ANUL L - 1859. .81/di JfliCrO SÂMBĂTĂ 27 IUiMC. —-fllTîiTI' 1 Aieastă foaie ese de doi ori ne sintirmni Miepkspen ini Sim-Btta. . Ilrensl abonamentului nentrs an auă 24 iSf. neutra !/s „ 12 „ Trei lanî. . . . G „ O linie nentra anon-»arî ae va nliti ks 30 n. -5“;. 91T ‘ I -911*08 numii jJşol g£îi iî : u im tnamsTsK .lolştnşfrisrtent olttense FOIA POLITICĂ ŞI LITTEltARĂ.ţ ^dioy şi89 9tbî1 sTneaft lygjioipt*» wns» Redactorii responsabilii DIM1TBIE BOLCsTINEANU. Tl tl 1 1 'z:i Abonania se fane la librăria Chist. Ioanina et C-ia Ronianov stra-daLinskanilor, iar urm distrikte la D. se.kre-tari al Admini.-tranii mi fa koresnondenuii librăriei. Ori ie abonament trebaie ulitit îndată ka sabskrierea. :ri bis ir ÎB !■ ; t> ti şti<'r* o * şitdi -liijrlox -p ' ’ . . te vOW *> :9reT -‘«•f PRINCIPATELE - UN ITE. Bucureşti, 27 îuniu. -uiţi 1' 1 Dm- Resbelsl Italii este azi sna din kestiile Mele mal iînnortante kare oksnt toate snirtiele. Toni se întreabă ne va rezslta într’aneasta. Fi-va el întrenrins nentrs libertatea nonoarelor Italiane, ori Nanoleon DI doremte a fa*ie o konkets ks kare st’mî mtreaskt teritorisl ? La aneastt întrebare rtsnsnde îndestsl ksvin-tele ne am vtzst emind din gsra lsl Nanoleon, nronsngate atît kttre FrangezI, kît mi kttre ItalianI, kînd el nsse ninorsl ne nt-mîntsl lor. Nsmal rtmîne dar îndoiala kt îmntratsl Frafigezilor va fi nsmal liberatorsl Italiei, iar ns kotronitorsl el. St ne înkinsim înst nentrs sil moment kt înkîntat de vikto-riile ne noartt, înkoronat de glorie, în mijlo-ksl arilasdelor mi al trismfBlsî, se va gîndi într’o zi ka ne lîngt koroana Frangil, st s-neaskt ini a Italii. Te va rezslta de ainî? Ns nsmal Italianil ns vor ssferi, ktnl nentrs el de mi anest jsg va fi mal smsre, înst va fi tot jsg, dar kare ar fi avantajsl lor? kare ar fi indenendinga la kare asnirt, mi nentrs kare îmi varst sîngele? Nsmal st treakt de la sn sttnîn la altsl? Ns, negremit. Libertatea este nel mal' nregios lskrs, iar tiraniea este Mei mal înjositor. Libertatea este sim-nimîntsl intim al omsjsl, este ntskstt în inima fie-ktrsia; nel mal tiran ns devine des-not, dekît tot nentrs doringa liberttgil, nentrs kt voemte st fie liber în toate akgisnile sale, st ns’l îmniedine nimik in esersinisl ts-tslor fakslttgilor, st fie indinendinte. Italianil, kare ssferirt attta.timu asnrimea jsgslsl Ass triak, vor nriimi mal bine st moart ks tonii dekît st treakt de la sn sttnîn la altsl. Kre-dem înst, nii o mtrtsrisim ks toatt konvik-niea, kt Nanoleon ne intrt în Italiea ka li-beratotsl el, ns va nriimi nini odatt st iast dekît îmnovtrat ks aklamagiile de bsksrie m de reksnomtingt ale nonslagiilor liberate. A neasta este rekomnensa nea mai frsmoast, a-neasta este adevtrata. misie a snsl Imnerator, demn de mnentrsl ne ’I a înkredingat nanis-nea. AS doart Frannezii, atît de ardingî nentrs libertate, atît de lakoml nentrs glorie, ar nriimi el st ’mî \erse sîngele lor ka st ssb jsge sn uonor de aneea-mi origint? Avem de-stslt konfiengt in karaktersl indenendinte al Frangezilor, mi ns ne îndoim nini sn moment kt o nagie, kare noartt stindardsl liberttgil ks atîta glorie, noate fi demnt de o fantt ne nsmal tiranilor le nlane. Inkslntrile Asstriei ns ’rnl a§ loksl. Ea se silemte ks ori ne nreg ka st fakt lsmea a krede kt resbelsl n’ar fi avînd o kaszt atît de sfîntt, ni kt ar fi nsmal sn nretekst nentrs întinderea dominageî 1 a iis fane sn nas ftrt skon, a ns da o nsm- ' mkt ftrt st nrofite, a ns întrebsinga sn krei-1 inar ftrt st tragt în srmt foloase konside-rabile, sokotesk kt tot astfel vor «rina mi Frannezii. Ultim manevrele ne întrebsinnart în resbelsl din Krimeea mi desntgsbirea la kare ginta : Urinninatele li se ntrea kt âr ko- limitratdl kttre imiitrtteasaj ^. ti KSabriana, 29 Isnie, la 1 '/2 ore seara. Ns nonis înkt da amtrsnte nrenise de-snre btttlia de erî. Inemiksl s’a retras în astt noante. Am netrekst noantea în odaeă ne se oksna în dimineana btttlieî de îmnt- rtsnsnde ks sakrifinisl de a ne vizita, sakri- ratsl Asstriei. finis ne rtmase sn ssvenir de dolis nentrs Romînî. Noi ns avsrtm nsterea de a le a- Kabinetsl grek zine kt s’a skimbat mi Tsrnia ns nrea îl nrivemte ne nel noă ks old rtta reksnomtinna ne le ntstrtm, dar mslns- (dslnî, ktnl ar fi îngeles kt este de nartida mitt îmntratslsl Nanoleon kt în resbelsl I- Franko-Rsst. ta liel îl rekomnenst mi nentrs noi. Urssiea, vtzînd kt Franga, ks a*ieastt okazie manifestt o nrea mare generozitate, a xottrît st nse în inimkare ktte-va kornsrl de omtire, îndrentîndsle, snele kttre Visrtemberg, altele kttre Rin mi altele kttre Bavariea. Dar kare va fi skonsl anestei mobiliztrî armate? Ns ksm-va Ilrssiea se gîndemte st ia narte aktivt în resbelsl Italiei? Ka nstere de mima dast noate st ksteze, dar vedem kt kiar kabinetsl aktsal al Angliei se revoltt în kon-;ra anfestel mimktrl, mi deklart kt va rtmî-nea ks destvîrmire nentrs Aşstriea; înst, nrii-mi-va ea ajstorsl nrssiel? Ns se va gîndi