ANUL I. - 1859. Aceasti foaie ese de doi ori ne sintimîni Miepkspea mi Shu-Elta. Drenai abonamentş-Isl nentrs sn ans 24 $f. Deritrs '/2 „ 12 „ Trei lsnl. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nliti ks 30 n. MIERCURI 17 IUAIU. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.®| Abonaijia se face la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-dnLinskanilor. iar nrin distrikte la D. sekre-tarT al Adroiuii-tranii iui la k-oresnondenuil li-bitrieT. Ori ce abonament trebsie uluit în-dati ks ssbskrierea. I. n ■ > ' Redactorii responsabilii DIMITEIE BOLINTINEANU, PRINCIPATELE-UNITE. Bucureşti, 17 Iuniu. Era vorbi în zilele trekste ki maiorita-tea Hentralei din Fokmani ar fi xrinind do-rinija si esnrime M. S. Domnslsî avantajele >te ar avea îjirile ssroii, daka într’p zi s’ar afla miţe ssb sn nrincirie strein ereditar. Noi ns voim a sci daka aneasta este o noveli si-gsri saS ns; vom vorbi de aieasti kestisne în ranort ks maioritatea Centralei. Am zis de mai mslte ori ki snirea ks nrincine strein este nentrs Rommî indeuen-dinija absolstl a nirilor, adikl sn rigat, ka toate nele alte, este înki asigsrarea kontra in vasisnelor de armii streine. Dar am aritat ki aceasta ns se noate si se faki de kit atsnci kmd nsterile streine se vor sui ka si dea nascere a'iestsi rigat, sas atsnci kmd Roinmii ei înssrnî vor dobindi acest drent ks armele în mini: sna mi alta sînt de o kam daţi dificile în realisagisnea lor. Hea dintiig snire în kondijgisnele de ka-re este vorba, este a dobindi o gracie, nea doi lskrsrî, anoi ar trebsi si mirtsrisim ki ns am fikst nici sn nas mai mslt snre s-nirea Re dorim. Este Reva kare ar faRe mai mslt bine a-stizî snireî Diincinatelor de kit a reneta Reea Re am Rerst deja, este a ne da sn merit mai mslt la snire. ARest merit se noate kinita, dovedind nrintr’o koadsiti esemnlan ki sîn-tem demni de a ne gsverna -noi înmine. Maioritatea Komisisnei Tentrale este kom-iissi de oameni ai trekstslsi. Ns este de mirare dar daka ar Rere suirea ks nriiuiine strein. Ns ar fi iari de mirare si vezi ilsstrii aiuritori ai snireî nreksm sn Tel, sn Kogilni-Reans, sn Milinesks, sn Golesks, sn Argiro-nols, în sksrt minoritatea Komisisnei, kombr. tînd snirea, mi lskrsl ar fi lesne de înţeles. Maioritatea ssb nsme ki snrijim snirea ks nrinaine strein, ns ar kita alt, de kit si ssrne acest fel de snire de kare ne bsks-rim astizî, mi a arita nemslijsmire kontra kanslsi Statslsi, krezind a înlesni ssirea ne tron a stimnslsi ei ks nefericirea gliilor. DeRî sîutem înkredingagi ki niRi sn Ro-mm dintre Rei liberali ns va Rere astizî s-l din srrni a kistiga sn drent. Ilentrs noi, da- nirea în aReleami kondigisni în kare ar Rere ka ar fi si aleyem între aceste doi, am alege ne Rea din srmi: kici am nrefera ka Ro-mmiî si fie datori lor înrnile libertiirile lor; libertinile dirsite de streini sînt tot d’asna srmate de anroane de servitsdine; libertigi-le kistigate de nimînteni ns innliki nini o datorie kitre streini. Ele singsre as stabilitate: noate sakrifiRele Re kosti, îl fak si gie la dînsele? Ks toate aRestea atit Rea dintiiS kit mi Rea de a doa ar fi nreferabile kondi-gisnei nolitice a snsî nonol semi-ssveran, cel. nsgin în genere; noate, înnarte, în nosigisnea noastn, aceasti oninisne si aibi erorile sale. Dar aceasta ns trebsie si ne oksne. Snirea ks nriiiRine strein noate si se Rearl ori de Rine mi ori de snde: ns ar fi de kit o renetinisne a sneî doringi esnrimate într’sn timn kmd niRÎ nagisnea Romini, nini Esrona ns scias înki daka voim a trii sas a msri. Dar aceasti Rerere ns ar fi sn nas mai mslt kitre snire, Reea Re ne trebsie noi ns sînt a reneta nsmaî lskrsrî zise mi ks-noskste, Ri ne trebsi sn merit mai mslt ka si o kinitim. Am fikst oare asfel în kit din zioa kmd adsnarea ad hoc se nronsngi nentrs snire, si avem sn merit mai mslt? iati întrebarea serioasi Re nstem nsne la a-Reasta. .El se dobmdesce nrin sakrifiRe na-trioteRe mi Rele mai mari eras si antim ki sîntem demni de noile libertini de kare ne bsksrim. Snde sînt aReste sakrifiRe? va fi snsl tristei di dsrerossl snektakol Re am dat Esroneî, nrin refsssl de a koneri înnrsmstsl? sas stirsingele noastre de a eseksta mi res-nekta noile baze din1 Konvennime în sniritsl lor liberal? Daka. ar fi si recitim aceste 1 o retrograzii. Noi ne ksnoastem oamenii. Illi ns vom krede niRi odati ki vor binele, mirirea, gloria natriei, aRei Re eri înki, eraS nentrs gări mai rii de kit sabia streinslsî, ns kredem ki’i vor binele, Rei Re eri înki fiksn sij tre-msre de indignagisne înssrnî inima Kozaslksi, lâ risl Re cereas a se face aRestiî giri; ns kredem ki-î vor mirirea aRei Re eri