ANUL I. - 1859.
M 71.
SÂMBĂTĂ 20 IUNlC.
Âneasti foaie ese de doi ori ne sintimini Jtliepkspea mi Sim-
B'Bta.
Dregal abonamenta-lsi nentrs an ană 24 Sf. Ilentra */„ „ 12 „ Trei lanî. . . , 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nliti ta 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.^
Abonagia se fane la libnria Chist. Ioanina et C-ia Ronianov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tari al Administrării mi la koresnondengii librăriei. Ori ne abonament trebaie nlitit în-dati ka sabskrierea.
Redactoru responsabilii DIM1TEIE BOLINTINEANU.
m
PRINCIPATELE-UNU F,*
Bucureşti, 20 Iuniu.
BBtrBnsl nostrs regslament a fost destinat st trBiaskB însămi dane moarte! în adevăr aceasta este sn fenomen. Istoria kresti-n’B ns ksnoasne nBnB astBzî sb se fi fbkst anest favor de kBt nsmaî Isi LazBr. AstBzî nstem zine kB sn asemenea favor s’a fBkst mi regBlamentslsI organik din* Valaxia. Dar ka sb vorbim mat nositiv, vom zine alegerea konsilislsî msnininal ne se onerB în aneste zile, este regulamentara mi kontra stinslanii-lor Konvengieî. Sb ne esnlikBm!
Art. 14 din Konvengie ziie ksrat: „Domnul va numi ne tot fonkiţionariî administratei mbliue.“
Art. 45 din aneastB Konvengie dB art. 14 drentsl înkB de astBzî a lsa loksl art. regs-lamentslsî organik. IatB ksm ssnB: „Ilene se va îmene revizia nrevezute nrin art. 37, le-yislaiţiunea aste zi în vigoare în IJrinninate, se va mstra între în disnositţiile kare 115 silit.kon-trarli stinslajiiilor Konvenuiel de fagB."
Asfel disnosigiile regslamentare kontra-rii stinslagiilor Konvennieî sînt desfiinuate. IlrinninBl alegerilor, din regslament, al kon-silislsi msnininal este kontraris disnosigiilor Konvennieî kare s8nB kB Domnul va numi ne togi amnloiati administratei nubliue. Denî anei artikol din regslament este de sigsr desfiingat. IIrin srmare, a’l anlika astBzî înkB, este a esnlika rB§ simgsl Konvengieî.
Konvengia nrin vorba toiji amnloiaiţiî. însemneazB kB tis a iBsat lok nentrs ninî o esnengie.
Dar vor zine snii kB togi amnloiagiî ad-ministraniei nsbline ns innlikB mi ne anei ne fak narte din konsilisl msnininal. A fane în-sb o asemenea obiekgie, ar fi ka kBnd ns ar zine nimik. Intr’sn Stat sînt doB felBri de amnloianî nsblinî mi nrivanî. IIsblinî sînt togi aneia ne denBndB de astoritatea mefslsî ssnrem al administragiei gBrei; nrivagi sînt aneia ne denBndB de o kasB, de o societate komernialB. SnerBm kB membri konsilislsî msnininal ns denBndB de kase komerniale? Dar vor mai zine snii, anestî amnloianî ns sînt salariagî, ni onorifici. Vom rBsnsnde kB aneastB din srmB obiekgie ns este mai sBnB-toasB de kBt nea dintBis. Salariagî sas ono-rifini, îndatB ne ranorteazB sas nriimesk ordinele gBvernslBî ka sb le esekste, datoria e-sistB mi datoiia InnlikB drentsl, nrin armare sînt SBnsmi la osîndB sa8 la rekomnense mi sînt amnloiagi nsblinî.
Noî ns nstem fane o diferingB între ka-tegoria membrilor msnininalitBgilor mi ssb-administratorilor: s.nii mi algii sînt de o no-trivB amnloiagi aî administragisnii nsbline. Ssb-administratoriî înkB se alegeaS, dsnB regB-
lament. Termensl alegerilor venise ; dar nen-tre dînmiî se Ibsb la o narte art. regslamen-talBî mi fsi'B nsmigl, dsne Konvengie, Nb se fBks tot asfel mi ks membrii konsilislBî!
Kb toate anestea, dane alegerea din sr-mB, ar trebsi sb ne astentBm a vedea mBne alegerile sab-administratorilor: ar fi o kon-seksinnB.
Aneste din srmB alegeri, o renetBm, în okii noştri, ns esnlikB adev^ratnl simg al Kon-vengieî. Ne nlane a krede kB ministersl ns a fost insnirat întrs aneasta de simnatie nen-trs rBnosatsl regslament; ni a fost nsmaî o Bîtare sas neksnosningB desnre aneastB kes-tie delikatB ne kare Konvengia o lBmsrise însB-destBl de ksrat.
IlentrB maî bsnB lsminare a kestieî nstem adBoga kB Konvengia dsne ne stinsleazB kB, Domiisl va nsmi ne toţii amnloiati etc, tre-ne la art. elekgiilor denstagilor mi le konsa-krB maî mslte artikole: renresintagiilor nagio-nale, iiBterî legislative, i se dB drentsl alegerilor. Desnre alegerile msnininale, desnre a-nelea a le sab-administi^atorilor, ninî o vorbB.
Daka Konferingele ar fi voit sb konsa-kre aneste elekgii msnininale dsne regsla-ment, ns le ar fi gBsit oare sn lok în ksr-sbI Konvengieî. Dar anestî amnloiagî aS fost konfsndagî ks toiiî amnloiati ne nsmesne Domnal.
Noi am fost mi sîntem tot d’asna de hb-rere kB o lege bsnB sa§ rea, trebsie strikt observatB. Legile se das jos ks vîrfsl sBbiei sas ks drentsl nelor ne le fak; mi în srmB se kalkB. în ninioare; însB kBt sînt în vigoare, bsne sas rele, trebsie sb se resnekte.
MBrtBiisim kB ne nrinde mirare, foile ns-bline ne altB datB as okii atît de gintagi ne Konven'gie astB datB sb le vedem tBkBud X Dar ne nkne iarB a krede ks din sitare saS ne-sniingB desnre stinslagiile Kouyengiei, ^b tB-kst nBnB astBzî.
Lskrsl dar este kontrar Konvengieî, mi nere a se desfiinga.
