232
____________ DÎMBOVIRA — 6 jlAg;
Uli’n lok d’erbsrî amare,
Aromatoare florî.
„Ini mssika msam Sub boitele de tei,
IUi’n yisrsl ei adsn-&
B'Btrînî, kouil, femei.
„Kolo, subt smbra deast,
De krini uri trandafiri,
O inim’ amoroass Visează fericiri.
„Ile kremtetsl movilei Askults sng noetg Kîntarea filomilei,
Skogînd sasnin din nentg.
„La dreanta Btonistsl Lsmi naos fabriieazt,
Iar fisionomistal Figuri esamineazB.
„La stînga made-o bruni K’sng roig de ksrtesanî, nii lingi ea o bsni Dorind frumoinii anni.
„Aiiea se distrează Sng suflet amiyit, ffli’n linimte viseazi Sng sekulu asrit!
„Dar «rine esle oare Melg geniu ie a skos,
Kb verga’î kreatoare,
Edenul din xaosu?
„Exo al astor loksrl,
Kk toiig risunitor,
Risnunde: Matjer, Mayer,
Matjer floricultor!
„mi inimile june,
Ditrunse de amorg,
Ast skumn mi dulie nsme Reneti toate ’n korg.“
m.
Voiea misterioasă D’odati a tikut, m’o stea nrea luminoasi în ani a kizut.
Ile Bnda azsrie Aiestsi lakg d’amor,
Barieli flutsrîe,
Tîrmeazi al tiu sborg.
Mi, vai! zioa anare, mi Brletsl ks ea;
Iar luna ’n nsori disnare.
La girmg, o barka mea.
Adio, o gridim!
Adio, barka mea!
Eg nlekg, însi la tine Eb las inima mea!
K. D. Armesks.
ÎNŞTIINŢARE.
Konsulatul Greiesk Ellin s’a mutat în kasele D. Mărim din maxalaoa Vergului subt No. 6.
de subskiierile
la îmnrsmutarea nagionali de 8 milioane
fikuti nîni la 1 Maig.
Data.
Luna.
Zioa.
Sama sub-skringiilor din urmi.
OFRANDE.
Anrilie.
25
D-nul Gigi Golesks administ. Distrik, Bîliea.
—	Take Xristeska.
—	Niks Vlidesks.
—	Katinka Botesks.
Iltrin. Ierom. Dionisie insnektor seminarului RîmnikB.
LIreotB Dimitrie Vrmesks nrofes. seminar.
idem.
idem.
D-nsl Ioan Ilrokonie
—	Ioan OnreskB Seminarimtii klasa m.
idem. klasa II. idem. klasa I.
D-nsl Iletre Vasilis seminarului.
—	Koman Dimitiis idem.
£.2d
S dîco ^ «o
£ rf 50 ■ —
't 's a
> a <N
i te
io « x
£
S 'O

d
d ^
S a o
o-< w
n>
« IC
O s
27
_r » cs -ţe M
? C-hN
b -a
C3 CC
lyi S 2	.
a -s-Şch
c5 3= d »
g -Bţ ° O) CS o
CB C3 » C3 c5 T3 T3 S-i
30
Eliodor VorBzesks.
Take Ignitesks.
Grigorie Andreesks.
Rads Bordens.
Kostake Soreana.
Marin Illeniieans.
Ioan Bsnesks.
Take Beks negsgitor.
Nikolae Floresks mi Kons. Kodreanu, direk-toriî nensionatBlBÎ „Edifiant.“
ÎMPRUMUTĂRI fără dobândă.
24
27
D-nsl Grigorie K. Mixelens.
—	Konstandin Drigiiesks.
—	Xristake Ioanid.
—	Aleks Msldiresks.
—	Ioan Krisnars.
Din oramsl Tîr-gs-JîbIbî, dane ranorturile ad-minis. no. 3257 3346.
mi
27
30
—	Ilfetrake Miinesks administr. Dist. Romanagî.
—	Doktor Davilla.
ÎMPRUMUTĂRI CU DOBINDĂ.
27
D-nal Zanfir Ilîrîeans din Tîrgs-Jiulsi.
—	Alekse Georgis.
—	Zaxaria Mavromati.
—	Hltefan Ioanid.
—	Banks Ganovs.
—	Konstandin Rakovins.
—	Teodor Ilavloviiî.
—	Ioan Damitris.
—	Fragii Mixail mi George KonrBneni.
—■	Ilandelie Teodor.
—	Florea Ilie Majaî.
—	Nikolae Mixail.
—	Marin Dslgeresks.
—	Grigore Atanasis.
—	Nikolae Gsrans mi Komii.
—	Samsel Ilenxas.
—	Dinks Ilonesks.
Giut Bslagi.
—	Frâng Kesler Sniser.
—	Marin Iligslea.
•—	Marin Matei negBg'Btor.
—	Iletre Teodor idem.
—	Grigorie Teodor idem.
—	Iletre Xrists.
—	Take Beks.
—	George D. Amans.
—	Skarlat MBrgsmans.
—	Mixai Marin.
—--	merban Jians.
T3
05
p©

05 ^ ** O © pO p
«•
CC c
PN CC
c5
s «
C 3
M »
t—4 cC
M 9
•r' <u 02 05
'S
=
.2 0
05 1—1 C—
ea est
os .
Î4 £
to —
a si
05 05
OQ
s s
Q S
Maig.
29
1
lonigs Rstameans. Ianks George Movili.
Ssmmele.
Lei.
na
143,670
712
315
315
315
252
126
126
126
94
87
74
31
31
100
315
100
100
150
157
315
630
300
300
300
1,000
500
100
1,500
3,000
10,000
1,600
1,600
600
1,600
600
500
900
3,200
1,600
3,200
600
600
300
1,600
300
600
1,600
200
300
300
300
300
600
1,600
800
500
300
1,300
500
5,000
198,044
1
2
1
2
2
Tinogpafia Nau,ionaM a as! Iosif Pomanos iui Komn.—Strada Nemneaski, Xans Germani. No. 27.
www.dacoromanica.ro
316
zine numai kt naiea ar fi adss marî, nemsl-usmiil între Italieul mi kiar în Franiia..
Răspniisurî.
Ljj Tîrgoviste, d-lsi.... Enistola d-le
■ kontra d-lm°........ns se noate tinsri. Este
^ j mai mslt de kît o diatribs, este o serie de injbrii nersonale ie ns sa inaî vîzst nînî astxzî, ne ar degrada mi gazeta noastre, mi nersoana d-le.
Şedinţa de la 3 Iulie.