înki, kistas, ks Tsrnii mi ks AsstriaRiî, si gie gi-rile senarate; ns kredem ki-i vor gloria anei Re eri înki smblas si o dea în mma streinilor lmgsiti mi smiliti. Heea Re ei kasti în snirea Re ar nronsne, ns noate fi de kit mij-loksl si fînme Konvengisnea, si ia nsterea din mma nonolslsi, si strice suirea îuRensti. Sînt doi kinsri a face ns snei giri, s-nsl a i’l faRe de fagi, Rel alt a’i voi nsl, voinds’i nrea mslt binele. Urmarea şedinţelor Camerii. IDedinga de joi fs de tot sksrti. La doi-snre-zece ore uii jsmitate D. K. Kantakozino, vice-nre-sidentele, deskise seanga, se citi anelsl nominal mi se gisirs 12 denstagî linşi ka si fie doi mrgi din trei. Se sssnendi medinga. nîni la 1, ks snerangi ki noate se Ta komnlekta. D. Beizade Dimitrie Gika kemi atengisnea d-lor ziarimtî assnra manevrelor strategice ale denstagilor ce’mî neglijez în-denlinirea mandatslsî dat de nagie, Nsmele lor si ge nsblice snre a’i ksnoamte lsmea cine sînt. D, 1. Bntians nronsse ki ar trebii si se ia missri în privinga aceasta, snre a se nsne sn frîs relii kre-dinge. Ora ssni, mi adsnărea, nefiind komnlekti, se amîni medinga nentrs a doa zi Vineri. Kare va fi fost motivai linsii denstagilor din www.dacoromanica.ro dreanta? ksm se întîmnli ka cea mai mare narte dintr’acemtia si linseaski? Fi-va oare natriotismsl ? ori doringa de a termina mat ksrînd lsknrile? de a face legile de kare gara are trebsingi, de a cerceta bsdgetsl finangiar? ns ksnoauitem nimik, dar Iskrs se noate îngelege de ori cine fon» difiksltate. Vineri nartea stingi se adsni, mi fikînds-se anelsl nominal se gisin iarimî 12 denstagî linşi, ka mi în medinga nrecedenti, D. Bntians, vizînd aceasti indiferingi din nartea acelora ce kînd era kestie de înanoerea bsdgetslsî, striga ki se amim ressltatsl, uronsse bisroslsl ka si nsblice nsmele d-lor denstagî, kare nrin astfel de manevre îmnie-diki gsvernsl de a nsne gara nc tirîmsl adevirat konvengional, knî din kassa lipsii d-lor ns şe not resslta nroektele de leyisiri ce li se uresinti, iui aceasta fiind de natsn a sili ne gsvern ka si în-kizi kamera, srnieazi ka nagiea si ksnoaski bsna kredingi a mandatorilor ce n’as konsnsns doringe-lor sale. Dsni aceasta nlekari tngî, xotirînd medinga nentrs zioa srmitoare. A doa zi Sîmbiti .kamera era komnssi de 60 membri. Dsni citirea a doi nrocese verbale, D. Wteriadi, ministru de finange, oksnînd tribsna, citi kite-va nroekte nentrs îmbsnitigirea fiuangelor. D-lsI cers anlikarea kauitagiei assnra tstslor membrilor societigil. Ks modsl acesta va nrofita fisksl ks lei 700,000 anroksimatîv de la vre o 40,000 nri-viligiagl. IJrintr’acest nroekt D. Ministrs ne dete o nrobi desnre a sa solicitsdine nentrs a ne nsne kît mal ksrînd ue drsmsl cel adevirat, ne drsmsl egalitigil mi al nrosneritiuiî. Ks krez si se fi gi-sit niminî kare si ns simgi mslgsmirea de a vedea odati esekstat art. 46 kare este basa Konven-gisniî. Dsm aceasta D. Ministrs de resbel dete citire la mai mslte nroekte nentrs îndestslarea mili-uiel, nentrs instrskgia el de kitre ofigerl adsiîil în-tr’adins din streinitate mi nentrs rekrstare konform Konvengisneî, ce kiami ne togi la sarcinele socie-tigiî, iar ns nsmaî ne kontribsabill, dsni fireskrin-giile regslamentslsi. Kît nentrs aceste nroekte n’avem de kît a felicita ne D. Ministrs de resbel, kicl a simgit necesitatea reformil radikale a miligiel mi amelioragieî el, ne basele Konvengisneî, dar în eksnsnerea motivelor sale, aritînd ki miligla noastn a fost întok-miti nsmaî nentrs naza granigelor, nentrs linimtea din lisntrs mi nentrs nrînderea tîlxarilor, D. Ministrs se vede xsrat ki s’a mirginit nsmaî la art. 380 din regslament. Aceasta însi ns este starea noastn normali ci imnssi dsni voinga altora. De la cel d întîis timnî armata noastn a fost tot u’as-na organisati nentrs anirarea teritorislsl mi nentrs resnektarea drentsrilor nagionale; ea ficea groaza vecinilor nomtri, istoria ne o snsne; ea sssgins bra-gsl mal msltor Romînl kare deveniri eroi în mij-loksl lsntelor sîngeroase, mi kare se întorcea trism-fînd în natria lor. Miligia noastn. avs acest ka-rakter nîni la Konstantin Brînkoveans, dsni kare tronsl giri!, trekînd în mîna streinilor, în mîna fa-nariogilor, armata se desfiingi, înloksinds-se nrin coxodarî, arnisg! mi alte kornsri komnsse tot de streini.* A Ingelege fie-cine skonsl acestor individe bastarde ne kare^ ni"! trimitea Săbiima 0oarti ka si ne admimstre. Ei ne îmormîntan drent«i'*ie, stindar-dsl Romîn ns mal filfîia ks acea snlendoare, ce in-snira groazi inemicijor nomtri, mi într’aceasti no-sigisne ne .gisi regslamentsl organik. Ks toate a- ■ Aceştia nsmaî ag fost oştire nentr» n3za grani-ciî, liniştea din sntrs mi nrinderea tîlxarilor, iar nu c- -irca de astizî. 