ANUL I.
1859.

MIERCURI 10 >™0-
Aceasta foaie ese de doi* ori ne s'&nt'Mnîm. Miepkspea iui Sini-Bita.
Ilreijsl abonaiuents-tsî neutra an ană 24 $f. Ilentva ’/s „	12 „
Trei lani. . .	6 „
O linie nentra anon-sari se va uteti ka 30 n.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTEIIAIIĂ.
Abonania se fave la libnria Chist. Ioanina et C-ia Romanov strada Linskanilor, iarnrin distrikte la D. secretari ai Administrăriii ini la koresnondenjjiî Ii-bn*riei. Ori ne abonament trebaie nli*tit în-dati» ka sabskrierea
Hedactoifi responsabilii DIMITRIE BOLINTINEANU.
digisne, îij fine se zice kt s’as xotirît ka te-krsl st rtmîe în starea în kare se afli, nînt kînd se va liniuiti Estona \ nsterile beligerante vor nstea atsncî în akord st ia iiarte la deliberagisnî nrealabile investitsriî. Mai nain-te de a cerceta daka mal not avea lok asemenea nretekste, mai nainte de a esantina sko-nsl Ssblimei rioru,!, amînînd îndenlinirea Bnei
rea ne deassiira, adikt lloarta oksnt o no-sijţiie mai ssnei ioart în faut ks Romînia. A-!ceasta n’o tigidseuite nimini, mi nteî nretir.-Idem noi a fi egali ks Tsrcia, dar ks toate astea diferi nga nosinisnilor resnektive ns îm^ juiedikt ne Romînia de a fi sn stat SBveran m'i indinendinte, esemnle avem o mslgime de
I statsri în Esrona, kare de mi mini în nresen-
ti o o lfAn:
oînl 1 i V\ nvA în t AO fit	fntlT)llPpP!l
PRINCIPATELE - UNITE.
Bucureşti, 10 luniu.
ResbeM Italiei este bubI din acelea kare, atît nentrs mtrirea mistenei ce-mi nro-nsne, kît mi nentrs valoarea sa nronrie, merite st atragt nrivirile tstslor nonolilor, mi în narte, ale Romtnilor. Deja mai de la toate nauisnele ce-mi kred sn drent la viagt, la onoare, la glorie s’as dss din jsnii lor o-figeri st stadie la aceastt skoate vie a tentelor arta de a-mi antra natria, drentsrile mi liberttgile. Grecia ea înssml a fbkst o zi de strbttoare din zioa ktnd sniî din fii sti a nornit snre teatrs resbetetei.
Italia a satetat ks ţericire togi aceşti tri-mioil ajsnrni akolo, ssb stindardsl Jiagionali-tegei fie ktrora. Okii ei aS trebsit st esa-mine ne toni acest! nonolî, ne nrin a lor venire aS dovedit kt sînt demni de viagt, în toate aceste ajsngerî a trebsit st kaste stindardsl acestei nonol romtn nentrB kare Italienii a& kombttBt în Krimea, acest nonol fra-
se Bmnle de lakrimî!
în adevtr, nimeni de la noi ns a nlekat înkt st meargt la teatrs resbetetei st înve-ge kBrti se antrt mi se libert o natrie. Sta-tsl noate st ns aîbt fondările necesarii ka st le sakrifice nentrs aceastt nobilt între-nrindere; dar sînt mslgi kare ks fondsrile lor nronrii sas ks lefile lor, not st esekste a-ueasti fi'smoast ksgetare.
Timnsl ne are st vie va fi greş, acea-stt nagisne Romtnt va nleka kansl ssb js-gsl antsttor al streinslsi, dismrînd ks rsnii-ne nentrs tot d’asna din viagt, sas va trebsi st-mî kstrtnere libertatea sa ks armele în mini. Neantraf ori kare ar fi Romtnsl ne va avea înkt inimt mi în aceastt inimt ktt de nsgin amor nentrs natrie mi libertate, va ks-geta nentrs sakrificele nobile ks kare se do-btndesce ssnremsl bine al liberttgei. Dar ntnt atsnci ns trebse oare a învtga ksm se fak sakrificele nobile?
ijeî ne vor merge la skoala tentelor vor merita- de la natrie^ fanta lor va rtsfrsnye a-âsnra gtrei; tot ne ea noate st aibt de stre-lsnit, gara va fi ltsdati nrintr’înmiî; în Es-rona. Amar acestii nagisni daka ns se va afla nimeni st îngeleagi acest adevtr!
Despre învestitura.
Diferite nsvele s’as komsnikat în nrivin ga investitorii: snele ziare as zis kt s’a a-kordat ks oare-ka’:e kondigisni, altele kt s’a dat simnlt, nentrs kt renresentangii nsterilor garante n’as voit st nriimeaskt nici o kon-
obligagisnî la kare o keami litera traktate-lor, st vedem ne înse.mneazi investitsra. A-ceasti eksnresie derivi de la. ssbstanlivsl latin investit ura, komnss de nrenosigisnea in (în) mi zicerea vestis, vestitus sa§ vestimen-tum- (înbitktminte) mi însemneazt îmbitkat. Ks sn drent legitim (in rei possessionem inducere saS rei possidendae legitima traditio, Ciceron Jnv) Dar oare ks acest drent ne-îmbrakt lloarta? Ns negremit, nentrs kt ea ns vine de kît a konstata esistenga xlrentetei ne avem de a nsmi ne Stuiînitorsl nostrs. Investitsra nrin srmare ns mikmoreazt de lok ssveranitatea noastrt, ui servi nsmai snre a dovedi o legitimi tradigie kt ne am bsksrat tot d’asna de acest drent inviolabil. Bitrînsl Mircea kînd kauitslt ks lîaiazet 1-is Ia a-nsl 1393 stinsli la art. 1 kt Dara Rominea-skt st se gsverne dsne legile sale, ks dren-tsl de resbel mi nane. Ori kare ar fi celelalte eksnresii trsfame ks kare Ssltanii dsnt stilsl oriental se servi în limba lor, ns noate nimeni ttgtdsi kt o gart ge’mi ntstrt dren-tsl de resbel mi nane, r.s e3te nici odatt bi-rsitt, ui nsst nsmai într’o stare de amiuie, sa8 cel mslt de ijrotekgisne. Aceasta se kon-statt mai bine nrin art. 2-lea snde Baiazet se obligi a resnekta teritorisl Romînieî, nînt într’atît în kît nici ne ssnsmii sti ce ar îm-brtgima kristianismsl st ns’I noatt reklama. Daka dar Baiazet, de kare tremsra Esrona ne acei timni, nriimi asemenea kondigisne, noate ori cine îngelege kt JXara Romîneaskt n’a ns-tet fi ssnsst, ktci atsnci n'ar fi avst lok o asemenea kanitslagie. Toate basa celor ce sssgin din kontra, este nlata de tribst. Ns trebse msîtt filosofic ka st îngeleagi ori cine kt nimini n3 se angajeazt Ia sn servicis firi o rekomnenst; ama mi lloarta îndato-rînds-se negremit a ne nroteja de enimicii din afart, a ne garanta drentsrile tradigionale mi a lisa liber ne ori ce Romîn a se nre-smbla nrin Tsrcia dsnt komercsl sts, ftrt a nliti uimik, a trebsit ka Statsl st se îndatoreze a’î da ceva drent toate aceste servietele.