în zio a nrevedenti jot, dani «iitirea a doi nro-nese verbale, D. K. Otetelinian», nlekînd de la ka-raerb, ramase nsmirsl nekomnlekt, un astfel se sss-nendi medinga nentr» a doa zi.
Dsitb citirea anelslsi nominal se deskise di' sksgia assnra nroueselor verbale ne era neiitite în Ikamera, mi astfel se xotirî ka nentr» a doa zi sîm-jbits st, se nregiteaski toate ne sksrt, mi si se «n-Iteaski, iar în ekstenso si se tinireaski de bisro».
Se *iiti o nronsnere srgenti nentr» bisrosl ita jtistik a se nriimi ka o mi.ssrt administrativi, mi se nriimi-
Asemenea o nronsnere srgenti nentr» 200,000 lei la bsdgetsl Minister»l»i de k»lt, ka si i serve la adaossl lefii fonkgionarilor.
Idem la bsdgetsl mkoalelor si se adonte în-tokmai nrek»m s’a alkitsit, nefiind timn a se dis-kBta. Toate aceste nronenerl se nriimesk de kamera.
D Steriadi araţi ki skoalele trek la venit dobînda banilor »e are a nriimi din Visterie, mi ki ar fi imnovirat Statsl daka ar fi silit si nliteaski . mi adaossl de 400,000 lei, mi dobînda.
D- Boeresk». Anest adaos servi nentr» skoa-r lele komsnale, iar din dobîndi se gine skoala de a-grik»lt»ri; lase, daka voemte D- Ministrs, ka si se { ia8e kestia nreksm este, rasu»nzîndH-se din kanete £ nîni la sesia viitoate.
1 D. Britian». Kestia e resovati ka banii skoa-[ lclor ramamî în Vistierie mi întrebsingagi în alte 1 lskrarî si se rifaiaski n»mai kanetile; aueasta se f adonteazi mi de kameri.
u	X). Margiloman «jitemte ranortsl nentr» kredi-
1 t»l de 300,000 mii lei snre a se adioga la § nen-siilor, mi se adonti.
D. Britian» vitemte ranortbl sekgie! 1-is nen-I adsaere de ofigeri instrsktoiî din Franga nentr» o] unirea Romîni, k» nirere de a se trimite tineri din uikoala militara snre a se nerfekgiona. Se adonti Me kameri.
Se liteinte o nronsnere srgenti nentr» înfiin-»nei biniî, mi D. Britian» araţi neuesitatea de a se akorda g»vem»l»î »n kredit snre a’l kon-/trakta în streinitate nentre anest sfirmit.
D. Bileans «îitemte rauort»l nentr» adaossl de ' lei 100 ne lsni la leafa tistslsi kamerii.
,	D. K. Kregslssks se onsne ssbt ksvînt ki a-
sesta nriimemte leafi mi de la Minister, k» toate a-Btea kamera, avînd în vedere ostenelile lsl, fl akor-di vererea.
i	I). Boeresk» araţi ki ranortsl sekgiei nentr»
fmili rimîne la sesia viitoare kiar d»ne vererea d-lsi fjţlinistr» al k»lt»l»i.
I	D. Britian» nronsne ka restsl din kanitalsl
skoalelor komsnale, si se rasn»nzi din Visterie tot | ne scama skoalelor ne kît va avea treb»ingi. Ka-
1 mera a xotirît aneasta nentr» sesia viitoare.
' Hronsnere srgenti ka bsdgetsl Minister»l»î de ) k»lt si se adonteze de srgenti. nefiind timn a se disksta. - D. Britian». D. Ministre al k»lt»l»I aavstîn 1 grijire ka si ne dea sn bsdget, de ve dar ne an-tim rigsromi; e» am stireit tot d’asna a se disks-1 ta ori ne kestie, d-v. însi agi xotirît altfel. Voesk te vi atrag bigarea de seami, ki ani este o kestie nersonali. Daka îl vegî vota în total îmi re-aerv drentsl a zive kîte-va k»vinte.
D. Katargis. Ani sîntem între doi nsntsrî: /»n»l srgeng.T. mi altsl reg» lamentai d’a se vota ar-tikol k» artikol. Si l»im »n termen de mijlok, a-diki si vereetim nsmai deosebirea din bsdgetsl aI n»I»I trekst, fiind ki araţi D. Ministre ki esisti jlnsgini diferingi. K» kinsl a «ies ta ne vom arata ki 1 niii nara stat ne lok, niii n'am mers orbemte înainte.
| D. Ministre de kslt. Daka sar fi esaminat b»dget»l ie ’l am nresentat, am fi nstst da aveste
DÎMBOVItIA — 15 I8JI&
deslsmiri, dar fikînd »n ţabloă ak»m ne sksvt ns mti» «re diferingi esisti. Ns nriven însi nentr» ne atîta difikslfate kînd bsdgetsl skoalelor ’l agi votat în total firi atîta skrsnslsositate.
D. Britian». Am fi de uirerea d-lsi Katar-gis, mi o nriimesk k» oare-kare modifikagie. D-l»i zive ki dim b lege, mi trebse si fie bine esami-nati; însi kît nentr» trekst e bine bsdgetsl, iar di-feringa nentr» viitor s’o lervetim. Dar es tokmai nentr» a'iel trekst voi» si’l «ierietez, ki n’am kon-fiingi în el mi ns voiă si votez nimte l»krari kon-damnate de mige înss’mi.
D. Laxovari. Fiind ki s’a votat al skoalelor, ns viz ksvîntsl nentr» ve si n» se voteze mi al Ministralsl de k»lt
Mai mslte voii observări ki ns nstem nentr» ki vedem keltseli mari, mi ne finsemte konliinga.
Bi»ro»l observi ki disksgia c în'jeiisti din medinga nrevedenti.
D. Bilean» araţi ki esisti mare diferingi din bsdgetsl anslsi trekst.
D. M. Gika zine ki n» se onsne de kît k»m nretinde D. Ministr» si votim orbemte 17 milioane, nrea m»lti konfiingi ne nretinde D. Ministr».
D. K. Kregslesk». Sînt de nirerea Hringalsi Gika, mi am dori si se diskste «ieea ne n» s’a fi-k»t ks al skoaleî, dar srgenga n» iarti amînare; mai ks seami ki Statsl ’l agi votat.
D. D. Gika. Alta e Statsl mi alta e artikoli-le în narte «ie trebsesk votate, dsm ne se vor disksta
D. Britian». Si lsim angajamental a medea nîni vom isnravi.
D. K. Kregslesk». Mai bine si se konstitse adsnarea în nermanengi (insi-mari generali de de-sanrobare).
Lt.uidînds-se nrousnerca de srgengi, into’i în disksgia b»dgetsl»î.