kt aneastt aliangt ar fi mal mslt vtttmttoare onoarei sale, dekît avantajoast? Te resnekt mal noate amtenta kînd într’sn resbel n’a ns-tst rezista snei nsterl egale ne vine st o a-tane? Ns vede kt ani este nrovedinga kare animeazt bragsl aliagilor? ei se lsntt nentrs indinendingt. Kiar de s’ar înjosi Asstriea st nriimeaskt ajstor, ne ar fane Angliea mi Rs-siea ? Daka Urssiea avea aneastt intengie, de ne n’a deklarat’o dela înnenstsl resbelslsl? A-tsnnî, nrintr’o ttnere nrofsndt, a înksviingat mimkarea Frangiî, mi aksm dsnt ne vede ii6 tiran gonit nînt anroane de frontiera sa, voemte st intervie ka nstere armatt, st nimi-neaskt totsl, st se fakt îmntnsitoare nrin imnsnerea armelor. Ns kredem ka Urssiea şt fakt sn asemenea nas, ni nsmal voemte a fi gata nentrs eventsalittgî, ktnl într’altfel îmntiatsl Nanoleon IU va mti st komteze sn nos inamik ne s’ar ivi la nragsl sts. Asemenea nreoksntrl dcnise ne liberatorsl I-taliel, kane lîngt resbelsl innenst st ns ska-ne din vedere neea ne se noate întîmnla, mi astfel înstrnint ne bravii komnanionl de arme a reonjanisa alte omtirl noi disnonibile la ori ne eventsalitate. Mal renettm înst kt ns kredem ka Urssiea st’I dea okazie ale nsne în mimkare, ktnl atsnnl m’ar fane singsrt rtsl, la kare Franga ns s’ar fi gîndit nini odatt. Helrone. Revistă Politică. ____________ ^ ____ ________ ________ în srma denemei ne nsblikaitm în No; Frangeze. Anoste temeri le as nsmal Asstria- lnrenedent desnre btttlia de laMinnio, la na nil, mi Dieritt st le aibt, ktnl ei, obinnsig/'ris s’a nriimit o altt denenie. www.dacoromanica.ro Komitele Valevski, zine sn koresnondinte al ziarslsi Vienez, kt a deklarat astfel atits-dinea nrssiel în resbelsl Italiei: a „In resbelsl Krimeeî, Ilrssia, a nss no-„litinel noastre nekontenite niedinî; konfede-„ragia german t a refssat alia una Franniel. Ks „toate anestea îmntratsl generos, atrase ne „nrssia la konferingele Uarisslsî, mi în lok „d’a se artta reksnoskttoare kt ’I a dat no-„sigisnea ne o nerdsse de nstere de ordinsl „întîiS, o vedem la a’l doilea resbel al Fran-„niei ftrt egoism, tot în drsmsl nostrs, ks „ksget rtS, tsrbsrttoare, mi intrigînd în kon-„tra-ne la Londra mi netersbsrg. Ka mi în „resbelsl ks Rssia, kînd nerkt a strika în-„risrirea noastrt legitimt la ksrgile germane „amine. Ea srmeazt aneeamî nolitikt în kon-„tra noastrt, ne avs de do! ani Asstria, mi „în kontra ktria îmntratsl s’a nlîns ks atîţa „loiotate în zioa anslsl noB.“ m Ka st noatt anregsi nineva starea de-blîndege a Asstrianilor, renrodsnem nroklama-gia feldmaremalslsî îîrban,. datt kttre nettge-niî din Berona: - „Deklar tstslor loksitorilor nettgil a ktriî antrare ’mî a fost înkredingatt de M. „Sa îmntratsl Frannisk losef kt fie-kare are a ntzi întokmal ks nea mal mare severitate, „legea sttril de înkonjsrare,; kt ns ksnosk „nini o deosebire de nersoane; kt vois neden-si fanta mi ksgetarea, ka st mtie loksitoril ks nine as a fane; deklar kt ori nine noate avea „înkredere în mine ka sn onest asstriak, dar es ns mt înkrez în nini snsl din voî“. ‘ Tattl nostrs al Lombarziior. Iltrinte ns al nostrs, karele eintl in Vie-ena, sltatS fie nsmele tts în Italia, fie îm-ntrtgiea ta mtrginitt dinkolo de Alnl; ns fie voea ta, nreksm ssbt nerS ama mi nre ntmîntsl Italiei. Dt ne not nîlnea uoaâtrt nea din toate zilele, nre kare ne a mînkat’o mernenarii ttî, reîntoarne asrsl mi argintsl nre kare ni ’l-al rtnit, nreksm mi noi îgi vom întoarne banknotele tale, ns ne dsne nre noi în desnerare, ni ne isbtvemte de kalîsl mi ka-nota ta, de aksm mi nînt în \enii venilor, amin. (Steaoa Dsntrii). Kabinetsl Ilrssian a rtsnsns la nota kabi-netslsl de Iletresbsrg, zikînd kt dsnt art. 47 din aktsl dela Viena, konfederagia ^Ier- n î9 iThmis. 296- maIVB are drentsl de resbel rai nane, mi kt ori kare nstere din konfederagie va fi a-meringatt în nosesisnile sale, asemenea este de kare a veni în ajstor. Aksm kt înntratsl Nanoleon a trekst în nosesisnea Asstrii, nine o nonremte de a ns’raî îmnlini datoriea, ktnî kînd Asstria a oksnat Ilrinninatele, dieta dela Frankfort a xottrît kt sn atak' kontra anelfi nsterî armate ne era ns nsroaî afart din ntmm • tsl federal, ni mi afait din nel Asstriak, se va nrivi ka o isbire kontra fcderagii. La a-neastt xottrîre atsnnî mtie kt ninî 511a din nsterî n’a nrotestat. Sîntem în adtstare ka st vedem ne mt-ssrl vor lsa Franga rai Rssiea la o asemenea kestie. Mi se nare înst- kt de mi nsterile ns vor fi nrotestat atsnnî în kontra xottrîriî dela Frankfort, dar nimik ns le nonremte de a nrotesta azi mal energik ks arma în mînt. Atsnnl noate ns era trebsingt de nrotest, dar aksm kînd Ilrssiea vine st ameringe ne Franţa ea ns se va sneria mi kabinetsl Angliei, ks al Iletersbsrgslsl, vor înksviinga mal lesne antrarea Frangiî de kît agresisnea Ilrssii. în zilele trekste se vorbea kt komitele Va-leski va kema ne ministrsls sts dela Dresda; dovadt dar kt Franga ns se teme de ninî o ameringare, mi este