în kanitslagiea tei Maxomet II-lea de la 1460 -se esnlikt maî ltmsrit serviciile ce se lîndatoit lloarta a face Roniîniel, adikt d’a o jnroteje mi a o antra kontra ori ksi, ks sin-(gsra kondigisne de a’î reksnoamte sn drent d.e ssnremagie mi a’i nltti zece mii galbeni ne an. Aci s’ar ntrea kt se skimbi rolsl gtrii. Inşi ns ^ adevtrat, ktci zicerea ss-nremagie n’are altt însemnare de kît nsne-
ksvîntslsî. De vom cerceta aksm mi trakta-tele inkeiate de Moldavia la 1513 mi 1529 ks Selim l-is mi Soliman 1-is vom vedea kt Romînii srmînd aceeaml taktiki, nici oda-tt n’a înstreinat cel mai mik drent, ci din kontrt mi-a asigsrat tot d’asna indinendinua nngionalt. Diferitele îmnrejsnri kare as de-ksrs în srmt mi kare a8 adss assnra TJrin— cinatelor mai mslte nenorociri, adesea oksna-gii, ns not de lok sltbi validitatea vekilor traktate; ele înaintea Esronii, înainrea dren-tslsi nsblik se konsidert inviolabile ml im-nreskrintibile, nentrs ki tot ce se face nrin sforgt, atît dsnt legile civile kît mi nolitice ns noate konstitsi sn drent nentrs nimini.
Aksm kt am vizst însemnarea zicerii in-vestitsrt atît dsnt nronrisl stS îngeles kît mi dsnt traktatele noastre, nstem lesne în— gelege kt refsssl Ssblimei Ilorgl ns noate avea nici o însenmitate, nentrs kt în vekime investitsra era necesarie ka st se konstate eksistenga drentsrilor noastre rai garangia ce ne era lloarta datoare, dar astizi kînd aceste drentsri sînt reksnoskste de Esrona în-treagt, astizi kînd garangia lor se baseazt ne Konvengienea celor 7 nsterî, maî nstem oare avea vre o necesitate de acea investitsii ? La ce ar servi ea? Ns vedem nikteri ssve-ranitatea noastrt atîrnatt de investitsn; ns vedem nikteri zikînds-se ka la kas de a ns se akorda, alegerea noastrt st se ansieze, ci din kontrt Boaita e obligate a o da în so-rok de o lsnţ. Termensl s’a îmnlinit înkt de la 5 mi 24 Fevrsarie, nrin srmare kema-rea în anoi a delegagilor nomtri de la Kon-stantinonol ftkstt de M. S. este nvea logikt, fiind de nrisos mederea lor akolo. nretekstsl din srmt al Ssblimii Ilorui de a gine lskrsl nreksm se afli nînt la restabilirea meii, ka atsnci st noatt iaitmi în armonic delibera, assiira kondinisnilor ce nretnide a nsne în ak-tsl investitsriî, este nsmai o zadarniki sne-rangt ka doan vîntsl ce ssflt va fi mai favorabil, ka st noate mi dînsa a5!!]! norni baU-ka ce de mslt a amorgit în nort. O asemenea snerangt ns se va realisa nici odatt, ktci ori de snde ar bate vîntsl, el ns va fi sra-gan, ci tot \înt, mi va trece ftrt a nstea face vre sn îts. S’as dss acei timni de barbarie, acei timni de kstronire, ne kînd dren-tsl era al cetei maî tare; astizi se desrobesk mi kiar acele nagisni kare gemeas nînt aksm ssbt jsg, dar st se mal ltngsiaskt acelea
te al eî; înst ns a vtzst înkt nriritre cel alni ajsnmi fiii Romtniei, gii okii ei a8 trebsit st
www.dacoromanica.ro
l
272
\\U
DÎMBOVIHA — 10 I3NIS.
±jm
ale kiror drentBri sfinte datează de sekoli sitagi ? Ns, asemenea snerangi n5 se va rea-lisa ne kît timn drentatea va mal esista ne fa na nimîntsisî, ne kît tiran Romînsl va fi tot Romîn rai ne kît timn el ns va sita kt strt-bsnii lsi mai bine nreferart moartea de kît sklavia.	-
B. Uetroni.
Kîmnslsng, 3 Iunie 1859.
Domnsle Redaktor,
în No. 64 din- Dimboviga nitim aneste rsndsri: „Doi lskrsri ne trebse: snirea ssb nrinninele de astizi rai revissirea vekilor noastre xotare ks Asstria, revissirea fraktatelor în-keiate între Tsrnia mi Asstria, nrivitoare la Ro-msniara krezst dar de datorie, nentrs ls-minarca anestor doi ssjetsrî imnortante, a ner-neta kare as fost xotarele adevărate ne des-nirgeas ne Romini de Asstria, rai ne tratate esistt între Tsrnia rai r Asstria relative la Romini.
De o kam dată vois vorbi de xotare, mi în alt artikol vom vorbi de tratetele asstro-tsrne.
Bine voigi, vi rog, a da nsblinitate a-nestor artikoli, fiind de sn interes nagional.
Al d-le K. D. Ariuesks.
I!
OTARELE KOMĂMKl RUSI'iiK AUSTRIA.