280 DÎMBOVIUA — 17 IBNIB. stea el ns mfte desfiinga niii snsl din drentarilcne aveam, ni nsmai ne sssnendă esersinisl lor. Kon-vennisnea ,ne reintegra. mi ne basele ei trebse să nîmîro ks mare grăbi». Skonsl armatei noastre vedem kă n’a fost atît de mărginit, nreksm ne arate regslamentsl, kăii atsnii ar ramînea ilssoriî trak-tatele ks Baiazet mi ks. Selim kare ne garantează astonomia, ks faksltate de a da resbel mi a înkeia nane. Să revenim aksm la ordina kamerii. Dsn-t ne D. Ministre de resbel nărasi tribsna, se nresin-te sn nrotest în kontra bisroslsî kă ai' fi ales ne mefsl kangelariei nrin sorgi, iar ns nrin konksrs. Mai mslgî oratori din stingă demonstrare kt n»în-geleg ksm se noate distinge kananitatea nrin sorgi, kă bisrosl a kălkat mandatşl kamerii kare îi nre-skria alegerea nrin konksrs. D. Tsmavitsl ssinds-se la tribsnă arătă kă dintre togi konksrengii, trei s’ai găsit ks nsterî de o notrivă, mi ka să evite ori ne idee de nărtinire aieintia s’as tras la sorgi, însă oninia D-lsi a fost ka să konksreze din noS între dînmii, snre a se deosebi iei mai kanabil. D. B. Bels mi D. Katargis, sssgiind kă ani n’a fost alegere între kaua*iitate_ ini nekananitate, ni intre mai mslte kananităgi, bisrosl a fost silit să întrebsinge-ze sorgii, singsrsl mod de a skăna de ori ne msr-msră kă s’ar fi srmat vre o nărtinire, mi nrin sr-mare fanta bisroslsi este bsnă. Ilartea stingă strigă să treakă la ordina zilei, dar D. Katargis ne-rs să se voteze srmarea bisroslsi. Mai mslte voni se asd, mi D. Boeresks, lsînd ksvîntsl, niti sn aman dament ka o komisie snenială să fie însărninată a nerneta toate sokotelile de kînd adsnarea dsnă re-gslament a înnetat de a le mai nerneta; aneastă komisie la viitoarea sesie va nresinta negremit ressl-tatsl lskrsrilor sale, iar nînă atsnnî, fiind kă s’a făkst mslte disksgie de Ilringsl IIItirbeT mi Gika, să se ia măssii nentrs asigsrarea averii lor, ka să ns noată înstreina nimik nînă se va termina ner-netarea anelor sokoteli. D. Katargis nere ka mai întîis să se voteze amandarnentsl D-lsi B. Bels, nre sentat mi diskstat în medinga de Margî. El fs re-snins nentrs kă ns avea mare .diteringă de, oninia te. Era doă tabere: sna voia si isbeaskă nsmai ne nringsl Al. Gika, ssbt ksvîut kă ns avem drentsl să ne întoarnem mai înanoî. mi alta sssginea kă demnitatea kamerii nere să fie imnargialî, mi nentrs anest motiv să se ia în nernetare sokotelile de la 847 de kînd adsnarea generală a înoetai. Mea dîn-tîiS tabără, dsnă o lsntă serioasă de trei medinge, văzînds-se.slăbită, sokoti kă nrin nevenire la ka-meră va dărîma edifiisl nelii-l-alte. Se amăgi însă kăni snde este drentate este mi nstere. Ks kinsl anesta se deosebi kestla sekotelilor mi aksm sne-răm kă oniniile se vor mai anronia assnra bsdgetslsî. B. Helroni. I Zialsl la Pressc d’Orient, redigiat de D. Balikot de Bayne kare de mslgî ani antrt kestisnea Ilriniinatelor ssb toate interesele lor, kiar în fana Tăriilor, assnra anei kestiani noî desnre kare se va vorbi mi asanra anor skrisor! astentiie, tintresie armatoarele: Zialal de la Konstantinonol în No. de la 20 aur. dt o sokotealt desnre evenimentele kare s’aa înttmnlat la Galagi, dane ie a vorbit, dane datina sa, de iele mai ostile komen-tarii asanra gsvernslsi aktaal al Ilriniinate-lor-5nite. Este Sn nriniin ne kare an zial na tre-bae ni ii odatt a’l înlttsra, daka voesie st aîba o misiane livilisatriiîe, a ntstra re-natanianea sa mi a’mi nazi demnitatea; aiest nriniin este de a resnekta nekontenit adevt-ral ori kare ar -fi. Niiî an zial na îngrijesie mai nsgin, dekat aiela ie se ziie de sine or gansl orientalaî, desnre renamele sts, desnre iastiiie mi imnargiatitate, mi kiar, asanra a- komisiei de a se ssnsne nsmai Ilrings! Gika la în-1 lestai nsnt. se lioate zile ka renstagisnea S a toarierea ssmelor raS keltsite. Dsnă aieasta se nre-sintă de dreanta sn alt amandament kare avînd a-leiami analogie, avs mi aieiami soartă. Veni anoi D. Katargis ks sn ssbt amandament la al D-lsi Boeresks, zikînd ka komisia ie se va institsa să ns’mi întrersnă lskrarea assnra sokotelilor Ilringslsi Gika, daka grvernsl ns va nstea a le înainta mi ne lei-lalgT ani dela 847. D. Boeresks mi D. Brătians e-snlikă îndestsl kă aieasta se îngelege, kăni komisia fiind datoare a nresinta la sesia viitoare ressl-tatsl lskrăi'ilor sale, va ierieta negremit sokotelile le’i' ssnt trimise. D. K. Kregslesks, mefsl kabinc-tslsî arătă kă gsvemsl este gata a da ori kînd mi ori se deslsmirî va nere kamera assnra sokotelilor. D. Katargis, lsînd narola arătă kă aii trebse să ginem