Tribuna Romene nrintr’Bnsl din No. sale din SrmB, fane o akssagie assnra snor kBnetenii ostBmesni, nentrs felsri de abssBri. Noi vom Ibsu la o narte nele alte nsatEri de akssagie de nersoane, qe este treaba sneî komisiî kare ar esamiua lskrerile mi ar xotBrî daka ner-soanele akssate sînt kslnabile sa§ akssBtorii sînt nedrengi, mi ne vom mBrgini nsmaî a-ssnra Bnsi singsr nsnt ne are ranort ks 1b-ksitorii kanitalei Valaxiei. AneastB akssagie este în simgsl kB armata RomBnB din Moldova ar fi kBstigat o tristB renstagie în ora-msl BBkBresni, negremit, nrintr’o nsrtare b-rBtB? Ssb aneastB nrivingB Tribsna RomBnB se înmalB foarte mslt. Illi noi kare ksnoa-stem meritele^ redaktorilor ei, sîntem în drent
www.dacoromanica.ro
a krede iiB o asemenea akssagie ns a nstBt emi din nana nronrie a redakgieî. LBksitoriî BskBrestilor ns nsmaî ns aS avst ninî odatB ninî sn ksvînt a se nlBnge desnre kondsita ostireî Moldovene, dar înkB, dsne a eî nsr-tare, a kBnBtat îndoitB stimB nentrs dînsa de kBt ar fi avst înainte de a o vedea ks okii. Loksitorii din Bsksresni RomBiii aă nriimit ks nlBnere în ksârtir ne ofineriî din Moldova, mi anesti din srmB aS rBsnsns ks aneeami simnatie mi delikategB la simtimentele fragilor lor.
Daka foile nsbline as strigat la înnenst anrono de o kestie de ksartir, Iskrsl a fost între noligia kanitalei mi sn lBksitor strein a-mezat în aneastB kanitalB: ostamsl Moldovei ns era nentrs nimik în aneasta. GsvernB-mîntsl Valaxiei a lsat mBssri ka sb se dea o ssmB de bani nentrs amezarea ofinerilor ne la lokandB; dar oiBinanii din Bsksresni ne aveas deja în ksartir ofineri, ns as nriimit, ssb ninî sn ksvînt, sb lase sb nlene oasne-gii lor, mi i-aS ginst în kase; neea ne dove-desne mslgsmirea lor desnre nsrtarea ostami-lor înksartiragî. S’aS nstst nlBti ne la lo-kande mederea kBtor va ofineri venigî în sr'-mB, lBksigi în realitate ne la lokande, ks voinga gsveniBlsi; însB nsmaî a anestora, ka-nsl ostireî Moldovene de aini, a fost arB-tat verbal la astoritBgile komnetente sb ns se maî fakB o keltsialB demartB ks ginerea ne la lokande, ssb ksvînt kB atBt 0-fineriî kBt mi gazdele lor se mslgsmesk a medea înnresnB.
Asfel merge anest lskrs. Daka toate ne-lelalte nsntsri de akssagie vor fi fBkste ks aneeami smsringB ka nel ne nrivesne kondsi-ta ofinerilor Moldavi în fagB ks Bsksrestenii, anoi IBS! noi avem drentsl a ns da ninî snsî nsiit ninî sn fel de krezBmînt, hbiib ne ng vor fi adeverite nrintr’o nernetare serioasB.
CRONICA.
Ulediniţa de la 16 ale kurentel
DsnB nitirea anelslsi nominal, se koms-nikarB mai mslte nererî de kongediî, mi se refssarB nînB la resolvarea kestieî bsdgetslsi Ministerislsi finangiar. Este lskrs de mirare. kB ns trene ninî o medingB, Rbib a se nre-sinta vre o nerere nentrs kongedig. Ksm se întîmnlB ka sb se bolnBveaskB, ori sb .aibB trebsingi neairsrate dsne ne se aleg denstagî ? Ilentrs ne ns nrevsd anestea nînB ns se aleg, mi sb lase lok altora ne n’ar ayea asemenea obstakole? Ktnd este vorba de a se alege, kît de msbred, de montorog, ba înkB mi kiar mkion, aleargB mi întrebsingeazB toatei mîj-loanele sb se aleagB, nreksm se alesese oare nine la DîmbovigB. Algii naralisagi, algiî ssrzî,
284
DÎMBOVIŢA — 20 rsNiS.
sc nronsn kâ scî mai kanabili, un dsnB uc se aleg, abia staS ne skasn, fsra sb înţeleagă noate «ini kestiea ne este în disksţie: ka sb nrobez aceasta krez kt ns e necesitate. Daka sînt bolnavi, ori as trebsinţi, de ce ns dimisionezs? Dar ns, merg sb se nlimbe k’as ostenit raezînd în Bsksremti! Lskrs stranis. ksm acemti oameni ns vor sb înţeleags kB daka ns sînt kanabilî de misiea ce as nrii-mit, trebse sb lase altora loksl kare ar ko-rBsnsude ks dorinţele naţisnii. Dshb aceasta D. BrBtians fBks o nronsnere ka denstaţii trimimi la Fokmani, dsnB Konvenţie, nens-tînd lsa- narte dekît la alegerea Domnslsî, sb ns se sokoteaskB kB fak narte din adsnare, mi asfel majoritatea de -doB din tr£î uBiţi sb se nsmere fBrB ei. Acasta se nriimi în snariimitate. Anoî D. BBleans, ranortorsl sek-ţiei 6-lea, ssirds-se la tribsnB, citi: 1-is Ranortsl assnra netiţisniî a 6 arendam! ce reklamaserB kamerii kB snîi din ssbadmiui-stratorî, în lok de a insnira loksitorilor ss-nsnerea Ia leţsirile în fiiinţB, din kontra ar fi nrovokînd inssbordinagiea. Sekţiea arBtB kB dsnB nBreiea sa, aceastB netiţisne urive-mte la atribuţiile Ministerslsi interior, kare este kemat a lsa mBssri nentrs ori ce neorîn-dsiaH, mi nsmai în kas de neîndestslare din nartea Ministerslsi. not nsmiţii reklama ka-meriî. AceastB nBiere Îs adontatB ks sna-nimitaîe
