru loan I-iS. Srmxrile nu fantele d-lui Mesianu înkurajarx ne Ulink mi demten-
folosi
sau nu votez, sx se sokoteaskx abginugî, kxui altfel ar fi lesne unui denutat a naralisa ori ie vot, fxkîn-du-se nevxzut, kînd kamera fxrx el ar rxmînea ne-komnlektx.
D. Al. Golesku interneleasx ne Ministru de re-sbel kx a nonrit; în kangelaria sa de a se mai skri ku Utere.
D. Ministru. Este adevxrat, kxui noi luxm oameni din sat, mi’î nunem în kangelarie; anoi aue
sulul sxS mi Domnitorului natriei sale.
LHink înuins noate, dunx arxtarea lui, de setea de aur mi argint se înrolx în numxrul auelora ne nrivia viaga Domnitorului ka stavilx d’a mai nu-tea snekula aueastx uarx.
Dunx aueasta se rekomandx d-lsi Mesianu- ka servitor devoat al intereselor sale, rekomandîndu’i tot asemenea mi tot în aueastx kalitate .ne Iosif Grin, ne fragii Mateloni, ne Iosif Fotograful mi ne algii.
Dsux uc se netrekurx auestea între Ulink
mtia nu sînt în stare sx. uiteaskx mi sx skrie astfel, mi d-nul Mesianu, veni Mxr>a Sa în kanitala noa-mi ajungînd în stare de a nu ne mal îngelege, am fost silit sx daS asemenea ordin. Kînd vom avea o gramatikx adontatx de obinte ku regulile ei, a-tunni fie-kare doremle a se anronia de muma lim-biî noastre.
Se uitemte ranortul neutru adaosul îndestulxriî soldaţii lor Romîni deosebindu-se dox enoue: în la-
gxr se vor
nlxti din fonduri ekstraordinare, iar în vor avea tot îndestularea ku nregul de
mai nainte.
Ilentru adaosul lemnelor ne se uerea ne seama miligiei nu s’a nriimit, niui de sekgie, niui de adunare.
Legea nentru nensii s’a nriimit a rxmînea nea din regulament, desfiingîndu-se uele fxkute de nrin-Iţul Illtirbei în 853. Aueasta nrovisoriâ nînx la elaborarea unei noi leguiri.
B. Tletroni.
Sîntem invitaţii a tinxri aceste sub rxsnunde-rea autorului sxS.
DomnilorJ
în kalitatea mea de advokat am datorie sx a-nxr ne basa legilor noastre a nu se osxndi niminî fxrx ka mol întxi sx merite aueasta, mi osînda sx’i fie nrouorgionatx ku fanta j daka am îuţrebuinjja toate kxile inin kare se întunek înaintea justiţiei de-skonerirea adevxruluî, ka sx not ajunge a anxra ne vinovat de osînda ue meritx, krede deonotrivx kul-neui în krima ue se kautx a se stxrui din nrona-garc, nrin ţiedensirea agentului ei. Aneasta este, d-lor, urofesia de kredingx a fonkgiei iui a rolului uejok astxzi înaintea domnieî-voastre.
IUekînd din nuntuî de vedere al auemtii nro-fesil de kredingx, kred de datorie-mi a vx esnune mai întxi în skurt istoria fantelor ne înkonjoarx nroue-sul ue anxr, ka sx not ajunge în urmx la adevxrata anxrare ue kred kx meritx akusagii.
Aueastx istorie mx sili a ® faue ne kxt se noa-tc mai anroane de adevxr. mi ne kxt se noate mai fxrx nxrtinire. Zik, d-lor, ne kît se noate; kxui a-tît din ueruetarea dosierului ku toatx skrunolositatea, kxt mi din kiar konvorbirca mea ku akusaţjii, nu vxzui alt în arxtxrile lor de kît organisarea unei sisteme de anxrare, organisare ue se întinde kiar mi la agenţii! Iloligiei.
Zioa de 24 Genarie ne kît fu de frumoasx nentru legitimele sneranţje ale noastre mi ale komna-trionilor nomtri, ne atxta trebui, sx fie de urîtx nentru aueia ho kautx a ginea a'ieastx garx ka anana-g’iul intereselor lor.