D. Oteteliman» întreabi kîţ a fost venit»l sni-talsrilor ne ansi trekst.
D. K. Kregslesk». Ns noH risusnde, dar tokmai d-ta n’ar trebsi si întrebi fiind ki erntî membre al komisiei finangiare. Venit»l snitalslsi Kolgi 436,830 lei; al suital»lsî Filantroniei 8530 lei; snit. din llloemtî 20544 le!; snitalsl din Kraiova 50,000, mmistirea Sinaia 258,320 lei, si.it. Ilanteleimon 537,535 lei.
D. Britian» araţi ki în kasa snitalslsi de la skit»rl intri o narte nrea miki în komuaragie k» venitsrile akt»ale; kiai a«jeasti narte e xotiriti ne kînd venitsrile era skizste.	‘
D. Ministr» de k»lt. N» mti» a da ninî o e-snlikagie, kmi snitalsl Ilanteleimon de nsgin timn a intrat în rînd«l 4elor-l-alte.
Se Mitemte o nronsnere «rgenti de a se treie la venit în b»dget»l Ministerel»! de k»lt a 4 narte din venitsrile ministirilor dedikate.
D. Filkoian». A «iest venit intra în Vistierie, iar n» ani.
D. Britian». Kînd s’a votat bsdgetsl Vistieriei am nronss, mi mi s’a risnsns ki este de komne-tinga Ministerel»! de k»lt, ak»m kînd se disksti bsdgetsl a«iest8ia, mi reîmningegî. E» «ier si se voteze, ka Ministrel k» mijloanele sale esklssive si n»e legea în lskrare.
D. Filkoian». Legea esisti, mi n’are de kît a se nane în l»krare. D. Britian». K» .atît mai bine ki’î dim mai m»lti n»tere, kmi kiar D. 0-tetelimean» îi kontesteazi valeditatea.
D. K. Kregslesk». K» toati doringa, domnilor, am voit si esekst legea dar am intîwninit oare kare difiksltigi; mai bine lisagi Ministerel liber de ori «ie angajamînt, ka si faki ne va nstea.
D. Britian». Daka D. Ministre la o kestie ama de interesante, zine si n»’l obligim, anoi ne n»tem amtenta, domnilor? Kînd agi votat bsdgetsl Vistieriei, v’am sn»s ki este sn akt de konfiingi. Iati ak»m Ministerel ne ne rasn»nde. Dar kînd aksm dsm înkeerea ninii va fi treb»ingi si nle-dagî drentsrile girii din no» înaintea E»ronii, ne missri vegî l»a? Me ressltat nstem amtenta de la »n Minister kare în faga nagiei deklara îndoiali de a nsne în lskrare astonomica noastri; rek»nosk»ti de toate Esrona.
D. K. Kreg»lesks. Hoaţe n» este timnsl ka si mi esnlik mai m»lt, domnilor, dest»l ki ne lingi drent, trebse si avem mi mijloane de a’l n»ne în lskrare. De aneea zik lisagî Ministerel liber.
D. Hltirbei. Kestiea. ministirilor e nea mai grea: ea are doi fege, »na nolitiki mi alta de bani.
De aneea ar trebsi ka D. Ministre si ne dea de-slsmiri tinirind toate koresnondinga ninste în nri-vinga aneasta de D. IHtirbei mi Bibesk».
D. Britian». E» mi deklar în kontra Mims-trslsî ne vine în faga noastri si ne arate ki ns noate esek»ta o mis»r» ne gine de astono«iea noastre. Snele nsteri a8 n»t»t nrivi astfel kestiea ka D. IDtirbeî; dar noî avem drentsrile noastre mi ns se ksvine Ministrs a se îndoi nentr» o kestie ks
totsl interiori.	_
D. Bilean». Mal desnizi kînd a fost iarirnî
kestiea ministirilor n’am aszit ne D. Ministrs sns-ind nimik desnre anei nrotokol, ori alte defiksltigf, dekît ki a amînat eseksgiea egsmenilor, dsm ne-rcrea lor, nîni vor lsa îngelegere ks kiriarxiile re-snektive. Iar aksm viz ki snsne difiksltigi noli-tine ne kare ns le îngeieg.
D. K. Kregslesk». ES am snss ki va fa«ie Gsvernsl tot «ie va fi în folossl girii, dar ns’l o-bligagî.
D. Boeresk». Es krez ki kir ramnlasarea e-gsmenilor greni ka nimîntenî, este tot o kestie interioara, mi D. Ministrs ar trebsi s’o nse în lskrare. D. IHtirbei. Ori e» ns m’am deslsmit, or; D. Britian» ns m’a îngeles.
Am voit si zik ki tot astfel s’a tratat mi mai nainte, mi si ne arate D. Ministrs de ne ns se noate nsne în lskrare.
D. Bilean». Daka D. Ministrs întîmnini nie-dinî, si le rîdine; eS ns non lisa ne seama sa o kestie de komnetinga kamerii.
D. Katargis, Egsmenii singsrl nriimiseri si dea kîte 12500 ne fie kare an, dar ssbt nsntsl de vedere al drentslsî n’a voit gsvern»l a’i nriimi.
D. Britian». Negremit n’a nriimit, nentr» ki ns trebse ka noi si nriimim ssbvengie de la Greni, «ii ei de la noi, ka nimte esekstdrî. nsmai ne sînt ai testamentelor.
D. K. Kregslesk». E« ns ksnosk aste lege-de kare vorbemte D. Katargis de kît n»mai legea din 851 kare îi îndatoreazi la a 4-a narte, mi alte loksri anterioare.
D. Bntians. Hronsnerea noastri este nsmai ki s’a nss o taksi, trebse si se esekste, dar ns ne obligim a n» atinge kestiea kînd s’o trata snre a se regsla aneste ministiri.
Se voteazi nronsnerea D-lsi Britian» mi se nriimemte în snanimitate.
Trene dsm aneasta iar la nf’netarea b»dget»lsi.
Ministfrea Sf. Sniridon se skoate, fiind ki venitsrile ei ns intri în kasa nentrali.
Se nitemte venitsl Mitronoliei, Eniskonilor, ski-tsrilor 2,061,000 lei.