soknteală de drentsl nostrs nolitik, mi să vedem de noate să ni se trimigă în ierietare nimte sokoteli întărite de divansl obmtesk. D. I. Bratia~ ns mi Beizade D. Gika sssginsră kă aieste idei s’a desbătst, mi aksm ns’niî mai as loksl, kăni tot ks aieleamî ksvinte s’ar nstea servi mi Ilringsl Al. Gi-ka; nimini ns noate a se îmnrotivi doringelor ka-merii d’a ierieta sokotelile de kînd gara ns le-a atins. Divansl obmtesk ns era, gara, era kreatsrife Domnslsi. D. Katargis srmă kă alta este doringa mi alta e nstinga, nrin srmare să vedem ie nsteni, iar ns ne dorim. D. I. Brătians, lsînd narola, - demonstra kă nreoninentsl voemte a dărîma aieea ie 7 nsteri ne as reksnoskst; voemte a ne tăgădtfi drentsl de astonomie mi a lăsa streinilor iarană nortigă ka să se amestege în trebile noastre, să ne kalge iu nigioare, mi nrin srmare să ne trădăm noi înmine gara. Dsnă ageastă fatală oninie am lăsat dram de-skis kslnabililor să’mî nledeze kassa ne lîngă kabi-netele streine, mi noi să nriimim iarami la firmane ka în trekst. Nigi odată Romînsl adevărat ns va mai îndsra o asemenea soartă demnă nsmai de gei ie o doresk. Dsnă ageastă eloksente an nlină de entssiasm refstagie, strigara togi la vot, mi aman-dainentsl se nriimi ks 49 bile albe în kontra a 9 negre. Iar D. Illtirbei mi Brînkoveans s’as retras făra să voteze. Agesta fs ressltatsl kamerii de la 13 ale ko-rentei. Lsnta ge se netreks în timu de mai mslte ftkst Esroneant (în nrostiî). Zialsl aiesta nresintt iele înttmnlate la Galagi, desnre kare ori ie om onest trebsie st aibt ntrere de rts, ssb o lsmint attt de desgsstttoare, ktt nsbliksl, abssat nrin a sa nrost dramatikt mi deldamatorie, s’a rtnit sn moment de indignagisnea lea mal vie. Ks toate aiestea astăzi ktnd anketa jsdektto-reaskt ie se srmeazt a înienst st arsnie lsmina assnra fangilor, mi ktnd mtrtsrisirile iele mal demne de kredingt vin de kontra-zik formal lea mai mare narte de alegagisnî din aiest zial, o întoariere a înienst a se fa ont zile dsne evenement, ns vorbesie de niiî o nersoant siist. L)aka ar fi fost vie sna, ns este îndoios kt ssskrintoriî netinisneî, ko-religionarî aî viktimelor, ns ar fi ftkst iio-menire. m-nod 1 Ns este dar niiî o mtieltrie desnre kare vorbesie zialsl de Konstantinonol, kare ne krediuna korsnondentslsî sts nebotezat ks niiî sn nsme, omoait linii nersoane mi it-nesie sn nsmtr mare, Viklenia aiestiî fol ns a avst grijt a se onri ne aieastt frsmoa-st kale; kasfrB st ameze o komnliiitate mo-ralt între agenniî astorittnei lokale mi gre-migii aiestor desordine. Anoi se oksnt de aieastt astoritate kiar ne kare o aksst de energie mi de moliiisne. Kiar din mtrtsrisi-rea netigionarilor, adminiştragisnea lokalt a arttat ks aieastt okasisne lea mai mare btr-btgie mi a lsat mtssrile iele mai energiie în interessl ordine!. Me trebsie st kredem dar: ne viktimele aiestor înttmnltri sas koresnon-dennii nerozi ai foieî de Konstantinonol? instigatorii mi komnliiiî aiestii trebî sînt streini,' fiind togi din nonslagisnea flotantt a orams-lsî, mi ks toate kt foaia sss nsmitt ziie din kontra, s’a dovedit asttzî, kt nui sn Komtn ns a lsat, ks niil sn titls, narte la aieastt tristă enisodt. St ltstm st vorbeaskt aiiî viktimele aiestor miserabili: „St siie kt ns-meroase arestagisni s’as ftkst; dar diferinga nagionalittgilor a aielor gremigi întrs aiest lskrs dela viktima nretinst ntnt, la uretin-miî ktlti mi sktnttori mi ntnt la iei din simt martor, este o stavilt la ierietarea re-ffslatt a nroiesslsi, în nsterea drentslsi de isridikgisne al Konsslatelor ssb a ktrora nro-tekgisne se aflt... Ilrin aieste ksvinte mi în aiest skon, Israeligii din Galagi roagt n!o-kat ne onorabila nrefektsrt d’a bine voi st nrovoaie resnirea snei komisisnî estraordinare ks asistenga înnsterniiigilor din nartea Kon-sslâtelor resnektive ssb nrotekgisnea ktrora se aflt totalitatea oamenilor mai imit sas mal risiţin vîrîiţi în aueasts urininn “. Ese dar din toate aiesfe mtrtsrisiri; kt aiest! oameni, sînt nisie ftkttori de rele streini; gsnoisl, ftrt îndoialt, al gtreî lor, kare, în-ninmi de o mtnt întsnekoast, înrolagî, întt-rîtagî uii nrtvtligi, în momentsl favorabil, a-ssnra lettgenilor nainiiî, ssb ksvîntsl nts- ie în oninisnea nsblikt, kare a avst nrilegsl i drtvan de Mosaism, as venit st tsrbsfte or-st vazt ntnt la ie nsnt se înierkase a ojdinea mi liniştea adînkt de kare se. bsksft rtttii. Hiesele mi doksmentele ofiiiale ie a- toatt gara. ' -h ’ vem ssb oki ne iartt st ssrntm zidsl de min» isnî mi de esageragisni rtdikat ks attta grestate de koresnondintele anonim al nsmi-tslsî zial. La 8/îo anril. Israeligii din Galagi as adresat nrefektsreî diji aiel