ANUL i. - 1853. SÂMBĂTĂ 13 IUNlO. Aceastt foaie ese de dot ori ne stnttmînt Miepkspen mi Sim-BBta. Ilregsl abonaments-lsi nentrs sn ans 24 »f. Dentrs '/„ „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nltti ks 30 n. 1.. ti FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.^ Abonania se face la A librăria Chist. IoaninS' et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte .la D. sekre-tarî ai Administrau» mi la koresiiomlenuii librăriei- Ori ne abonament trebsie ulttit îndată ks ssbskrierea. ' ' . --------------- ‘ii£1 r Redactorii responsabilii DIMITRIE BOLINTINEANU. Seire importantă. .I&apea IIESHIEPEi de a.iiaiil; 1<5 mii mopiiî, pmiijl mi npinmî din a5stpiaHi. PRINCIPATELE-UNITE. Bucureşti, 13 Iuniu. Koraisisnea UentralB din Fokiuanî s’a de-skis; dar niBilBrisim ks durere k.B în zioa deskidereî sale, ea singsra abdrkB la simnar tiile nărtidei nrogresiste «ie irenrcsintB nagis-nea RonîBnB, ini aceasta nrin resninyerea re-visisneî votBlsi elektoral. Maiorilatea sa este retrograda. „Re noate venibsn dela Nazaret?“ zice «n nekredin'ios: asfel vom zice ini noi, „ne noate veni bsn dela Fokiuani." Aneasti majoritate relrograds o ssntein datori Kamerilor. JCst nentrs adsnarea ValaxieT \om zi'ie kt sînt cinci lsni dela deskiderea sa, iui Konvenni»nea Esro-nea.iB ns a intrat înkt în adsnare: Veryintîn-kt, timidB, smilitt, asteantB la noarta ads-ntrei mi Mere în deniert st o întrodskt în kamert; denstagii retrograzi trek ne iBngB dînsa ftrt si>-i arsnne nici o ktstttsrt sim-natilra. Ileste leite va zile aceastB sesisne noate sb se termine; a doa sesisne va face ansi; ansi dar va trece fxra st fi fBkst nimik. Ns kredem ka ansi 1860 st adslra denstagilor mal msltB atkivitate ini gsst nentrs libertBgî dekBt a-nsl 1859, kBci ns kredem kt se aflt nici sn. ranort între denstagî mi între nlanetele ne do-mint anii. Astfel anii vor trece ftrB a face ne RomBnî a se bsksra de bine facerile nrinci-nilor ne konrinde ar. 46 mi altele înkt din Konveiigisne; înst aceste bsnsri sînt trebsin-coase ntrii. 3^,ara trebsie st se bsksre de ele indatB. Ea ns este kslnaiiiB în nimik ka st ssfere reyimsl trekstslsi, nentrs kt adsnarea a ltsat sb treakt timnsl ftr-B sB fakt nimik. în asemenea kas kBi’msirea gBrel noa-' te st nsie în nraktikt nrovisorig mslte din stinslanisnele acestsi art. în tot simgsl lor cel mai liberal; adsnBiile le vOr trece în legi atenei ktnd le va veni^ iilBeerea sb lskreze. Ns este vorbt aici de a nriimi sas aîn-lttsra mineinii de libertate din Konvengisne; acest! nrineini ns not nici odatB sb se înlt-tsre de adsnBii, fira ka aceste adsntrl sb se esnsie a se desfiinga în nsterea ksvînts-IsT ne Konvengisnea a dat Domnslsl a le desfiinga. ori ktnd va voi mi fBra nini a avea nenesitate sb motiveze dekretsl sb». ne servim ks aneastB esnresisne! voîs sb zik niivileşisl de a fi alegBtorî mi alena nsraal nronrietarii. Ilratriotism, virtsgî, onoare, in-teliyengB, toate anestea vor trage în ksmm.