D. Britians ariti ki sînt mslte nostsri firi amnloiagi, mi sokotcsk ki ar trebsi îndrentate o-dati anestca.
D. Kregslesk». VoiS lsa misiri nentr» an»l viitor, ak»m n» le ksnosk aneste absssri.
Se niti aksm ssbvengiea kornslsi xoral de lei, 50,200 mi a mkolii de mssiki mi se observi ki mssika biserineaski e în dekadengi la noi. De a-neea si se întrodski o mssiki ksveniti E»roneani ne într’adevir înalgi inima la ner. Helelalte arti-, kole se nitiri firi ninî o observagie mi se voti în total; dar fiind ki snsl din deustagî nlekase, vo-tsl fs nsli;.
B.	Iletrone.
Urmarea art. din Steaoa Dunării.
*■ .VA.
Toate aceste konstit«,B o koutradikgiBne atet de flagrante ks tendingele bine-voitoare a marelor Ilsteri EBroneane, manifestate ks ateta karitate nriu aktele ie litirtm mal sbs, înkxt ns mal last niil o Bmbrt de îndoiate, ki, nretenniBnile anBnnate de onorabilii Kon-sbII nrin nota nitate mai sbs emaneaz'b sim-nls mi ksrat nsmaî din anreiterile d-lor sale nersonale.
Forma înst de nota, mi konrinderea el identikii ssb kare a§ fost date de fie-kare din domnii EonsslI, ne nare a konstitna sn kas destsl de însemnat în denrinderile dinlomati-ie; avem înst nertitsdinea k«b g8vern,BmBnt8l din Iamî n’a§ linsit a trata kestisnea ks toa-, te seriositatea ksvenite, mi kt resnanssl se8 as fost demn mi konform demnitenil mi a drentsrilor noastre de nanisne trăitoare ne vmint liber mi nessnss.
www.dacoromanica.ro
DIM80V1IIA — 15 I8M%.
317
St venim însB a ‘ierieta mai de auroane kiar testai din artikolBl 8 al KonvenţiKneî, ne kare ar voi a se snrijini nretenţisnele domnilor Konsslî.
„Ka mi în trekst, tratatele internaţionale kare vor fi înkeete de ksrtea sszerant k5 nsterile streine, vor fi anlikabile în nrinnina-te în tot qe ele ns vor ads^e jignire irasni-tBţilor lor.“
„Ka mi în trekst. “ Ksm as fost anlikate în trekst în Ilrinninate tratatele norţii ks ns-terile garante? Sas maî nemerit ar fi kredcm, a ne întreba: fost’as anlikate legalmente în nrinninate tratatele Tsrnemtl kr, nsterile streine? llli kare stnt anele tratate?
Hentrs ka sn tratat, o tokmealB ori-kare, sb fie anlikatB în o ţarB, kredem ks înainte de toate, ea trebse sb fie ksnoskstB; eî bine, snde sBnt la noî ksnoskste anele tratate? Kî,nd ni s’aă komsmkat ele vre o datr» ? Ilrin ne foi ofiniale as fost ele ireblikate? Ilriii ne leyî sBut ele menţionate? Nimika de toate a-nestea ns aflBm în trekst.—Re din kontra vedem kB nsterile leţrisitoare din ţarB, în ns-terea vekislsî lor drent de liberB leyislaţisue, aS lskrat ks totsl indenendent, ba ne e mai mslt, kBnd vre sna din iisteri as avst oare-kare interese de veninBtate sas de komerţ ks noî, n’aS linsit a se nsne însBmi în rela-gisni direkte mi a trata ne sn ninior de ab-solstB egalitate; ama, nentrs a ns ne dsne mal denarte, în trekst, vom nita ainea nsmai kartelsl înkeiat de Asstria ks Moldova la 1838, fBrB a mal vorbi de Konvenţisnea te-legrafikB ne e ks totol renentB.
Ksnoskst este kB ţerile noastre s’as bs-kgrat în tot deasna de o nstere leţsitoare alkBtsitB maî mslt saS. mai nsţin, în sn kin renresentativ; nini odatB anea nstere leţisi-toare n’aS stinslat nimika kare sb dovedeaskB mBkar smbra esistenţii vre snsi tratat tsrnesk anlikabil la noî; ne as lskrat, nreksm zise-rBm, nsrsrca în denlinB indeuendinţB leţisla-tivB, neavînd în nrivire nentrs relaţisnele ks streinii dekBt nrinniniile generale de drentsl ne jisdekata nea SBnBtoasB dsne ne fie-nine a’l reksuoamte, mi kare se nsmemte dritsl ţinţelor.
Ama de esemnls nrinninsl kB; „Ori ka-„re ar fi înnBrţirea (nsterilor nsbline) ne s’ar „adonta în sn Stat, e vederat kB, în nrivinţB kBtre nsterile streine, fie ne naţisne se fo-losemte singsrB nsmai de anele drentsri, mi ele se întind mi not fi liberaminte esersate de ea assnra tstslor ssnsmilor, fie nBmBn-”terii, fie streini, mi assnra tstslor bsnsrilor ”ne se gBsesk în nerksl teritorislsi se§.“* as fost singsrsl, în nsterea kBria § 46 din kon. niv. legsemte:
„DakB streinsl va SBVîrmi în nBmîntsl anesta vre o fantB legsitB nrin kare se în-"da'.oremte o narte nsmai, sas aniBndoB nBr-”nile între ele, atsnni se jisdekB fBrB nini o deosebire dsnB aneastB kondikB.a ” llli earBini nsmai ne nrinninsl dn reni-nronitate adontat de snele naţisni: de a trata ne strein tot în kinsl nreksm mi ssnsmii lor SBnt trataţi în uatria anelsî strein; nrinnin kare asemine fane narte din „drentsl ifmeloru mi § 2009 din kon. niv. leţsemte:
Ssnsmilor streinelor nsteri se dB tot anest drent nentrs nererile lor assnra snsi falit nBmîntean, daka în anele Statsri, nB-mîntenii de ainea vor avea tot aneastB drenate în asemenea întBmnlBri.*
” Asemenea am maî nstea nita §§. 17 mi 19 din Kodsl kriminal. Legisirî toate anlikate în totsl mi tot deasna la noî fBrB e-
snennisne.	w
"Vedem deni kB singsrsl trekst ne as a-vst la noi tokmelele tsrnemti ks nsterile streine, kostB nsmai în o komnletB nemtiinţB în kare nara as fost nsrsrea desnre densele; ele nini aS fost ksnoskste nini anlikate; mi aneastB neaolikare e konstatatB ks o evidenţB ne-kontestabilB de ÎnsBmi Tsrnia, de ÎnsBmi Rs-sia; ambele nsteri nromotoare regslamentslsi organik, kare în art. 297 stinsleazB.