Eati ne aflăm desnre aneasta în mal mslte xrisoave.
I.
Xrisovsl lsi Neagoe Basarab, din ansi 1520 (7028) Islis, dat în residenga Tîrgovi-rateî, rai tradss din grenerate.
„____ De aneia am îndrentat rai otarele
msngilor anestor doi nimintsri (Rorainia rai Transilvania) ka si se raţie, de la ana Olts-ls! ntnt la Rsraava, snde merge Bratova desnre răsărit rai intri în ana Ollslsl; iar desnre anss, snde ksrge rîsl Ursdov rai Abad, rai se varsă în ana Oltslsi, rai se string toate la vadsl kare este din sss de Kiineni, rai de akolo la gîrla Vadslsi de la.obîrmie (isvor); rai de la stîlnsl Neagslsi drent la vadsl msn-telsî Negrs; rai de akolo tot nrin vîrf ntnt la Ueatra-Albs, mi tot ne vîrf ntnt la ksl-mea msntelsl Ustrs, rai tot ne vîrf nini la Dealsl Banslsî, rai de ani tot ne vîrf nini la msngii nsmigi Vsrsstsra Vadslsi\ rai de akolo nini în msngii ne se nsmesk Sagesl, rai de ani la msngii Skiroota rai Dregstan rai IIal-tenod rai Soremtele, rai de ani la msnnii ne se nsmesk Talbeniî mini rai Talbeniî mari. A-nemti msngi togi se întilnesk la ana Lsnsm-neskslsî. Illi de la anei iusngi iariini nini la msngii nsmigi Manidegia, nentrs kt aneniti msngi se întilnesk ks gîrla Sasslsî; rai ia-rnmi la gîrla Sasslsî ne Migsri, rai nw la msngii ne se nsmesk Groana mare a Ana-degiei] mi de ani la msngii Kraksl Sksrtslsi, anoi înşirai! Sksrtele, anoi msngii Vranei, ano! msngii ISedegia rai msnnii nsmigi Lesrdele, rai msngii Msrarslsi, rai msngii Zaxnevieî, rai msngii Tstila. Ilentrs ki se întilnesk anemii msngi la a doa ani a gîrlei Sasslsî, la lazer, mi de akolo la virfsl msngilor ai Olanslsr, rai de la aneia tot ne vîrf nini la msnnii 0-lanslsi mik; uii de ani tot ne \irf snre anss nini la msngii Jleatra Albs; rai de ani tot ne vîrfsl msntelsi nsmit Kraksl Mixikslsî rai
msntele Ksnensl; rai de akolo tot nrin vîrfsl msntelsl nsmit alifKrakslsî (neatra lsi Krais ?) rai al msntelsi Lambambe, rai msntele învslsita, rai msntele Bogdanciţsl rai msntele Brasks. rai msntele Brasksleiţsl mik: rai msntele Vîrfsl Ros; rai de akolo tot nrin vîrf nini la msngii ne se nsmesk Ilriilansl în Ueatrs, rai msn- \ gii Rezigia; mi tot ne vîrfsl msngilor nsmigi Stritii, rai tot ne vîrf nins la Gîrla albi.
„Fiid ki ini nentrs aneratia astfel as în-drentat neraeraii kraislsi Jians, al Ardealslsi, îmnresni ks boarii Domniei mele, nitagi mai sss, kari as nss semne la xotarsl msngilor rai as desnirgit msngii Rominiei de ai Ardealslsi, ks dreanti sokotingi rai dsni dren-tate, nentrs ka si fie anest araezimînt ne-strimstat rai firi disnsti în veni.a
n.
Frontiera Asstriei desnre Banats, este intrat! în nimîntsl Rominiei ks ninnî mii stin-jini, în moniia Breraniga a mănăstirii Tisma-na, ds:i! ksm a nrobat’o D. K. Rimnineans, inginer xotarnik nsblik, ataraat ne lîngi mi-nistersl ksltslsi.*
Aneasti kilkare se învederează.
1-is Din xrisovsl lsi Mirnea nel bitrîn, (a kirsia dat! e ratearsi) rai nrin kare se arat! otarsl moraieî Bresniga desnre Dsnire, ziki.nd: mi Dsnsrea din nadinea Oreavei nins la nodsl de sss (dinkolo de Orraova vekie.)
. 1-lea Din xrisovsl lsi Vlad W, ks data 6947 (1937) Asgsst 2. în kare se zise: mi Dsnsrea, din nadinea nskslsl nsns în olarsl Rs-meaveî, mi Elxoviiţa toats mi Ilsrovsiţsl.
3-	lea Din xrisovsl lsi Mirnea IJ ks data 7055 (1547) IsniS 2, în kare se zine: mi Dsnsrea, din nadinea nevilor (Oreavei) nsns în nodsl de sss; rai Vodiiţa mare (azi, Baxna; noi stininim ne ksrssl ei o narte, rai Asstria do! nirgi) de amîndos nsriţile, ks nevii mi ks livezile, mi ks tot xotarsl; mi Elxoviiţa mi lfs~ rovsiţsl, mi ks toate silimtele. “
NB. Re ksrssl anestor doi ane, ka rai ne Vodiga, Asstria stiirsneinte tot dso! nirgi rai noi o narte.
4-	lea Din xrisovsl lsi Antonie Vodi, ks data 7179 (1671) Islis 3, în kare se zine: kslksndsse de la o vrenle înkoauî xotarele iţs-rei mi ale momiei Bremniua de kstre Ternii din Rsmava** Antonie a reklamat nrin adsnarea gi-reî la In. Roarti, dskind reklamagia la Kon-standinouol snsl din boerii divanigî; dsni kare s a trimis sn Aga îmniritesk ks trei ka-dii kari, nernetind otarele girei desnre Bresniga, ks mai mslte mirtsrii de Tsrnî bitiini mirginaraî, oameni de omenie, as reînfiingat vekile otare ale Rominiei, aritind desnre mo-iuia Bresniga srmitoarele semne.
„Illi xotarsl ss se mtie, de kstre Rsmava, snde se înnene sksrssra Usrovsiţslsi, (Tassnra snde a fost olar neatra bstrsns■; mi de akolo, drent la bsile kalde (Mexadia) din sss, în ana Herna; mi a nss aksrn treikadii iar neatrs otar. un iar ne sksrssra Usrovsiţslsi în jos, nsns în ana Vodiiţer, mi nre Vodiiţa în jos nsns în Ds-nsreu.