Domnitorul nostru ales în zioa de 24 Genarie fu mi este nodul -Gordian al vrxjmatnilor gxrilor unite. A'iest nod trebui înlxturit ka gxrile noastre sx se desuneaskx din nou, legitimele dorinţe sx nia-rx mi voinga vrxnimamilor nostrii sx se realiscze.
Ka sx se desfakx nodul Gordian nu nutu fi ka-lea legalx; kxui ea îl îufiingx. Kalca dar uea i-legalx urmx sx fie sneranga auelora ue sx uita ku okii nizmami la nara noastrx; kare în zioa de- 24 Genarie nrin unanimul vot al renresantanţjilor no-mtrL din kamerx se skulx ku mîndrie din kxderea în kare şe afla iui fxrx sx se sfiiaskx îndrxsni sx zikx: Muluumesku-gi Doamne, kx mai demtentat în-kx odatx voiu trxi- dar kam am mai trxit înkx.
Aueastx mxrtunsire dreantx mi sin'ierx a natriei noastre txku sx skîrmneaskx toţji vrxjmainii ei mi sx’î jure moarte, omorînd ne alesul din 24 Genarie.
D-nul Stxnuţj Mesianu ku dox trei zile în ur-
strx. D-nul Gesianu vxzînd ne alesul mi Domnitorul sxu, merse de snuse d-lui Barbu Katargiu tot ueea ue fxku, arxtîndu’i neg^mit mi nosigia ue’nii lux vis-a-vi de komnlotimti.
D nul Katargiu ka Romîn mi ka membru al anelor komnatriogi ai sxi în kare gara îmi înkre-dingx snerangile viitorului ei, nxtrunzînd relele ur-mxri ne ar nroduue omorîrea Mxriei Sale; zise d-luT Mesianu sx’i fakx o eksnunere înskris a stxrii kom-nlotului mJa nersoanelor ue kunoamte kx fak narte într’însul, ka sx o deskonere Mxriei Sale, mi ku a-ueasta sx nxstre'ze viaga alesului din 24 Genarie, mi sx nu lase a se omorî legitimele snerange ale natriei sale.
D nul Hesianu îndenlini însxrni narea ne îi nu-sese d-nul Katargiu, mi D. Katargiu ka adevxrat romîn merse mi deskoneri Mxriî-Sale aneea ne mi d-lui i se deskonerise de kxtre d-nul Hesianu.
Mxria Sa auzind deskonerirea ne îi fxku D. Katargiu, ka om demn de nosigia sa, o nriimi ku sînge rege; mtiind kx Dumnezeu kare îl urkx ne tronurile unite a dox gxri surori nu va îngxdui sx i se kurme firul viegii nînx ne mai întxi nu va înde, ulini dekretele Dumnezeire!, relative viitorului natriei sale.
Mxria Sa zik, nredominat de aneastx idee kare trebuie sx fie gelul tutulor Domnitorilor; kemx ne Ilrefektul Iloligieî mi dîndu’i înskrisa relagie ne lux d-nul Katargiu de la D. Mesianu îi ordonx sx nerneteze mi sx deskonere adevxrul.
IlrefektHl Iloligieî lux însxrninarea ne îi nuse Mxria Sa ku toatx seriositafea ne sx nerea în aneasta.
Se întîlni ku D. ’îesianu, lux de la d-lui kiar informxrile ne nutu, mi nentru mai multx sigurangx se grxbi sx întrodukx un om al sxS între membri anestul komiilot.
Ilrefektul Iloligieî însx ka sx întrodukx ne o-raul sxu între membri anestui komnlot, întrebuingx iarxmi ne D. Hesianu, kxni nrin d lui se deskoneri komnlotul.
D-nul Ilrefekt trimise d-lui lJesianu na omul ku numele de negustor de nxdurl, ka d lui sx’l întrodukx între komnlotimti, rekomandîndu’î numele lor mi lokuinga lor. Kum mi ne fel na rntiu, mti» atîta din mxrtarisirea akusagilor m’a d-laî Hesianu kiar kx anest om se bxntuia de kxtre adevxragiî komulotimtT, mi ka sx nu kazx sunt osînda -legilor îmi luarx uneltile mi trekarx Dunxrea de unde mi venise, ku skonul dunx kum se vede ka sx kurme sneranuele natriei noastre, kurmînd zilele kanuluT ei.