„Toţi loksitorii anestsi Driuninat sBnt " îens.“
* Martenş, § 83. „Droit des şe
„fBrB osebire ssnsmî jsridikţiei tribsnalsrilor „stabilite. Asemenea mi toţi streinii ne se „gBsesk ssb nrotekţia snei nsteri orî kare, „SBnt ssnsmî anestei jsridikţisni în toate tre-„bile mi nronesele ne vor avea ks nBmîntenii.“ Daka snele disnssenisni arbitrare, isvo-rBte în mare narte nsmai din nimte simnle ordine verbale a foştilor Domni, as îngBdsit în srmB oare kare avantaje nentrs ssnsmii streini, aneste n’as avst fsndamentsl lor ne vre sn tratat al Tsrnieî; ele as eirfanat nsmai din inflsinţa maî mare sas mai mikB, ne kstare sas kstare konssl strein avea ne lBn-gB Domnsl, mi teama anestsia de a se nsne ins ks kstare sas kstare nstere, ne ar fi ns tst a’l sssţine sas a’l koborî de ne tron. Anele konnesisnî însB, de mi ns nrea mslte, totsmi ns not konstitsi astBzi sn drit. Ele ns not fi nrivite nini ka tratate, nini ka leţî, ksni mi snele mi altele ns not esista fBrB sank-nisnea nsterei legislative. Ele SBnt nsmai sn abss, mi absssl dsnB nini sn drit ns konsti tsB o lege.
Ill’anoî, oare dakB sakrele noastre drentsri de naţisne liberB fsrt resnektate de în-ssmî regslamentsl organik, aneastB martB a îmnilBreî, nstem noî krede sn moment mBkar, kB ar fi intrat în intenţisnea mBiinimoa-selor nsteri a le viola aksm, nrin Konvenţisnea din 1858? ns; mi dovadB la aneasta este kB: ele se ranortaiB ks desBvîrmire la trekst, nBSti'B intakte dritsrile noastre, mi re-ksuosksrB ka singsrsl lor fsudaraent nsmai tokmelele noastrs ks Iloarta.
„Tratatele tsrnemtî, zine art. 8 din Kon venţisne, vor fi anlikabile în Ilrinninate in tot aueea ne ns s’ar jigni imsnitsifile lor.u
Ns vom instita mslt assnra ksvîntslsî de „anlikabileu kare nare a konstitsi mai mslt o faksltate nentrs tratatele Ilorţii, .de kBt o îndatorire nentrs noi.
Ksvîntsl „anlikabile“ aratB, dsnB nBrerea noastrB, nsmai nstinţa ne tratatele tsrnemtî, ar avea de a fi nriimite mi în Ilrinninate, dar ns innlikB nini ksm o îndatorire ka ele sb fie lskrBtoare nsmai dekBt. Din kontra înkB, dritsl de legislaţisne liberB mi neatBrnatB se nBstreazB nejîgnit ţerilor, nrin ksvintele: „în tot ue ns s’ar jigni imsnitmţile lor
Ainea vine neanBrat întrebare: nine va avea a jisdeka dakB imsnitBţile ţerei sînt jBgnite nrin o tekmealB tsrneaskB sas ba?— Fi-va Tsrnia? ns, ksni ea nrejsdekB aneastB kestisne, nrin înssmi srmarea sa de a înkeia anea tokmealB; Fi-va nsterea ne as stinslat ks Tsrnia? Asemenea ns, ksni mi aneasta ka narte iuteresatB, nrin avantagele ne ar k tnBta din anea tokmealB. nBrerea ei ns noate fi în destslBtoare. Negremit kB aneastB anreniare: dakB stinslaţisnele Ilorţei sBnt sas ns, jignitoare imsnitBţilor Ilrinuinatelor este reser-vatB înssmi lor;—mi ţara noate a o fane nsmai nrin organsl ei renresentativ, singsrsl în drentate dsnB kiar înssmi Konvenţisnea din 19 Asgsst, a se nronsnţa assnra tot ne ar konstitsa o lege în ţars.
Ama dar, nentrs a ne ressma, tratatele înkeete de Tsrnia ns nsterile streine, n’as fost nini ksnoskste ofinial, gini anlikate legalmente în ţara noastrB; nrin srmare ksvîntsl ka în Irekst din stinslBrile art. 8 din Konvenţie, este ks totsl în nefavoarea nre-tenţisnelor adresate gsveniBmîntslsi de domnii Konsslî.
AneastB neanlikare a tratatelor tsrnemtî în trekst, este afirmatB kiar de înssmi d-lor, nrin nota identikB datB gsvernslsi, în kare, dakB SBntem bine informaţi, s’ar zine:
„De maî mslte oii în trekst, legi mi de-krete (de nildB în neea ne nrivemte eseksta-rea datorninilor) as fost nromslgate de kBtre Domni, mi anlikarea lor as fost srmBritB, ks toate kB aneste legi mi dekrete eras kontra-re stinslaţisnelor tratatelor; ssbskrissl se vede în nenesitate de a deklara, kB îi e neste nstinţB de a nriimi anele disnssenisni legislative, atBt anele din trekst kBt mi anele din viitor, kare ns vor fi în totsl konforme sss
ziselor- tratate. “	_	_
Anest nasagiS din nota identikB ne nare
ns nsmai o anreniare abBtstB, dar \iar
tsl în kontradikţisne ks stinslBrile Konvenţiei- -
Ea zine kB tratatele tsrnemtî voi ti a-nlikate ka în trekst. Fanta dovedemte kB în trekst ele ns as fost anlikate la noi; înssmi domnii Konsslî afirniB aneasta, nreksm o vb-zsrsm; nrin srmare ris ne rBmBne dekBt a . ne întreba: ne ne sb snrijinB d-lor, kBnd mit nretenţisnea a ns reksnoamte, mni legile lskrBtoare în ţarB nBnB aksm, nini kon-tinsarea anlikBrei tratatelor ka în trekst; mi] a deklara kB ns vor nriimi nini o nosiţisn| legislativB kare n'ar fi în totsl konformB k|| zisele tratate?