-nt mal smor de kît averea kiar ktnd âve-rea ar fi inkanabilt mi imbecili. Dar noate kt renresentannii nelor mante nsterl a8 krezst kt în aneastB narte de RomBni s’ar afla mal mslt amor nentrs natrie. ktni se uressint în yenere, kt de mal mslte ori oamenii sînt datori mijloanelor ne dB averea, edskaijisneîi lor, mi cdskagisnei sînt datori nobilarea simti-mentelor. Aneasta însB ns se noate anlika la noi. Msliiime de averi sînt în mBnl de oameni streini ideilor de nrogres, de natriotism. Sn ieşim fsnest a vestejit aneastB sonietate, o vijelie tsrbatB a bBtst neste nanisnea «RomBnB mi a vBtBmat ne nei mal înalni arbori. Asfel sonielatea noastrB este snikB noate în felsl el. AinI se aflB ţnslgl oameuî nentrs kare averile ns as servit în edskagisnea lor, mslte averi ksstigate nrin streini mi -nrin korsngisne, nei ne le nosedB ns nstea fi nini nentrs gara, nini nentrs nrogres; ori kare ar fi kassele, efektsl esistB. Asfel snerangele kongresslsi ns aS nstst fi înksnsnate. Noii nrivileşiani as dovedit kB ns sînt la înBlgi-mea misisnel ne li se înluedingB. Ei abdi-kara la anest drent, abdikBnd la datoîiele ne le eraS nreskrise, mi okasisnea fsse îmnrs-mstsl nagionalj nitigi listele dc îmnrsmstare. Nsme de oameni din nonor mslgirae ne toate listele-, ne kînd nsgine nsme de avsgi figs-ib ne aneste liste, mi ssmele ne -das esnrimB o inssltB. Ne akonerirea îmnrsmstslsi ns a fBkst nini sn ras, nini nagisneî, nini kanslsi Sta-tslsî; rasl ne a fBkst a fost nelor ne dobîn-disera sn drent ks kondigisnea sneî datorii kBtre natrie. Neîmnlinirea datoriei va snide drentsl lor, în fana nagiel, în faga Esronei. Aksm nagisnea mi Esrona mtie ne se noate asterita de la nonol mi de la nrivile-şiagî nentrs gaiB în timnsrl de uevoe. nonolsl a învins inkB odatB, 8 Popolul a învins încă odată. Konvengisnea, desfiinnînd nrivileşele de "klase, a onrit snsl însB nentrs nronrietale. Sb Budgetul anului corent. In medinţja dela mease ale korentei, esaminarea bsdyet»l Vistierii era la ordinal zilei. Konform re-gslamentsl kameriî, se nitira mal întîig trei nroekte,. nrezintate de D. Ministre interior: «dkI.relativ la de-sfiinjiarea leyisirii nentr» nensiî, ftkBti în ansi 853, ini ssnsnerea tstslor fonkgionarilor fa Ieşea resnek-tira regslamentarile; nei de al doilea nentrs akor-darea snsl kredit de lei 300000, snre a se îmnika nensionarii ne din nos se amezan.; ini al 3-lea nro-ekt nentrs înfiingarea snsl biros la ministersl interior, snre a se oksna ks formarea statisticei generale. IIentr8 kîte trele ne simgim datori a felicita ne D. Ministre, fiind k-B era de mare necesitate. Dsnt aceasta se citi ranortsl koinisiel întokmi£& nentrs esa www.dacoromanica.ro minarea neteijiei D-lsî Kostafors, mi mal mslijl oratori îl anire de inkslnarea ce D. Kataryis ftcea st kazt assurs’I, zi kînd kt ar fi voit st inssite kame-ra nrin eksuresiile. ce a întrebsingat. Trekstt în fine la ordina zilei, mi D. ministre al finangi, lsînd narola, nrintr’sn disksrs aloksent, arttt kt starea financiara a Litrii n’ar fi ama de jalnikt nreksm se silea a artta D. I. Oteteliuieans, ranortorsl sekgiel 6-a, kt adevtrata datorie ar fi nsmal de 8 milioane, iar celelalte 8 sînt îmnrsmsttrl ftkste de la kase nsblice, ce se not desfiingn; nrin srmare e neanarat a decide desnre bsdget, ka st se noata regsla venitsl mi ketselile; kt sekgiea, grtbitt fiind a da solsgisne, n’a-vs tinan a esamina ks skrsusliozitate fiekare artikol de venit uii keltsialt, ci observând kt la alkttsirea s-osî bsdyet trebse st vazt mal întîis cineva aktivsl sts ka st mtie ce noate keltsi, as fost silita st’uii a-rsnee okii mi assura sokotelilor anilor din srrnt; mi astfel, vtzînd kt Kalmakamsl Al. Gika a lsat lista civila a DomnslsT, a dat gratifikagil ne la fon-kgionarl civili mi militari mi altele, srmeaza st se înanoeze toate aceste keltseli neleşsite, ce se vor întoarce la venitsl