oram o netigisne, a ktrii konie se aflt în mtnile noastre, nrin kare ier nedeansa vinovagilor mi nsmirea snei ankete assnra aiestsi lskrs. Gsvernsl ns a-stentase st vie aieastt ierere ka st ia mtssrile de nedensire iele mai energiie mi ka st fakt o ierietere jsdekttoreaskt regslatt. Aieastt netigisne ssskrist - de israeligii notabili din Galagi, konrinde relagisnea esaktt a fangilor mi ni se nare st aibt sn asfel de karakter de astentiiitate, înktt ns movtim şn minst ka st ne servim snre a kombate esns-nerea ie faie din aieste înttmnltri zialsl de Konstantinonol. Dsnt aieastt niest se vede kt israeligii as fost bstsifi, rss tratatţt, snii din eî rtiiigi kiar, dar smor; sinagogele mi snele din ma- In kondigisnele în kare foaia nsmitt? faie. a se nreieda esnsnerea sa, vedem kt amazt sn iraralel între aieastt ntsdrtvtnie mi mtieltrie dela ţledax; noi ns gtsim a-kolo dektt o imnrsdingt ie faie aieastt foaie adsktnd aminte desnre o înttmnlare al ktrii ssvenir ns este niii ksm glorios nentrs mândria Otomans. La IJedax, nonslagisnea ms-sslmant, a înksnsnat jafsrile mi ttlxtria nrin siiderea ssnsmilor streini, mi leea ie este mi mai grav, nrin siiderea konsslilor. La Ga-lagî, daka a mi fost desordine grave, nimeni ns s’a siis mi instigatorii, greinigiî mi viktimele aiestor atentate sînt streini, togi ftrt niii o singsrt esengisne. Ltkamsl konsoli-lor ns s’as ktlkat la Galagi, mi nimeni ns a înietat si-i resnekte niii mtkar sn minst. Noi mtrtsrisim aiiî kt analogia între aieste dot înttmnltri ns se noate ameza. Eatt ade-vtrsl kt ns avem okii de Lynx al foie! de Konstantinonol. Aieestt foaie întreabt înkt ie are st fakt gsvernsl IIriniinatelor-6nite gaziile lor în nerdere; oare kaie ktrgi mijîn aieastt lirkonstangt. Noi î! vom snsne, medinge, fs nreksm am văzst din iele mai înfoka- mtrfsrl ftrtmate. Aieastt netigisne ftkstt fiind kt se nrefaie a ns-sii. Astorii desor- www.dacoromanica.ro DIMB0VII1A — 17 imm. 281 dinei din Galaţi, daka nrintre ei se vor afla sn Romtns, se vor jsdeka ini ostndi dsne lcţile n,ireî. St ns se ceart mai 'mslt jsstiţiei, ktcî toni akszaţii fiind streini, odatt ostndiţî, se fak nevtzsţî dinaintea ne-densei, nsinds-se la adtnost ssb naza kanits-laţisnelor. Acestea, kare, dsne sniritsl ne le a diktat, ns sînt ftkste dektt nentrs statsri-le Mssslmane mi barareseî, ns as fost, dektt ks absz, ntnt asttzî, anlikate ne sn ntinînt kre-stin, bsksrîndsse din vekime de astonomia sa, din nos konsakratt înkt de marile nsterî ssb-skriitoare traktaţslsî de Ilaris. TTentrs ka xottririle jsdekttoresci stia-st ks efektsl lor nlin mi întreg, trebsie ka merssl isstiţiei st ns se sttviieaskt; ka le-ţea st fie deonotrivt nentrs toţi, ka înaintea el nici o injerinţt streint st ns noatt avea înttitatea, ka înaintea stbiei sale în sftrmit st ns fie dektt nevinovaţi sas vinovaţi. înaintea dar acestor kanitslaţisni se o-nresee resnonsabilitatea gsvernslsî ne ko'man-dt aceea a diulomâţiei Esronene. In kt sn ks-vînt ka st sftrmesk, am avst drent skori nrin-ninal, skriind aceste rîndsri, st nsnem onini-snea nsblikt în gsardt kontra anreţsirilor diktate de sniritsl de nartidt, nentrs a satisface înjositele resbsntri, ce ns rekslt Înaintea nici snsi lskrs, mi ka st ns se lase a se a-bssa de elskrsbaţisnile nsblicistilor rts intenţionaţi mi rts informaţi. L. cil CRONICA. «wi*« Afltm kt în Ministersl ksltslsi s’as ft-kst ktteva skimbtri: D. Mixail Basarabesks mef al sekţieî HI. în loksl D. K. IletreskB, ce a trekst în aceeamî kalitate la sekţica l-is în loksl D. Nik. Nenovicî demisionat. D. Mixail Mtrgtritesks a trekst kasier al kasiî centrale în loksl D-lsi Stancs tlredesks ce s’a dentrtat din fonkţie nentrs abssivt întrebs-inţare a fondsrilor nsblice. Ks aceastt okasie ne adscem aminte kt memorabila Ktîmtktmie de trei reintegrînd ne D. Ilredesks în zissl nost ce se înkredin-ţase D. Mixail N. Mixtesks, zise în dekretsl sts kt sn kasier ne lîngt garanţa materialt, trebse st înftţimeze mi o garanţt moralt, de kare D. Ilredesks a dat dovezi. înţeleţem ce fel de garanţt ktsta On. Ktîmtktmie. Dsminikt la 14 ale korentei s*as ftkst alenerile membrilor konsilislsi rasnicinal de aici, mi Beizadea Dimitrie Gika, loan Brttia-ns, V. liana, G. Gerasim mi Anton Arion fsrt alemi ks cele mai mslte votsri ka membri, iar D. K. Iliesks mi K. Ionesks ka ssnleanţi. D’intre cei d’întîis, konform art. 10 naţ. 161 din regslament, gsvernsl este în drent a nsmi nrezidente, ne kare va voi. Brtm ţsmai armonie în lskrtrile D-Ior, ktcî desnre lealitate ns ne îndoim jsdeţe, nstem zice aceasta în ţenere; dar ns voim^ a ne nrecisa de o karadatt. Ministrsl din sntrs este sn karakter onest, are