RBsnsnssl la aneastB întrebare ns 1 nsteri, afla dekBt nsmai în anreniarea ks totsl nar-( tikslaiB, ne nlane a o krede, a domnilor Kon-ssli; kBni gsvernBmintele kare aS ssbskris^ în 19 Asgsst Konvenţisnea, ne zine kB : tra^ ţaţele înkeete ks Iloarta \or fi anlikabile î>D Ilrinninate ka în trekst; ns not, avem tot] drentsl a o krede, a veni astBzi mi a ns re|f
ksnoamte aneasta.	.	' F
De aneia fie-ne ertat a zine: kB mainrtJ
sss de nota identikB a domnilor Konsslî, e*j ste Konvennisnea din 19 Asgsst, mi mal nreji
~	—	•	„t ?
sss kiar mi de kBt aneastB Konvenţisne, s'kiĂJ drentsrile noastre de vekis întemeete mi kon-^ stivate ks sîngele stismomilor noştri! KBnd;| sfintele angajamente ne nivilisaţisnea esronea-ţ iib as lsat de a ne garanta anele dritsri, vor fi nesokotite, atsnni totsmi ne maî rBmBne konmtiinţa anelor drentsri, ne o avem în inimile noastre, mi kare ns ne va nBrBsi ninţ sn moment în kBt timn vom esista ka naţisnei
naţisne.s
Uu mare alms shrpir.
(Srmare).
„As înkeiats in snaminitate kt ea este îngridi^ ti» de legi de a delibera în fiinţa ntrijilor îmnri'iina-’j:1
te mi a ani>i”Btorilor,s lors între kare se kcnsidereaz-s ^
A1 |
iui D. dragoman a k.k. agenţii,	^ d
„în srma aiestei înkieerî ksrtea, nrin organsjjj ’ nresidentslsi eî, as invitat ne Doinnsl dragoman dafi a se retrage din kamera sesiilor nentrs ka ea ntniaskt la deliberaţie mi la darea xot&rîreî.
„Domnsl dragoman la invitarea ue i s’as f-bki as resnsns: kt uînt aksm dsmnealsî as asistatS n| nsmai la nerţetarea nroueselors ssnsmilor asstria'l ks raelele, dar mi la deliberaţiile jsdekttoriloî kt auests drit a k.k. agenţii este statornicit nril cirkslamika logofeţieî drenttţeî din 13 Oktomvri! 1845, basatt ne adresa sekretariatslsî de statsdelî fila 89-90 tomsl II-lea al kolekţie^ nrin kore s’aî ordonats tribunalelor lokale ka st înfftdsie drago-J manilor konsslatsrilor de a asista mi la deliberaţiile! *j jsdekttorilor în nrocesele ssnsmilor lor ks raelele f \ kt D-lsî ns are instrskţiî nentrs a se abţine ue^i viitorime de a asista mi la deliberaţiile jsdekttorilor, mi kt nrin srmare D-lsî refsst de a se retra-' ge din kamera sesiilor în timnsl deliberaţiilor, mf1 ■ nrotesteazt orî-ce xottrîre ar da ksrtea în nrocessl de faţt în nefiinţa D-sale la deliberaţie.	h
In srma acestsî resnsns a Domnslsî dragoman j a k. k. agenţii ksrtea konsidertnd :	1
„Kt art. 318 din reglementai organik îngrtde-
ttp t.inhKnalKrî rlp. n qpro coîf rla o
•'	«	o
mte ne tribsnalsri de a cere sas de a nriimi des-legtrî dela logofiţiea drenttţeî, fiind ele datoare de r a se novtţsi în jsdekarea nroceselor de legsirile) '* reglementslsi de celelalte legi ale ţtnî reksnoskste^ . de lskrttoar'e nrin art. 318 din reglementsl organik., „Konsidertnd kt nretenţiea atenţiei de a a-' sista la deliberaţiile jsdekttoremtî s’as maî resninsf odatt la ansi 1845 nrin cirkslarea logofeţieî No) 4764 din 17 sentemvrie, ordonîndsse tribsnalelor de a îngtdsi dragomanilor konsslatsrilor nsmai asisten-, ţa la cercetarea nroceselor dintre ssnsmii lor ks ■ raelele.. iar ns mi la deliberaţiile jsdekttorilor, ka-, ‘ re dsnt nrinciniile ţerei îtmtn antrate de orî ce^ kontestaţie.	;	'
„Konsidertnd kt aceastt adrest a sekreţaria-: tslsi de Stat de la fila 89 Tomsl II-lea al kolek-| j> ţiei, ne kare se baseazt D. dragoman a k. k. a-	î
genţii nentrs a’mi atribsi dritsl de asistenţt la de-liberaţiile jsdekttorilor ns konstitse o lege, ktcij legea trebuie st fie votatt 4e kamera legislati.vt mii
www.dacoromanica.ro
H8
DIMBOVIIIA — 15 IBZfS.
Cl'sankgion&ti de Domnitoră, konform art. 317 din re-glefneiitsl organik.
„Konsiderand kt kiar daka s’ar adera la nre-lengiea Domnslai dragoman, kt aieasts adrest a psekretariatslsî de Stat este lege, de ml ea ns are , urii elementele, nriî forma kare karakteriseazt a le-[ge; a«iea adrest totsini ns s'ar nsten usne m-lskrare find kt ea se baseazt ne verbală noiHbkt a tost»-*i Domnitor Mixail Stsrza, în vreme ne tot în tim-|ncl aceliam domnii s’as ftkst ofissl de la fila 193, liomsl I-iS al kolekijieî, nrin kare se îngrt nernte ne ogofegie de a da dislegtri mi cirkslare ne kevtn-,jsl de verbalt norsnkt a Domnitorislui.
„Konsiderînd kt drentatea kiar ns nermite ka se akorde îmnricinaijilor străini mai msltt nro-ileknie în nricinile de jsdekatt dektt îmnrriinaiiilor Indigeni, îngtdsindsse -antrttorilor ssnsmilor străini Fdritsl de a asista la deliberaniile jsdekatorilof, în {vreme ae antratorii îmnri'rinaijilor indigeni se retrag din kamera în ksrssl lor.
Hi „Konsiderand kt jsdekttorii ns not st kon-F jalte konmtiinQa lor mi st dea oninia lor dreantt I ii konformt legilor, dtktt ktnd ei ssnt în linimte I li fermigl de inflsenga îmbelor ntrgi îînnrriinate * li a antrttorilor lor.
i „AS înkeiat în snanimitate kt ea se reksnoa-fute îngrădită de legi de a delibera assnra nro'ie-bslsî de fagt în fiinga Domnslsi dragomană a k. k. fcgengiî, antrttorisl legal a ssnsmilor asstriacl în nrocesele lor ks ssnsinii lokali.