2-lea Ranortsl assnra nroektslsi nentrs nensii. Sekţiea se snemte ka sb se desfiinţeze leţsirele t'Bkste de Ilringsl Ultirbei, nrin kare se fBcea ka sn fonkţionar sb aibB 50 de ani ka sb noatB cere nensie, mi fonkţio-nari! cei mici sb serve 15 ani ka sb ia nensie o narte din leafB; 24 de ani doB nBiţi, mi 30 de ani trei nBrţi. în loksl acestor legiuiri nedrente mi kontrarii art. 46 din Kon-vengie, kare uroklamB egalitatea drentsrilor mi datoriilor, va rBmînea în vigoare legea re-gslamentarB, nînB la facerea sneî noi legiuiri, ks kare sekţiea invitB ne D. Ministrs interior a se oksna, fiind necesarie; dar tot intr’o vreme adBOgB kB D. Ministrs avînd în vedere kremtereâ neste mBssrB a nensionarilor, din kare nricinB fondsl de 1500000 leyisit nrin regslament, înnresnB ''ks alte adBsgirî, s’as konssmat ks desBVÎrmire, mi kB nentrs înskrierea noilor nensionari, necesitatea rek-lamB sn kredit de 300000 lei. D. Ministrs, la konfekgisnea sneî asemenea legisiri, sb mi-reaskB termensl serviţislsi nsiiB la 32 de ani, desnBrninds’l în 4 enoce de kîte 8 ani, astfel în kît leafa întreagB sb ns noatB a o lsa cineva mai nainte de acest termen. AceastB oni-nie îmi nare ks totsl injsstB mi tinde într’sn kin indirekt ka nici sn fonkţionar sb ns iasB la nensie ks întreaga sa remuneraţie, kBd anevoe se va gBti cineva- ka sb îmnlineaskB acest termen. Ilricina nentis kare nsmBrsl nensionarilor a kreskst atît de mslt, ns este termensl, ci mulţimea nersoanelor ce se bs-ksrB de nensie konsiderabile nreksm D. Ar-gironols, D. Aristarxi mi alţi grekoteî nentrs kare kamera ar fi mai mslt de kît gene-roasB de n’ar lsa nici o disnosiţie. Re lîngB acemtia sînt o mslţime alţii kare nriimesk nensii fora sb le merite, mi ks kare se serv nsmai snre a mi adBoga distrakgiele: esemnle am avea destsle, dar mB mBryinesk a arata kB zicerea nensie vine dela latinsl pendo (kîn-tBresk, sas nlBtesk) mi însemneazB nlatB gra-tsitB, sas a trai in sarcina statslsi-kînd cineva HS mai noate servi (beneficiarium regia es-se): prjp Brmare ns înţeleg nentrs ce şe da$
nensii la nersoane avste? As doara se rekopi-nensez nentrs serviciile lor? Ns s’as akitat în-destsl statsl ks remsnerarea ce le as dat în tiransl servicislsi? Rekomnensa este ks totsl alt ceva; ea însemneazB sn nremis (proemio), ce se dB ksiva odatB nentrs totd’asna, iar nensiea se dB kît ţine raiseriea. De s’ar nsrifika dar lista nensionarilor, mi s’ar skoate toţi kîţi ns meritB ajstorsl statslsi, n’ar mai fi deficit kînd nenorocitul fonkţioiiar. or vb-dsva sas orfansl lsi ar cere ajstorsl gsver-nslsl ka sb noatB trai. Dob zeci iui natrs de ani de serviţi» sînt de ajsns ka sb noatB merita acest favor, kBcî nîessnsind kBsnjs-ne se va nriimi în îonkţie kît de tînBr la 20 de ani ai vîrsteî sale, este anevoe lskrs ka sb serve neîntrersnt, f&ra sb’1 mai trimiţB Gsvernsl mi in viaţa nrivatB, ka sb se mai odixneaskB (astfel obicnsia cel nsţin gsvernele nrecedente dar aksm sner kB ne vom mai în-, drenta). Zik cel mai tînBr la 20 ani kBcî ns krez kB ’ se vor mai nriimi mi ne viitor în fon-kţii koniî, sas oameni kare învaţB sb akrie în kanţalarie, ci li se vor cere a înfBţima, atestate desnre înYBţBtsrile necesarii. Ks modul acesta vom avea mi fonkţionari kanabilî, mi nenorociţii nensionari ns vor mai suferi linăa de fonduri
3; Se citi ranortsl assnra bsdţetslsi kamerii, mi se adontB în unanimitate.
4.	Se citi asemenea ranortsl sekţiei nrin kare îuksviinţB ka membrii kamerii sb noarte kîte o medalie de argint în mBrimea sneî rs-ble, ks oare-kare inskrinţii motivînd aceasta ne esemnlsl altor statsrî. Ne nrinde mirarea ksm astBzi kîrid art. 46 din Konvenţisne veni sb mteargB dintre noi toate deosebi rele, reste ale timnilor barbari, mi ne Ibsb nsmai deosebirea în kanacitate, în onestitate mi natriotism, deosebiri ce nimeni ns le noate dobîndi fora sb le merite, D-ni denstaţ! cer medalii, snre a’i ksnoamte naţiea cine sînt. Ei, domnilor, na-ţiea vb ksnoamte foarte bine mi fora medalii, kBd, ea v’a trimis akolo, mi ar dori mai bine -ka sb imitaţi devotamentul acelor statsrî mari, iar ns asemenea Iskrsrî, ce ns ssnt demne de nirnte oameni seriomi.
în staturile mari noate sb se obicnsiaskB asemenea medalii, ka sn denstat sb se fakB ksnoskst la vre- o întBmnlare ne stradB; a-kolo sînt kanitale mari snde sn denstat ns este ksnoskst; la noi din kontra denstaţii sînt ksnosksţi de toatB nonslaţia. Ilrin srmare ksvîntsl acestii medalii linsesce. Sînt doB Iskrsrî de kare trebse sb se fereaskB sn om, zice sn învBţat, sb ns înssfli milB mi ridi-kol. Ne nrinde mirare sb vedem kB sînt de-nstaţi kare as nlBcere sb devie ridikolî, snri-jinind kestia medaliilorj vor oare a face din aceastB kestie sna ks kestia botniţelor .nro-nsse de nolinie nentrs kBini? Ridikolsl ns ssferâ la RomBni.
Deja de mslt timn aceastB kestie a medaliilor a fost tradssB de nonol în kestie de sgarde, mi glsmeţii cei rai as netrekst atunci îndestul în sokoteala celor ce as pronss ls-krsl. Ilenţrs noi mBrtsrisim kB a nsne de-nstaţilor medalie mi kBnilor botDiţe, este a-ceeamî kestie, mi daka aflum ceva dif rinţB este, kB nsind kBnilor botniţe, îi onresci sb msmce, mi dînd denstanilor medalie saS sgar-dB, îi îndemni sb msmce. Dar sînttm siguri desnre bunul simţ al celor mai mslni dens-taţi, ka sb kredem kB vor nriimi aceastB tnB-ssra, negremit kB aceasta ar face fortsna foeî sni rituale a IjBnţarslsi.