In doksmentele nrenedente zine de amîndos nsriţile rai în aneasta nsmai nini în Vo-diua rai Dsnire: neea ne araţi kilkare flagranţi : azi biile kalde dela Mexadia, kare ki -dea ne nimîntsl nostrs, sînt ne nimintsl A-sstriei, în denirtare de frontiera girei ka la
* Aseste notige ne ssnt komsnikate de amiksl nostrs D.‘ K. Rtnini'ieans.
tje se vcunemte ks moinia Bresniga.
vr’o 5000 stînjenî. • Asemenea s’a sssrnat rai loksl dintre Bran (lingi Braraov) rai nsntsl ţlsvala. Jsd. Msranel.
5-lea în fine, în tratatsl de la Sistov,’ din ansi 1791 Asgsst 4, dintre Tsrnia rai Asstria, nrin kare Roarta di Asstriei OrmoATa veke drent skimb nentrs inssla Adakalis se konrinde ka: „desnre nartea Valaxiei, Tsrnia ss dea Asstriei Ormova-veke, rsmsind rîsl llerna ka otar între Asstria mi Tsrnia. “
Asstria a kilkat tratatsl: fiind ki Rer-na este azi denarte de frontiera Rominiei ka la 5000 stînjenî, ksm am zis.
Denartamentsl ksltslsi a renortat la 1851 Islie kitre Domnsl RItirbei rai la 1857 kitre Kaimakamsl Gika; însi a rimas IskrsI mort.
Kredem ki gsvernsl de azi va reklama nimîntsb kotronit ne nedrent de Asstria, rai kiar kontra traktatelor asstro-tsrne.
>,	.	K. D. Ariuesks.
CRONICA.
Misisnea generalslsî nrssian Wilissen la Viena este ksnosksti. Se snie aksma ki trimisul nrssian voieşte si konvingi ne kabi-netsl Vienei desnre simtimentele amikale ale nonolslsi nrssian rai ale ksrgei din Berlin kitre Asstria: simtimente kare, de rai ns s’as manifestat ks mai mslti reservi de kit ale altoi' State germane, sînt însi tot asemenea de sinnere. Ijleneralsl Wilissen ar fi înnerkat si desfiingeze temerile ne ar fi avst kabine-tsl Vienei ki ar nstea a se rini relagiile ne i le bsne între Hrssia rai Asstria; stirsind ks mslt takt si îrikredingeze ki demonstragis-^ nile în favorsl Asstriei kare îmi iag isvorsl într’sn snirit de ostilitate nentrs Frannia, tre-bse kiar nrin aneasta, si insnire mai nsgini îukredere, ki toate mimkirile iiitimame. sim-timentelor snor State not fi ssnsse la nisne renezi skimbiri. Trimissl nrssian a reînoit înkredingirile, date de mai mslte ori, Iii Hrssia ns konservi în fagi ks Asstria nimik din anei snirit de rivalitate ne s’a kistat Si în-vieze în înnrejsririle de fagi. Anest trimis s’a ginst mai mslt a fane si reksnoaski gsvernsl Asstriei ki toati inigiativa ar trebsk si se lase nrssiei nentrs lsarea raissrilor în konjektsrile de fagi, ka si înnlineaski toate obligagisnele naktslsi federal rai a’i reksnoa-sne drentsl, de a jsdeka din minstsl ne ar nstea Isa missrî, Anest trimis mal avea în in-strskgisnele sale nele mai kildsroase reko-mandagisni de la gsvernsl siS kitre ksrtea Vienei assnra moderagisnei ne trebsia si dik- ‘ teze nsrtarea sa. Firi a xotirî neted kare ar nstea fi konnesisnile ne s’ar konsilia si faki Asstria assnra kestisnei italiene, trimissl nrssiei a fikst si se îngeleagi în destsl, nentrs de o kam daţi, ks at'ta aktivitate nre-narat de nrssia, snde ar fi nstingi d’a relsa negngiagisn le, tiebsinga d’a akorda nolitinei gsvernslsi frannes ne toate anelea ne ar fi komnatibile ks onoarea rai seksritatea imne-rislsi asstriak, giind sokoteali de modifika-gisnile notabile ne ar adsne resbeisl. Asstria a deskis la toate aneasta srekia sa ks vie nlinere.
Vom vorbi ainî rai de nota nirkslari a Rssiei kitre agengii dinldmatinl ai Sii; iati simgsl ei.
Ilrinninele Gorneakof înnene nrin a ads-ne aminte grija ne întiisl simntom al nreseî ne se manifesta, sînt kite-va lsnî, i a nrini-nsit. De la înnenst, de la întiile semne nre-
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIflA — 10 ISNI&
273
vestitoare ale komnljkanisnelor, Rssiea a fo-kst tot ka st îns'jiinjjeze, la timn, mi snde se ksvenea, tot. d’odafrB, nrin konsilisri de natalii st krsiie ne Esrona de nisne dureroase sgsdsitsri. Kabinetsl de St. Iletersbsrg re-kanitsh., într’Sn stil konnis mi înalt, îmnrejs-rtrile grele, în raijloksl ktrora îrantratBl A-lesandrs, neaskslttnd de ktt dorinua sa st skane ne Esrona de kalamittnile resbelslsi, nronsse snirea snsî kongres Esronean, ka st regsleze difikslttnile intre Frannia mi Asstria, aurono de Italia. Ilrinninele Gorneakof ara-tt toatt mtxnifea ge a resimuit ssveransl sts, desnre neresmirea ksyetelor sale. Et-
nie ini nomnieri ne a§ fost în aknia de la Ka-sarma Snirei în ansi 1848 kontra Tsrnilor, snre a se a'mnloia nei nestrikani mi a st da nensiî mî nele nenesare snre viejjsire nelor rtniijî, vom reveni assnra anestsi ssjet. îndatt ne se va tintri dekrelsl în monitor, lltut atsnnl felinittm ne M. S. Domnsl desnre ini-giativa lsatt întrs aneasta. Era timn st se în-ksraşeze aiest frsmos fant de vitejie mi na-triotism, maî ales kt nţl^b asttzi fanta ksra-yioast a nomnierilor a fost anrinst kiar de o-svernele romtne ka o krimt.