Dunx trenerea adcvxragilor komnlotimti neste Dunxrc, rxmasei-x aini Itlonk Berxard Iosif Grin m; d-nu Mesiana, nci dintxi doi dane kum se vxd furx instrumentele adcvxragilor komnlotimti, iar nel de al t.reilda obiektul de suekule al anestor dox instrumente.
Li11sind din garx adevxragiî komiilotimtî instrumentele lor se naralisarx, mi D. Mesianu skx-nînd nosigia d’a mai fi obiektul snekulei lui Ulink mi Grin. Astfel sc naralisx atentatul în kontra Domnitorului deskonerit nrin D. Katargiu karele ka adevxrat mitriot nu nutu suferi nata ne ar fi kxzut ne konmtiinga sa, kx daka n’ăr fi întîmninat vijx-lia ne sc gxtea s- kazx asunra gxriî m’a neamului sxg.
Ilrefektul Uoligiel nrin neisbutirea omului sxu da se însînua în înkrederea komulotimtilor se. vxzu naralisat în deskonerirea ne îi înkredingx stxnîni-torul sxu.
Ama viind Bontilx la D. Ilrefekt d-luî ka bine venit, il înrolx ka agent sekret ka sx deskonere komulotul în ne stare se aflx.
___Bontilx n’avu multx greutate a se întrodune în
nrietenia lui Ulink m’a lui Grin, kxni kunomtea ne Grin d’anroane din Konstantinonole ku kare mi Ve_ nise în garx tot în aneeami lunx, rai Grin dune kum se mtie medea înnreunx ku Ulink. IUink mi Grin dunx arxtxrile lor, krezînd ne Bontilx de urmxtor al lui Mateloni m’a lui Iosif lotograful, ne d’o narte se înrolarx sunt ordinile lui, iar ne d’alta krezurx kx ka înrolagî sunt Bontilx vor ti mai norouigî întru a nutea snekula aiubigia mi doringa D. Uesianu.
Ama se mi grxbirx a înkunomtinga ne d-nul Hesianu desnre Bontilx, mi desnre nutinga d’a se realisa omorîrea Domnitorului Aleksandru loan I iu.
Bontilx kredinnos fxgxdueliT sale datx D. Ure-fekt mi ambigios dunx ku se vede d’a se rekoman-da mi d’a se arxta imnortant, lukra ku nea mai mare energie nentru a da în mîna drentxgii ne komnlotimti karii lukia a omorî ne Domnitor; krezînd ne D. Hesianu, Ulink mi Grin kx sînt adevxragiî oameni karii komnunea marnina ăstui komnlot dunx trenerea neste Dunxrc a fragilor Mateloni m’a lui Iosif Fotograful; iar D. Uesianu kredinnos oniniel. D. Katargiu, krezînd kx nrin Bontilx se renxsku komulotul de kare vorbirxm ne d’o narte. se nrefx-ku kx nriimemte a fi meful anestui komnlot, iar ne de alta ka sx’l stîrneaskx ku desxvîrmire, ranortx desnre dînsul, dunx mxrturisireâ d-lui în toate zilele D. nrefekt al ndigiei.
Aneasta este skonul mi adevxratul rol în ânest komnlot ne jukx atît Bontilx în kalitate de agent sekret al D. nrefekt, kît mi D. Uesianu, nretins de kxtre IUink mi Grin ka instrument al fostului Domn Ultirbei m’al Uringului Brînkoveanu.
Fanerea maminiî infernale de kxtre Bontilx mi Grin, înrolarea în anest komnlot a lui Iosif naske-vini, Tudor B lato viii, Dimitrie Raikovini mi Txnase Stankovini, nrekum mi fiinga aktului de jurxniînt din 8	1859 a aktului de deklaragie din a/t4
Martie 1859 mi aktului nrin kare anernti akusagi de komnlotimti; înnxrgirx între dînrniî fonkgiile ane-stuî komnlot sînt efektul rolului ne jukarx Bontilx mi D. Uesianu, în deskonerirea lui, de mi se desfiin-gx de sine nrin ernirea din garx a fragilor Mateloni m’a lui Iosif Fotograful.