5.	D. BBlBceans yiti ranortsl assnra listii
nersoanelor ce din nos cersra a intra la nen-'siî. Ilentrs kîteva fnks observaţiile ksvinte, amînînd disksţiea Ia altB medinţB.
ITrinţsl D. Gika, ka membrs al komisiei, dete oare kare deslsmiri assnra naţionalitBţiî D-lsi Skordili, demonstrind kB nsmitsl e Ro-mîiî, mi nrin srmare se ksvîne a se bsksra de neusie notrivit anilor sbî de servicis. Kamera voi sb treakB la ordina zilei însB ora-torsl cers ks stBrsinţB ka sb se resolve a-ceastB kestie, fiind kB o mslţime de nenorociţi, linsiţi de cele mai necesarii, amteantB ressltatsl ks aerabdare, mi ar fi o indiferinţB de a amîna o keştiB ama de srţentB. D JBo-eresks rasnsnse kB înaintea intereselor gBriî kafti ori ce interes nartikolar, nrin srmare sb treakB la ordina "zilei, intrînd în disksţiea bsd-yetslsî. Toţi fsra de akord, dar mai întîiS, D. Katarţis, Vice-nresidintele, cers ka sb se aleajra komisiea nentrs esaminarea sokotelilor dela 847, de kînd adikB adsnarea leysitB a gBriî a încetat de a le mai atinţe. rirocedara la vot,, mi se alesera nsmai 8 membri, kBcî ceilalţi trei ce mai trebuira snre a se kom-nlekta nsmBrsl xotBrît de 11, avsra votsrî egale. D. Ioan Bratians, lsînd ksvîntsl assnra votslsi, arafB kB ns s’au ales membrii din toate kolorile, nreksm as fost vorbB; mi kB astfel neînfBţimînd komisiea ksvenita garan-gB de imnarţialitate, cere sb se voteze a • doa. oara. Ilrinţsl D. Gika, sssţinînd ne nreoninen-tsl D-lsi, stBrsemte ka komisiea sb fie komns-sb din membri de toate nsanţele. D. Katarţis face anei a se iBmsri kestiea. Aci e vorba, zise D-lsi, a se vota nsmai nentrs cei trei kare as -avst votsrî egale. D. Boeresks, lsînd -narola, zise kB de vreme ce kamera ns m’a ţinst narola de a aleţe în komisie membri din ambele uBrţî, D-lsî dimisioneazB nevoind sb lskreze ks o komisie komnssB ns-mai de o ksloare; Mai mslte voci se asd, mi în fiue se sssnendB medinţa nentrs 10 mir nste ka sb se konsslte membrii. DsnB aceasta, deskizînds-se medinţa, D. Katarţis, în-trebB ne D. Boeresks dakB stBrsemte în demisie. Acesta rasnsnse kB dsnB înţelegerea ce a Isat aksm ks ceilalţi denstani ai drenteî, snera kB va ajunge Ia ressltatsl dorit, de aceea îmi reservB drentsl de a dimisiona în srmB. Astfel nrocedara la vot nsmai nentrs cei trei membri, mi se alesera D. K. Bo-sians, D. I. Bratians rai D. K. Roset. Ks kinsl acesta nartea dreantB dete satisfakgisne celiilalte, mi se denBrtara, amînînd medinţa nentrs Joi la 18.
FelicitBm ne D. Ministrs interior, nentrs reorganisaţiea desnBrţirii lskrarilor nublice.
FelicitBm asemenea ks nlBcere numirea nBrintelsi Arximandrit Dionisie, fostsl Sado-vean, în nostul de lokotenent al nrea Sf. Sale nBrintelsi Eniskon Bszbs, ce se aflB bolnav.
Koresnondinga nrin nomtie a ajsns cea mai ţie jale. Sb Ibsbhi kB nentrs o enistolB de aici nînB la ţlsrgs nlBtemti mai tot atît ka nînB la Viena, sb Ibsbiu kB trebse ka dsnB ce nlBtemti sb te mi rogi a ns o trînti sndeva, anoi nici ama ns eraţi sigsiv Trebse sb skrii de cjncî mase ori ne rînd, nînB kînd On. direkgie a nomtiilor sb se milostiveaskB a’gi înainta vre o skrisoare, nentrs kare ko-resnondentul nlBtemte de isnoavB celsî ce i-o adsce. Ns mtis de snde vine gremala, dar ka sb se îndrenteze acest ras, kare adsce mare tsrbsrare, mai ks seamB la komersangî, snde o întîrziere de sn moment al nriimirii sneî enistolii noate nricinsi vstBmare însem-natB, sokotesk, kB este neanBrat ka esnedi-
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIHA — 20 ISNlS.
285
•torn să fie îndatoraţi a lsa într'o kondiksţă isktlitsra nriimitorslsî enistolii. Astfel nsmai noate fi sigsră koresnondinţa. Dar mai bine ar fi st se reorganiseze în ţenere nomtile dsne an sistem mai notrivit ks necesitatea.
în medinţa de la 9 ale korentei p. Mi-nîstra al Ksltslsi a nresintat an nroekt neutra desfiinţarea tatalor ajatoarelor ne se îm-nart de acest Minister, în lokal ktrora se vor nltti lefi menşaale celor ne vor merita. Noi kredem kt aceste. ajatoare na sînt de kom-netinţa Ministeralaî, ni a Eforie! nensiilor sas mai regalata msnicinalităţii, an.de se not da toate milele ks institatal, ka orfanii mi ajs-toarele bisericilor, de vreme ne are deja eni-troniile lor. Ka modol anesta s’ar adane mi o ikonomie la bsdţetsl Ministeriala!, ktn! sek-ţia II ar deveni de nrisos, mi iatt kam: de-sfiinţînds-se milele în ţenere se desfiinneast mi ana din mese nentra instrskţia nablikt ka-re nrivemte la neîlaltt mast, nînt se va forma an Minister deosebit, se va atama kores-nendinţa la sekţia 3-a de aude i se libert mi Statal. Tot ani se va da mi formarea em-batikarilor, kare în realitate na e mai nimik. Xirotoniile vor merţe negremit ka instraknia la an lok; ka aneastt konnentrare se va da o maî bant aksrateţă lakrtrilor, mi tresoral va dobîudi an folos însemnttor.