O	*	"
Rtnirile srmeazţ nrin distrikte, se zine ka mi ne trekst; M. S. Domnsl are st tri-
rt a ktsta kassele, ftrt a . esamina ksviu-[mijit uei maj kredmniomi adiotanni în toatt
nara st strtnsi nltnşerile neferi'iiijilor ntranî ne vor fi nrada fonkgionarilor nelor rtî. Sne-rtm kt ks anest mijlok, ftnitoriî îmî vor maî notoli nofta de mtnkbre anti- konstitsgionah., ktnî nstem a le zine de asttzi kt lskrsrile ns as st se maî ea în glsmt, mi ostnda nelor idovedijyjî vinovanî va fi severt.
Se snie de sigsr kt im Iloartt ea sings-rt ar fi ktstînd nrin toate 'kinsrile st dea in-vestitsra, ftrt kondiijism ninî sna. îmnlinea-skt-se mi aieasta; îust nentrs noî vom zine jntotdasna kt investitsra ns este alt dektt o kestisne de formalitate, de etikett.
tele kare a8 nstst sili ne Asstria st strei-neze snerannele de nane, a naralîza silinţele de îmntnisire înnerkatt de nsterile mij-lonitoare mi a nsne nronessl în soarta res-belslsî, kabinetsl rss, se mtxnesne mi Ass-tria a lsat xottrîrea estremt de lsntt, al kt-riî ressltat nimeni ns’l va nstea skimba. A-nest kabinet ns asksnde ssntrarea sa. Sn asemenea simtiment ns a fost ninî odatt al sts, dar viile sale ntreri de rts, vtzînd kt stt-rsinjja lsi nentrs ntstrarea ntneî a fost, în snele loksri, rtS sas nsjiin anrejjsitt; s’ar fi abginst de ori ne nas, daka Rssia nstea, în asemenea îmnrejsrare,, a da maî mslt lok a-morslsi sts nrouriS rtnit mi a datoriilor ei de nstere mare. Ilriininsl Gornakof deklart kt rtmtnea Rssiei o misisne a înnlini mi s a oksnat st înnlineaskt: era st mtryineaskt ne ktt se va nstea teatrsl resbelslsi mi a mtntsi restsl Esronei de o konflagragisne a ktrsi sftrmit este neksnoskst; sntimîntttoa-rele rele ne s’ar fi nstst abate în Esrons, sînt învederate. Kabinetsl Rssiei îmi nronsne a a-jsnye la gelsl ka st întoarkt dsnt kontinent aneste rele kare, de s’ar- înttmnla, arkommo-mite rts ns ■ nsmai interesele marilor nsteri, dar înkt ne ale sale nronrii mi nele mai Ultime. Ilrinninele Gornakof aflt esnresisni frs-moase ka st arate dsreroasele stăvili ne sn resbel ar nsne la aneastt mare lskrare de reforme «ne se fak in sntrs Rssiei; mi ka st esnrime solinitsdinea nartikslart a îmntiats-tslsi nentrs ntstrarea ntneî. Rssia ns ar fi avst tearat de nimini, în srma esnlikagisne-lor ne a dat Frannia assnra nrogramii noliti-nei ne voiesne st fakt a trismfa în neninso-la Italiant; dar neea ne se trene în IJermania de maî mslte lsni este în natsrt a se fane st se teamt kt sn resbel yeneral st ns vie a ktdea ne Esrona. Aini ni
OIDEIE
DESPRE
ARMAREA ŢĂRII.
kot adsne aminte manifestagisnele iîisemnt-toare ale Gsvernelor JJermane; esaţiei-agisni
I.
(5rmare.)
„Illi kare jsne ks inimi de Romîn, nstea si se gie kontra atragerii magnetiie, aiestor vorbe de fok; din înfokatsl nient al jsnelsi adorat, noet ne msr nrea timnsriă nentrs armata Ilatriei sale. Togi js-niî de inimi, togi kari aveaS simg nagional, ba raslgi boerî mari mi mini sni lisan gradele lor ni vile ; orî le skimban ks nele militare; destsl, ki togi se întreieas si se înroleze, întrs kît smnlsii îndati la iei dintîis anei, rîndsrile armatei. Kom fragii mei de arme, veteranii armatei Romîne, ns vor sita lakrimile de bsksrie vie le am virsat în s-nire kînd am denss în kîmn, iei dintîig jsnmînt ssb frsmoasele noastre stendarde trikolore. Aiel entssiasm .general! ns’l noate sita niii sn militar de onoare! Armata noastn treks nrin mslte nerikole, es am srmirit, aii ks lakrimi de bsksrie, aii ks triste ini ferbingi lakrimi de sînge; nentrs ki no-sigiea militarslsi Romîn ns a nrea fost nresirati ks ________ flori. Dar amorsl ei mi dsiea nrea denarte, kît era
iniiuele Gona- n’aii S-E ’8it eS nB not avea nretenBie 8-E trek Je ’	'	'	' '	’ "	' ” ^	* A noi aieasta
skriitor al istoriei armatei Romîne. niii ns’mi are loksl aiii.
>«ai» ------------------ ----------7	.	~	Este lesne de îngeles ki, astizi ris mai noate
le la kare se lasfc de se tenbSie oniilisneaj^ vorba de o organisare militari a giriî (ab-antico), nsblik'B în IJlermania; mi- HS se disnensi» ajdsne kinsl ksm a esistdt, maî ’nainte de Domnia deklaia kl> toate anestea Iiot S^ dskl> la ka-1 fanariotiki; aiea organisare are a fi nistrati nsmai
tastrofe ne kaie toate gsvernele as interes a înl’btsra. Kabinetsl Rss esamini, kestisnea st snie daka, îil resbelsl Italici, yermania are sn interes angayiat, mi, daka anest resbel noate, nrintr’o narte oare kare, st atingt de inde-nendinijt ks demnitatea mi interesele konfe-deraijisnei IJLermane st nronsnijţ ks ţtgtds-ire, anoi invitt ne kabineteie IŢermane st nt-streze o striktt nestralitate; daka ns, grozt-viile lsntelor din Italia se vor .întinde neste toatt Esrona, ini Rssia nea dinttis, se va vedea silitt a interveni ka st.mi asigsreze interesele sale mi nrinninsrile we îmntratsl Rs-sieî le gine drent sakre.