statsîsl. Iar kît nentrs bsdşet, Ministersl se va servi ks cel d;n ansi nrecedent, orîndsind a se înfiinga adaossl lefii fonkgionarilor, al celor dot uarale la okaoa de sare, zecselile in’alt, mi la viitoarea inedingT. st se nrezinte bsdşet re-gslat. Asksltînd anlikagiile. date dc D. Ministrs al finangelor, zice D. Otetelimeans kt în snele ka-zsrî vede kt D. ministre are drentate, mi kt se s-nemte mi D lsî. Beîzade Dimitrie Gika, aszind aceste eksnresii dela kiar ranortorsl sekgiel, observr. kt daka D. Oteteleuieans ns.maî dsnt nsgine esnlikauii ale D. ministre, singsr deklart kt se snemte îd snele nsntsrî, atsncî ce lskrare a ftkst sekgiea? Ea a trekst renede assnra bsdgetslsî mi a intrat în so-kotelî nsmnî ks intengie ka st formeze sn akt de akszagie. Datoriea koinisiel era cercetarea bsdge-tslsî, mi nimik mai mslt. Ns mt sfiesk a intra în kontrolarea ori ktrii sokotelî, dar ks simtimentsl natriotik de nentrtinire, iar ns astfel. Dovadt kt sekgiea n’a lskrat de kît ks naţimt este kt avînd ne masa el sokotelî dela 855, le a trekst ks vederea, ka st se okene nsmal de resbsntrî mi natiml nersonale. Oare D. Hltirbeî ks ce drent a lsat 800,000 lei lista civilt ne kînd se nlimba la Vîena, ini gara era kotionitt de streini? daka sekgiea ar fi lskrat ks imnargialitate, nreksm ar fi trebsit nentrs onoarea mi demnitatea eT, srma st cerceteze so-kotelile >:e la 847 de kînd gara a încetat din drs-msl ei legal. Oratorsl cere a se înanoia lskrarea sekgiel ce ns m’a îmnlinit datoriea, snre a face sn ranort deslsmit nsmai assnra bsdgetslsi. D. Skarlat EregBlesks ka membrs al komisieî, voind st se jsstifice, zise kt sekgiea grtbitt a termina, ktt mai ksrînd, n’ag nstst face mai mslt de kit a arrnka o renede nrivire assnra sokotelilor m bsdyetslsi. D. Oteteliuieans silinds-se a artta nentrtinirea sekuiei, înmiit ktteva fante ale Kaimakamslsl Gika, nreksm lsarea şuitalslsî llanteleinion mi vînzarea ntdsnî, fante ne kare ns le a stins în nentrtinirea sa, dar tund a fost vorba de facerea bsdşetslsi, a trebsit st vazt ce are in bszsnar, ka st mtie ce noate keltsi. Daka gsvernsl îi va trimite sokotelile mi ne algi ani, ns se eksnt a le cerceta. A In fine. dsnt ce D. K. Kantakozino arttt kt ns se ksvine a mai reveni assnra snor fante treks-te, ci st ne snim îmnresnt la lskrs, D. loan Brt-tians, nrintr’sn ksvînt elokseut mi nlin de entssi-asm, demonstrt kt avem necesitate a ne nsne oda-tt ne ttrîmsl konstitsnional^ nrin srmare fokînd sn 276 !■' ! 84 4.178! bsdget trebse s* ’l sereetem în amprentele sale ka si nitim ne r&snsndere sîntem datori înaintea nagieî ne ne a Ales. Sekgiea n"'a fokst niniik, ini noi, di am trese neste dînssl tot- ks aseeami renezinisne, ar fi negremit sn akt kavaleresk. Dan* ancasta viind mi D. Katargis la ttibsn* foks mai întiiS n fremoas* naratte desnre a sa imnargialitate -j mi a noi srmi ziaind ki daka n 1 vom teme totd asna ka st n8 aiiînT.m vre o bi~bJ ats,ngi ns vom mai a-taka nisi o fante, ks alte ksvinte a voit s* arate ks Îs k rar ea komisiei a fost bani, kini ea ns n$tea intra în sersetarea sokotelilor de la 847. ni nsmai aselea ne i s’as trimis de la M. Sa, nreksm zisese mi D. Otetelemans. Kestiea nenstînds-se rezolva, se amin* disksgiea nentrs lsni Ja 8 ale korentei. .A treia zi dani nitirea snor komsnikagiî ministeriale, se înnens disksgiea assnra amandamentslsî D-lsî Britians; el nretinda ka bsdgetsl st se înanoeze la sekgie, de