Afltm ka mirare st biaroal kameriî, în marea sa nentrtinire, dete o stitlanitt satis-fakţie la nrotestal d-la! Sion, în kontra ale-ţării nrin sorţ! a jiiefalaî kanţelarieî. Dar - kare’ fa astt satisfakţie neamtentatt ? Alesul fa rekomandat în. Sale ka st se înttrea-skt. Na uitim daka kamerâ va saferi ranea-sta, mi daka M. Sa Domnal va amoba asemenea aleţere, în kontra mandatala! kameriî.
B. Iletrone.
Iauit, 5 lmie.
Dsns nimte dureri de fauere, kare n’as ginst maî nsgin de kst doi zeci de zile, în sfîrmit o Ko-misie Henlpals a Ilrinvinatelor—Suite aS nsskst in zioa de 29 Mais reglementai interior al inedingelor •sale.
IlrBnksl frebsie ss fie ksrios de vszst, de vreme ks as ksssat msmei sale onintiri atst de lsngî. Ka si’l nstem ksnoamte ini jsdeka maî bine, tre-bsie maî xntî! ss’l vedem. Si amtentim dar doriţii momentJ
Tot în acea zi, Komisia centrali a8 nrocedat la alegerea bişroslsî seg; mi la al doilea. skrstin sekret.ks majoritate relativi de ont glassri kontra mante (fiind ki sn bilet as fost alb) as emit din srni nsmele D. Ridskans Roset, ka nrezident mi D. Ianks Floresks ka vige-nrezident. Kandidagiî ne li s’a fost onss de kontra nartiti, as fost D. Ştefan Golesks ka nrezident mi D. Mixail Kogslni-neans ka. vige-nrezident; avsnd fie-kare kite mante votsri. Sekretariî alemî ssnt DD. Aleks Gri-* •goris mi Ioan Stsrza.
Zioa de dimineau,d .se vesieiuie. Ama vom zice mi noî. Elin cele intîî Iskir&rî ale ei, nrin regle-mentsl ses, nrin alegerea nrezidentslsî mi a sekre-tarilor sei, Komisia neutrală ni s’a vestit; ks toate ki nsmai nsmele celor ne o oksni, nstea si o ves-teaski de mslt geriî.
Ni se asigsri, ki nrin artikol al regslaments-Isî, membrii komisieî centrale as lsat îndatorirea, ssb narok de onoare, de a ns destiinsi nimik din Jskrrriţe lor, maî înainte ka o kestie si fie nrimit nrin vot solagia eî. Aceasta ne ssnsne kiar, ki medingele komisieî sint sekrete. Ni se onsne a-semine ki nronesele verbale s’asînloksit nrin nroto-koale, kare nrin kiar nsmele lor, ne araţi ki dis-ksuia snnati în sinsl komisieî ns va nstea si a-jsngi la ksnomtinna nsblikslsî, tekstaal remodsso. Dsmnezes mtie asemenea, ne întindere vor avea mi nrotokoalele.
Ama dar si ns ne- amtentim de a ksnoamte
din midinjjele mi disksgia Komisieî centrale, de kit ressltatsl votsrilor sale.
Konseksinge, ne din komnsnerea Komisieî centrale, ce din formarea bisroslsî eî, ce din restrikgia ce s’aă fikst nsblicitigiî lskririlor eî, trebsie si tragem; este ki noi ns sîntem în obligagie de a amtenta de la lskririle el o organizagie serios liberali a Ilrinciuatelor-îînite; mi ki kestia soniah din încenst este osinditi!
Denarte de noit ideea de a vroi a diskredita în okil geriî, acest înalt korn nolitik, ren recent an tal Snirei, inima mi inteliginga nagieî, snre a ne servi de eksnresiile mesagislsî Domnesk. Noi ne nermitem a krede kiar, ki togi membrii ce komnsn Komisia centrali, ssnt înssflegigî de sentimentele cele mei natriotice, ki togi doresk binele giriî! Inşi în kite kinsrî ns se mal îngelege binele ? Toate nartidele n’as skris ele ne stindardele lor binele m blîk! 8nî! vid binele în lsmini ml în nrojjres, algiî în întsnerik mi în stats-kso. Sniî kred ki regimsl trekstslsi este regimsl cel mai" bine ksvintat; algiî nre acelamî trekst îl deskriS ka enoka konrsngiei, a abssslsi, a înjosire!! As boierii din timnsl lsî Grigorie Gika cel bstrsn, ns cerea» reamezarea ve-cinitigiî mi snoirea boereskslsî, ka în nriinga, ka din binele a înssmi geranilor? Eli astizi ksgî re-akgionarî, kigî înnilitorî al nonslslsi ns se înnroti vesk emancinalitsgieî mi imnronrietsrireî geranilor, din durere de inimd nentra nerani'l
Noi dar ssntem konvinmî ki togi membrii K.o misiei -centrale doresk binele giriî; inşi sniî il do-vesk întrs sn fel, mi algiî într’sn alt fel. Akolo snde D. Golesks vede întirirea nagieî, akolo D. Floresks vede kiderea eî; akolo snde D. Iletrs Roset Bilsnesks vede isvor de fericire, D. Tel ns vt.de de kit îmnilare mi tikilomie L
Firi a amtenta dar, ka nrin lskririle lor, si vedem ks fie-kare din membrii komisieî îngeleg refoima mi inbsnstsgirea, d-lor, cel nsgin în ma joritate, ns ne sint atit de neksnosksgî, ns sint ama firi de trekst nsblik, în kit si nstem de ne aksm a ne tace 0 idee ekzakti de ce are geara a amtenta de la d-lor,
ITsrsrea am aritat resnektsl cel maî mare, am inzit rcscrvâ meii âdiDlcB ncntrs	nrivatt.
N’avem dar t^eb8i^^'b s-b rbdikmi nerdeaoa nerso-nalitigilor nentrs ka ss facem uortretele nolitice ale membrilor Komisieî centrale. Viaga nsbliki a d-sole ne este de ajsns nentrs aceasta!