msltt voinţt a face binele; mijloacele nsîilinsesk. Dar aceste ksalittţi fivor oare în destsl ? Ele ns not st fie inksnsnate dektt atsncî ktnd ne ltngt dînsele s’ar sni ksraţisl konvikţis-nei, iniţiativa. Asttzî sîntem în ajsnsl snei reforme ţenerale. Sn Ministrs ori kare ar fi, de asttzî, trebse st aîbt în vedere neîncetat misisnea sa. Este sn skon kttre' kare, ks ori ce mijlok trebsie st-1 atingt, kiar. ktnd ar trebsi, ka -st ajsngt akolo, st fie nevoit a ktlka f&rt milt în nicioare amicii mi inamicii de o notrivt. Ns trebsie st tremsre mi st esiste înaintea lskrsrilor mi a nersoanelor; st menaţeze nartidela, adsnarea, indivizii ks sakrificisl leţilor mi ţtrei. Snrijinsl cel mai sigsr, cel mai onorabil ns este acela ce se dobtndesce în skimb ks favorsri ftkste, nici nartidelor, nici klicilor, nici nartikslarilor, nici gazetelor, snrijinsl cel mai bsn este acela al fantelor xarnice. Fantele sînt o eţidt ns-terniks kontra ktria alsnekt fslţerile ka-lomnieî. Steaoa Dsntreî a ftkst o frsmoast a-nreciaţisne desnre membrii Hentralei din Fok-mani. Ns nstsrtm a o renrodsce asttzi; citiţi ntnt atsncî No. din srrnt al konfratelsi nostrs dela Romtnsl. Tot ce nstem zice de-okamdatt este kt ns ne mai rtmtne nici o sneranţt in Fokmanî. M. S. Domnsl a nlekat asttzi de dimi-neaţt nrin jsdeţe. Sîntem înkredinţaţi kt aceastt ktlttorie va servi Ja sttrnirea msl-tor absssri dsne afart. Ne vedem siliţi ks destslt ntrere de rts, ktnd ar fi trebsit st ns ne oksntm de ktt de kestisnî serioase desnre ţart, a adsce aminte ministerslsi, kt sînt o mslţime de btr-bâţi ks inimt nentrs ţart, nentrs binele ns-blik, ks kanacitate mi aktivitate, kare, nsmaî nentrs kt ar fi noate de oninisnî uolitice mai înaintate, în formt noate, se vtd sitaţi, în-lttsraţi ktnd este vorbt a’i kema st kontri-bsiaskt la lskrarea de kare ţara are trebsin- ţt, ne ktnd attţi nevoiaini mi îndtrttnici sînt îubrtţimaţî. Ns ar fi asfel simtimentele naţisnei Romtne; ns sînt acestea simtimentele M. S. Domnslsi. Ktt nentrs minister ne. nlace a krede kt este nsmaî o sitar e, mi kt ns are nreferinţt .nentrs oamenii trekstslsi, kt în fine ns va linşi st-mi adskt aminte kt ne afltm în ansi 1859, isnie, ssb konsti-tsţie, mi ks sn Domn kare isbeste oamenii mi ideile liberale mi ţeneroase. Ns vom vorbi aici de aceastt ttntrt mi ţeneroast mslţime de inimi anrinse de amo-rsl ţtrei mi al birtelsi nsblik, esnrimînd ns-mele tstslor celor ce o komnsn; aceste nsme sînt ksnoskste nonolslsi, daka ns saloanelor; mi acest titls, nentrs noi, face mslt. Este timn ka Miniştri st se gtndeaskt la dînsele D. Adrians s’a nsmit ministrs ostireî în:asttzi, mi a lsa singsrî iniţiative, ktcî mt-Moldova. D. Adrian înkt este snsl din aceijne se va gtndi Domnsl. n- ---------i„i„î u------ Ou inv-i 1 «ar Ttcem aceste nsme, nentrs ka st ns se sfiaskt delikateţa acestor btrbani. fii ai nonolslsi Romtn, arsnkat de ansi 1848 în viaţa nonslslsi. în timnsl emigraţisnei sale în Ilaris, s’a oksnat ks stsdisl artei militare. Din zi în zi se asde mai inslt sn fel de msrmsrt ssrdt, kontra. administraţisneî ţtrei nrin jsdeţe, siim kt aceastt msrmsrt este în mare narte însocitt de glassl invidiei mi relei kredinţe, ftkstt de acea nslbere de oameni ftrt nostsri; înst acemtia ns fak de ktt st akomnaneze msrmsra ce îmi ea născare- în ksvinte reale. Se fak abszsri nrin fv Competinţa Tribunalelor noastre in genere. . „ca _ -- . Seim kt nolitika asttzi, este kestisnea zilei la noi; kt aceastt kestisne a ajsns a fi, ka st zicem ama, mai sniversalt, kt toa-tt lsniea s’a abandonat ei, mi se nreoksnt de ţţ.*.* roUrirt - ■> -1 dînsa. - a'j# -- im |V^- Ei bine! ne lîngt aceastt mare mi im-r nortantt kestisne, ns trebse a sktna din vedere kt mai ssnt mi altele, kare de mi d o imnortanţt seksndart asttzî, trebse nii este necesaris a fi mi acestea diskstate mi auie-zate odatt într’sn mod oare kare. într’aceste kestisnî, intrt. mi Komnetimţa Tribsn. noastre în yenere. — Ks aceasta se întîmnlt asttzî mari anomalii, de snde mi e-rarxia ntrţei noastre jsdekttoremti, este kt-zstt: aci sn Tribsnal civil se nronsneie a-ssnra snei kontestaţisni komerciale, aci sn Tribsn. komercial, resolvt o kestisne civilţ; aci sn Tiib. korekţional sas o Ksrte krimi-nalt determins inuidentsl de komnetinţţ ci-vilt, ori komercialt, aci îmi deklint komne-tinţa assnra snsi alt imident, ce nsmaî acea stanţs ar fi în drent a cerceta mi resolva. Ne nronsnem dar a trata desnre Kom-netinţa Trib. noastre în ţenere, determinîud îmnarte nentrs fie-kare komnetinţa sa, nre-ksm mi nrocedeisl assnra kontestaţisnilor js-sticiabile fie-ktrsia; mi snre acest sfîrmit, a-vînd a ţine o serie de mai mslte