ANUL I. - 1859.
Aneastt foaie ese de dot ori ne s,6iit'i>mîn'& Miepk8i»t>a mi Sîm-ivtta.
Ilreusl abonamenta-!ţ>î nentrs sn anS 24 8f. Ilentrs % „	12 „
Ţrcî lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va ntati ks 30 n.
M 75,
SÂMBĂTĂ 4 1UL10.
Abonarjia se fane la librbria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iarnrm
distrikte la D. sekre-
tari aî Adniinir'traiiii un la koresnondengii librăriei- Ori «ie abonament trebsie ntetit îndată ks ssbskrierea.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARA.Ş
Redactau respoiisabilu DIM1TEIE BOLINTINEAM.
PRINCIPATELE-UNITE,
Kontradiă deimre lukrsrtle Kameriî.
în mijloksl fslgerttoarelor msrmsri mo-nsngate în genere assnra GBvernslsi trismvirat, se deskise kamera elektivt la 22 genarie, a nsl korent. Dsnt o tente krînnent de dot zile între taberele ne se formasert deja, ft-kînds’mî sna alteia konnesii reninrone, kouve-nir& assnra alci^ei’il DomnBlsi, ini astfel la 24 genarie, ne la 6 ore dsnt -aroiaz, lotri dens-taniî in snanimitate îrnî detert votBl nentrs alessl Moldavieî. Eutssiasmsl ternare, Kamera, tribsnele, ksrtea Mitronolieî rtssna de a-nlasde nentrs kt nartidele se resnirt în interessl naţional. Tot oramtel te itemiuat; se ntrea kt este o strbttoare dintr’anelea ne n’a mai gsstat Rominsl dekînd stindardsl st8 k’bzs sdrobit de intriga fanarslsi. Bsksriea tenea ne frsntea fie-ktrsia, nini o temere, d a-ksm înainte, zinea togi, toate ssfeiingele s ag stîrmit, toate dsrerile vor îiineta, toate ranele se vor leksi. Itezie nltkstt ne mi fane Ro-minsl desntdtjdsit, mi kare nstrit k5 sniritsl religiei, snert totd’asna kt Brovedinga îl va mîntsi. Se înuiete înst, ktni ms treks mslt, mi i.nvidiea, dsxsl iadslsi veni st dcsnarnt a-nest korn ssurem iartuil în tabere, noate mal agitate de kît ÎntîiS; roşite medinge se netre--ksrt în disk5giî de nini sn interes, nînt kind se formt sn regslament al Kameriî. Tot ne fs maî interesant într’înssl te artîkotel nentrs votare. Snii nerea votsl sekret, algiî ns-blik, ne fagt. Ks aneastt okazie D. Brti-lois, D. Katargis, D. Ioan Floresks sssgi-nsrt ks demnitate stindardul d-lor. Aksnr se deosebirt ks destvîrmire dreanta de stingă, adoratorii snsî stindard de aî nelsîlalt. D. Bozians, Boeresks, Brtfians desvoltart nel maî mare eroism natriotik, nel mai însemnat talent de artt oratorie, el rîdikt tribsna Ro-mînt la dignitate ei. Nini sn asditor ns era kare st ns admire aneste talente, nini o ini-mt kare st ns le ntstreze reksnomtingt. Ls-nta gins mslt tiran, mi viktoriea te în nartea dreantt kare nerea votsl sekret. t)ar nentrs ne oare? Ka st noatt lskra yineva în toate libertatea, zinea snii, snre a ns se infteenga de nini o oninie, de nini sn om. Votsl ne fagt, zinea algiî, ktni trebse st lskrtm la lsmint, timnsl întsnerikslsî s’a dss, mi nagiea st vazt fantele fie ktrsia, st le nregsiaskt mi st mtie ne Mine a trimis ka st’i snrijine drentsrile. UXi snii mi algiî era konvinmî de nrinninsl ne antra mi kredea kt stindardsl sts este maî jsst. Aksm keea, nstem zine, era în mumie drenteî. Anesta fs nel d întîiS akt mai interesant ne se termint de adsnare de la 24 genarie înkoane.
Ilrimtvara era în ajsnsl eî, ltksitoriî, a-repdamiî, togi se afla. într’o komtssie, assnra
ksltsrii ntmîntslsî. Ns se mtia ne regslt st ntzeaskt: învoelile de mai nainte? ofigsl nrin-nslsî Kaimakam sa8 învoelile noi? O lege era nenesarie ka st nse o linie, st determine sn nsnt de nlekare nentrs gtran, mi Miuistersl de atsnni nronsse sn nroekt nrovisoriS. Des-bateiile se srmart ks ktldsrt, seangele se konssmart în esnlikagii, uînt lund veni tim-nsl ka votsl sekret st’l nse în lskrare. A-qest nroekt s’a nsblikat, ns este nenesitate st’l renrodsk. Dar oare se adsse ks dînssl vre o amelioragie la soarta gtranslsî? Nimik ks înkredingare; de mi art. 46 din Konvengie reklamt înbsntttgire nentrs soarta gtrans-lsi, el remase nînt aksm în starea de mai nainte. Soarfa tei este triste, jalnikt, ktni nimini ns ’i nledeazt drentsl. în tot timnsl mai autsat, el ssferi toate gresttgile, toate ranele trekstslsl, mi tot el remase mai înanoi, nstrit nsinai ks singsra snerangt kt o datt se va gîndi niueva mi la el. Mslte vomI se rîdikart în kontra liberttgiî tinarslsi, dar ninî sna nentrs interessl gtranslsî agriksltor, kare este basa soMiettgii mi singsra bogtgie nagionalt. Dsnt votarea anestBi nroekt, se nresintt sn mesagis al Domnslsî, nentrs sn îmnrsmst de 8 milioane. Oniniile era îînnti — gite: disksgiî întinse se srmart nentrs mi kontra. Oratorii din ambele ntrgi desvtlsirt 4el maî mare talent. Ministersl mi nartea stîn-gt îl sssginea. Heilalgi ns kt’l kombttea, dar nerea st afle motivsl îînnrsmststeî, st li se snse kare este destinagiea fondatei nerst. în fine esnlikaniea se dete: sigsranga nsblikt qerînd ka Gsvernsl st ia mtssri nentrs ori ne eventsalittui. are nenesitate mai întîiS de mijloane neksniere; ftrt dmsele oii ne între-nrindere este imnosibilt. Se votart anele 8 milioane, dar kiteva bile negre ltsart, nre-ksm zisert sini din denstagi, kîteva nete în nagigile istoriei, ^ine arsnkt aneste nete? Vo-tsl sekret, negremit; — iatt efektele tei. Kare fs kassa lor? neînkrederea în Ministersl de atsnni; el isbit de toate ntrgile, sgsdsit nrin sine înssmî, trebsi st’mî amtente ktderea in-faibilt. O întîrziere nsmai de kîteva zilenro-vokt în adsnare ambiniea kt votsl eî s’a dis-kreditat, mi astfel nrinninele te konstrîns st
nedeze noate ftrt voea sa.