Adsnarea elektivi din Bsksremti a trimis la komisia centrali nre DD. Anostol Arsaki, Kostan-din Briilois, Ianks Floresks mi Kostantin Filines-ks, renresentangii cei mai kanabili ai nartidei dren-te: aceasta o zicem firi metafori. Dări o reks-noamtem, d-lor ssnt ns nsmai kanacitigî, ci mi snecialitigi, cel nsgin în majoritate. Cititorii no-intri ssnt aksm în destsl de tamiliarizagi ks trebile nsblice de nes te Milkov, ks birbagii noliticî din Bsksremti, nentrs ka si ns avem trebsingi a ne întinde într’o lsngi deskriere assnra trekstslsi a acestor Domni. Ilentrs cine ns’î ksnoamte, noî le rekomandsm cetirea nroceselor verbale a le adsniriî geriî romsnemti. D. D, Arsaki, Floresks, Briilois mi Filinesks sînt stîlnii regimslsj reglementai, a-niritorii statslsî-kvo; nrin aceasta Sintem însi de-narte de a zice, ki ssnt mi aniritoriî abazarilor statslsî-kvo! Firi a voi abszsrille, mergsnd kiar nini a dori o kirmsire oneşti mi oarem-kare reforme seksndare îii administragie, DD. însi gin la nrincinele reglementale, mi de aceea ssnt nrotivnicî deklaragî ai formei sociale. Tot ama de onemtî mi de retrograzi, însi mai kanabili, mai inteligengl ks auarenge mi kiar ks idei mai esronene, d-lor ssnt de aceiami religie, skoali mi nartidi ks p. Laskar Katargis în Moldova! De la alemil Adsniriî elek-tive din Bsksremti, nartida konstitsgionali nrogre-sisti, nartida kare vede mi amteanti îrtirirea nagio-nalitigii mi asigsrarea indenendingii nsmai de la trismfsl kestiei sociale, aceasti nartidi ns are nimik de snerat.
Tot ama de nsgin de ns mi mai nsgin, aceasti nartidi are si amtente de la alemii adsnirei elek-tive din Iami. Viaga nolitiki a dd. Iletrs Roset Bilinesks mi Rads Roset, este îndestsl de ksnos-ksti nentrs ka ss ns avem trebsingi a ne maî întinde assnra trekstslsi d-sale. în linss de alţi do-vadi, nsmai nledorisl d. Rads Roset în nrocessl ce as fskst Stelei Dsnsrei, ne as snsş îndestsl ce
noate amtenta de la d-lsi- rpforma sociali rai k
nagionali.	.
Resnektsnd ksjcea mai mare skrsnolositate onorabilitatea d-sale, dd. ambii Rosetemtî ne vor ner mite însi de a zice, ki mi în nrivirea ksnomtinge .or amtentim mai nsgin de la d-lor de kit e a
dd. Arsaki, Briilois mi Floresks.	_
Mai este înki din nartea Adsnsrei Moldovei mi Beizadea Grigorie Stsrza. Aceasti uersonalitate este nrea ksnosksti în gări snre a o ssnsne snei nsoî anreciagii. Ilrogramsl seS de kandidat la Dom nie, nsrtarea sa în Adsnare, în kare, adevxrat Kame on, l’am vizst în sksrte intervale, kind snrijinmd, kind kombitind gsvernimîntsl, ambigia sa kare ne sn timn noate ss £tea ne lok, dar nsmai ka la o-kasie ks atsta mai mslt sskces si saie înainte, afektsl ses amor nentrs ideia nau,ionak, înflsksiat nins la eksageragie, nsns la nrimejdsirea. acestei sfinte kasse, ka ks atsta mai mslt ss şmiie mi ss sakrifice ideia sonialo, toate ne îndritsesk de a ns amtenta nimik de la d. Stsrza nentrs reforma sociali, D’abia ajsnsân Fokmani, d-lsi ns s’a fskst atle-tsl mi stegarsl reakgieî ? Ksm ar trebsi alt-fel sc ne esnliksm intima înfrsgire între nimte oameni, karii ks o zi mal ’nainte eras la ksgite? Alianga sa ks dd. Laskar Katargis, Manolake Ensreans, Rads Roset karii ’l &S rsdikat ne smerile lor ka ss’l triinits komisar la Fokmani; alianga sa ks dd. Ile-trs Roset Bilsnesks, Arsake, Floresks karii se zice ks si nregitea kiar mi de nrezident, ce va si ziks alt ceva de kst reaku,ie? D. Gr. Stsrza ns’mi face astszî glorie de a deklara în gsra mare ks ns esisti în Romsnia kestie soniale.
Ama dar din ont trimimi din nartea adsnsri-lor, mante sânt adversari ai reformei soniale. Era in msna nsterei esekstive, ka servinds-se de drentsl ce’i este dat de konvengie, de a trimite mi ea în sînsl Komisieî centrale acelauii nsmsr de membrii si faki ont bsne alegeri, mi ama ss nlece ksmns-na majoritsgii în favoarea nartidei kare voemte a-nlikarea sinceri mi liberali a konvennieî. înts-iele alegeri arstas ks nsterea esekstivs îngelesese imnortenga mi necesitatea snor asemenea alegeri. Din nenorocire însi s’as onrit la mijloksl drrms-lsî. Nsmirea dd. Tel mi Golesks, a kirora sin-gsrile nsme arst îndestsl nrînciniile lor : a d. Argi-ronols kare de a dosa zi a sa nsmire ns m’a fskst reservs de oniniile sale nrogresiste; a d. Msli-nesks, karele nrin înssigi kalîtatea sa de redaktor al Stelei Dsnsriî, m’a fskst îndestsl de ksnoskste nrinciniile nagionale mi sociale; a d. Stege, karele ka renresentsnd sn element nos în ssnsl komisieî, de la cea întsis medings a lsat o atitsdine ce ns nermite nici o îndoials assnra ouiniilor sale de bsr-bat înxintat; a d-lsi Ilredesks, karele nrin trekstsl ses ns ne îndritseazs de a’l klasifika în rsndsl an-tagonimtilor reformei sociale; aceste mase alegeri alstsrate ne lsngi aceea a d-lsi Kogslniceahs, sin-gsrsl membrs nrogresist trimes de adsnsri în sînsl komisieî centrale, fsceas o naritate între statu-quo mi nrogres în sînsl komisisnei! în faga a mante Komisar! regalamentari se arstas mante komisari konvenuionali 1
Illekarea ksmneniî majoritsgii în favoarea s-neia sas a alteia din ambele nartide, atxrns dar de nsmirea acelor de ne srrns doî membri, necesari snre a komnleta Komisia centrali! mi aceste dosi nsmirî atsrnas de nsterea esekstivs! (Va sima).