artikole relative la aceastt materie, cerem nermisisnea cititorilor nomtrii, asttzi kînd toatt lsmea se oksnt de nolitikt, a konsakra kîte-va momente mi nentrs aceastt imnortantt materit. Ftktnd o revistt ţeneralt assnra kom-netinţei diferitelor tribsnale la noî, ne am informat, ne kît s’a nstst, kt komnetinţa tribs-nalelor de komercis este cea mai ktlkatt a-sttzi, mslt mai mslt, de kît aceea a tribsna-lelor civile mi kriminale. într’adevtr tribsnalele komerciale, ka tribsnale escenţionale kreate de leţe, komnetin-ţa lor este mai dificilt mi d’aceia mai nsţin asttzî înţeleast; din kare ne ’nţeleţere re-ssltt mslte konfssisnî, atrtgînd ks sine neo-rîndselî însemnate, nerderî de timn mi kiar keltseli nefolositoare. Ns este de tsgsdsit kt komnetinţa tri— bsnalelor komerciale este mai dificilt de kît aceia a celor-lalte; dar difiksltatea devine mi mai mare, ks kît jsdekttorii nomtrii ns ssnt oameni sneciali, ka st noatt anrecia ks e~ saktitsdine ce fel de natsr$ de kontestaţisni ssnt kemaţi a deslega nn jsdeka, mi ks kît iartmi materia ei ns este mai de lok regs-latt în kondika noastrt de komercis. Ns seim dar, mi ns ne nstem figsra, ce fel ar mai fi nstst merye în viitor ks aceste diferite komnetinţe 'ale tribsnalelor noastre, kînd vedem asttzi kt se kalkt sna ne alta; mi toate ns konstitss de kît o mare konfs-sisne, o anomalie în leţislaţisnea noastrt. Ns este stanţie jsdekttoreaskt, fie ks orî-ce materie de drent înstreinatt a anlika, civilt, komercialt, kriminalt, etc., kare st’raî konserve intakt komnetinţa sa assnra materiei ce’i este jssticiabilt. Tribsnalele de nrin distrikte ssnt mi mai denlorabile, acestea fiind kemate a cerceta mi resolva toate kontestaţisnele în ţenere de diferite materii, anlik kondika civilt nentrs cea komercialt, aceasta, nentrs cea kriminalt, ori civilt, etc. etc; mi ks modsl acesta se gt-sesk nernetss într’o koufssisne neresolvabilt, interesele oamenilor naralisate, mi drentatea, se înţeleţe, neskoast bine la Ismint; într’sn ksvînţ, ns seim cine ar nstea zice kt noi avem o maţistratsrt regslatt mi dsnt ksviinţt. Graeie înst Konvenţisneî de Ilaris, kare mi dinsa simţi tiebsinţa d’o modifikaţis-ne ţeneralt a leţislaţisneî noastre, ktcî -ks aceastt okasie se va snecifika mi determina mai bine, kredem, mi aceastt imnortantt ma- & oH «nâX .r^ www.dacoromanica.ro ' **+'**f- 282_ terie. komnetwa tribunalelor ie yenere, în linsa kiria vedem ki fondsl snei kontestanisni merge destsl de nS, mi sc nerde mal de tot. De mi ar fi trebsit a înnene k« komne-tinna tribsnalelor «nvile, ka marerie mai generali de kit ft nelor-lalte; dar fiind kt es-nsserini ki, komnetinua tribsn. de komernis este mai -dificili» mi mai ne’nneleasi în nrak-tiks, vom înnene a trata mai întiie desnre dînsa. Competiiiţa Tribnnalelor de Comerciil. Mai înainte d’a arata neea ne avem a zise în nrivinna aneasta, trebse si SMim ki, kalitatea de komerniant este o kalitate esnen-nionali, fiind-ki drentsrile de kare se bskari sil koraerniant, în virtBtea legeî, nreksm mi obligagisnile la kare el este sbrbs, difer k5 totsl d’anelea ale bob! nivil: ama ka dren-tBri, 5n komerniant se jsdiki, de ordinar, de jsdek'Btorii komerniangi nimai; el are dren-tsl d’a alege, saS d’a fi ales între membri tri-bBnalslBi komernial, da se nrotcge de jxii— dikgisnea komernialitie kînd. nivilsl n’are nini bobI din aneste drentsrî. Ka obligagisnî, komeiHiant«l este ssnss la ginerea registrelor, la nsblikarea titlsrilor în virtBtea kirora el gi ne dota femelei sale, ka a se deklara falit, a avea natenti, etc; ne kînd sivilsl ns este ginst la a’ieste obligagi«nî. Ama dar, fiind-ki kalitatea de komer-*riant. este o kalitate esnengionali, trigînd dsne sine tfrentBiî mi obligagisnî sneniale, srmeazi firemte ka mi kontestagisnile dintre komeriiiangî si aibi mi ele Bn karakter de esnengionalitate, ka si zinem ama. Din anest nsnt de vedere se kree de le ge tribunalele de komeruie, singsre nsmal kom-netente a deslega mi deside kontestagisnile koraeriiale. Dar fiind-ki ayeste tnbsnale, ns ssm alt-neva de kît nimte grade jBdiniarii esneu-gionalemente stabilite de lege, kats, nrin Bifilare, ka ele si ns fie komnetente a jKdeka ori-ne kontestagisne dintre komerniangi, ni muuai anelea indikate esnres de lege. (Va 5 rin a). loati I. IJah. BALUL FATAL. I. Sala e snlendidi, lamne mii lsnesk, Lastre kandelabre sala noleesk; Mssika ressni, dangBl se norneste, "Vesela nlsnere neste tot domneşte; Damele Romane de nimeri se ’mbats Illi ks bsksrie lskssl m’il araţi; Il6 gaz mi regele, k5 a5r brodate, Miile de stele se vid seminate; Dantele, braksele, ne sînsl de krin FlstBri iu’asksnde falmossl