(Va srma).	B. Iletroni.
fane o konfederanie ssbt nresidengia onorarie a Banii; A^enegia va fane narte din konfe-deragie. Amnistie generalt.
Ns nstem afirma fidelitatea anestei dene-mt, înst sokotesk kt de s’ar înkeia asemenea nane, ar fi maî mslt defavorabila. Î5nde sînt anele mtrege frase ale Iraneratorslsji Na-noleon kt de la Adriatika nînt la Aluî voe— mte a fane o Italie libert? Aste. esuiesii sînt intintrite mi stnate adînk în inima fie-ktrsî Italian! Kare este ressltatsl resbelslsi sude s’a vtrsat atîta sînge nentrs libertate? Be a kîmtigat Italia? Nsmai niemontsl va do-bîndi Lombardia; nana va avea nresidengia konfederagieî Italiene. Romînî, teagi esemnls de folosBl ne dobîndesk nei ne kred în ajstor strein!
Se zine kt nrisonierii sag inanoiat din ambele ntrgi mi kt îmntratsl Frâng Iosif va sta la Verona snde se aflt, iar ns se va întoarne la Viena, nreksm se zinea.
Dintre Sngsrii aflagî în armia asstriakt, sn regiment întreg ag deşertat la Frannesi, mi Merînd 'kîgi^va asdiengt Îmntratslsî, as i-re-fssat, ka st ns kreazt ineminii kt desertoriî ag fost îndemnagî. Dar li s’a nromis toate osnitalitatea mi asii. Trei regimente Italiene ag deklarat kt ns se bat ks komnatriogii lor mi astfel s’a» desarmat.
O isbsknire în 8ngaria ns este denarte de a se vedea; nroklamagii ale tei Komst nir-kslt nrctstindeni kemînd ne nettgeni la suire, ka st noatt la timif isbi ks nstere ne enemik.
Se vorbemte de skimbarea nersonâlslsi Ministerislsi din Viena. Iloate kt Asstria Ist în konsideragie sfttsirile ne’î dete jsrnalele englese mi kiar Rssia de arai skimba noliti-ka ne a srmat’o uînt aksm. Aneste jsrnale zik kt Asstria ns noate imnsta nimslsi ka-lamitegile nosigiei eî aktsale, ktni singsrt a dat nrinint resbelslsi, mi ne kît timn ns’mî va îndslni kondsita kttre statele ne kare le ssbjsgt ks atîta grosolanitate, ne kare le administra» ks atîta asnrime mi desnotism, ns va avea negremit nane în Imnerisl st8.
Vedem ks nltnere kt veni timnsl ka konsilisrile frsmoase, st iast kiar din kabi-netele nele mai mari. Togi s’a» konvins kt temea ns se mai noate kondsue nrin biu, nrin ameningare, ni nrin drentate mi egalitate.
Revistă Politică.
Dsnt amnistigia ne nsblikartm în No. nrenedent, afltm, nrintr’o denemt telegrafikt, kt la 30 tenie trekst, la Vilafranka îmi de-tert randevs ambii îmntragi, mi nssert sin-gsrî nrelimintrile ntnii astfel:
Lombardia se va aneksa lalliemont; ds-nele de Toskana, de Modena mi dsnesa de Ilarma se vor reintegra. Statele Italiene vor
www.dacoromanica.ro
Competinţa Tribunalelor noastre în genere.
Competinţa tribunalelor de comercift.*
(Armare).
Dsnt ne am vorbit, nrin artikotel nrenedent, desnre ktlkarea komnetingeî Tribsgale-
Yezî No. 70,
304
1
*
ATÂairJa
DIMBOVIUA
raiS.
i:
t	,	. i * - i j. • *1a «£» iinpa komemialiu ka xui toate* fantele» kite ie—
lor „oasW I. peiiere-, d5„e . ue an, detar- Epitropre ele. ka relaB,E,u kara. ,ml. «	1^	Jkt Bea,ilnk„„r, „ sesokote.-
minat a trata mai Iutii* deunre komaotuijjaj'-..........—	•““* w“
Tribsnalelor de komerci», mrînds-im-se mai kilkati mi ma< konf»si, dekît a celorlalte Tribsnale; dsne ce iu fine am arătat necesi-! tatea ce a dat nascete Tr-ibsnaieior de ko-m“rcis, veDim aksm a arşiţa, kaie ^Biit acele kontestaijisnî dintre komercianui, mevizste de leye într’sn mod esures, mi assnra kirora Tribsnalele de komerciS devin ipsojare kom-«etente.
Snre aneat sfîrmit trebse st l8C.m aceste kontestanisni ssb dosi nsnte de vedere: a-tît ssbt nsntsl de vedere al» nersoanei (rati-one person®) adiki ssbt acel nsnt, in kaie Tribsnalele de komerciS ssnt komnetinte a deslega mi decide o kontestanisne nsmai din kassa ksalitigei nersoanei, firi a avea a-ceasti. kontestanisne o natsra de komerciali-tate: kît mi s»bt nsntsl de vedere al» materii (rationc materi®) adiki din kassa natsrei de komercialitate a kontestaniBnel, nronrie mi indinendinti de ori—ce konsideranisne nentis nersoana aceea de la kare a emanat.
Ks alte ksvinte: nentrs a ne servi d’o lokBiiisne in yenere adontati de toate leyis— lanisnele komerciale, zicem ki, komuetinga Tribsnalelor dc komerci» este saS personală, sa» reală 11
'interveni între Jtomercianni.
Ama în sksrt, zicem ki; ori.ee relaijisue. dintre komercianiii se ya jsdeka de Tribsna-lele de komerci», afara nsmai de acelea kare s»nt d’o naibii civili.
Observînd bine aceasti disnosiuîsne fi~ nali a .leyeî, dsni oninisnea noastii, fa4e o arbitralitate, nsmds-se în Uontradikgisne kear ks sniritsl ei.
înijeleyem ka. împărţirea de moştenire, socoteala de Epitropie mi altele d’a asemenea na-t»ra adevărat civile, -de- mi intervenite între komercianni,_si se jsdece de ’lribsnalele civile ; ii» îngeleyem însi ka mi ori ce vinderi sa§ cumpărări de nemişcătoare, si se jsdice totd’asna de Tribsnalele civile.
Seim ki miinkitoarele s»nţ esklsse din jsridiknisnea komerciali, ka nenstînd konsti-t»a sn fant de komerci», dar si vedem daki aceasti disnsnere este jssti mi nekontraziki-torie siiirit»lsl leyeî.