vreme ne nu s’a konformat ks mandatai adsntiii de a’l nerneta mi a da adsntriî toate deslsiuirile ks-venite snre a mti în konmtiinut ne trebse st voteze. Ks toate disksuiile srmate, ks toate îmnro-tivirile D-lsî Otetelimans, D-lsi Katargis mi algiî, mi ks toate eloksinteie aesvolttri ftkste de oratorii ntrijii sţînga, amandamentsl se nsne la vot, D. Katargis, ne oksnt nreraedinga, zise kt nine nrii-memte a se trimite înanoi la sekgie bsdgetsl, ks kare kin se va întîrziea nernetarea kamcril, st se skoale in sss. La aneste deslsmiri ne foks vîne-nrezidentsl, nrotestart Beîzade 13. Gika, Brttians, Bozians, Boeresks, mi algiî ne observară kt bisrosl kalkt regslamentsl. Ns este nermis nrezidentslsî a adtoga nini o observagie- dela sine, ni nsmai st întrebe kamera daka este destsl de lsminatt, mi anoi st niteaskt întokmai amandamentsl snre a’l vota. Konssltîndsse regslamentsl se konfirmart zisele oratorilor (msrmsrt general*), mi vine-rirezidentsl nsse la vot amandamentsl nrin skslare mi medere. Bisrosl konstatt kt a avst majoritate stîriga, înst ft-kînds-se sgomot din nartea dreantt, se ftks kontra înnerkare. Tsrbsrarea srmt ks fsrie nrovokatt fiind de D. Rernitesks, snsl din denstagi, Anesta nrin eksnresiî neksvenite, amerinjjt nartea stîngt kt voemte st nrelsnyeaskt lskrarea, iar ns se in-tereseazt ka D-lsî de natrie, snre a termina mai ksrînd, ka st se noatt dsne la msnka kîmnslsi ne îl amteantt, (emogisne general*). La anestea togi oratorii rtsnsnsert ks aneeami mtssrt D-lsi natri-ot al drentei, mi votîndsse amandamentsl D-lsi Brttians nrin anei nominal, ktzs ka mai toate aman-damentele din anea narte. Ora fiind înaintate se o-ttrî disksgiea nentrs a doa zi. Iatt kt mi aneastt medingt se netreks în galantariî, nsmai dinnrinint kt nartea stîngt ns e de gsstsl nelii drerite. Margî la 9 ale korentei, dsnt votarea konge-dislsl de natrs lsnî akvrdat D-lsî Skarlat Kregsle-sks, se deskise disksgiea de D. Katargis. D-lsi ia-rtmi nrintr’sn disksrs vrednik de admirat, voind st arate nentrtinirea sa mi esnlikînd amandamentsl denss de D. Bels, ners a intra în nernetarea sokotelilor de la 856, de kînd zise D-lsi k* sta* nener-netate. D. loan Brttians, nlin de ardoare Ka st kom-batt drsmsrile ne kare voemte a Kondsne kamera D. Katargis, lst.ksvîntsl, mi ks nel mai mare entssi1-asm artte kt ks kît D. Katargis ne fane liaradt de trekstsl stS, ks atît este mai de mirare ksm D-lsi ftks narte din toate anele gsverne, ne kare azî ne arate kt le-a binsit totd’asna. Atsnnî kînd gara gemea ssbt ninoarele streinslsi, kînd glassl ei era nt-bsmit, fiii şti kare îiuî disnstt azi lasrele virtsgii, îl îmntrgea vemmintele. Ssnţ 10 anii adtogt demnsl orator, stnt ztne ani- de Ktnd nrotesttm nekontenit în kontra anestsi jalnik trekst, mir D. Katargis vine asttzî tot ks anei trekst st ne arate kt- a fost sekolsl de âsr al Romîniei. mi -st nriimim ks okiî înkimî sn bsdget alkttsit dsnt kinsl mi asemtna-rea- bsdgetslsî de atsnnî! Ns, domnilor, zise D. Brt-tians*1 nimeni ns se teme de anei timn, ne kînd ds-mneavoastr* jskagî xora îmormînttrii Romîniei,-ne kare nrovedinga singsrt o sktnt din mîinele streinilor. Sîntem gata, domnilor, îfist daka voigi a fi Jmnargiali, trebse st înnenem nernetarea sokotelilor de la 847 de kînd gara -a înnetat d’a mal avea glas. De am în-nene de la 856. Kaimakamsl Gika ar fi mai tare de kît Balta-Liman; argsmentele sale ar ‘fi. mai valabile. Ilringsl