Aszim ks sigsraniit kt M. S. Domnsl ar fi lsat de la sine ininiativa de a da ordin snre a se nerneta tojul anei soldagi de li-
nentrs istorie, ea se notrivea ks timnsl ei; organi-sarea a se faie notrivit nrogresslsî ie a fr>kst arta militari în timnii moderni, dar în tot kinsl România snneazi si fie tare armaţi. Aieasta o iere ne ^esitatea nosigiei ei nolitiie mi geografiie. O armaţi stititoare nrea nsmeroase, ar kosta nrea msltg,
lizi, dintre kare nsmaî la grele okasii si se noa i alege oameni nentrs garnisoni mi gsaide din^ isn trs:. Aieste trei kemirî si se regsleze: ka, dm -ia kemare o narte dane servig de trei ani în a tivita te,- iei-l-algl trei si fie liberagi a kasi fon ea i uir fin xrani, sokotigi ka reserve, ie la oiî-ie 'ema re si fie datori a se afla. ssb steag. A «oa emare vor sta la kasele lor viind nsmai nentrs îenetaiea eksersigislsi kîte 14 zile ne an, la loksri ie i se va destina, aiemtia afara de arme, ns nriimesk ni-mik de kît xrani ne zilele eksersigislsi mi la tre-bsingi, intri în datoriile kemiriî, l-i» kind se în-nirtimesk de o noirivi -mi de benefiiisrile aiestei kemirî. Kemarea a treia la kassri ekstraordinare si se keme ssb arme, mi atsniî nsmai la serviiisrî de garnisoni-, kînd mi aiemtia la asemenea okasii, nriimesk mele benefiiisii, ka mi iei de mai sss, însi mi ei si se adsne 14 zile ne an nentrs. ekser-sig? Tot ie este mslt de rekomandat este de a avea în mare niimir ofigeri bine învigagi de toate
armele.	.
,,Si sneram -viitorsl firi si nerdem timnsl ks trekstsl; niii sn edifiiis ns nrivemte trekstsl,
>ii viitorsl. Si avem inime, ki nsmaî îmenstsl se nare a fi gre»; dar ie a nstst algii mai slabi, de ie si .ns nstem mi noî? însi ferigi vi de ego-isms, ki el& srarnte tot ie ns vine de la ell». Noi Romînii si riimims ks inimi, in snire si uroeknm ks meali, ks îngelegere, mi daka ne konvingem ki rilansl este komnlekt mi nrsdent, atsniî la timn, si ns nerdem minst si ns ne nonrim de niii o nie-deki fie kiar nirsti de bsni, ii si eksekstim ls-krarea fin alts nartikslar interes dekit aiela al bing lsi komsns al nagiei. Illi Dsmnezesl nsteri va fi ks noi togi, mi va bine ksvînta fanta mi nagiea Ro= mîni.
„De am anskatde nrea timnsris ks aieste rîn-dsrî se eskssi, ki nentrs asemenea lskrare se iere mslti nrenaragie, anoi aii este vorba nsmaî de o ideie, kare srmeazi a fi desbitsti ks matsritate de birbagi nrsdengî mi bine ksgetitorî. Aleea ie ns ne vor binele, strigi în gsra mare: ki nagia noastn a msrit de mslt, ki IJarra noastn n’a data niii o. skînteie de viagi militari, de kîte ori a ks-trierat’o invasitorii; noi mtim ki aiestea sînt nlis-msirî neadevirate, ki nandsrimea noastri a kom-bitst resbelsri întregi, dar întokmirea lea rea mo-mteniti de la fanariogî, mi ne kare reglement n a regslat’o, a ginsts toati desvoltarea anirari nagionale.
„Vorbind mi nroiektînd de o organisare militari, ns este vorba de o armaţi ofensivi, aieasta ns este notriviti ks nosigia noastri, ii vorba este nsmai de o armaţi defensivi, dar nsterniki mi kom-nlekti, kare si înssfle înkredere mi resnekt.
„NoSi ne trebse o armaţi aniritoare girri ka si noati resninge ori ie ierkare veniţi din afara, snre a nsmai gisi garra deskisi de veri line se skoali, mi ka si nsmai devie ea vatra resbelslsi streinilor, nrin kare am devenită nrada kanriiilor lor mi kare si kezimsiaski tot d’odati asigsranga din lisntrs a girrii.
„Si arsnkim oki assnra Elvegiei ba kiar a Serbiei mi a Msntenegrslsi kare aiiî ssb oki nointri, în zilele de astizi a mtist si faki a se resnekta te-ritorisl lors mi a-mi anira nesfralitatca: mtim snriji-nsl ie avsra, ns ne lsim dsne gremala snora le’i lasdi în desfavorsl nostrs, destsl ki mi noi trebse a gine nestralitatea noastri, nrin resnektsl armelor; kare .bine organisate, ne vor faie deonotrivi tari ks Belgia, Sardinia mi Bavaria, mi ne va feri în viitor de a jnai deveni ziloaye materiale ini osnititori s-miligl, a orî kirsia oasne armat. Ama o nagie de-sarmati este nimik. O nagie armaţi este tot, armarea bine kombinati este viaga snei nagii.
„Roinînia în armaţi este skstsl aiuritor al Tsriilor, mi la togi velinii o garangi a linimtiî ns-
---------»	—	--------- ------>	-------1 f	~	O —----------------
mi ar linşi gara de mslte brag®^ iar fiind nrea re-jbliie; toate nlismsirile niskoiite de ri.statea ine-
•	1	•	1 • .	A. .1*1	1   " l     A _ , ... -- -	ţii < ,1^ M A aI a l   *1   M 1 A , * _
ÎS
■O
dssi ar deveni nefolositoare, ama îr. tot kiusl e de rekomandat sistemsl armirii ie, ar nstea fi ksles, din iei Ilrssian, Elvegian mi Amerikan, ka tot de bdati la trebsingi, si avem armagl ne togi birba-gii giriî, între 20 mi 45 de ani, firi de a linşi nen-iţrs mslt timn gii firi de neanirati trebsingi, brage mslte de la ksltivarea nimîntslsi mi a .indsstrii.