Ksm noate cineva ksnoamte ki o fanţi este komerciali saS civili ? — Neanirat, ds-ne intenuisnea de snekslaijiBne ce a avst a-sent»! eî, dsni karaktersl de kare este im-urimati aceasti fanţi: ama, orî-dc kîte orî vedem ki nirijile kontraktane, din stinslarţisnea ce aS fikst nentr» ksmnirarea snre revindere, estrag »n nrofit, fanta este imnrimati de ka-rakter»l de komercialitate, mi kOntestanisnea ce ar emana din aceasti fanţi ar fi jssticia-bili Tribsnalelor de komerci»; mi iarimi din kontra, orî-de-kîte-ori nirriile u’a» av»t în vedere intenuisnea d’a snek»la, ci nsmai o sim-nli ksmnirare saS vindere, fanta este k»rat civili mi de komaetinua Trib»nalelor civile.
Din acest n»nt de vedere nlekînd, iati ce zicem: ki, daka trebse a konsidera ki o nersoani face o fanţi de komerci» kînd k»m-' niri sm-e a revinde »n Iskrs mişcător, tri-gînd »n benefici», »n nrofit, n» mai nsnin d»-ne no!, trebse iariini a konsidera ki, acea nersoani face o asemenea fanţi de komerciS, kear kînd k»mnira snre a revinde »n l»kr» nemişcător, tragînd asemenea »n bene-ficiS, »n nrofit; kici. fikînd no! o nrofesisne obiensiti din a ksmaira snre a revinde in-crnri nemişcătoare k» nrofit, n» realisim oare o fanţi de komerciS? — Negremit ki da. L»kr»l este simnl»: nrek»m nstem face komerciS k» mişcătoarele, tot asemenea îl n»tem face mi k» nemişcătoarele, ne kît tiran tindem la o snekKlanisne mi formim o nrofesisne o-bicnsiti. — De ce dar leyea esklsde mişcătoarele din komerciS; ns se n»ne ea nrintr’a-ceasta în kontradikirisne ks sniritsl ei?
8e gisesk nersoane kare mî-ag o nrofesisne obiensiti din ksmnirarfea nsmai de ls-krsri nemimkitoare k'sn nreciS mai skizst, snre a le revinde k’sn altsl mai ardikat.
Eî bine! Aceste nersoane ns ssnt ele oare komereiante? ns trebse a se bsksra mi ele de drentsrile, nreksm a fi mi ssnsse la obligani'snele snsî komerciănt?
ffli ns este oare o anomalie ka kontes-tauisnelc ivite între aceste nersoane si se cer-
Conspeîitiţa personala.
A da o esnlikanisne mai kiara acestei komuetinjje de ratione person®, trebse aensn-cia, îmnresni ks leyea, kare ssnt acele kassri în kare Tribsnalele komerciale decid o kon-testaijisne nsmai din kassa kalitigei ner-soaneî,
MaiS întîiS leyea zice, (art. 306, all. IV,
Ueg. Org.) ki toate aşedâmintele dintre bancîiierî, neguţători şi neguţătoraşi, ssnt de komnetinjîa Tribsnalelor de komerciS.
Iati dar sn kas în kare Tribsnalele de komerciS ssnt komnetinte, nsmai din kassa ksaiitiiiei nersoanei fiind komereiante.
Onrinds-ne nsnin assnra acestei disnosi-uisnî a leyeî. vedem ki ea ensneie mincinisl ki ori fie fclsrî de stinslănisnl (auieziminte) între koniercianui, ssnt jssticiabile Tribsnalelor de komerciS. în alte ksvinte: ori kare va fi natsra kontestarnsneî fie civile, fie komerciali, îndestsl nsmai ka aceasti kontestauisne si fie ardilcati între doi komercianni, Tribsnalele komerciale ssnt singsre komnetinte a deslega mi jsdika.	lt
Dar daka leyea komerciali s’ar fi mir-yinit‘ aci, negremit k’ar fi fikst sil ce nrea mslt, naralisînd nîni la sn grad komnetinna Tribsnalelor civile; kiei orî ksm ar fi, este imnosibil ka toate relanisnele dintre komer-cianj^I si noati fi imnrimate, într’sn mod ăb-soist, ks karaktersl de komercialitate.
Leyea însi- ns s’a miryinit aci, ea de im a nress'nss ki .or! ce relauisni dintre ko-merciannî aS mi o natsra de komercialitate, mi ki nrin srroare trebsesk a fi cercetate de Tribsnalele de komerciS, dar ea a tikst o nressuosinisiie juris tantum iar ns jnris-et-de- \ ceteze mi resolve de Tribsnalele civile? LIe jnre, nressnosiijisnea aceea, adiki, ce se uoa-|o si faks jsdekitorsl, daka leyea e nositivi? te kombate nrin nrobe kontrairiî. mi ce e mai ksm o si noati el demnii limitele ei?
mslt, ki kear ea înssmi a kombitst’o:
Astfelleyea. (art 307 al. III, Reg. Org.) adskind restrikiiisue la regsla yenerali, escen-ti toate acele afaceri d’o natsra ksrat civili, nreksm vmzârile de moşteniri de lucruri nerni şcătoare, împărţire de moşteniri, socoteală de
Iaiti dar ki, kîte odatl kilkarea komne-tinnel Tribsnalelor în yenere, ns nrovire ns-mai de la nesnecialitalea jsdekitorslsî, ci kear de la-litera leyeî ce se nsne în kontradikgi-Siîe ks sniritsl ei-.
Ssntem d’oninisne dar, de mi leyea esklsde absolst nemimkitoarele din jsridiknis
www.dacoromanica.ro
ski de fante civile; ci daka vom vedea ne o nersoani, ft>kînd profesiune obicnuita din ksm^ mrarea mi revindere de nemimkitoaie, estri-gînd sn beneficiS. s’o deklaram ki face-o fanţi de komerciS, mi ka Tnbsnal komercial, in virtstea komnetinyei de râtiono materi®, si ne arogim drentsl d’a o cerceta mi jsdika.
(V*a srma). Ioan /. Ualls.
CRONICA.
Şedinţa dc ia 25 hmie.
La 1 dsne amiaz se deskide uiedmna, ssbt nre-sidenjiia Gin. Sale ilT.riiitolsi Mitronolit. Mai nain-te de a s6 deskide disksijia D. Boeresks cere deslsmire de la D. IVTinistrs din. intrs assnra formelor ce se nuesk la imn-bmintenire. Am aszit ka> Ministersl se. adresează la konsslate ka si le întrebe daka noate si'î nriimeask-B între nimîn-teni ne acei streini kare cer natsralisagie. Ile de aitu uarte asz k-b konsslatsl aSstriak rekrsteazi în gara noastn.
D. N. Kreijslesks. Konsslatele se întreabi nsmai daka aS vre o ureteugie assnra snor asemenea oameni, iar ns li se cere vre sn konsimgimînt. Kît nentrs rekrstagie, n’are nicT o mtiinns, uii va cere deslsmire.	.