sssnin; KoafiBri brilante frsntea le orneazi, Tot ne se zik graniî laşi si se vazi; Sarissl se joaki ne bszele lor Toate nB resniri altS dekît amor. Kandide virgine, okl fsigeritorî, Vine şi asiste Taste sirbitori. n. Dar nenfrs Mine, nersle, Aneste dBlnl virgine, Kb zîmbetsl nlmerilor, Kb frsnnile senine, A îmi îmnletesk kosinele Kb asrite flori, DIMBOVIUA — 17 ISXrS. Ka ’n zilele trekstslsl, De dalbe sirbitori? E oare sirbitorile, Ue vin dsne resboî, Illi kare-adsk kBnBnile Ile frsntea de eroi? SaS e din sirbitorile, Ue nonolii Romiiii, Sirbitoreste lBntele Eroilor stribsnl? UI. Umbrele stribsne azi zak în morminte, Tine neutra ele îmi adsk aminte? AstizI se nrofani kiar mormîntsl lor, Karele se kalki de strein ninior. Jsnile virgine, ne din dalbe flori, îmnleteaS kBnsne la nel lBntitori Azi di a lor bBze, ka nişte rsbine, De le ofilemte netele streine. Sirbitori kViestea ns’s nagionale, Ui de-anelea kare sînt gereî, fatale; Sirbitori streine, sirbitori mirmave, Unde se a,d8.ni inimele fcklave Uli kB toate fane Bn satanik kor, Dannînd ks streinii moartea gireilor; Sirbitori d’anelea kare Romîniei, Adsne ks ’nnetsl fearple sklaviel. IV. De vîntsl moliniBiiilor, De lsks, de desfrînare, în girile eroilor, S’a stins ori kare floare. Val! frsngile virginilor, Ue-odat’ a fost senine, Ssnt grestatea norilor, înnenS si se înkline. O! gara frsmBsegilor! DBrere nentrB tinj, Kam gi-aS Hilit zambilele Omizele streine.* /. K. Fmdesku. MIŞCĂRILE ÎN PORTURI. Galaţi. în zioa de 10 Iunie, 1859. Koribiî sosite înkirkate . . . „ „ demerte . . . n nornite înkirkate . . . „ _ demerte. . . n 7) Vanoare sosite ..... în sioa de 13 Iunie, 1859. Koribiî sosite înkirkate . . „ _ aemerte . . . n n n nornite înkirkate . . „ „ demerte. . . • Vanoare nornite . . . . • KorBbiî sosite demerte . . . . 2 „ nornite InkBrkate . . . 4 „ demerte . . . 1 Vanoare sosite . • • . . 2 Ibraita. în zioa de 11 Iunie, 1859. Korbbil sosite înkiirkate . . . 2 „ demerte . . . 9 nornite înkirkate . . . 5 „ demerte . . . 3 Vanoare sosite . . • . . 4 „ nornite ■ • . . . 3 în zioa de 13 Iunie 1859. Koribiî sokite înkirkate . . . 1 n K demerte . . . . 9 „ nornite înkirkate . . . 4 „ „ demerte . . . 1 Vanoare sosite . • . . . 4 „ nornite . • . . . 3 în zioa de 15 Iunie 1859. Koribiî sosite demerte. . . . 4 „ nornite înkirkate . . . 5 demerte . . . 7 „ nornite . . . . . 1 nREJXUL nRODUKTELOR. Galaţi. în zioa de 10 lunii, 1859. GriB kirnig kalitatea I, kila de 180—195 ij n -V , » „ 155—180 „ arniBt . . . . 190—205 Sekari .... 85— 90 UorBmb .... . 100-111 OrzB . . . . . 85— 90 în zipa de 13 Iunie, 1859. Gn8 kirniS kalitatea I, kila de 165 r> n n ^1, „ „ 150—165 „ arniBt. . . . . 174—195 Sekari. .... . 82— 85 noiimb . 99—100 Orz ..... . 85— 90 în zioa de 14 Iunie 1859. ! Gris kirniS kalit. I, kila de 165 y> n n n, „ „ . 150—165 n arniBt „ I, „ „ 174 — 195 Sekaii . . . . . 82— 85 UorBmb .... . 99—100 Orz ..... . 85— 90 Ibralia. în zioa de 11 Iunie, 1859. GriS niakir, kalit. I, kila de Mante 190 —200 n,„ „ Kalafat 150—165 UI, „ 135—-145 . . ' . 80—100 . . . 98—105 . . . 95r— 98 . . . 42— 45 . . . 80-------------- » An kiriiiS , Sekari . IIorBmb . . Orz . . . Fasole ssta. MeiS . . * Omizile daka n’a» nstst s-h roazt> florile, s’aS transformat în flstsri ka sî> noatt mal lesne ale deskolora mi ntli. Onorabilul netigean I. dane rekomandagia mai msltor amili, a dat ana din finele sale dane an ofiger din armia streini-. Dani inedere de mal malte lanl în kanitali, fikînd datorii ne kare n’aa avat ka ne si nliteaski, a* fagit ka dînsa nîni la Varşovia, ande ag lisat’o la an o-td mi s’a fikat nevizat. Jana romîni, vizîn-da-se singan într’o gan streini mi fin nini an ban de keltaiali (kml aventarieral kaValer îngrijise de la Bakaremti kiar a keltai mi a laa ka el banii zestrei) a fost siliţi a’uxl vinde ma*-lsl mi alte lakrari ka si se noati întoarce la nirinul. O lekgiane framoasi, nentre a^ei Lare mai do resk invasi’le mi darea fiinilor dane streini. în zioa de 13 Iunie, 1859. Grîli diakBr, kalitatea 1, kila deMsute 190—200 11, „ „Kalafat 155—170 UI. . . 130—145 85------- T) n n r „ k’BrnBS SekarB. . UorBmb. . Orz. . . Fasole ssta oka. Meia. . . 100- 85- 42- 80- în zioa de 15 Iunie 1859. Grss niaktr, kalit. I, kila de MBnte 180-n, „ „ Kalafat 170- r> r> r> „ kirnig SekarB . UorBmb . Orz . . Fasole ssta oka Meig kila . m, 140- 80- 95- 85- 42- 80- 108 - 90 - 45 -190 -175 -145 - 82 -100 - 90 - 45 BOURSA. Vienna. Iunie ,9;94 1 Mrtaliqnes .... 60—80. 2 Nationalanleichen . 66—40. 3 Bankaktien .... 785. 4 Creditactien .... 157. 5 Aagsburg . . <122—15. 6 London..................143. Iunie 25/l; Metaliqnes s,/e Nationalen 5