gata a se tenta ks ori nine. Dsnt aneste mimktri sn resbel între a-neste dot nsterî rai Asstria ns este den arte a se deklara. La ITaris este mal mslt de kît sigsr, rai o armie de 150 mii se organiseast nentrs seksritatea din ltsntrs. Frangesil en-tssiasmagî de viktoriile din Italia, nrimesk ks mslgsmire a se nsne ssbt stindard. Ilentrs anest sfîrrait se zine kt se va komvoka ek-straordinar kornsl legislativ, rai se Va mal ne-re sn îmnrsmst de 750 milioane. Ziarsl Morning-IIost, redijat de nana dinlomatslsî Ilalmerşton, zine kt ori ne in tervengil din nartea Ilrssii ar fi aksm de nrisos, ni tokmaî dsnt ne AsstianiT vor fi as vîrligî afart din ntmîntsl Lombardo-Venegian, atsnnî ar fi fn interessl Esronil a veni st stabileze nanea. Dar ne kît-va kontinsa Asstria dominagiea eî în Italia, nanea e imnosibilt, mi nrelsngirea resbelslsl o va kosta mal mslt ne Asstria. ~ Snre a se ardnja mal bine mobilisarea armiei llrssieî, se zine kt îmntratsl Asstrii, va avea întîlnire neste ksrînd ks regentei Ilrssii. Komitele Kavsr, nrintr’o nirkslart kttre agengil Sardinii, akreditagi ne lîngt nsterile streine, zine kt Asstria, nrin trenerea Tenins-lsl a violat traktatele de 814 rai 815, rai kt nrin srmare de atsnnî nrovinniile as reintrat în drentsrile lor fireratl. Skonsl resbelslsl este de a tane sn regat tare, format ast-fel nre-ksm altt datt voea kiar nsterile st-’l forniese nentrs interessl Esronil rn’al Italii. B. U. DIMBOVII1A -- 27 m\ - „uymi * hiturnărl prin ţară. La 22 isnie nleka! din kanitalt în soni-etatea insnektorslsî general al telegrafelor D. Librect, rai snsl ofiner al insnektoriel D. Botez. Illo mtiî era deokamdatt loksl kttre kare ne îndrentam. De la Bsksreratî ntnt la Hlo— eraţi, kaii se skîmbt de dot ori: nea dinttis stagisne se kiamt Stftika, nea de a doa IIo-tigraf. Ns snim de snde î! vine anest nsme-noate de la Hsntea grafului'. Illoaia *îe dektt va timn kade neînnetat assnra Romtniei ne ssr- nrinse la nosta Stftika, rai ne nlot înkt la Hotigriif. Treksrtm lalomiga ks mare gre-state ne sn nod ne yase; trenerea este neri-ksloast din kassa ranidittgiî ambelor malsn. La sttnga malslsl desnre nord. se vtd arsn-kate lemntriile ne a§ st serve într’o zi la fanerea snsî nod mare ne nilastri; dar aneste materiale not st nstrezeaskt înainte de a servi la nod. Ni se snsse kt dela Bsksreratî la IIlo-ieratl se aflt -o moşea foarte bsnt; aneastt moşea se înkide rai se deskide nsblikslsl ne-kontenit, ktnd te nriimesne ne sînsl eî neted, sas nebţtst înkt, ktnd te gonesne ne latsrl în tint mi în gronî. De mal mslte orî ne a-flartm in nosigisne de a ne rtstsrna srktnd sas koborînd n£ aneastt kale; gragie înst trtssreî noastre, sktnaitm, aneastt trtssrt are o forrat ne o ajstt mslt a ns se rtstsrna. Origina eî meritt ktteva vorbe, este o trtssrt desnre kare istoria Rsst are st vorbeaskt îutr’o zi. Este trtssra sraoart de ktlttorie ks kare rtnosatsl îmntratsl Niko-iae I se dsse în anii din srmt la Sevasto-nol. îmntratsl, la nlekarea sa din Sevastonol o ltst într’aneastt netate mi o dtrsi ansi 0-finer kredinnios. La lsarea Sevastonolslsi de aliajul, trtssra ktzs în nsterea Zsavilor kare o vtndsrt snsî frannez din Odesa. Mal ttr-zi§, anest frangez, ktlttorind nrin Moldova, o vtnds la GalagI D-lsî L. nentrs 25 galbeni. Aneastt trtssrt ne favort mslt la no-dsl Ialomigeî: nstem snsne ks îiikredingare, kt ftrt dînsa, ara fi lsat o baie lsngt Î11 rîs. într’aneastt trtssit îmntrtteaskt ajsn-sertm la stagisnea Ilotigraf, ks nloaia in snate. Ks toate nresorangisnele sale. omsl este ssnss la trebsingele rai volsnttgile ntmîn-tesni maî mslt dektt mslte fiinge. Kornsl rai sniritsl sînt deonotrivt sklavl aî anestor slt-binisnî. Abia ajsnsertm la stagisne, rai, ns ne mal gtndirtra dektt a satisfane doringele de a ne renaosa. Dar vânt ilssisne! în kasain kare intrartm, nloa; natsrile eraS sde, rai ni-kttsrile ktdeaS ka gloangele la Magenta; ktte vorbe krsde ns se adresart atsnnî în-notriva întrenrinzttorslsl nostiel! daka între-nrinzttorsl s’ar fi aflat în nosigisnea noastrt, el înssraî s’ar fi însogit ks noi la toate gls-mele noastre kontra anelsi întrenrinzttor. O femeie ttntrt ginea loksl ktnitanslsî de stagisne, ne era trimis st înloksiaskt nro-visoriS ne ktnitansl stagisnei Stftika. Ks toatt sdttsra rai nikttsrile de nloaie, aneastt damt gtsi mijloksl st ne araeze o mast, ne kare noi nssertm nrovisisnile de mtnkare, rai gsstartm. Ktnittniga stagisne! avea o sort jsnt rai frsraoast; renstagisnea anestiî frsmssegi este nelebrt în mal mslte sate ve-nine, se zine kt mslgî eas kai de noste ns-mai ka st albt okasisnea st vazt ne ttntra Maria. Noi am rsga ne D. întrenrinzttor de noste, daka ns are ninl o nietate nentrs ne-ferinigiî ktlttorl, nel nsgin, nentrs ka st fie amabil ks frsmssegea, st dea ordin a şe re-nara kasa snde se adtnostesne Maria. ’1; De la. Ilotigraf la nioemtî, nartea de moşea not, este inosiritaliert, nea veke este bsnt. Illoemtil este sn orara