Illtirbei a fost orindsit nsmai dsnt voinga a dot nster!ele violînds-ne drentsrile noastre într’sn kin însemnat, veni. Konvengisnea ka s-ş rtrMROVIIlA — 13 ne reintegreze. N* dar, va zine Gika, stnt kreagis-nea anestor 7 nsteri, kare v’a kemat ou «e voi ka st lskragi, ksm nstegi dar şt mt atakagi? urrngs IHtirbei, devenit la tron în virtstea snsi akt îjega dela Balta-Liman, 3 antragî nentrs kt a avst sn divan obmtesk. kreat de el, mi ka st zik mai bine kreatsrile lsî; înssinî D. Katargis a zis kt nine ar fi îndrtsnit st se onse, era nersekstat; nildt es e D-lsi. Asfel termint D. Brttians nerînd ka st se întokmeaskt o komisie nermanentt kare ns va ls-kra ka D. Otetelimeans, ni mai ks aktivitate, m i neste nsgine zile st se înftuimeze kamerii bsdge-tsl ks toate deslsmirile ners te, ini nentrs anest ks-vînt nronsse sn amandament Beîzade D. Gika a-dert la nronsnerea D-lsi Brttians, niî fiind kt se nomeni iartmi desnre lsarea Ilanteleimonslsi, ora-torsl zise kt Kaîmakansl n’a ftkst dektt a mdren-ta o ilegalitate fbkstt de nringsl Bibesks, ktm Han-teleimonsl era neatins de regslament. D. Boeresks nronsse ka st se sneaskt ne lîngt aneastt komisie înkt sna snre a nrezinta fart înte.rziere rezslta tul. Se onsse la aneasta oratorii drentei, D. Katai-gis mi D. Otetelinieansl; dar D. Kregslesks, inefsl kabinetslsl, nronsse sil alt amandament. ka ori kîte ssme keltsite rt» forb kontestare, st se treakt de lok la venit: nreksm lista nivilt lsatt deKaimaka msl Gika, gratifikagiile date, desntgsbirea kontrak-niilor de nointii, lista nivilt lsatt de nringsl Ultir-beî ne kînd se afla la Viena, 800000 lei dagi Ass trianilor nentrs formarea snei xarte a gtrii, iu alt. Se nsseit la vot snsl dsnt altsl amîndot aneste a mandamente, mi ktzsit nreksm se nreskrise de dreanta, îtmîind nentrs medinga viitoare a se vota amandamentsl D-lsi Bels, sssninst ks mare ardoaie de D. Katargis. late mi a treia medingt înkist, ftrt ka st se rezolve kestiea. De mi D. Ministre al Finangelor arttt nenesitataa d’a se xottrî soarta bsdgetslsî, ka st noatt lsa mtssri nentrs înnlinirea snor venitsri, fort kare ns se vor akoneri keltselile ansale, dar nartea dreantt ns voi ks nini sn nren st nedeze. Ea zine kt snre a foi ma bsdgetsl, trebse neantrat st atingt sokotelile anilor nrenedengi, înnenînd de snde îi nlane. în zadar se siltrt mai mslgî oratori din stînga a’l demonstra kt komisiea trebsia st se mtrgineaskt în mandatul ne î-a dat kamera, snre a esnlika nsmai bsdgetsl ltsînd kestiea sokotelilor kare este ks totsl diferifo. Kînd va veni timnsl a se oksna ini ks dînsa, atsnnî se va disksta. nefiind votate ks srgengt- ambele kestiî. Komisiea a-rtte kt neavînd timn a sc oksna serios, a arenkat o nrivire în treaktt, mi vtzmd în sokoteli nirnte ssme însemnate rtis keltsite în timnsl ktimtktmiei, nere st se întoarkt, Dar nentrs ne st ns se amine kestiea sokotelilor nînt se vor nerneta dsne ks-viingt, ktnl noate mai sînt mi alte ssme ne trebse a se înanoia? Asfel ns nsmai in’ar ktlka mandatsl, konfsndînd kestiea bsdgetslsî ks a sokotelor, dar înkt sa’r nriimi o lskrare innertektt. Komisiea n’a fokst nimik kare st lsinineze kamera ass-nra bsdgetslsî, skszînds-se nsmai ne linsa de timn, skszt, ns e auia? destsl de valabilt. Fe-rine de nait. Asta seatntnt ks riroverbsl nons- lar: nine ns Voemte *t frtmîrîte :toate zioa artilerie, a laboratorslsi artifiiii sekrete. a komîsii eksaminirii kandidagilor