Din nele ne am nitit mi din nele ne îmi snu-serx akusagii de komnlotimti nentru a atenta în kontra viegii Domnitorului, konkiz kx eksnunerea de mai sus este adevxrata istorie a anestui komnlot.
In urma anestora, este kunosktut kx akusagii de kxtre D. nrokuror, Ulink Berxard mi Iosif Grin n’as luat narte în komnlotul lui Mateloni m’a lui Io-sif Fotograful dunx arxtarea lor, de kît înkurajagî de vorbele D. Uesianu karele se arxtx ka vrxjmam al Domnitorului Aleksandru loan I-iS mi ku skonul d’a se folosi de ne-va bani de la D. Uesianu, iar nu d’a omorî ne Domnitor. Astfel este mxrturisireâ lor. IUi nînx kînd na vxz akte kare sx nrobe de ade-vxrate sunosigiile d-lui Ilrokuror. nentru. mine mxr-turisirea abusurilor este adevxrul nekontestat. Tot astfel krez kx va fi mi nentru domnia voastrx, domnilor, karii sîntegi kemagi a xotxrî riedeansx kul-nabilului kînd nrin fanta lui vatxmx sonietatea or vr’un membru al ei, mi .nini o datx kugetul, karele na este în naterea omului a’l nxtrande; mi asunra kxraia omul n’are nini un drent.
Au kugetat sau nu Ulink mi Grin sx omoare ne Domnitor nu mtim, intim însx kx ka înrolagî în a'iest komnlot Herirx de la D. Uesianu bani nentru eksnunerea lor, kx mi înrolarea lor în komulotul fragilor Mateloni mi Iosif Fotograful se desfiingx în datx ne anemtia emirx din garx, mi îndatx 'ie ner-durx sneranga d’a nutea snekula ne D. Uesianu.
Auemtî doi Ulink im Grin daka n’ar fi venit între dînmii Bontilx mi nu li s’ar fi rekomapdat ka urmxtor al nlanului fragilor Mateloni mi Iosif Fotograful, mi daka D. Hesianu nu le ar fi fxgxduit din nou bani, sînt sigur, domnilor, kx ar fi rxmas ka 'iei mai na'ini'ii letxgeni, mi Iloligia n’ar fi avut dren-tul nini a'i aresta mi niii a’i da jadekxgii domni I voastre.
Venirea dar între dînmii a lui Bontilx mi fx-gxduelile D. Uesianu furx adevxratele kause.de IUink mi Grin ku ueî lalgi akusagi se deterx^ judekxgii domniei voastre mi se nretinde în kontrx-le kx me-ritx osînda nreskrisx în art. 70 din Kondika Ui na-ix. Daka a'ieastx osindx o meritx aiemtî akusagi atunui ertagi-mx, domnilor, sx întreb ne D. nrokuror de ie nu ueru a se aulika disnosi'giile art. 70 din Kondika nenalx asunra D. Hesiauu mi asunra lui Bontilx, asunra ’ieluî dintîi dakx se lxsx sx se krea-zx ka vrxjmam al Domnitorului sxis, mi asunra ue-luî al doilea de ne nu se mxrgini în rolul sxu de agent sekret al Uoligiel, rol kare îi îmnunea dren-tul numai d’a deskoneri adevxrata stare a komulo-tuluî, iar nu a înninge. ne oameni la reîntrenrinderi vinovate, de kare se nxrxsirx odatx?
Aneasta o zik, domnilor mei. kxni nentru mine este mai vinovat aueia nrin kare vine isnita, dc kît aucla ue kxzu în isnitx.
Termin, domnilor,'kursul nleduaricî mele nlin de înkredere în loialitatea ue vx karakteriseazx, mi sînt înk redingat kx nu vegî ixsa a se osîndi nimte instrumente desnre kare nu sîntegi siguri de ar fi e-sdkutat krima ue li sc imnutx, în kît timn linsesk aueia karii forma adevxrata manrinx uii nrin kare se konduuea aueste instrumente.
Avokatul Kurgiî N. AnolIoniS.

Ţtnogpafia Nau,iona.a 0 4*1 Iosif Pomanoe tui Konin.—Strada Nemgea3kx, Xanu Germani^ No. 27,
www.dacoromanica.ro	'