ne aratt oare kare nrosneritate. Granie sniritsteî de komernis al lcksitorilor stl. O mare narte din loksi-torî sînt Bslgarl, nonslagisnea sa este de 25 mii loksitori. Illoiesniî are ktteva kase mari mi noi; ktteva strade mi niege ffsmoase. So- nfetatea este msnnitoare rai nsgin komsni- kativt. '* Noi trasertm la kasa telegrafslsî. Era dsminikt. Stradele eras konerite de ostarai RomtnI. Reginientsl de infanterie al kolone-lslsî R. Golcsks, sn eskadron de ktltregî mî mslgime de jandarmi ktltrî treneas la tabtrt. rai .se onrjsert st se renasseze în Illoeratî. Mssika regimentslsî jska ne sna din niegele oraraslsl. Ni se snsse kt toatt krema sonie-ttnei Illoeratilor se dssese ne niant st as-kslte ssnetele instrsmentelor, Mersertm mi noi. Krema soniettgeî desnre kare este vdrbt se mtrginea într’o sstt de nersoane,. din no-nslanisnea oraraslsu Ile natrs saS ninnl bal-koane dela nisne kase, se atlas o kalkslagi-sne fragedt rai rsment de dame albe mi grase, ne îraî desmerdas okiî rai srekile, nrivind rai askslttnd. Iatt toatt krema soniettgeî din Illoeratî se nstsrtm vedea. i'.i tem obF Din timn îii timn vedeam ki>te o trtssrt isolatt înktrkatt ks dame albe, rsfbene inţ grase, lsnektud ne niaga nea mare a-oraras1-Isî singsratek ka o bilt ne sn biliart^vekţg. D. Negslesks sekretarsl administragisnei veni îndatt st ne vazt, ni se ntrs-sn om amabii mi bine fereskst. 11 Lsmea nolitikt din Illoeratî, astenta ks fie'rtbdare st vie nosl administrator. Ainî aszil kt D. Grenians denstatsl de Tîrgoviste se nsmise administrator la Illoeratî, neea ne mt ftks st btnsiesk sn minst kt Ministere din sntrs era în mtnile kanilor ntrgeî drente din adsnare; dar îngeleseiS kt ns *a fost alt nimik dektt o stratagemt nolitikt a Minis-trslsî din sntrs aktsal. Ks toate anestea ad-ministratorsl din nartea dreantt noate st iast de minsne, fiind din stofe din kare se fak fonkgionaril onest! Am aszit kt nel vekiS, în-trodssese sn fel noS de ostndt nentrs nt-ranil nessnsmi, ne konsista Î11 a le tsnde nt-rsl, dar aneasta o snim din aszire rai ns o garanttm. A doa zi ne nornirtm la tabtra Romtnt din Fior era tî. Tabtra din Floreratî se aflt într’o- dis-tangt de o nostt dela Illoeratî, -ne -valea rai matei Ilraxoveî. Tabtra era st se fa kt dsne metodsl frannez, nentrs aneasta se nsmisert jsnii ofigeri de genis. Dar Ministrsl osli’/ex gtsi kt metodsl rSs ar fi mal nriinnios, as-fel se adontt anest din srmt. Tabtra ns era inkt terminate, mslgime de barane eras înkt de ftkst. Timnsl rts mi înnetinirea familiait a Romtnilor, kontribsirt a sta lskrsrile ne lok. Ilaratonerele ns eras înkt amezate, snel-tele metaline eras adsse nrin îngrijirea insnektoriel telegrafine, dar lemnele ne nriveag ne sokoteala Ministerelor din sntrs rai ostt-mesk, ns sosirt înkt, de mi lemnsl este raaî sraor dektt fersl. L " 'TJ^ Ainî asistais la âmezarea maminelor telegrafine. Minunate invengisne! ÎDtr’sn moment, tabtra ne era afara din teme, se nsse în ko-msnikanisne ks toatt Esrona, îndatt Întreba-rtm oare ne era în Bsksreratî mi îu Konstan-tinonol, la kare ni se rtsnsnse îndatt.. Dar din neferinire nersl era înktrkat -de absrl, o vijelie ne ameninna de anroane, asfel ne es-nssertm de dot ori a vedea fslgersl întrods-ktndsse ne tetei telegrafik, komsniktndsse în marainl rai disntrînd iait ne tel în ntniînt nrin tetei îngronat ks nlaka în veninttate. Dar aneste lovifsii ns nrodssert ninî sn e-fekt rts; nsmal bsssola s’a mimkat.'^i|u*i^ Este sn lskrs, în adevtr, mtreg mi fre- www.dacoromanica.ro DIMB0V10 — 27 ISNlb 297 fnos. nentru-orî^Hine are inimB (le Ronr&n, sb vazb o tabbib de oştire RombnB ne urmele at’Btor tabere streine ne trekurb nrin aseste ntr! ka nrin nisse demerturi nelokuite. Daka anei se au fost kontra îmnrumutulul, se stnt kontra lukrurilor de astbzi, se sînt kontra u-nirei, se sînt nentru senaraţiune, neutru o kli-ki, ar vedea un moment aseastB tabbiB, mi ar avea în inimB o skbiiteie numai de naţionalitate, ş’ai^fi mssţrat foarte de kuţet, ^ ligwiadîbb sic. rh'-r •silui - (Va srma)v J **. nî.‘ ' ttlainadil «rV-'r-f» oî ; s: tC.,Despre Eforii-, „2?" într’unul din No. din urmB am vorbit in treakbt kb una din kestiunele se ar trebui sb se ea în bbgare de seamB, este mi aseea de a se desfiinţa Eforiile, aseste invenţiuni ale trekutului konsakrate de regulamentu’ organik. -„AstB datB voim a ne csnlika mal mult asunra asestui lukru. Dune Konvenţiune, Miniştri singuri sînt resnonsabilî înaintea na-ţisuel desnre; aktele lor în sirkul Ministerelor se okunb. Eforiile nu sînt resnonsabile, mi kB toate asestea, aseste Eforii se denbn-dB 1<5 numele de kutare sau de kutare Minister, au singure fakultatea4 ka nisse Ministe re, sb reguleze lskrBrile se ifatru în serkul lor, furb sb fie îndatorate la alt de kBt a ko-msnika kB Domnul mi ks adunarea nrin kaua-lsl unui Minister. Sure esemnlu daka kutaie Eforie nresintB nrin mijlosirea bubî MinistrB, da adunare, saS un nroiekt de noB organisa-jjibne, sau