1
Tintrim ks inslţBmire nrofesisnea de kredinţt D-ls! a Skarlat Krenslesks.
Am vtzBt attţ în Dîmboviţa 'k'Bt mi în Naţionalsl, observări assnra ranortels! sek.-sie! Finanţiale; observările ’m! as fost foarte folositoare fiind kă ’m! das okasia d’a ms a-năra de akssaţia de nărtinire ce mi se face.
Ka membrs al acestei sekţiî mă simţ dator a învedera kă, aceasta în ranortsl s㧠’mi a îmnlinit datoria ne kăt o a nstst erta timnsl mâterialemente; kăcî sna se noate cere dela sn om într’o săntămînă mi alta într’o zi.
Kăt desnre akssarea de nersonalitate, este de nrisos a maî adăoga alt neste neea ce s’a zis de p. Katarţtis în Adsnare: kă toate
www.dacoromanica.ro
286 _
aktele sînt fikate de nersoane, mi kt, daka de ktte ori vom norueni nersoanele natem fi akasagi de nersonalitate, ’atannî este neste na-tinnfc d’a mai vorbi d’auestea, mi mal ales iu neea ne nrivemte ne D. Gr. Kostafora ka fan-kgionar nablik mi ka anal ne a avat ana din misiile nele mal onorabile, seksiea n’a avat iea mal rnikt nrekagetare de a l ataka.
Komisia 'ml a ftkat ranortel nlektnd din nrinninial de a se- da odatt înuenat de res-uekt la banii nabliui, mi d’a na mai natea an gavern disnane de dînmiî de kît atît ne kît ’l eartt legile. Gavernel nrovisoriS ’mi a a-V5t mi drental mi datoriile sale, mi sekgia vede kt aneasta ’mi a îmalgit de sine drente-rile mi ’mî a aitat malt din datorii.
Aneasta n5 este esnresia natimelor ni a lejfiî ne na are nini art nini afekgie. Ilabli-ksl, Nagia întreagi, ne a kontribsit în tesaa-ral Statalei este jadekttoral komnetent de a i se atribai vre o natimt ktnd araţi kt se kaviue a întoarne la Stat samele laate in kontra legilor în vigoare, mi mai vîrtos ktnd se vede kt nele mai urnite din anestea s’aa kel-tsit snre a se konrane inimile mi a se ter-bara mingile astfel, înktt nimeni na mai mtie ne kantt vor avea evenimentele nreg^tite a-tit de sistematek în neirea generali.
Este de neîngeles kam minele abasari ale fonkgionarilor mini fak attta skandal în vreme kî> abaserile kolosale ale fankgionarilor mari (mi kare ka toati mtrimea lor materiali sânt nimik în komnaragie ke rial moral ne nrodak) sânt vizate ka attta indiferingţ, ka kam krima se inobileazt dane mtrimea ei.
JJ,ara a avat mi are nevoe de ameliora -gii morale mi materiale, de a se nane basele anal viitor nronriă, de a renara langile ei sa-feringe; gara are nevoe de o edekagie na-blikt solidt, de înlesnirea komanikagiilor în kare santem ka total înanoî mi kînd renre-sentagil nagiei sânt tr;mimî snre a inaegara an înnenat de îndrentare, noate-se oare a se mai afla uine-va kare st nretinzt st înnenem ear de la nirtinire, ear de la imoralitate, ear de la a ltsa banii nabliui a se keltai dani voea nelaî ne va fi în kanal gavernalai?
Ile kît este de drent mi de onorabil ka togi lokaitorii anei gtri st kontribaiaski dani nronorgia veniterilor mi intereselor lor la trebalngele Statalai, ne atît este mai îmnilt-tor mi nedrent kînd stranii kontribaesk na-mai, mi bogagiî na vor st aibi nini konmti-inga de a se ikonomisa anele fondări. Kît nentra mine îmi nlaue kt a venit timnal a deklara ne kalea legali, kt mt simg ferine de a kontribai ka ori ne narte din venitarile mele, dani kam s’ar legiai nentra interesai koman. Deklar înst tot de odatt mi din nar-tea mea mi din a alegttorilor mei, kt na vom natea da nini an ban snre a îmbogtgi ne anal mi ne altal; mi daka este ne drent de a se risini banii din kontribagia avagiilor, ka atîta este mai drent mi mai inaman de a ltsa a se risini banii ne s’aă adanat ntnt a-kam de la strauî. Me va zine oare nagia în-treagt ktnd va aazi kt legiairile nele noat înnen dela ertarea abasarilor mi dela înkara-garea lor ne viitor ? — Na, o snai karat ne romtnemte, kt nini eă, nini alegatorii mei, nini IJara întreaga na se va ltsa de bani voe întră a se ltsa noslamnikal nini al nelai diutaia îmntrat al lamei.
Ear daka seksiea na a uerat a se întoarne în Vistierie ntnt la an nant mi nara-grafal nerealelor (de kare na era în drent sn gavern nrovisoriS a disnane) aneasta însămi
DÎMBOVIIXA — 20 ISNlS- _
învedereazt kt komisia n’a fost înninst de natimt, ni din kontrt a trekat ka vederea, konsiderind kt o miki narte dintr’însal s’a a-tilisat snre ajatoral fonkgionariior mini, ne sânt atît de rta retribaini.
Akast ear anii seksia. de nirtinire zi-kînd, kt aneasta îndatoreazt namai ne an gavern snre a întoame seinele rta laate. mi ne altal na.
Aneastt akssagie na’mi are temei nentra kt în sama de 8,000,000 lei laagî din Kasa uentrali, neste 250,000 Iei (keltaigî în anal 1855 mi narte din 1856,) nrivesk ne ga-vernal emit de la Balta-Liraan; rai kît nentra lista uivili ne s’a nerat de la Kaimakam o nere legea ear na sekgia. Dani nini o lege kan^l gavernalai nrovisoriS na noate a’rnî însămi lista nivilt. lUi anoi kînd zine uine-va kt Iletra e negre, ka aneasta na va st zikt kt Ilavel e alb, daka mi el e negra saa kam oakera. Indatortnd ne kanal gaverne-laî nrovisoriS de a întoarne. lista nivilt îna-noi, ka aneasta na va st zikt kt seksia a înkaviingat ne a fostei»! Domn Ştirbei, ne kît timn auesta s’a aflat în nelakrare la Viena. La timnal mi la lokal stS, mi însămi asttzi mtrterisim, kt mi auest artikol intri între se-mele rtS leate.