nentrs amnloiagi ai intendantsri mi mediiini ai armiei. O seksie, singulari în Minister velik se o-ksni ks trebsingele invalizilor. Dregitoriî snegia-le militare, ie stas însi înklinate ks Ministersl velik, 6Înt: K omis ia ssnremi militari de eksaminare mi insnekgia generali, nentrs instrskgia mi kre- .aA ioaonsO soaX - www.dacoromanica.ro y 277 mterea militari, ssb kare sti direkgia stsdierii militari. In nrovingiî sti administragia a statslsi mi litar ssb nosi ama numite ţleneral-Komandantsi i, ie as fie-kare alitsrate kîte o intendantsrr. kare kîi msemte mi kfartirsirea. Trebile mediiinale militare se kîrmsesk de sn stat major medikal al armiei, în a ksrsl firsnte sti sn general-mediks. De el denandi generali mediii ie sînt atamagi lîngi generali komandangi. mediii ssnremi, mediii de regimente, de batalioane mi iei de komnanii, kari togi sînt formagi în ambele amezstainte militare de mediiini din Berlin; akademia de mediiint mi xirsr-gie, mi institstsl de mediiini mi xirsrgie. Ilentrs ie nrivemte biserika militari, ea se kîrmsemte de sn nrotoeres kîmnenesk (militar) fie kare general komandangie are sn nredikator ssnrem, mi fie kare divizie are kîte doi nredikatori de divizie, kare togi aiemtia sînt ssnsrni Ministerisrilor de resbel mi al Ksltslsî. Afari de aiemtia in kanitalele iele mai mari mi în forterege sînt kîte sn nredikator (nreot) de garnizoni. (Va '.Bi-ma). Eforia ifenerah a Snitalelor Civile. Se ads^e la kBnomtinna nsblik’B kt Eforia, întrs îngrijirea sa nentrs omenirea suferitoare, a regulat ka în toate zilele la toate siiitalurile doktoriî resnektivî st dea konsul-taniile gratuite, adik’B sb rînduiaskT. legaturile mi doktoriile kuvenite fer’ de ninî o nlatB, în toate diminejgele. Direktorul Eforiei, G. Sion. .i — f ^acedono-Romăni. (Srmare). Rommeiute din Mauedono llalienetule Dania Traiam Romznemte Kiemare — Klemare1 * — Chiamare. .. iUllLffi kieraS — Me kliems —■ Mi ckiamo. ’ Te kiemî — Te kliemB3 — Ti chiami. Se kiamB — Se kliamB4 — Si chiama. Ne kiemBmu — Nb klieinBinu5 — Ni chiamiamo Vb kiemauî — Vb kliemani6 — Vi chiamate Se kiamB — Sb kliamB7 —■ Si ehiaraano. Murire — Murire — Morire. Durere — Durere — Dolore RemBnere — RemBnere — Rimanere. UlBdere — DlBdere — Şedere Turnire — Turnire — Tossire. Namtere ■— Namtere — Nascere. MBnkare — MBnkare — Mangiare. Bere — Bere. — Bevere, Bere. In, In — In — In. La, A — La, A — A. De — De — Di. Des — Dis — Dis. NBinte — NBnte — Ante. ■" ' ■* 1 Duub — DunB — Dopo. “ Bine — Gine Bene. RbS — Rbu — Male. Kumu — Kumu — Come. AtîtS — AxtBtu — Tanto. * Multg — Multu — Molto. ‘ InkB — NikB Anche, Ancora. Il8uinu — Iluginu — Pocco. Niii — Ne — Ne. ii? fu. Ama - - Akmi — Ami, 0081. Nu — Nu — Non. Anu — Anu — Ano. LunB — Mesu — Mese. SentBmBnB — SentBmBnB — Setimmana. Zi — Zi — Giorno, il Di. Luni — Luni — Lundi. 1 Dela No. 1 nînt la No. -7 si nronsjigi* ka Ita- lienesksl gl. 278 Margî — Margi — Mardi. Merksri — Nierksri' — Mercordi. Joi — IJioi — Giovedi. Vineri — Vineri — \ enerdi. Sîmbiti — Sirabiti ■— Sabato. D»miniki — Dsminiki — Domenica. Miine — Mine — Dimane, Mane. JToImîne — Iloimme — Dodo diinaue. Erl — Ieri — Ieri. L’altaierl — Laltaeri — L’altroeri. 