sokoteli, daka adunarea le înlBturB, saS le kondemiiB, se rBsnsndere noate sb a-tragB Ministru asBiirB’mî nentrB akte se nu not _.. sb fie ale sale? Ministrul kultului mi al in-strBkniBneî nublise, este în nrivinţa seleî din urmB~ atribuţiuni. ka reţii Fransiei se se numeau tot d’odatb reţi ai Navareî, esteunsim- uIb titlu, nimik mai mult. Trebue un Minister de iiistrukţiunea nu-blikB, saS trebue ka Ministrul kultuluî sb ai-bB kbderî mult mai întinse în seea se nri-vesse iiistrukţiunea nublikb, notrivite ku re-snonsabilitatea sa înaintea naţiune! Asemenea nutem zise mi de sele alte Eforii. InsB neutru aseasta, toate aseste Eforii trebsesk desfiinţate, kum s’a desfiinţat Eforia drumurilor, mi direkţiunele lor alBţurate ne iBiigb ministerele komnetinte. Sniritul Konveiiţiunei desfiinţeazB aseste autoritBţi ale Eforiilor, nrin nrinsinul de re-snonsabHitate anlikat numai asunra miniştrilor. Altfel, ar trebui sb se întinzB asest nrm-4in mi asunra Eforiilor; dar nentru aseasta ar trebui sb se fakB o altB Konvenţiuue, seea se va fi foarte difisil. tre asemtia sei mai însemnaţi sînt D- Aris tarei ku 5,000 lei ne lunB, D. Argironolu ku 2,500, D. Mavru ku 2,000 mi alţii. Kamera se oksriB serios ku asest obiekt atît de interesat neutru trezorul nublik, mi va denurta negremit de la asest drent ne sei se nu sînt nBmîntenl, sau naturalizaţi. Asemtia slujind Statsluî, ne lîngB avantajele nartikolare, as ost ini retribuaţl, nrin urmare nu este nisî un temeiu ka sb se mai bukure mi de nensii. Mulţi însb akum, vizînd kB naturalizarea se sere neauBrat ka sb dobîndeaskB drenturi, se grBbesk a adresa netiţii kamerii, serînd. naturalizarea. RugBm îiisb kamera sb nu fie ama de indulţentb a nriimi ne toţi furb' es-senţie, nînB nu va îndenlini kondiţiile me-skrise de regulamentul organik, sau alte kon-diuii se ar nreskri kamera în nrivinţa aseasta. Altfel sosietatea noastrB s’ar îmnestriţa ku streini se vin numai ku skon de a nrofita de drenturile noastre. ^ Sînt o mulţime de streini în ţaiB, o mare narte de nronrietBţi sînt ale lor, mi mai ku searaB în kauitalB, ne uliţele sele mari fr.rB essenţiî. De mi regulamentul^ onremte asemenea lskru, mai nainte de a se îmnBinîn-teni. însB el rBmase literB moartB, kBSi tribunalul komerţial, kînd se fase vre o transak nie, se mulţumemte a se nresenta o dovadB falnib din nartea vre unui staroste 1.o. alar ©yal ,2. .rî* Jr*n.i r. CRONICA. SubI din tribunalele din kanitalBi n au voit sb intre în sersetarea nrosesulsk nînB kînd kBnrarul Austriak nu s’a dezaimat. Am dori ka asest esemnlu sb se urmeze m ţene-ral, kBSi numai Austriasii mi Gresii au avut asest nrivileţ ka într’un stat autonom sb ţie o armatB, anomalie neauzitB, mi krez kB se va îndrenta negremit^! Ilentru nomtiea AustriakB ue va lua mB suri ka sb numai fie un mononol, si ka ori se întrenrindere de komerţ, sunus la regulile mi leţile ţirii. w . Din suma de 464 nersoane se au intrat la nensii dunB înkiderea obmtemtu adunBrî din 847, 62 .sînt bxnuitejie naţiona]itate. Jn- La 2 ore fBrB un kart abia se deskise medinţa subt nresidenţia Em. Sale IlBiinte lui Mitronolit. D. Boeresku luînd narola, internelB ne D. Ministru al kultului asunra stBriî iiBnn-;eluî Eniskon BuzbS. Elrea Sf. Sa, zise omorul, a lBsat nimte legatari, nrin diata sa. ntre asemtî legatari se aflu mi mkoalele, nrin urmare în kalitate de denutat mi direktor, ser8 a se lua mBSuri nentru starea nrea Sf. Sale. De se va însBnBtomi, noate nrea bine revoka legatul, iar la din kontra, sb se asigure averea nrin inventariS; mi daka este nermis, am dori sb ia narte la aseasta mi un delegat din nartea Eforiei. D. Ministru al kultului rBsnunse kB în-datB -dunB kBderea nrea Sf. Sale la boalB, nrin înţeleţere ku Em Sa Mitronolitul a trimis kîte un amnloiat ka sb asigure ori se avere va fi afarB din kasa eniskoniei. DunB rea sa o îmnarte la mkolî, la sm a i turî surâse mi alte faseri de bine, re numele testatorului va fi tot d âu^na , ţat ku veneraţie mi va servi de •- , r Am dori sb vedem imitînds'l mi aţi, ' numai astfel se vor fase demni de xaina serdotalb mi vor merita stima °^ul®nl DunB aseasta kamera tre kînd a zilei, intrB în diskuţie § il de la veni 5 ' ţetului, relativ la oerit mi kornBnt. A oara asestui subiekt D. Ministru de liinanţe, n oi sb arate ne se este basat drentu ţBin, sintB un xatîmerif de 1792, o anafora a. ve iţ lor boeri de la Karaţea, mi alte ordonanţe Domnemti, adBogînd kB asest venit akum ste dat ku kontrakt, rai kB urmeazB a se ie. snekta nînB va esnira. ArbtB tot mtr o vie me D. Ministru desavantajele se resultB neutru ţai'B, dintr'un imnosit ama de neinseranB-tor nentru streinii se vin în narB iientiu mune. Konusieî Mentrale i s'a dat kuvemte le deslumiri sure a forma o leţe liomunB nen- . > tru ambele ţBii. , D. I. BiBtianu, arBtînd kB de la momul-garea Konvenţiei, noi intrînd în drentul nostru de autonomie, asele xatiuierife niei \a oaiea lor, rai avînd în vedere diferinţa de