D. K. Roset. Sokotesk ki ns trebse a se mai întreba de lok konsslatsl, ci Ministersl st’mi îndenli-neaskii tormele; ini daka konsslatsl va avea vre o nretengie, st’mî o regsleze nrin astoritigile noastre, ka ks or! kare din noi.
D. Boeresks. Jsridikgia konsslart este ksnoskst la ce' ekstremittgi a ajsns, ini e de dignitatea Mi-nisterislsî'ka st, nse bariert acestsi nessferit abss. El a nrovenit mai ks stami din komnlesenga gs-vernelor precedente; în nici sn stat ns vede cineva ceea ce se afli la noi. în toate statsrile sn strein este ssnss la lei,iile lokale ; daka voesk si mi natsralisez, sînt liber firi si mai întreb ne Gsver-nsl meS. Dsni regslament avem doi felsrî de na-t8ralisagii: sna miki la alin. 5,. art. 379 snde zice ki streinsl ce va îndeulini oare-kare kondigii, do-r bîndeuite drentsri komsne; iar nentrs natsralisagia mare, ne nreskrie alte regslî. Kît nentrs- ceea ce zice D. Laxovari ki nentrs kassrile nrevizste de Konvenuie ns se mai întreabi konsslatsl, deklar ki este o erore, kni Konvengia se atinye nsmai de vagabonzi ini desertori. Kiar ne vagabonzi, konsslatsl ns’i mai noate reklama, kînd vor avea o in-dsstrie aici în gări, iar neavînd, atsncî trebse mai întîiS si se faki o anketi de Minister. Ilrin sr-mare vedem ks nentrs natsralisagie ns e trebsingi de nici o fojmi, de nici sn konsiingimînt. Daka dar s’ar întîmnla vre sn konflikt înti-’aceasta, rog ne Minister si ne arate- ce disnosigii ar lsa.
D. N. Kregslesks. O.si mi oksn’serioa de a-ceasti kestie ka si onresk orî ce abss.
D. K. Roset. Re lingi acestea ksm se noate ss-feri sn gsvern strein si gie o armaţi, Delegatsl agengiei merge armat în tribsnale, mi nresidentsl seksiei a doa, dani stirsinga klientslsi, a fost nevoit si sileaski ne kmrar a se desarma înainte de a intra în nroces- Asemenea mi mir ksm este nermis a avea nomtii, a sneksla în gara noastri, a fi »Stat în' Stat firi nici sn kortrol? Ilentrs censorsl de jsrnale ns intim ce misbrî va fi lsat Gsvernsl, kiei kiar alaltierî ne a censsrat sn jsrnal, nevoind si’l dea mai nainte de a’l citi.
D. N. Kregslesks. Ilentrs nomtii ne vo.n oksna ks seriositate, iar censorsl, mi daka inai esisti, în-si îl vom desfiinga îndati.
D. K. Kregslesks. Mirtsrisim ki inslte drentsri ne sînt kilkate, mi ki snele din ele sînt de drentsl yintelor. Ne vom da toati osteneala a le reintegra.
Dsni «ceste interneliri destsl de interesante, Kamera, vrînd si întie în disksgia bsdgetsisî, bis-rosl dete citire amandamentslsl D. LQtirbeî nentrs resksmnirarea lokslsî snde este cimitirisl kongre-gagiei lsterane. Acest amandament fs adontat.
D. Bntians nronsne alt amandament nentrs facerea keisrilor de la nortsl Briila, mi se nriimemte.
D. N. Kregslesks obsei-vi ki ns trebse a se
DIMBOVIHA — 4 18X18.
305
xjottrî st se fakt de niatrt saă de masonerie, ktcî trebae mai întîis st iaS îngelegere ka nresidentsl manicinalittgiî, ka st vedem daka ne nermit fondările, sas na.
D. Brttiana. Fie de ori ne ria ti, namaî de lemn st n8 fie, nrekam se fteea nînt aksm lakrsrî
D. Boeresks armeazt a zice kt nreotsl nii profesoral e trsbsigt a se sksti nentra interesai instrakuri, banal ^el mai uregios; nii ansi ini altal disiribse morala. Amoral d-v. nentra aiurarea gtrii s’a în-denlit arin înskrierea tatalor eelor-l-algî.
D. EQtirbei zice kt mai întîiă trebae st avem
urovisorii mi ne konsta mai malt de kît daka s’ar j mkolî, min armare sînt ele nretatiudeni în bani
fi ftkat de niatrt.
D. Derbeska. Fiind kt mi ysrps e an nort tot atît de însemnat ka mi Brtila rog st se fakt mi ani keiarî, ktcî de la 846 de kînd stt gata tot materialsl ka nlanarile, mi na s’a ftkat nici o armane. Deosebit observtm kt natem veni de la ţlar-gs nînt la bariert, mi ani ne nomolim în noroiS. St se ia mtsari a se face moseaoa ne este lakratt jamttate.
D. N. Kregaleska. Ilentra keial dela ţlarga neavînd niTiî o mtiingt, mt voiă okana,- iar nentra moşea s’a mi nas în lakrare.
Se nriimemte de Kamert a se tace keiarî la amîndot aceste orame. Dant aceasta D. Brttiana
F'.
stare ?
D. Boereska. Dlkolile se fak mi se renarez ka keltaeala komaneî, de aceea vom laa mtsari a se nane toate în bant regalt.. Dar soarta lor de-nindt de Ministeral interior, ktni ne la malte ad-ministragiî am dat ordin mi le-a nas la dosar, nînt am fost silit st aer intervenniea Ministralaî.
D. Dltirbei. într’adevtr kt nretatiudeni nro-fesoriî sînt antragî, înst e an kontrakt. între el ka societatea ka st serbe 5, 6 ani, iar na st se lenede ■dane nltcere.
D. Boereska. Astt mtsart e nrea dreantt, înst namai kînd le vom face o kariert asigaratt. In nrincin nriimesk mtsara. dar st se esekate kînd
nronane an amandament d’a se akorda Ministeriala! se va întokmi legea snecialt.
înkt an kredit de 2 milioane sure a face ori ue altt îmbantttgire argentt.
D. Btleana trage atengiea Gavernalai asanra nodal8î dela Olt. El na mai este de renarat, ktcî e atît de slab, în kît se kleattnt de vînt. Ori ce s’ar face, keltaeala e zadarnikt. Saă st se kltdeas-kt din noă, saă st ne servim ka mi mal uainte ka nod ne vase.
D. N. Kregaleska. Am înstrăinat oameni tek-nici ka st’mi arate ce este de ftkat, mi eî sînt tot de ideea d-le.
D. I. Brttiana o’bservt abasal ce s’a ftkat ka konstrakgiea nodalai de la Karakal, mi deklart ne D, I. Solomon kt a nrofitat în nagaba Statalal.