8ni — 8ni — Uno. Doi — Doi — Dno. Trei — Trei — Tre. Ilatr» — Ilatr» — Quatro. Minei. — IJingi — Cinqne. Ulase — Ulase — Sei. III an te — ILIante — Sette. OntS — Ont» — Otto. Noii — Noi — Nove. Zece *— Zage — Diece. o sst-B — Sili s»ti — Cento. M ic — Niile2 — Miile. Fandamehtel ambelor limbi este komnss din element»! LatinK, Roman» mi Elin», diferin-xja yea mal mare intfe ele konsti în vorbele streine kare le ricev»ri de la streini k» ka-re aS stat mslt timn în kontakt. Limba Ro-m'Bn’B din Dania Traiani ar rivalisa la for-mosegi k» limba Italiarti, sora ei cea mai mare, 1-i» daka n» s’ar n»ne, firi» necesitate, kpnela ianonezi f) ne kansl bietelor vokale kare anisînd»-le skot sir ton gît»ral mi nasal 2-lea daki s’ar evita vorbele streine kari serv8 "în limba noastri ka al 5-lea roate la kar. Ambele limbi s«rori s»feriri m»lt; însi limba Macedono-Romini av« mi are nini azi o soarti foarte triste! Macedono-Rommil, de kînd s’a fik»t or-todoksi, în biserika mi mkoala lor domini limba Elini mi în koresnondingi limba Grea-ki, iar limba stremomilor lor e kondamnati de a servi ka val de ea usmal ka limbi de familie! La finitsl acest»! on»sk»l vom da o sksrti relagisne desnre Macedono-Romiiii a-cestsi sekol. (Va »rma). D. Kazakocm. DÎMBOVIflA — 13 I8N1S. în toate îutrenrinderile trebse si fie o kilissi, »n om kare kondsce. De ce dar si ne minm kînd am vedea mi în kameri ne cineva ki kondsce ne denstagî nrin demonstraţii!. ks mîna? Se noate întîmnla vre »n»l s»rd, ce-n’a îngeles disk»giea, mi iati jki demonstragia at»nci e necesarii llentr» destitsarea »n»I fonkuionar, Ioni aixitekgii mi inginerii de nod»rî mi mosele aS xotirît si dea »n banket, dar mal bine ar fi si’mî ksmnere kirni nentr» st»di»l sneciali»-tigiî D-lor. De kînd inginerii la noi nort sibiî, n» mal avem nod»ri b»ne. Întrebînd ne »n inginer de ce n» se na veazi «linele k» njatn mai mare, ka maî narnte? Se gisemte nrea rar asemenea niatri, îmi rasnanse j»nele; a degenerat mi ea ka toate l»kr»rile.—Se îngelege dar ki tot ama a degenerat mi mtiinga dv. X. X. URZICĂRIE. S’a inventat sn memtewBg debisrosl ka-merii: si dai konksrs mi si eml la sorgi cel mai invigat. Asta ns este glsmi; toate mtiin-gele dsni acest metod, le dobînmtl ka ori ce l8kis la lot, n»mal norok si al. S’a deskonerit nricina nentr» kare kame-ra n’a lskrat ama mslt, membrii n’ag fost se-rioml: gragie celsi ce observi aceasta; de ak8m înainte de sig»r ki se va îndrenta. Ka si fii orator b»n trebse si fii kel. Asta e »n sekret ce n» se noate esulika ka mi altele. Iloate ki’ml are origina de la Der mosten. El voind si devie om mare, se rase, îmi n»se stikle în oki, se skimonosi, mi n» euii la l»me de kît d»ni ce deveni orator însemnat, însi rimase tot kel. Fie kare om se zice ki are kîte »n drak mi »n Înger, nrin srmare kîgî -draci mi îngeri or fi în kameri? Mismaril folosind»-se k» nfilejsl deski-derii kameril, a» xotirît si’i ridice »n mon»-ment, konstreit n»raal de cişmele rente ale asdîtorilor ce vin în zadar si ask»lte. A In kameri linsesk m»lte l»krerl, dar nial k» seami natsrl nentr» deustagii ce vor a dormi, mi sn servitor ka si’i demtente la vot. No. 1 mi 2 si nronsnijL ka ItalieneskBl gn. Scigi oare nentr» ce adsnirile noastre elektorale, Hentrala din Fokmanî, ba înki mi mslte lskrerî, m»lgl nartikolari, în lok si meargi înainte, merg în anol? nentr» ce în-nr»mst»l merge încet, nentr» ce skoalele, teatre nagional, merg în anol? seini nentr» ce «nii Romml înanoiami se întsrni k» gind»l la Domniile înanoiame, la regimsl trek»t? seini nentr» ce Ministerel nsne în fonkgii oameni k» kare se servea» Ministerele trek»te? »nii vor nsn»nde ka si ne