taksB se nlBtemte un RomBii kînd trese asemenea animale în Austria, ku seea se nlutesk austriasii noB, naguba este însemnatB, rai konkurenţ^ de\ine imnosibilB nentru Romîni ne meţi e nemţeiutî. De aseea trag bbgarea de searaB a Ministerului ka sb ia musuil nentru slirm-rea asestui ibu ku nrilejul altor leţi noi. Se nune a vot artikolsl kum se afli* rai se nriimerate- w ,. Se siti § 12 nentru venitul taksei (lin imnortaţie rai eksnortaţie în ţeneral. D. I. Brutianu. Kînd a tost kestie de krisa komersialB, am zis kB taksa eksnoita-niei aduse vBtbmare komerţuluî, kBsî adaogB Ta nreţul obiektelor, rai nrin urmare konku-renţa ne nieţile streine devine mai difisiH de aseea am zis kB trebue sb se desfiinţeze. Kît nentru imnortaţie nu mB okuu ama de mult. Se voteazB de adunare asest artikol, mi se nriimerate. Se sitemte § 13 nentru eksnortania seulul mi a siriviinului, kare se nriimerate fBiB ni si o observaţie, kBsî eksnirB rai asest kontrakt la viitorul Dekemvrie. Duhb aseasta trese la § 14 nentru ve,-nitul domenurilor, raanalurilor, nBdurilor dune doraenuri, kare sînt iarBinî arenduite ku kontrakt mi ku oare kare kondiniî de a se tbia nbdurile ti entat, snre a nu se desfiinţa ku totul. D. Boeresku invitB ne Ministru ka sb în-tokmeaskB o regulB ţencralb neutru tBerea nBdurilor sistematiserate, ka sb nutem mi nrofita, rai a nu nierde asest artikol de venit. La întrebarea se se fuku d-iuî Ministru fi-nannii nentru nimte insule se -era în diskuţie ku Tursii, rBsnunse kB sea din drentul Kb-lBrarailor am luat’o, îiisb fBrB niniik ne dînsa, iar sea din drentul Olteniţei, kînd ne o db, kînd ne o ia. 1). Brbtianu traţe bi.garea de seamb a Ministerial»! asunra abusulul se se fase la tbe- vere va fi atarB din Rasa enisboiuei. - A , , ■ aseasta, numind un lokotenent, am skvis akum rea nbdunlor mbubstirerati, adukind de esem-asedsiti, uo ____ „ „oompnpn Krniarft in distriktul Mumsel. ca sb lase nesetluiţ seea se s’a gbsit astfel, iar nentru sele-l-alte lskruri, îmnreunb ku administratorul, ku nresidentul, mi advokatul, sb fakb inventariu regulat. N’am sokotit kb e trebuinţB sb înmtiinţez mi ne legatari ne kît trberate testatorul. Kît nentru îngrijirea ner-soauei, am krezut kb se kuvine sb fie o nersoa-nb afekţionatb, rai aseasta nu noate fi alta mai bine de kît dintre legatari. Akum ÎnsB la deskiderea lbzilor voiu înratiinţa ka sb a-mtente mi ne delegatul Eforiei snre a lua narte. D. I. Margiloman arstb kb trebuesk nea-nbrat luate mBsurî, kbsi starea nrea Sf. Sale, se aflb inkredinţatb mai mult la oameni ferb mijloase, nrekum kblugBrî rai alţii, rai se not nierde simnlile titluri se are de la asemtia. D. Ministru de kslt Eu n’am sokotit sb iaS nisî o mbsurb, si lokotenentul va lua toa tb îngrijirea de asigurare asunrb’i. Sb observbsn asi nuţin frumoasa fantb a nrea Sf Sale. Se zise kb_mai toatb ave- nlu o asemenea urmare în distriktul Mumsel, mi sere sb se fakb anketB. Ministru kultului. Ara serut de la meful servisiului de silvikulturB un nroekt neutru o regulatb esnloatare, iar nentru abusurî aflu kb se fak, mi voiu lua mbsurî. Se nuse la vot artikolul 14 rai se nriimi. Art. 15. Taksa de vînzbil silite rai 16 nentru vînzbri de buiib voe. D. Brbtianu ob-servb kb la vînzbrile silite se nune o taksb mai mare, kare kontribue a adboga miseria vînzbtorului, kbsi trebue sb ei unui om kînd îî nrisoserate. Asemenea nisi la vînzBrî voluntarii krez k’ar trebui sb nu -esiste taksb, kbsi ku kît transakţiilc vor fi' mai lesnisoa-se, ku atît e maî folositor nentru Stat. lak-sa ori în şe kas nrivemte ne vînzbtor, fiind kb i se mikraoieazb. nreţul. Ar trebui inaî bine sb se nue taksb la transakţiî gratuite, nrekum momteniri, daruri, kare nu dau ni mik. Se voţeazb art. de sus rai se nrnmesk, As ,• , -n* o. . nnînv (îarAmtifiatiiea m 298 § 17. Taksa assnra nroneselor. D. Bre-tians tra*ţo buguvca do scani'B a Ministrslsî isstiniel assnra îmaiedik'&ril ce încerk îmnri-^inanii kînd voesk a’uil lsa în anoi taksa. ~D Ministre resnsnse k’B sînt care kare forme de îmnlinit, ini de aceea oamenilor li se nar kx sînt mikane, dar ns este lskre auia de întins, nreksm se zise. § 18. Amauda dsrre kondika nenare, sa nriimit. § 19. Simbiiile vEtemeiIor. D. Bretia-ns Mere ka S3 se desfiinţeze ks us fak nici o treaba, ni se ţin o raslţime de oameni în trîndivie. § 20. Taksa neutre linitorl. Acest venit a încetat, ad-sogL D. Ministre, fiind ks ns se mai eksnorteaz’B. § 21. Taksa nasnortsrilor mi revamelor de drsm. D. Boeresks mi Roset cer st se desfiinţeze, fiind kt adsce îmniedikare cirkslaţii. D. Mitikt Gika. Kînd noliţia noastre ar fi ka în alte rrerţl s’ar nstea desfiinţa, dar nreksm este aksm, la oare-kare îmnrejxrerl tot serre mi biletele de drem. § 22. Taksa assnra eksnortaţiei cerealelor. Acest venit nint nhre aksm era in în disnosiţia Doranslsî, aksm s’a inkornorat la bsdţet. ‘ D. Bretians Mers st se desfiinţeze kînd va esnira kontraktsl. De ş’ar desfiinţa toate, resnsnse