Aneste kevinte ne- s’aS nas în ranortel seksieî, neutre kt dani Ttam Onorabila Ka-mert întreagt mtie, atît sokotelile kît mi bed-getel, ne de o narte i s’a trimis foarte tîrzia mi ne d’alta seksia fa zoriţi de a’mi da kît mai karînd ranortel, îmneinde-i-se înadins mi zică în kare st’l noati înfigima. Aneasta a fost kaasa kt în urivinga badgetalai seksia a nemalgamit amîudoat ntrgile Kamerii, nentra kt n’a natat intra în amtnantele lai, fiind timnal material foarte skart.
Ranortel dar s’a ftkat na namai firi ar-tt ni mi imnerfekt, înst ka nea mai mare bani kredingi; imnerfekgiile lai aS fost inevitabile, na înst ka skon de nirtinire. Mitea-skt’l nine-va ka laare aminte mi ka inimi karatt mi se va konvinge de anest adevir konrins în anei 800,000 lei, kît mi' în lista nivilt leati in kontra legilor.
Anestea le artt nentra mtiinga nablika-lai, ear kît nentra nersoana mea deklar, kt nrekam na ambigionez nini o nonalaritate ne adesea este asarnatt, asemenea sînt determinat de a brava ori ne akasagie mi ori ne ka-lomnie. Snikal mea skon este de a îmnlini datoria misianei mele mi de denatat mi de membra al seksieî, koresnanzînd doringelor legitime ale alegttorilor mei.
De am Înkavijngat adaosal lefii de la 800 lei în jos n’am armat dektt glasal ka-getalai mea, mtiind kt nimeni na mai noate a-sttzi trti ka nimte same atît de mini, mi kt de ande slajamte nine-va de akolo katt a i se da ka kît noate trti. Este de mirare kam anii din akasitori sânt atît de generomî în nrivinna milioanelor ne se eaa de la straui mi amnle nangile bogagilor, mi kam de ’i a-nakt simtimental ekonomieî mi legalittgii kînd este vorba de a îmnagina nîînea de la gara ştirilor mal mini!
Termin kt banii nabliui se adant din kontribagiile tatalor, mi kt îndrentarea ani se kavine a o înnene, de a mti adekt, kt nimeni na noate disnane de dînmiî în kontra legilor.
IItnt ktnd na se va asigara averea mi drentarile mi libertatea fie-ktraia, de la mare ntnt la mik, ntnt atanui na vom avea nini si-
garangt nablikt, nini drent nablik, nini libertatea nablikt.
IleDtra toate akastrile kare s’aa ftkat a-nesteî kestil uit mîngîiS ka kredinga ne am, kt votai de la 13 lanie a fost konsekaenga ranortalaî seksieî mi drentatea mt silemte a adtoga, kt snrijin»l ne nartea dreantt a dat auestal ranort a kontribait malt la anest re-saltat.
Skarlal Kreiţslesks.
HIinistep5lă Finaniie.iop tt.i Utpiî Polii ine.
La 7 Martie anala viitor 1860, esnirînd. termenal de 14 ani, akordat D. Nikolae Bt^-leana, nrin nronesal verbal al KonsilialaLde Miniştrii din anală 1845, mi abrogat de In-naltal Gavema, de a fabrika namai D-lnî în anest Ilrinuinat lamîntri namite stearine din nartea nea vîrtoast a sealaî, mi stnan din nartea molinoast; nrin aneasta se fane tatalor în genere kanoskat kt, de la arttata zi înainte, este liber ori uine va voi a deskide asemenea fabrikt de stearint, nentra kare na are de kît a nere aatorisagia Gavernalai.
Mononolarile sînt desfiingete kiar nrin Konvengiane.
Ministre Sekretar de Stat: Steriad.
URZICĂRIE.
Nimerii ne se bakart de venirea anelor, de kît ueî înstrninagî ke fanerea dramarilor ei; sejastifiki kt ana a rent moselele, iar na kt n’aă fost de fel, ori n’aă fost bine fikete.
Art. 141 din kondika de nrouedert* nenalt zine kt mi kelnabili st se jedine ke amilo deskise, iar skolarii învagt ka norgile kargii înkise.	.
Bine kt se naşe în lakrare art. 46 din Konvengiane, ka st ne emannintm mi noi, zise o femee, ktul nama! noi mi ovrei rtmt-sertm înanoî.
Aazind anal dintre nrivilegiagi kt se nan togi la kanitagie, nera st se sanae mi femeile, ktnî ele kîuitigt mai lesne ini keltaesk mai malt dekît btrbagiî.
Sneranga ni s’a stins ţoatt, kînta an denatat dîn dreanta; dar altal ka si’l konsole, îi dete st niteaskt Ostdaiue nost.
Mine emti? întrebi anal. Ea sînt denatat, rtsnanse neltlalt ka îngîmfare.
Fonkgioqarii din distrikte, aazind kt Ilrin-gal va st’i visiteze, deveniri nei mal amabil! ka lokaitorii.
Eleste nagin se va nresinta la kamert an nrotest în kontra aatonomiei; ea ne linsemte de nimerea de a mai vedea ne streini. Anest nrotest se va isktli de o mare narte din dame,
?în denatat ne aitase st’mi faki nrofe-sia de kredingi înaintea alegttorilor stî, ’mi o ftka tokmai dani ue’rni lat kongediă ka st nlene la bti, arttînd kt este nenirtinitor.
Din samele adanate din kontribagii de Romînal, sokotesk k’ar trebai st se dea medalii namai denatagilor din dreanta ne m’aă aritat natriotismal nrin nevenire la kamert în zioa de 11 ale korentei, ktnî aa serbat a-neastt zi memorabili.
—	Me veste -de la Fokmanî, arxon lo-gofete ?
—	Bani, arxon vorriine; Fokmanii na se skimbt; dar...
. — Dar ne ?
—	Bakaresti, Bakaresti!
—	Ei bine, ne fak?
—	Mi a skos adanarea din minte!., arxon vornine, togi denatagii s’a» ftkat libertagî.
—	Bine zineaă Moldovenii, st se anea-
skt adantrile la Fokuiani!	X. X.
Tivogpafia NauionaAd a asI Iosif Pomanoe mi Komn.—Strada Nemgeaskt, Xans Germani, No. 27.
www.dacoromanica.ro