arate o mie de ka»se noliticesce mi fiiosoticeste. Eroare, nimik de acestea. Ka»sa s’a aflat, e simnli, citigl kilindarsl an»l»I 1859, al 1»! Kazamia mi vegi citi aceste vorbe: Anol" actesta este în zodia fliakdl&I. Joi la 11 Isnie, denstagil din dreauta n» a8 venit la Kameri, a8 sărbătorit ne 11 Isnie. — Gazeta Rominsl a nisk»t, gicigice? — O oninisne nsbliki? — N». — O Rominie? — N», n»! — O armonie între Romml? « — N»! n»! n»!... »n gingar! IJingarel merge foarte bine. IJingarel are si de\oreze ne Romm. ' • i Jn zioa de 9 Isttis, 1859. Koribiî sosite demerte • • „ uornite demerte . • ' i! Vanoare sosite • • • • llnaila. în zio a de 9 fsnis, 1859. Koiibil sosite înkirkate . • „ demerte . • • n » nornite demerte • • H # .. Vanoare sosite . • • • • nornite ... - Braila. în zioa de 10 Isnis, 1859. Koribiî sosite demerte. . - ■ „ nornite înkirkate • • „ demerte. . • • Vanoare sosite....................... „ nornite .... IIREI£8L I1RODSKTELOR. Galaţi. în zioa de 8 Isnii, 1859. Gn» kirni» kalitatea I, kila de 180 „ » a » - 15^ n arnist . • • .190 Sekaii . ■ i‘ . . 85 Iloremb ..... 100 Orz» ..... 90 în zioa de 9 IsniS, 1859. Gn» ,kirni» kalitatea I, kila de 180 » n n B, „ „ „ arnist. . . . 4 4 2 1 3 2 3 3, ‘U 2 6. 3 4 1 Sekari. Iloremb. Orz . 155- 190- 85- 100- 90- Ibraila. în zioa de 9 Isnis, 1859. GriS ciakir, kalit. I, kila de M»nte 190-n, „ „ Kalafat 160- n n n kirni» „ Sekai’i . Iloremb . . Orz . .. , Fasole s»ta. Mei» . . I, 130- 80- 95- 90- 42- 80- -195 -180 -205 - 90 -101 92 -195 -180 -205 - 90 -101 - 92 -215 -185 -170 - 85 -110 - 45 Braila. în zioa de 5 Isnie, 1859. Grî» ciakir,.kalitatea I, kila de Mente 170-IR n Aflim ki ne trekst se da de Ia Stat o mie galbeni ne an nentr» k»ltivarea florilor din HimmegiS, ak»m îngelegem nentr» ce streinii se nriimin în kanitali k» flori. — S’a întirit, arxon voinice! — S’a întirit, arxon logofete! — Si mal înkrezl în Tsrci! — Si mal înkrezl în Nemgl! — Ne mal nmine o suerangi. — Î5nde? — Snre Fokmanî. MIŞCĂRILE ÎN PORTURI. Galaţi. în zioa de 8 Isnis, 1859. Koribiî sosite înkirkate . . . „ demerte . . . nornite înkirkate . . . „ demerte. . . n n n ii „ kirni» Sekari. . Iloremb. . Orz. . ,, Fasole s»ta oka Mei». . . UI. , Kalafat 1301308095804280- -180 -140 -140 - 85 104 - 85 - 45 BOURSA. Vieiina. Iunie ,0/i Mataliques Nationalen Bankaktien Kreditatien Angsburg Londra . . 60-75. . 65—90. . . 770. . . 153. 124-75. 144—75. P In 6 lecţii (le cîte o oră. Ilpin metod»ji§ mea ceas nos noate opl-cine, fie-’î skpiepea kîts de »pîtB, st, doEÎndeaskî. skpie-pe fpsmoasii mi tot d’odate penede, în 6 .lekgil de kîte o opt. K-L.iitopii not nsa aceste mase aekţiisni, âsm natcepea aop în 6, 3 sas 2 zi.ie. Dopitopiî se Bop înkpeainga în toate zi.ie.ie, de aa 9 ope de diminea-gi. mni aa 6 ope seapa în aoksinga mea, Oteasa Fieschi No. 19, saiga llleaapiaop, desnpe pessatate-ae doBÎndite, atxt upin komnapagie kit mi npin a-testateae maî msatop noniaî, fonkuionapi uscaici, ko-mepciangi-mi kiap aa onopaEisasî Stan maacopgene-paaS aaS skoaaei de medicint mi de mipspgie de aa Mixai-Bodt. Snpe maî msati sigspangi a nsBaiksr asi onopapisa mBig-tspei n» se naitemte dekit ds-ne ce s’a dosîndit fBgT>dsita dieicie; aceasta e cea maî Bsnt doBadi desnpe esceaenga metodei. _________________________________X. I, Eaox, kaAÎgpaf. Tinogpafta Nanioncui a asi Iosif Pomanoe iui Komn.—Strada Nemueaskx, Xans Germani, No. 27. _ www.dacoromanica.ro