D. Ministre al finanţieî, am nier-de milioane. St se dea toate deslsmirile Ko-misiei Teatrale, ka st xottraskt, avînd în vedere kt nini odatt ks o takst ns trebse a se înksraja indsstria streint. D. Boeresks. Fiind kt e vorba de Ko-misia Mentralt, ar fi de dorit st se îndemne nentrs înfiinţare de monedt, dsnt drcntsl ne avem ka stat ssveran. D. K. Kreţslesks arttt kt a nriimit o denemt de la Moldova, nrin kare îl vestemte kt se oksnt ks facerea snsi nroekt nentrs înfiinţarea monedei. D. Mitikt Gika. Fiind kt noi n’avem monedt ne servim ks Mele streine, mi ar tre-bsi nea-ntrat st li se fikseze nreţsl. D. K. .Steriadi s’a ordonat intr’adins o Komisie kare va decide nreţsl tstslor monedelor streine. D. Brttians. Ani la venit ns figsreazt ne avem st Istm de la streini, ks nrilejsl o-ksnaţiilor. E sn deosebit bilanţ snde figsreazt, resnsnse D. Ministre. Kît nentrs 1900 dramsrî de asr, adsnat de la asrarl, iitnt la 851 D. Steriadi arttt kt linsemte, mi kt a-flînd desnre aceasta aksm, nromite a se nsne la lok dela Mine se ksvine. Dsnt aceasta D. Ministre* de finanţe, mergînd la tribsnt, niti sn ssnliment desnre venitsl dela nersoanele nrivileţiate, mi altele kare ne de o narte intre în Vistierie, mi ne de alta se das, ftrt ka st fakt narte din venitsl Statslsi. KeltseU. DÎMBOVIUA — 27 ISNI& . banilor, ktMî sniî as lsat de kîte dot orî de-sntgsbire, adskînd de esemnls ne d. KoanJt. D. Brînkoveans afirmt, zikînd kt acest arendam nentrs o nronrietate- brînkove-neaskt, drent desntgsbire i s’ar ti ftkst konMesiî de igsmen, mi în srmt viind la e-nitronie s’a desntgsbit din noS, dsnt intervenţia Ministerislsî ksltslsi. Aneastt kestie se va ltmsri mal bine. . D. Ministre din ltsntrs. Komisia likvi-daţiel nentrs asemenea kousideraţii s’a desfiinţat, snre a se nsne oameni ks nrobitate. D. Mitikt Gika. St se nrefere arendamil Mei mini la desntgsbire, ktMî tot. Mei mal a-vsnl s’aS desntgsbit mal nainte. § 2. Lista Mivilt, § 3 lefile amuloiaţilor neste 6 milioane, se nriimemte. § 4. Lefile amnloiaţilor noliţieî mi ale dorobanţilor. Iloliţia are trebsinţt de reor-ganisaţie, observt Beizadea Mitikt, ktMî ds-ne ksm se aflt, este în stare foarte srîtt. Ks fondsrî din lefi, de dorobanţi sas vrttmel, s’a ivit trebsinţa a nltti ne aranloiaţî. D. Ministre din ltsntrs arttt kt se nre-oksnt ks nroekt nentrs reorganisarea ei. D. Brttians zine kt nimte asemenea sr-mtrî as devenit isvorsl tstslor relelor. Nimeni ns noate lsa sn fond, mi a’l întrebsinţa afart din destinaţia lsî, nrin srmare e resnonsabil. D. Mitikt Gika zine kt daka a ftkst ksnoskst Gsvernslsî mi ns i s’a dat asksl-tare, ns este vinovata D. Ministre de kslt. Se not face skim-btrî nrovizorii, mtrţinite înst în ţifra bsd-ţetslsî ekzistent, mi în srmt st se Meart konfirmarea kameril. §. 5. Înkirierî de kase nsblice se nrii-raemte. § 6. Ilentrs lemne de fok la kase nsblice. D. Boeresks zine kt avem mine de ktr-bsnl, nreksm în jsdeţsl Msmcel s’ar nstea es-nloata. D. Brttians. ntnt atsncl, observtm kt am vtzşt 126 de lei nreţsl snsi stînjin, tre-kst în bsdţetsl D. Ministrs de kslt. D. K. Kreţslesks* Aneasta aţi observat la bsdţetsl snitalelor, assnra ktrsia n’avem dekît drentsl de eksneditor. Ks toate astea mi ani s’a adjsdikat la licitaţie mslt mal eftin. §. 7. nentrs ţinerea miliţiei lei 625,153. S'a adontat de kamert. § 8. nentrs servicisl medikal. D. N. Kreţslesks aratt kt a avst de gînd st desfiinţeze nersonalsl karantini, dar s’a temst de vre o boalt enidemikt. D. ffltirbeî nroiisne sn amandament ka institsţia st rtmîe, iar nersonalsl st se desfiinţeze, nefiind trebsinnos. La kas de trebsinţt se noate înfiinţa. Acest amandament se nriimemte, de mi D. N. Roset observt kt asta atinţe atribsţiile komisiei dsfttrene, kare este kematt a Iskra nermanent. B. IletrJhe. §. 1. nlata tribstslsî. D. Ministrs arttt kt banii ne ne era datoare Franţa nentrs de-nemele telegrafine, s’as nriimit de Tsrniea, mi noi îl vom onri din tribst. " D. Brttians. Trebse st se nonreaskt tot ne ne e datoare Tsrniea nentrs nrodskte, snre a desntgsbi mi noi ne arendaml. D. Mitikt Gika. Drentatea mi ksviinţa Mere st desntgsbeaskt gsvernsl ţe aMeî a-rendaml, ktnî li se lsa nrodsktele ks voe ftrt voe, mi ei ksnoamte ne sttnînirea de ainl rtsnsnzttoare. Ministre ksltslsi. Sîntem mi nof tot ama de simţitori la nenoronirea aMestor oameni, dar ne vom kibzsi ksm st satisfanem mi ne eî mi Statsl. Eforia îjenerak a snitalelor nivile. Xaznaoa mi bsrlansl nrivatelor Snitals-lsl Kolţiî de la No. 10 mi 11 krtnînd zidsl de mslta igrasie este de trebsinţt a se reua-ra, se nsblikt snre ksnomtinţa tstslor kon-ksrenţilor, ka nine va fi doritor st se înstr-Mineze ks antenrisa aMemtil Iskrtrl, st se arate în kanuileria anestsl amtztmînt snre a konksra la linitaţia ne este a se stvîrmi Mier-ksii la l-is Islie. Direktorsl Eforiei, G. Sion. ks formele nromslgâte. statornicite saS obicinsite în ţart. Kesaro-krtîeaska agenţie ne lingi alte mslte sssrntrî assnra