„în srrna acestei înkeeri a ksrgei mi a refs-sslsî Domnslsi dragoman de a se retrage din ka-v'rnera sesiilor nentrs kt ea st ntmeaskt la delibe-^anie, nresidentsl s’aS vazst nevoit de a sssnenda tleliberagiea mi xotîrtrea nricineî; drent-karo s’aS ifi.kst aceastt înkeere kare se va komsnika rainis-Jterislsî drenttgeî nentrs ka el st se adreseze kttre |£ astoritatea komnetentt snre a se statornici regsle ■ generale iirivitoare ne sn aseminea kaz, întrebtn-n.isse tot odatt ne ministerîs dakt ksrtea de anei Uiare aS sssnendat nricina de fagt, noate a ntmi la |deliberagie mi la xottrîrea ei în nefiinga Domnslsi dragoman înainte de a se statornici de astoritatea komnetentt regsle generale, nrivitoare ne acest kas, kaS de tebse st lase ea nricina sssnendatt mi st lumtente ntnt se va statornici nimte aseminea re-itsle generale; îtsnsns ne kare ministerial este rs-] gat a’l da ktt mai degrabt, nentrs kt nricini de lîceastt fire se not ivi adese-ori la ksrte“.
'	Tribsna Romsm.
ministragisnea de asttzi este aktivt ini în geleantt.
Aici gtsirBm o lokandt mai bsnt dektt în toate cele alte orame. Abia ajsnserbm în aceastt lokandt, mi kansl noligiei veni st ne cerceteze mi st ne salste din nartea D. administrator. fleste ktteva minste veni însumi administratorul D. Dimitresks, ks kare se a-rangie o kestisne de serviciu telegrafik. A doa zi mai mslgi cettueni venirt st ne viziteze, între kare vom nsrntra mi ne D. Ie-nesks. Loksitoiii acestsi oram sînt mai ci-vilisagî dektt mslgi alnii din alte orame. Ad-minislratorsl, om dela 1848, este isbit mi re-snektat: din nefericire esistt în Ilitemti sn
fel de onosigisne sistematikt dela nisce oa-	,
meni de klikt, kare konsistt în a onri mer-j îmntrgea demtnkarea ks stracii ne kale;kt
flaitm ne Eminengia sa ntrintele Eniskon al Argemslsi, kare ne aittt msltt afabilitate mi îngrijire. Ksrtea de Argem este cea mai veke kacitalt a Romtniei snde desktlekt Rads Ne-grs mi nsse niatra kanitaleî snre nordsl mi-kslsi bsrg ce noartt nsme de Ksrtea de Af-ţiem, se vede înkt ruinele Kanelei Do.imneî lsi Rads Negrs ce ar fi fost katolikt. în bsrg se vede biserika lsi Negrs, ce o visi-tartm, este rtdikatt în onoarea Sintei Filo-teia. Ilrotonreotsl de aici ne snsse istoriea a-cestii stnteasfel: kt era Romtnt; dar kt nt-rinijii eî trekssert Dsntrea în Bslgaria ks dînsa; kt era de 12 sas de 14 ani; kt era ţieneroast; kt de ktte ori maikt-sa o trimitea la ktmn ks demtnkare nentrs tats-sts, ea
Inturnărl prin ţară.
(Srmare).
în kanitalt vtzsrtm mslte din vekile biserici ssrntndsse nrin ordinsl gsvernslsî. ^iisdatt ideie în adevtr! vor st dtrtme rs-iinele vekî istorice, mi ntstreazt rsinele noi, j'kasele loksitorilor! vtzsrtm în aceastt ceta-||te kasa, snde se zice kt a ntskst sas a kre-^kst jioetsl Eliade.
1 ' în aceeami zi ntrtsirtm vekea kanitalt, ftrt a nstea ltsa în srma noastrt înnresis-\ nele ce ne ftksse tristegea Ttrgovisteî. Ea Uste loksl nascerei celor mai mslui noegî piomtni, mi ks toate acestea acemti fii in-şrani ns esnrimarr, nicîodatt nici mtkar dot verssri în fa\orsl ei! Ftrt kti de komsni-’JJîagisne, Ttrgovistea nere din zi în zi: cergile ns not st trtiaskt ftrt komeru. Hei mai avsgi loksitori ntrtsesk cetatea, mi dsne rlînmii se întinde miseria mi moartea neste dinsa. Este timn a se gtndi la o k-ale de ‘omsnikagisiie ks Transilvania.
Ile kalea noastrt gtsirtm Gtescii, sn at mare, ks femei foarte frsmoase mi stro-it de sn ris ce se kiamt Ilotomsl, din ka-iza îifektcisnei ce nrodsce în timnsri de nloi nari. De aici nînt ani’oane de UitescI tre-Ksrtm ne lsngsl snsi deal nrintr’o serie de
J.ate ce gin snsi de altsl. La miezsl nonnei i fii ram la o margine a Iîitemtilor, la nod. A~na ! ftrtmase o nodint mi mcseaoa.
■ Oramsl Ilitemti era sitsat lîngt dot ane iArgemsl (Ordessus vekîs) mi risl Doamnei; acest din srmt se varst în Argern enroane jde Ilitemti. Ilitemtii mi s’a ntrst snsi din dramele cele mai nrosnere din Valaxia. Ad-
ssl a ori ce akgisni salstarii din nartea ad-ministragisnei. Jsnele noligais de asttzi este aktiv, inteligent mi ltsdat; dar este snsi din obiekteîe assnra ktrora se varst ataksri-le: singsra lsi gremalt este kt ns face narte din klikt. Toate aceste simtimenfe de klikt ns aS nentrs ele nici o ideie mare, generoast; interesele gtrei mi ale nsbli-kslsi ns sînt nentrs nimik asfel mi togi kli-kamiî, ntnt în sfirmit se desnregsiesk mi nier. Mtscile se szt renede.
Dela Ilitemti nornirtm ktţre Ktmns lsng, la o distangt de dot nosti. îndatt ce ftks-rtm o nostt mi jsmttate, nosigisnele încens-rt st devie înktntttoare. Toate aceste lo-ksri variate treceaS ne lîngt noi ka o infinitate de tablosri noetice din visele imagiua-gisnei. Kttre acestea ne anroniam de msngî mi aersl devenea din ce în ce mai rece mi' mai ksrat. Rîsl ttrgslsî orneazt frsmos valea stibatekt mi kanricioast snde natsra i-a xottrît ksrssl lsi. Ele la 10 oare eram în Ktmns-lsng. Ktmns-lsngsl este sitsat ne sil nlais între dot dealsri.
Este în distriktsl Msmcelsl. Acest Dsme nare st-î vie de la o mslgime de msmcele saS msnticele, dealsri semtnate snsi ltngt altsl ne cea mai mare întindere a distriktslsi, ka nisce valsrb Ilosigisnea lsi este ft’smoa-st. Ilonslagisnea ajsnge de anroane ne a Iîitemtilor,-Uitemtii as o nonslagisne de 1100 familii; Ttrgovistea 1000 familii.