D. N. Kregalesk». Am aazit mi eă desnre aceasta, mi voiă face o ankett snre a se konstata adevtral.
D. I. Margiloman. La Brtila este de malt timn întokmitt o societaie merkantilt, înstrcinatt a laa kîte 10 narale de sata de oka, ka kare st întregie nodal, Na se vede nimik; an fond însemnat zaae la aaeastt societate, nrin armare st i se aeart sd-kofealt mi st se întrebaingeze banii dant destinaţie.
Dant aceasta se citi la badget § 18 nentra ginerea dorobangilor mi grtniaerilor, mi fa adontat ftrt nici o observagie.
§. 19. Ilentra mkolile komanale.
D. Brttiana. Am observat mi într’altt okasie kt de mi nlttemte tot gtranal, ka toate astea n’aă togi skolî nrin sate. Noi keltaim îndoit anroane nentra ginerea dorobangilor, de ce st na keltaim mi nen-tra iukoli, singaral mezia.de lamint, de kaltart mo ralt mi inteleklaalt. Ka kît aceste mtsari vor fi
D, Tarnavit. Togi sînt trebaincomi' Statalaî, înst soldagi natem face ne ori cine, iar nrofesori na, Dara avînd trebaingt a se forma, a se lamina, ni-minî na noate ttgtdai kt ka kît le vom asigara soarta, ka atît vom avea nrofesori bani. De vom laa an jane mi’l vom face învtgtfor, el se aţamazt ka de o nrofesie mi o îndeulinemto ka nltcere nentra natriea lai. Na zik st se fakt o lege, înst ve degî kt va îmbrtgiina kariera aceasta la 20 de ani kînd va servi mai malt timn ua se mal desnarte el de acei jani, nentra kare simte cea maî mare mal gamire vtzînda’i kt nrosnert. Am fost nrofesor mi vorbesk ka toata konvikgiea; legea st na res-nekte ne aceia ce vor natea laa arma, kînd vor naraşi kariera nrofesoratalai.
D. Ministre de fiDange întreabă daka adaosal cerat st se adaoge la kanitagie, ori st se dea din fondările Vistieriei? mi i se rtsnande kt dintf’aces-tea, de vor fi.
D. Brttiana. Kaimakamăl Gika a dat ordin st se înfiingeze mkolî în toate satele, mi dant ce s’aă deskis nsmaî nîgt la 150 de distrikt, nemalgaini-rea fa mare nretatindeni^akasînda’l kt a voit namaî a le natri snerangele atanci ne kînd era st se fakt alegerile.
Ka okasia diskagii acesta! bsdget, vtzînd graba D-lor denatagî, mt tem kt na vor sta st diska-ttm mi badgetal Ministeriala! de kalt. Dc aceea fiind kt oameni sneciali avem nagini, mi trebainga reklamt înbantttgirî, reforme, cer ka st se trimigt kît se va natea maî malgi tineri în streinttate sure a se forma, iar na namaî 11. nreksm ’rnî a snas D. direktor kt s’a xottrît nrin badget. Her ka atîta mai maltt sttraingt, ktcî D. Katargia a zis kt da-
mai mtrginite, ka atît vom avea maî mare trebaingt I ka avem orotori kare na îl nlak D-laî 'sîntem da de asio-arare, ktcî desordina va kremte ka nonala- torî boerilor rekanomtingt k’a bine voit st le înles-
gia. St îmalgim dar mkolile, ka st na avem atita necesitate de asigarare.
D. Boereska. îmi nare bine kt s’a nrovokat aceasta kestie atît de imnortantt. N'avem de, kît nînt la 120 skolî de distrikt, adikt namaî în satele ande namtral ltkaitorilor trece sata. In nrivinga mkolilor avem malt de ftkat, ktcî maî întîiă de toate învtgTtoriî, fiind rtă nlttigl mi maltratagi de nronrietari ka ori kare gtran de rînd (marmart de desaiirobare), voia st zik mai ka searnt de arendamî, ei dirnisioneză uekontenit, mi avem cele mal mari difikalttgî ka st komnlettm mkolile. De kînd li ala destinat ka st nriimeaskt mi kîte 2 kile de bakate de sat, aă maî încetat dimisiile. Sînt de ntrere dar ka nînt la facerea anei legi de reorganisare kom ulekit nentra amelioragia komaneler sttemtî, mi kare va asigara mi ne învtgttor, st ne silim a intri namtral mkolilor cel nagin ka an namtr de 1,400. Ka modal acesta vom avea rnkoalt în toate satele de la 50 sas 60 de familii. St mi se anaoge dar înkt 413,000 mi! lei snre komnlektarea zisalaî namtr. Kamera na nierde nimik ka acest adaos, ktcî el na se va laa nînt ktnd na se vor întemeia mkolile, mi vom forma institatori, ktcî atanci ne vom gtsi gata ka toate cele trebaincoase. Mai adaog kt nrekam în toafe ntruile lamiî nrofesoraî este skatit de rekratagîe, armeazt st se sfesteaskt mi la noi, ktcî alt-fel vom fi tot-d’aana ameringani de a se laa militar, mi vedegi ce desordint.
Maî malgi se îmnrotivira, kt de vreme ce na mal e nici o escengie, na trebae st se skateaskt ttţcl eji	_______
-	f v
neaskt mijloacele. Na, Domnilor, na sîntem datori boerilor, ci genorosittgiî anor natronî (marmart de nemalgamire ka st se keme la ordin.) D. Mitikt Gika, întreraranînda’l, se adrest la biaroă kt daka s!a akordat kîte o datt oare-kare latitsdine în dis-kagie, a fost namaî ka st se lamineze kestiea, dar aci na vede trebainga nentra kare D. Brttiana vine st masce iar, snre a ne tarbara linimtea mi ls-krarea. Her dar st- se keme la ordin.
D. Brttiana în mijlokal marmareî armeazt fiind kt D. Katargia eri.a emit o ort din diskagie atingînd onoarea nagionalt, ’l agî askaltat. Ea as-ttzî mt krez dator ka st antr aceastt onoare, mi
D. Brttiana, din kontra. sînt nrea în kestie, dar naulace D-laî Mitikt, atanci Kamera e a D-laî.
Em. Sa Mitronolital keamt ne D. Brttiana a se mtrgini în kestie,
D. Brtiiana. Am zis kt noate n o st se kate badgetal Ministeralal de kalt, de aceea st £o ttrîm a se trimite tineri în streinttate, kt de^ vom nerde an an, este malt, mi namaî d-v. (adresînda- ^ se kttre dreanta) vt noate nlace aceastt întârziere.
(marmart).	.	.
D. K. Kregaleska. Trebae st se esamine mi badgetal acesta! Minister în kare este nrevtzatt tri
miterea janilor în streinttate.
D. Brttiana. Daka D-ni denatagî na vor sta la diskagie, st anrobe badgetal ka adaos de atîgea . tineri ce se vor trimite la akaaemil.
D. Brttiana. St se deskizt la Mini ster 8l fi-nangi an kredit nentra Ministral kaltalai ka adao3 ge î satt mii leî nentra ginerea mkolilor.