•Si lsim de esemnls: la tot Romînsl si fie dator a servi în arnuti (afara de kler) înnirgind servi-iig în trei kemirî. Dintre kare întîia iei de la 20 nîm la 25 de ani, a doa iei de la 26 nîm la 32, mi a treia dela 33 nîni la 46 de ani. Togi iei ie	,
trek neste aiest neriod si se sokoteaski ka inva-ssferinge ie s’as adss a^snri’i.
V
miki, sînt ximere, firi.de niii o logiki ori skînteie de reson, kni tot aiemti, voitori de bine dsne ksm-le vine Ja sokoteala momentalij a^i ne kînti, de Pro-fandis (ne Dsmnezes si’l erte); aii ne fak nimte smei nivilitori mi ameningitorî miii globslsî întreg, dar el fak ka nimte nersminagi, iar noî si ne kistim de treabi, si ne organisim ksm este maî bine, mi Tsriia desmingiti se va feliiita de veiinitaten mi relaniile ie are ks aiest nonol fidel ini reksnos-kitor, ie niii odati n’a abssat de sfintele sale drentsri, mi n’a dat la niii o okasie esemnls de rea veiinitate niminsi, ks toate nedreutele kilkirî mi
www.dacoromanica.ro
274
DIMBOVIHA
10 ISNIŞ.
ii.
„Ka st nstem srma ksrsal idei desnre armarea ijirri, trebsinija nrimara este, st ksnoauitem starea aktaalt a trsnelor ne komnsn asttzi armata noastra, adikt: st intim snde ne afltm ks nsterea armaţi. Illi aceasta o vom vedea-o, în srmitorsl tabloS, alkitsit nrekît s’a nstst mai eksakţ.
ARMATA REGULATĂ.
a)	. De sn mef ssnrem Snitarsl, sn ofijjer ss-
nef-ior ajstorsl sts, sn stat major sub sn ofijjer ss-nerior, ks 4 adistannî mefil seksiilor, 16 skriitori, sn asditor, sn doktor vetirinar, sn kanelmaîster mi 37 mssikanijî.	63
b)	. Din trei reyimente nedestrime, în-nirijite în mase batalioane, fie kare de kîte 4 komnanii, ie se komnsn din 9 ofijjeri ssne-riori, 120 ofijjeri ssbsdterni, 384 ssb ofijjeri,
4416 soldaţii, 6 doktori, 6 feherî, 18 skrii-
tori mi 3 nreojji.	4,962
c)	. Din trei divisioane de ktltrime, din
kare asttzi eksists dost, înnirjjite în natrs eskadroane, ne se komnsn din trei ofiijerl ss-neriori, 28 ofiijerl ssb-alterni, 72 ssb-ofijje-ri, 700 soldaiji, 4 nalbanjjî, 2 doktori mi 2 lelneri.	118
ks 724 kai.
d)	. Din o Baterie de Artilerie nedestrt,
komnsst dintr’sn ofiijer ssnerior, 6 ofiijerl	j
ssbalterni, 20	ssb-ofijjerl mi 160 soldaiji	187
e)	. Din o flotilt de 4 vase ks 4 ofiijerl, 11 ssb-ofijjerl mi 122 soldajji	137
f)	. O komandt de nomnieri, komnsst de sn ofijjer ssnerior, 7 ofijjeri ssbalterni, 28
ssb-ofiijerl mi	342 soldajji.	378
ks 58 kai.
Total uelor regslauî	6^538
ks 867 kai
CEA NEREGULATĂ*.
a)	. De ninnl batalioane miliijie de fron-
tiera; fie-kare batalion kîte 4 komnanii, a-vînd nersonal total 7 ofijjeri ssnerior!, 47 o-fijjerî ssbalterni, 403 kornoralî mi 7,727 kor-donaml.	8,185.
b)	. Din 17 eskadroane de dorobanjji, ks
2 ofiijerl ssnerior!, 21 ofiijerl ssbalterni, 457 kornoralî mi 4,197 dorobanjji.	4 677
ks 4,671 kai.
Total selor neregslaijl 12,762 _	ks 4,671 kai.
Iar neste tot se alkttsemte armata Ro-mînil nei dinkoaie de Milkov. din 19,444 oam.
ks -5,538 kaî.
(Va srma.
----40»--
MIŞCĂRILE ÎN PORTURI.
Galaţi.
în zioa de 3 Iunie, 1859.
Kortbil sosite demerte .	.	.2
„ nornite demerte .	. ■ .	5
Vanoare sosite .....	2
în zioa de 4 IeniS, 1859.
Kortbil sosite înktrkate	,.	.	.
n » demerte .	.	.
»	nornite înktrkate	,	.	.
n r> demerte. .	.
Vanoare sosite ,	.	.
» nornite ...	'
„ nornite înktrkate	.	.
„	„ demerte .	.
Vanoare sosite .	.	.
„ nornite •	.	.	.	.3
în zioa de 5 lente. 1859.
Korbbii nornite înktrkate .	.	.7
Vanoare nornite	.....	2
I1REJJSL IIR0D5KTEL0R.
Galaţi.
în zioa de 3 IeniS, 1859.
Grtg ktrnts	kalitatea	l,	kila	de	184—195
jj n :)	II) n n	160—184
„	arntst	....	190—205
Sekart ...	.	.	88— 90
norsmb.....................100—101
Orzg .	.	.	.	,	92— 95
în zioa de 4 IeniS, 1859.
Grtg	ktrnt»	kalitatea	I,	kila	de	184—195
»	»	„	n,	„	„	160-184
„	arntst............ 190—205
SekarB.........................88— 90
norsmb.....................100—101
Orz............................92— 95
Ibraila.
în zioa de 4 IeniS, 1859.
Grtg niaktr, kalit. I, kila de MEnte 195 -200
ktrntg Sekart . Ilorsmb Orz . . . Fasole ssta. Meig .
I,
150—162 '/V 130—140
90----
92—105 92— 95. 42— 48 80— 82
12 Dormg — Dorms — Dormono.
3	Voire — Vrere — Volere.
4	Voi — Vroi -- Voglio.
Vei — V7rei — Vtioi.
Va — Va — Vuole.
Vrem» — Vrem» — Volemo.
Vregî — Vregi — Volete.
Vorg — Vors — Yoleno.
Avere — Avere — Avere.
Aing — Ams — Ho mi O,
Ai — Ai — llai mi Ai.