Hostilonii noştri ne dssert drent în ksrtea D. Rsktreaus; familia Rsktrenilor s’a bsks-rat de mslt timn de nsmele de natriarxalt, ns este sn strein kare st visite aceastt veke cetate, ftrt st ns fie osnttat la sn Rs-ktrean.
Domnsl kasei linsea la momia sa snde se dssese st kondskt ne sna din acele frsmoase flori ktmnene, a ktrii imaginagisne kanricioast ktsta singsrttatea, linimtea mi stlbtttcia în lsmea ktnrioarelor. Noi lsartm kasa D. Rsktreans în sttnînire într'sn kin mai anroane de acela ks kare aliagii lsart Sevastonolsl; înst ftrt grestate nici sna, ktci kasa ni se deskise, îndatt mi o cint nltks-tt se imnrovist ka nrintr’o magie. Heea ce ne rekiemt vekile legende nagionale ale zî-nelor.
Kîmns-lsng fsse o kanitalt a Romtniei, a doa dsne Ksrtea de Argem. Aici se vede vekea Eniskonie snde se aflt ksna lsi Rads Negrs, dsnt snssa ktlsgtrilor. Hine voieşte a ksnoaste istoria acestsi vekiS oram, citeaskt istoria Ktmns-lsngslsi de D. Aricesks.
De aci nornirtm snre Ksrtea de Argem, dsnt ce ne lsartm zioa bsnt de la fragii Rsktreni ce venisert akast mi dela D. Ilt-rtians sekretarsl administragisnei. Admini-stragisnea acestsi distrikt s’a nss ne kale bsnt: cel nsgin aceasta este oninisnea tstslor o-rtmenilor ks kare vorbirtm. Lskrsl cel mai greş de îndrentat este adwinistragisnea de a-fart clin nltiuî.	~
Noi lsartm kalea neste msmcele. Kaiî mi boii se înstrcinart st ne treakt nrin aceste loksri rînoase, dar nline de frsmssene: frerassegea loi este mai mslt voioast, rizt— toare, variate dektt stibatekt, maiestoast mi imnosantt.
Seara ne adtnostirtm în vekile zidsrî a le mtntstireî dela Ksrtea de Argem. Aici a-
Ttnogpafia Nau,wna.v0 aM Iosif Pomanoe iui Komii.—Strada Nemneaski, Xana Germani No 27
www.dacoromamca.ro	'
odatt tatt-sts nltngtndsse kt ns i se trimite destsle merinde, nevasta îi rtsnsnse kt i se trimite; dar kt fiesa, dsnt datina ei, îmnarte demtnkarea ne la straci. Kt atsnci krsdsl ntrinte, ntndind ne ktnd adscea merindele, o gtsi îmntrginds-î demtnkarea la o mslgime de nefericigi; kt atsnci acest ntrinte se în-fsrie, arsnkt ks seksrea în fiesa, o rtni la nicior; aceasta nerds tot stngele ei, anoi ms-ri. Dsnt moarte Stnta Filoteia ftks o mslgime de minsni kare dovedirt kt voieşte st’i dskt censma în gara Romtneaskt. Kt nre-ogii asksltart aceste, mi ajsngtnd la Dsnt-re, fsrt înttmninagi de Domnsl gtrei ks togi boierii. Hensma stntei se adsse la Ksrtea de Argem, mi nreogii ne arttart sn sikrin ks o narte din relicele stntei.
Biserika de la mtntstirea ksrgeî de Ar-gem fondatt de D. Neagoe este în adevtr o lskrare din cele mai minsnate, arxitektsra ei este sn amestek bizar mi armonios de stil arab ks bizantin. Tot esteriorsl ei este învelit în nltci de neatrt, stnate ks miriade de înfloritsii înnrovisate ssb mtna kanricioast a artistslsi ka acele ari! gracioase, dar nexo-ttrîte, variate, bizare ce imnroviseazt sn kîn-tttor insnirat, ftrt st gie nici o sokotealt de regslt. Heea ce distingi mi dt mai mare nreg acestor stnttsri este o varietate ce ns se aflt înkt ne nici snsi din acele mo-nsmente celebre ce aS nrodss arta ntnt as-ttzi. Hele dot tsrnsri desnre frsntea biseri-cei, ce seamtnt nlekate, din kassa ameztreî niţeilor, fak sn efekt minsnat. Rosetele fe-lsrite mi variate ce ssrmontt brîsl bizar ks kare se încinge biserika, sint o lskrare fint ce ansngt îndatt arfa. Dar noi nrefertm a ltsa aceastt deskringisne st o fakt în deta-lisrile ei oamenii komnetingi, arxitekgil.
Ns voim a vorbi mai mslt desnre aceastt arti ce ns ne este snecialt, de temere a ns komite vre o eroare. Am vtzst în zilele trekste la stagisnea de la Ilotigraf o imagine ttkstt în Rssia îenresintind ne maika Domnslsi giind ne brage assnra genskilor ne fisl st», adormit la vtrsta de 33 de ani. Tot acest efekt îmi face mslgi oameni ce skris ver% ssri, sas fak nolitikt, ce sînt kanabili, ftrt nsdoare, st nretinzt a face toate mi. kare mslgi îi kred maisteri nrin ignorangt. Bo-leak avea ksvînt a zice.
Et pour finir encor par un trăit de satyre Un sot trouve toujours un plus sotqn’il admire Aceastt biserikt este fondate de Domnul Neagoe Basarab VV. la ansi de la Krist
de Hatriarxsl Konstantinonols-lsi Kir 1 eolint. Iltnt la ansi 1792 a fost mtntstire ks egumenie; de atsnci se rtdikt la skasnsl emskonal nrin scirea Ilatriarxiei în zilele pomnslsi Aleksandrs Marsz. Eniskonia dar esistt de 67 de ani.
bisericii ns era nimik însemnat. Edificsl boltal se renozt jsmttate ne nisce koloane de neatrt, dsne, datina bisericilor bisantine, ne msrsl norgei, ne diD sn— trs, se vtd nortretele fondatorilor nri algi Domni mai veki, tot aici se aflt mai mslte morminte DoamnescI, snsi al lsi Neagoe Basarab; al fieseî Stancei; al lsi Rads cel Nare omorît la Rîmnik, ale mai msltor konii -mici mi btrbani kare as dtrsit momiile lor mtntstireî, ksm mi dor Mitronoligi ansme Anania mi Serafim.
(Va si-ma).