D. Mitikt Gika. D. Boereska ne-a snas kt nrofesori n’avem, ktcî dimisiopez neîncetat, nrin ai -mare nentra ce st se maî deskizt kredital; maî în-tîiă- st se formeze nrofeserii, ameliorînds-le soarta.
D. Boereska. Hoaţe D. Gika n’â observat kt aflînda-se în ajanal ane! komnlekte reorganLagiî, na ne maî okautm ka amalioragiea soartiî. ci st formtm mkolî, snre a fi gata kînd va veni legea, kt atanci st natem a le nane în lakrare. Se voteaza adaosal cerat mi se nriimemte.
§. 20 Statal Komisii centrale kare este votat
de adanaref.
§. 21. Ilentra keltaelile nalatalaî idem.
§. 22. Ilentra mobilarea lai. Aci observa D. Brttiana kt se kamntrt tot d’aana mobile, mi tot na sînt.
D. Ministre diu ltantra. Se va orîndai an kon-servator resnonsabil nentra dînsele.
§. 23. Adaosal lefii fonkgionarilor anroane 2 milioane. Dela 800 îd jos se va adtoga 200 lei ne lanţ, dela 500; se va adtoga 150, dela 120 nînt la 60 namaî 40 leî nentra cei ce nriimesk lefi din Vistierie.
D. Btleana face observagie nentra nostarile înfiinţate mal tîrziă, nrekam kondşktori, silvikaltori mi algii, ale ktror lefi sînt destal de notrivite.
D. Steriadi. Aceasta se esnlikt în jarnalal Sfata-laî, kt so va adtoga ast-fel în kît lofile st fie nro-norgionate.
D. Minislra de kalt zice kt advokagiî trebae st intre în adaose, nentra kt ka- lefile aktăale na se not gtsi oameni kanabilî.
Asemenea mi nrofesoril, adtogt D. Boereska
D. IHtirbei. Iaă narola nentra ouitire. Ilrekam am vorbit mi ka mefal omtiri, de vom observa, militarii nouitri aă lefi mai mari de kît în alte statarî mari.
De aceea -este de ntrere ka st li se dea diarnt egalt ori kînd va emi an militar din bariert, iar na leaft.
D. K Kregaleska. Asta e o- diarnt nrovisorie nînt la facerea anei legî not.
D. Btleana. Sokotesk k’ar fi trebait st se ia altt nronorgie, adikt st se adaoge kîte atît la satt.
D. Brttiana. Din kontrt nrea bine s’a ftkat, ktci nostarile cele maî mici mi maî îmnovtrate ka lakrtrî era maî rtă nlttite. Ka aceasta Gavernal a adas o renaragie trekatalsî.
§ 24. Ilentra keltaell ekstraordinare. ce na se not nrecisa. Se adonteazt.	.
Dant aceasta D. Ministra al .finanuiei dt citire badgetaiai în general se maî fak kîte-va ob-servagiî nargiale.	*
D. Isvorana interneleazt ne D. Ministra al kaltalai asanra pjatoralaî destipat st dea mtntsti-
na’mi nermitegî.
D. Rtdaleska» întreranînda’l, zice st intrtm îu | rile dedikate. diskrgiea badgetaiai, na Pe maî gine, Domnalef .în	D. Ministra de kalt aratt kt se laasert mt-
zadamice amîntrî; ka ne nimte animale.	sari de csekagie. dar dant ragtcanea ce aă adre-
D. Brttiana armeazt ka mai maltt înfokare.
sat M. Sale ka st se amîne nînt vor laa îngelegere
Kînd sînt animat de onoarea nagionalt, ne nimeni mi ei ka lokarile komnetmte, Ministerial, ka st na na’l nermit a mt întreraue (konfinat1 marmara în le mai lase nici an nretekst, le-a akordat cererea, kontrt’î snre a se kema la ordin.)	D Katargia. Sîntem datori ka st latm ori
‘D. Mitikt Gika. Sînt gelos ka mi D-lai deVce mtsari de ikonomie, snre a nltti ne arendamiî
amoral nagii, mi nrotest în nrotiva ori kai se va
artta namaî singar ka ageastt doringi!. Şt se keme
la ordin, Ilrea Sfintei	r	-
^ .
D. Bittiar.a, rîdikînda’mî vocea în mijlokal marmareî, zice: na nermit D-lai Gika st mt îutrera-nt ka st dea Jebnii bîaroalaî; -el are an regalament kînd mt voiă abate, st’mî observe.
D. B. Eelo, sekretaral biaroalaî, citemte rega-lamental mi’î aratt kt a emit din kestie.
ce aă dat nrodakte ouitirilor Imneriale.
D. Miiîistra din ltantra aratt kt datoria ce avem st latm de la Ramî este de 18,182,420. Din-tr’acestea 15 milioane s’aă nlttit, maî rtmiind datori Ramii neste 3 milioane De la Tare! avem a laa 9,141.819 lei. Dintr’acestea s’a nlttit 100,000 lei; (marmart). Iar vistieria e datoare ne la narti-kolari vre o 8 milioane, dane anrovisiontrî. Aa-stria e datoare 2,737,000. Din kare 826,000 s’aă nlttit, maî rtmîind datoare neste 1,100,000 leî.
www.dacoromanica.ro
306
DÎMBOVIŢA — 4 ISfllS.
Dsni» oare kare konvengie din zisele keltseU snele as nrivit ne seama Statslsi. nreksm înkh-ierf mi altele, mi toate nbrjile Rsmilor s'ag fbkst nrin abonteri, kîtid nara ne avînd mijloaie a întînmina keltselile lor, Ie' «lerca băni. Iloate Var fi nlitit toate ssmnle, dar sokotelile ns era regulate. ^
D Brttians laşe observaţii?. kt. noi ns sîntem datori a îndestsla trebsingele mi nh>Herile streinilor. Gsvernsl este dator st, snrijine onoarea mi drents-rile netîgenilor, dar ns »Vi uit.tun noi. Es am k«-
moirstrsos. Mononolsrile srmeazB înkB a îm-n^rxai în gara, de mi Konvengisnea Harisia-nt zice ksrat: „Toate nrivileyisrile, monono-lsrile mi skstiriie de kare se bsksra ÎnkB kBte-va klase sînt desfiingate.u Ns zinera sb ia -sabia mi sb taie kontraktsrile încenste ssb alte leyi desnre Iskrsrî ce konstitSB un mo-no7:ol; dar onrits-s’a a se face noi kontrakte de la venirea Konvenuisnei înkoace? uresin-tat: -s » sn uroiek de leye noB la adsnare ne
_	.	.	.	. O f .	__„1 ~
riie «ietîgenilor, dar ns sVi urnun noi. as am ks- taU-S» sn nroien ue icye nun .a	---
nonitinire kt. la darea kfitT.ugiilor de nrodskţe aren- basele Konvengisneî întrs aceasta? fie ne de-
~	. .	.	_ i ___* ______*	--.„r	___a. ______ ;n^tmov1 o»rv fn nartp il înlfiflft Okll
damiloT s’aS ftkst -iele mal mari absssrî
D Mitikt Gika. Ns nriiraesk nmînaiea i:li-giî. dsn-B zisa d-lsl Brttians, kt>ii oamenii ssfei-t. S’a ăkimbat amnloianiî komisiei de likvidanie, avem înkredere kt. se vor întîmnina absssrile. O st. vie timn în kare mato Statal va mai avea trebsingt,, iui atsn-ii kreditsl va linşi, mi ns maT nstem gt.si atsniî niaî su urodskt ft>rt> bani.