Are — Are — Ha mi A.
Avemg — Avems — Avemo, Abbiamo. Avegî — A veni — Avete.
Ag — As — Hano, Ano.
Fire — Xire — Essere.
Ssnts — Esks1 — Sono.
Enitî, E — Erntî — Sei.
Este, E — Este — E, Este.
Ssntemg — Xims — Siamo.
Ssntegî — Xigt — Siete.
Ssnts — Stnts — Sono.
Ktdere — Ktdere — Cădere.
Kads-zs — Kads — Cado.
Kazt — Kazi —> Cădi.
Kade — Kade — Cade.
Ktdemg — Ktdems-Cadiamo.
Ktdegi — Ktdegi — Cadiate.
Kadg — Kads — Cadeno.
(Va srma). D. Kazakovm.
Ibraila.	!
în zioa de 4 IeniS, 1859.
KorBbil sosite înktrkate •	.	.	1
„	„ demerte .	.	. jg
* Batalioanele nedesto ale milijjiei de marnine se înnart in dos de msnte mi trei de Dsnsre ■ se komnleteazs ks oameni, din satele ne kad ks an rome re de xotarsl jjsrii, mi îndenlinesk ser-viHis militar, în trei skimbsrl, ama ka ne fie kare. sintsmîns, intra o a treia narte din ei ssb arme, iar «iele-l-alte dos nsriji din trei stas la KâS6l6 ior.
Dorobangiî formează sn korn de ksl-Brime kom-uhs din 17 eskadroane de fie kare jsdeij snsl, rekrstanî din jsni satelor kiar a’ielsl jsdejj. In-denlinesk ne rînd serviiisl nob'ijienesk din lisn-trs UBrii, în trei skimbsri stntBmînale ka mi militari de margine.
în zioa de 5 Ienie, 1859.
GrîS «iiaktr, kalitatea I, kila deMsnte 185—205 n n n	n „Ealafatl50—185
„ k'Brnig „ HI. .	.	130—140
Sekars..................90— 95
norsmb. .	.	.	.	92—105
Orz. ......	92— 95
Fasole ssta oka.	.	.	.	40  45
MeiS....................80— 82
BOTJRSA.
Vienna.
. 63, 75. . 68, 50.	797.
. 161, 50. 125 Brief.
	Iunie 4/16			Iunie 5/,
1	s% Mefciliques . .	. . 63.	1	5% Metaliqnes . .
3	5% Nationalen .	. . 69.	2	Nationalen . .
3	Bankaktien .	. . 808.	3	Bankaktien
4	Kreditatien .	160—50.	4	Kreditatien .
5	Augsburg . .	. . 125.	5	Angsbnrg .
6	London . . .	144—25.	6	London .
Iunie ^ao
1	s% Mataliques
2	5% Nationalen
3	Bankaktien
4	Kreditatien
5	Angsburg
6	Londra .
61 25. 66 90. . 772. . 154. 125 50. . 145.
Macedono-Romănî.
(Srmare).
Romsneuile din Mauedono llalieneutle Dania Traians Rommemte
SîngsrS — Sîngsrs — S<5lo.
SîngsrB — Singsrt — S<51a.
Somns — Somns1 — Sonno.
Kslkare — Kslkare — Colcâre.
Dormi re — Dornîire2 — Dormire.
Dorm» —Dorms — Dormo.
Dormi — Domiî3 — Dormi.
Doarme — Doarme — Dorme.
Dormimg — Dorniims4 — Dormiamo. DormigI — Dorniigi5 — Dormite.
1 Latinemte Somnus ■ Se nronsnu^ ka Italienesksl
gn. 3 Se nronsnijB ka Italienesksl gn. * Se nro-
nsnjjB ka Italienesksl gn. 5 Se nronsnjjt ka Italienesksl gn
URZICĂRIE.
Dsnt sistemsl narlamentar, kind sn de-nstat se sse la tribsn’B, trebse sl se anro-visioneze de sn naxar ks ant, ka înekînds’l entssiasmsl natriotismslsî, sl noatt a se rskori.
5nii din denstagl ag înienst a ngsrai, în k$t abia se asd kînd deklamez; dovadt ki ag vorbit mea mslt strigînd la ori ye ke-stie sl se nse la vot mi nimik mai mslt.
5n denstat, îngrijat de ksltsra n'Bmînts-lsi s^g, site interesele natrii, IcbrI dsnL el natria este nEmîntsl.
Sn alt denstat, nrintr’sn disksrs retorik, eloksint, nronsngat în ksrs de dot ore anroa-ne, ?e sili a ne arsta ks albsl e negrs, mi vine versa; asta va ss ziks retdrikt bine în-geleast, a snsi om ne zine kt este neniirtinitor.
Regslamentsl Kamerii, dsm& mine, este nefolositor, ksqi onremte ne biros d’a esnli-ka kestiile ne sînt a se vota, ks toate kt a-dsnarea deklan, kt e destsl de Isminats.
Ns mtig de snde îi veni Domnslsî gss-tsl d’a visita jsdegele de msnte, înnenînd de la Tîrgovimte; noate kt n’a aflat k’asemenea visite ssntrt ne ssbtkîrmsitorî, kîrmsitori, js-dekttorl, ns nentrs alt neva, fereaskt Dsm-nezes, ni nsmar nentrs kt le îmniedikt ls-krarea la kare se oksnt ks msltt aktivitate, ka mi nartea dreantt a kamerii la bsdyet. Ks astt okasie statistika nroneselor kriminale o st se mtreaskt, nersonalsl mesei narano-nisigilor o st se skimbe.
Ferine de nermetorî kt ma gtsit sn nro-tektor demn de dînmiî. Sn nroekt se nregt-temte nentrs soarta lor; ei vor avea lefi, ne viitor, nreksm ag nerst snii din denstagl.
Se kiamt lsarea aminte a nresidentslsi kamerii d’a ordona nsnerea de fiart Ia ferestre ka st ns se întîmnle vre o fatalitate de a se asvîrli vre sn membrs ne fereastrt, ktnl de va fi ini gras, ano! va ssferi kam asnrs.
X. X.
1 O vorbi Italieneaski veke.
Ţinogpafia Naniona.it a asI Iosif Pomanoe iui Komn.—Strada Nemjjeaski, Xans Germani, No. 27.
www.dacoromanica.ro