isrisdikţiei . naţionale îmî înssmiea mi aceea de a asista nrin dragomansl ei ns nsmaî la nernetarea nroceselor dintre ssdiţiî kesaro-krteuitî ks raelele, ci înkt mi la deltbpruiltil?., la trataniii? jsdekitoremti! Re noate fi oare mal kontrariS nentrs neatârnarea snsi tribsnals mi nentrs nentrtini-rea ce trebsie si karakterisese oferirile lsî, de ktts a îngtdsi dragomanilor konsslatelor de a se ingera mi a lsa narte mtkar indirekfe la deliberBrile js-dekttoremti ? Rine ns mtie kt aceste deliberaţii ssnt în tot loksl sekrete, nentrs ka jsdekttorii st noafe konsslta în linimte mi în denlint libertate konmtiinya lor, ka auia st fie skstiyi de ori-ce m-risrire steint fie din nartea îmnricinayilor, sag din nartea anBrBtorilor lor, fie kiar din nartea astorite-nilor administrative. în Asstria deliberagiile jsdegiare se fakS în sekret, mtssrB ce ns noate fi nrivife dekBt ka foarte bsnt, fiind kt ea se anlikt în toate statele civilisa-te. Ilentrs ce dart Asstria s’ar înksmtta a ataka la noi o ama îngeleanfe mi folositoare nrtssrB, mi a îmnedika SB’nri albi lskrarea el legitimi ? Este de observată ki de kite ori s'ag ridikat vre o kestie în kare se kontesta gfcreî noastre vre-snS drits esengials alS astonomieî, drits nrin esersarea ktrsia ea tindea a deveni sns statS civilisată mi nsterniks Asstriea aS fostg tot-deasna cea dinteis gata de a i’ls kontesta. Avems destsle fante în snri-jinsl acestsi adevtr. Vomă cita snsi. Ktrmsi-rea interimari din oktombrie în nsterea Konvengiei din 7(19) Asgsst ag dat Moldovei în aktele oficiale intitslarea de: Ilrincinatele-Snite j ktnds toate cele-1-alte konsslate n’as objektat nimik kontra acestei intitsltri, ka sna ce ea resslta din înssmi tekstsl ci-tatei'Konyengii, ssbskris.t mi de Asstria, k.k. agenţie n’aS nerdst o minsfe de timn nentrs a o kontesta ssnt felsrite ksvinte ne kare în srmt le as gtsit, nare-ni-se, ea înssmi de neînsemnate, fiind kt, la srma srmeî, as reksnoskst de legali întitslarea de Ilrincinatele-îînite. Aksms k.k. agenţie a8 mt re-încenst a nriimi nekatele ks koresnondenţile astori-teţilor lokale, învestite ks siţilsl Ilrincinatelor-Bnite, ne • kare ea le as fosts refssat în k»rs de mai mslte stnfeminî, sure sminteala nronriilor el ssnsmi; mt-kar kţ a'storifeţile lokale, mslţtmite fie energiei gsvernslsî interimaris din Oktomvrie trekst, înaintaş lskrtrile lors, nrivitoare ne ssnsmii asstriaciîka mi ktnd k.k. agenţie ar fi nrimit koresnondenţiile lor. O asemenea srmare însocife de toate nrsden-ţa, ar trebsi mi ar nstea srnors gsvernsls aktsals st o ntzeaskt de a nsrsrea în nrivirea k.k. agenţii, nreksm mi a uri ktrsia alts konsslats, ktnd s’ar lovi nrin ingerenţî estra-legale astononna ţerel. Ns de mslts k. k. agenţie Ist okasie de a ns-nsne în kestie dritsl ksrţei de anels din Iami, de a delibera în deskreţia ei assnra nricinilor dintre ssnsmii ei ks raelele! Ksrtea în nsterea legilor fsn-damentale ale ţerei n’as voit st îngtdsie domnslsi dragomans al k. k. agenţii de a asista, la delibera-ţiile ei. Resoanele mi legile formale ne kare s’as snrijinit ksrtea nentrs a invita ne domnsls drago-manS a k.k. agenţii de a se retrage din nretorisl ksrţei în ksrssl deliberaţiei, vorbesk de sind mi ns as nevoie de nici sn komentariS. Not ns ne rtmîne alta, de ktt a emite dorinţa ka Ministerisl drentt-ţei st trateze aceaste delikatt kestie dsnt toate im-nortanţa ce are, mi ka astoritate legisit însărcinate ks nrivigarea anliktrel legilor ţtrei, st ordoneze .tstslor tribsnalelor de a menţine strikts cele rostite nrin art. 327 din reglementsls organiks, lege înkt în vigoare în totsl ce ns dste modifikatt nrin disnosiţiile konstitstive date not ssb garanţia kolektivt a Esronei mi st nrenare tot-de-odate nro-iekte de legi kare st determineze nrecisamintre sfera jsrisdikţiei lokale în ranorts ks jsrisdikyia streint a konsslatelor. (Va srma). D. Katarţis nronsse ka st se nl'Bteaskt nionorţionat restsl, astfel în kît fie kare st ia kîte ceva, iar ns nreksm s’a fxkst ks mi-lionsl lsat din Kasa centralt, kare s’a dat nsmaî la sniî. D. Bretians trage atenţia gsvernslsî a-ssnra absăslsî ce s’a fnkst ks konstatarea datoriei arendamilor, nreksm mi ks resnsnderea Tinogpafia Nau,ionaM Un mare abus stirpit. BOURSA. Vienna. IlsbliktmS aci înkeîerea din 5 Isnie 1859 a Iunie % Iunie % ksrţei de anels din Iami, ktcî este sns doksments ce dovedemte kt s’as treksts zilele acelea ktnds k.k, agenţie ftcea în tribsnalele noastre tot ce vrea, de îndatt ce ea ameninţa ne gsvernsl lokals ks vre o note bazate ne neskaî-va traktate neînvestite 1 Metaliqnes 5 °/0 . . G3-.50. 1 Metaliqnes 5% _ • 63—40. 2 Nationalen . 71 —12 Nationalen . •' . 70—70. 3 Bankaktien . . . 804J3 Bankaktien . . .800 — 4 Creditacticn ■ . . 172—80J4 Creditactien . . 174-50 5 Angsbnrg . . 122—75. 5 Angsbnrg . . 122—10 6 London . . . . 141—60.16 London . . . 141—75. a asI Iosif Pomanoe mi Komn.—Strada Nemţeaskt, Xans German^ No. 27. www.dacoromanica.ro