D N. lîoset, ssinds-se la tribuni., nitemte sn artikol desrire absssrile ne se fak ks îmnositsl a-ssnra kort,biilor, mi altele, mi kiaim, atengia Gsver-nslsî snre a margini ne viitor asemenea rele vt.tt-mttoare so-iietsgii.
B. Iletrone.
-înhumări prin ţară.
(5rmare).
Seara ne întSînaram la Illoiescl nrin torente de nloaie. Trassra îmnBrateaskB tre-bsi sb aibB mi ea nartea ei de kBdete, kB’ii la bariera oramslsî se fBVBrnB.
IlBnB a ns ne desnirgi de acest oram komerciant, rivalsl Kraioveî mi al Brăilei, vom vorbi desnro origina nsmelsi sbs. Ns ne vom srka atBt de denarte în smbra Etimologiei anrono de acest oram, mi dsne datina snor astori de acest fel, dintre kare s-nsl a nretins kB Fokmani în limba gBrei va sb zikB uelate mikstn. Origina Illoiestilor nare 8B fie vorba nloaie. Se zice kB, din kassa nosigisneî sale, orauisl Illoescî este ssnss s nor nloi neriodice, de snde a mi meritat a-leastB denominagisne. Hei nsgin, ceea ne ns-tem asigsra este kB ne kBt timn mezsram aici, nsgine ore avsrBm fBrB nloaie. Lo-ksitorii ne înkredingara kB de uatrs.-zeci de zile nloaia ns încetase.
A doa zi, Isînd kai de sat, nornivBtn snre TBrgoviste nrin MBrginenî. Nici odatB, nici în nsstiile Africei, ns am gBsit o kale mai dificilB. KBte-va i'estsrnBri, kBte-va ane mari de trekst ks mare nerikol, kBte-va tuosele fskste ad xok mi mai rele de trekst de kBt restsl drsraslsî, fsrB lskrsrile ce ne nreoks-narB mai mult. între Illoiesci mi TBrgoviste se atlB satsl DBrmonesci. Ainî ne onrirBm la sn xan sb ne renassBm bn moment. Xb-niga lokslsi ne nriimi ks mare mr nsroire mi se oksnB îndatB ks ale mBnkBrel, între a-cesto ne snsse mslgime de istorioare ale satslsi, a le arendaraslsi mi ale ssb-admi-nistratorslsl lokslsi. AneastB femeie este sn tin a narte. De oriy’inB serbB, este nBskstB mi kreskstB în jiara RomBiieaskB; în societatea din Bsksrescî ne nine loksl între klasa * II mi klasa negsjp,toreaskB este o seamB de femei nrintre kare s’ar nstea afla sn tin asemenea. „Femeia arendamslsî, ns are oki sb mB vazB, ne zise ea, dar jscijji nentrs ne? este yeloasB de mine; dar jsdekaiji, boeri, este oare gremala mea daka Dsmnezes ml-a dat frsmsseiiea? E$ am frsmsseiiea, ea are bogBgia, e5 ns sînt. ţieloasB de bogBuia ei; nentrs ne ea este ţreloasB de frsmssenea mea?“
Aneste vorbe mB foksrB sb o nrivesk, nii în adevBr vbzsî kB era foarte frsmoasB; însB sna din anele frsmsseui ne intereseazB mai mslt arta mi artiştii, de kBt ne noi nei aljgî msritorT.
Se nlBnse kB are ks kirie xans’ nentrs 6000 "lei ne an mi ns skoate ninî trei.
Aneste xansri sînt ale nronrietarilor de momii, ei singeri aS drentsl sb vbiizb în sate.
nstat are interessl sbS în narte a înkide okiî întrs aneasta, fiind nronrietarî, mi miniştri as doB, fiind mi nronrietari mi miniştri, avBnd dob Iskrsrî de nBstrat.
Ideia kB ijBnle RomBne a§ intrat într’o erB noB, ssb kare toate relele trebs-» sb se ksnnc. a nBtrsns nsnB în kolibele satelor celor mai asksnse. Aceasta ne o snsne Tsdo-ra. „Msncesk mea mslt^ zise ea,- ka sb no-cis skoate banii ce das kirie; din aceastB nricinB ns nocis îngriji de konii mai micD doi s’as slsgit. lHi aksm vois sb am konii tari mi frsmomî, ka sb fie odatB anBiBtoriî nBrei în resboaie.0
~ Aceste esnresisni simţite sas nesimţite, nentrs nrima oarB le aszii de la o femeie in nara RomBiiB.	HIi ks toate acestea, acea-
tB femeie ns avea nici sn fel de edskaiiisne.
Sînt doB edskajiisni, sna a sniritslsi mi alta a ininiei. Aceasta din srmB linsesce ks totsl în societBgile noastre la damele Ronrb-ne în yenere, mi iatB nentrs kare ksvînt femeia roinBiiB aS kBzst atBta de jos.
Noi lBsarBm Dinuonestii mi srman.m kB-lştoria înainte, treksrBm ne la MBryineni. tB-i"B a ne onri. nosigisnea acestii mBiiistiri e ste desfBtBtoare. ÎnsB observarBm kB drs-msl ce dscea în mBnBstire era innratikabil. Oare kBlsgBrsl lasB drsmsl asfel ka sn mij-lok a denBrta ne kBlBtori de la mBnBstire? ne la nuiezsl nongei ajsnsei'Bm în vekea k-‘ -nitalB a RomBniei. Aici ne dsse la sn xan 8a& lokandB, o kasB mare mi veke ne kare se nlBng ksksvaele. Ne srkarBm ne o ska-tb nstredB. Rasa se mimka ssb nassrile noa
stre, de mi ns eram firea grei. Ram era ce ni se dete era ks kBiBmizî, mi kBrBmizile ne ici ne kolo eras skoase mi grBmBdite sna ne-ste alta. Toate oramele înainteazB, nsmaî TBrgovistea merge în anol. Din zi în zi ka-de mi se rsineazB mai mslt. Aici sînt doB felsri de rsine, rsine veki istorice mi rsine moderne. Gsvernsl din trekst dase ordin a se dBrBma rsinele veki mi a krsga rsinele moderne. Hele veki rekiamB sn timn mi fante mBrege, cele din srmB rekiamB miseria modemB? Roate tokmai nentrs aceasta se dB-rBiBB rsinele veki. Noi kiemBm lsarea aminte a Ministrslsî snre konservauiSnea acestor rsine asfel ksm sînt. Lase-le sb se dBrBme singsre de la dinsele.	(Va srma).
cuvîntC
Slostit de ilirektorAl Skoalelor B. Boe reskoS, la iînn’trjjirea nremilor din a n6l skolar 1858 — 1^59.
(Srmare);
în fine, Domnilor, d’assnra instrsknisnei nrimare mi seksndarB, se aridikB Inst.rskgis-uea ssneriorB sniversitaiB. Ile rsinele sfints-lsi Sava, acest lok atît de sksmn on-kBrsi Romîn ce 'scie nsginB karte, se aridikB ks isgealB nalatsl Akademiei romîne. A venit timnsl, kînd mi Instrskgisnea SB-mî aibB sn nalat. îw ast nalat se vor nreda ksrssri ss-nerioare de literatsrB, sciinge esakte, limbisti-kB, istoriB^ belle-arte. Aci se vor organisa snecialitBgile, kare das titlsri de licengiagi mi doktorî în litere mi sciinge. Aci se va organisa kornsl akademik, kare se va oksna ks solsgisnea kestisnilor de sciingB ssnerioa rB, mi se va nsne în komsnikare ks cele-1-alte kornsri savante din Esrona. De aci se
stimsla talentsl, se va înkorajia emslagia sci-innifikB, mi se va înksnsna merits .
~ Eforia snerB ki neste nsnini arii zidsnle acestsî nalat vor ressna de vocea acellora, ce vor vorbi inimei mi sniritslsi. Mai mslgi jsni stsdiazB ks sskces în streinBtate, mi neste usgin vor nstea oksna ks merit katedreleastoi ksrssri ssnerioare. Ţie de altr. narte Eforia a nrevBzst în bsyetsl aiislsî korent tiimiteiea în streinBtate a mai msltor j^ni, kare sb se okhne ks sciingele de kare se simte kB vor avea trebsingB la nosa Akademie. ^
Ama, Instrskgisnea romînB Isînd acest sbor, la kare natsral este kematB, nrotektatB fiind de Gsvernsl cel nagional al InBlgimei sale Urincinelsl Domnitor, Romînia îuii va nstea lsa mi ea loksl sbS între gBrile civilisate din Esrona. Nimik ns imnsne ka sciinga mi morala. Rînd o nagisne se aridikB la sn grad ssnerior de sciingB mi civilisagisne, ea imnsne resnekt tstslor, kiar acelora ce voesk a o ataka. MartorB e Grecia, imnsse resnekt Romanilor ce o ssbjsgarB; martoi'B e Roma, a kBrii civilisagie era admiratB de Barbarii ce o atakas- Kînd Romînia, ne lîngB iiste-rea sa fisikB, va sni mi ne cea moralB, ne kare o adsce ns :-ai Instrskgisnea, sb fim si-gsrî kB esistmga sa nolitikB va fi mi mai bine asigsratB, mi mai bine întirite; kBci, nre-ksm am zis, ordinea nolitikB mi instrsktivB sînt tot-dea-sna legate îmnresnB.
ITe lîngB acestea, inteliginga cea natsralB a RomBiiilor, autitsdinea ce ag ei snre a se civilisa, înlesnirea ks kare koncen mi nrii-mesk toate ideile mari, fak kB, între nonoare-le Orientslsî, sînt cei mai anul snre a nriimi civilisanisnea okcidentalB. Kînd astB anti-tsdine natsralB se va înkorajia nrin instrskgis-ne destsl de desvoltatB, Romania va fi cea d’întîis, kare, în Oriente, sb rBsnîndeaskB ls-minile Okcidentslsi. Aceasta se nare a fi meritsl, nemsritor va remînea nsmele Gs-vernslsî mi yeneranisnei acelia, kare o va îm-ninye la realisarea acestei mari mi ssblime misisni.
Krez kB acest timn a venit; krez kB nagis-nea romînB, liberB în mimkBrile sale, emanci-uatB de dominarea streinslsî, va îmbrinima instrskgisnea ka mai tare armB de anirare; krez kB Gsvernsl konstitsnional de la 24 Ia-nsarie va da Instrskgisnei cea mal mare so-licitsdine mi o va aridika la rangsl sneia din cele maî imnortante kestisni de Stat!
La voi rBmîne aksm, amagilor jsni stsdi-omî, ka sb înkorayiagî, nrin meritele mi si-Iingele voastre, zelslg acelora cevorsB aridi-ce~ama de sss Instrskgisnea nauionalBÎ Fiito-rsl este înaintea voastrB, mi natria amteantB de -la voi ifrsktele ce vegi ksleye din arborele sci-inuei mi al adevBi*slsi! Nici o datB ka aksm nalria noastrB ns a avst trebsingB de oameni Isminagi mi ks mtiingB; kxcî nici o datB meritsl ns va avea nersnektiva de a fi îmbrrBgimat ini înkorayiat. Aksm totsl vb îndearanB la Iskrs ; kBci totsl ne momite sn fiitor mare. riBtFsndegi-vB dar de nrecentele moralei ce le ksltyegi din ksrssrile reliyisnei mi filoso-fieî; înavsgigi-VB sniritsl ks toate acele ksno-scingi ce fak ne om a ksnoamte veritatea: mi figî sigsri kB vb vegî face demni de a da natriei voastre nosi servicisri. Nici sn servicis ns noate fi mai real mi mai dsrabilv de kît acela ce se dB nrin sciingB moralB. Inavsgigi-VB dar maî întîis ks sciinga, kBstagi a anlika morala în fante ka mi în vorbe, mi Ilatria vb va îmbrBgima, mi Ilatria vb va fi reksnoskBtoa-re de serviciele solide ce vegî fi atsnci în stare sb-I dani.
Venini astBzî sb nriimigî rekomnensa meritelor voastre; mi fie ka aceastB zi sb vb fie sn stimslent snre a merita mi în fiitor tot asemenea rekomnensB!
momii, ei Slugoii UICUIOI OD	im oaie. ani	------- .
De snde mi vine ka nregsrile de kirie a-jîncene snitatea kornslsi smversitar, mi cele le acestor amezBminte sb fie atBt de radi- va face narte din ast korn, va avea ka sn tiu Toate acestea konsiitsB sn mononol'tls de orgolis mi demnitate. De aci se va
Cliaucellerie du Consulat General de France a Bucharest.
% I S.
Une souscription est ouverte au Consulat General de France â l’effet de venir en aide aux blesses et aux familles des mili-taires tu^s ou blesses ă i’armee d’Italie.
Tinogpafia Nauiona.ts a Ml Iosif Pomanoe tui Komn.—Strada Nemyeask'B, Xans Germani, No. 21.
www.dacoromamca.ro