ANUL I. Această foaie ese de doi ori ne sintimîni MicpUepea ini Shn.-. lista. Ilrensl abonaments-l»i nenti'8 sn ană 24 $f. Ilentrs V„ „ 12. „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nlăti k8 30 n. hi 66. ■oaiiîa MIERCURI 3 IUXIU. Abonaijia se fane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iarnrin distrikte la D. sekre-tari ai Administraţii mi la koresnondengiî librăriei. Orî_ne abonament trebsie nlătit îndată ks ssbskrierea. FOIA POLITICA ŞI LITTERARA.* Hedactoru responsabilii DIMITRIE BOLINTINEANU. ' PRINCIPATELE-UNITE. Bucureşti 3 Iuniu. Ilrin resbelsl Italiei, situagisnea nolitiks â Romsuilor, a lsat o nsangs nexotsrîts; în momentsl de a se ssskri investitsra, nana Ssl-tanBlsî s’a onrit la sunetul tBnBrilor in Italia. Ţsrnil lass ss treaks timnsl ka ss- faks ds-ne ksm Ti vor konsilia evenementele (lela tea-trB resbelBlBî sas merssl iBkrsrilor în Ilrin-«iinate. De va fi trismfstoare Asstria, Tsrnil vor oksna Hrinninatele: boeril din onosigisne vor gssi o mie de motive a da Tsrnilor. De va fi trisrofstoare Frannia. Tsrnil vor da investitsra. înss nsns atsnni snerangele ns le linsesk ks ori reslielsl Italiei, ori Romxnil el însBml le not da okasiBnl de a oksna gara. Ilartida anti-nagionals le xrsnesne anes te bsne snerange nrin msrtsrisirl ks lskrsri le ns not ss se regsleze în Ilrinninate, ks Romsnil ns vor înneta a fane onosigisnî ne kst timn ns se va da întsrirea Domiislsî. Sînt oameni nentrs kare voinga nagisnel în nrivinga alegere! DomnslBî ns însemneazs ni-mik: întsrirea venits de la streini este tot nentrs diurnii. Anemtî oameni sînt de nei ne, dedagl ss aîbs stsnsnî mi ss înkline kansl înaintea tstslor streinilor, as sltat ks Romsnil sînt o nagisne ssverans în neea ne nrivesne lskrs-rile din sntrs mi aS înnenst ss se rBmineze de a se gsndi k% nagisnea noate ss fie ssverans. Dar în fags ks aneasts frakgisne de oameni nemBlgBmigî mi ambigioinl, se afiş o mare mi intinss narte de Romsnî nentrs kare investitsra este nsmal o kestisne de etikc-ts, nentrs kare alegerea nanionals este total: aneasts narte este nagisnea. In adevsr ne mare trebsings este oare de investitsrs, aneasts kestisne de forms, ksnd Konvengisnea ea înssml ns reksnoasne awea-sts investitsrs dekst ka o kestie de etikets? Dsne Konvengisne In. Hoarts ns noate ss refsse alegerea la Domnie a ori ksrsl Romsn ar fi, mi înks este îndatorats ss dea investi-tsra într’sn termen oare-kare. Noi ksrora interesele nagisnel Romsne sînt mal sksmne dekst interesele în. llorgî. sîntem konvinmî ks din zioa de 24 genarie alessl Domn de astszî este Domnsl legitim al Ilrin'iinatelor-Bnite, mi ks investitsra, nentrB nagisnea Romsns, iib are nini o alts valoare dekst ka o kestisne de formalitate. Ilrin a-neasta sîntem datori, nentrs onoarea nagisnel noastre, nentrs ansrarea drentsrilor ssnte de astonomie, ss snrijinim alessl de astszî ks ori ne sakrifine, la întsmnlare ksnd In. Iloarts ar 8tsrsi ss ns-l reksnoasks: snrijinind Dom-nsl, snrijiniam nrinninsl nagionalitsgeî mi li-bertsgilor noastre. Nesnrijininds’l, am dovedi ks dorim kslkarea drentsrilor nagionale, mi am snrijini nretengisnele ilegale ale Tsrnilor assnra anestor gsrl: ne am fane nisne miseie instrsmente ale streinilor, fsrs ss ne îndoim. în. Iloarts, ka ss reksnoasks investitsra, a nss nisne kondiniBnî smilitoare mi totd’o dats nerikBloase. nentrs nagisnea romsns; kon-trari! drentslsl de astonomie al gsrilor, kon-trariî traktatslsl de Ilaris mi KonvengiBnel. Togi Domnii Romsni de la Matei Basa-rab nsns astszî, fsrs esneanisne, ar fi nriimit aneste kondigisnl smilitoare mi nerikBloase nentrs gsrî din momentsl ksnd tronsl ar fi fost nregsl anestor kondigisnl; trebse ss re-ksnoasnem meritsl Domnslsl Aleksandrs Ioan I, rssnsnssl. sss la aneste nronosigisnl a fost ks mal .ksrînd se va koborî dsne dos tronsrî ksrate de kst ss se srne ne dos tronsrî s-milite. Nagisnea se va arsta oare mal ne jos de aneste sintimente? Nagisnea va rssnsnde la aneste, daka glassl sss ns se va îneka în glassl kJinilor kare, ka ss ajsngs la nste-re, ar fi kanabile ss ssgrsme natria mi li-bertsnile ei. SIGURANŢA. Sn Stat ori kare ar fi mi kst de bine ar fi organisat, ns noate ss snere ks înkredere la sn viitor, ne kst timn ns va fi asigsrat kontra intervengisnelor streine ks msns ar--mats. într’sn asemenea Stat totsl este nro-visoris, nexotsrît rai nestatornik. Fie-kare akt se fane ks sfials, ks temere, mi nare lovit de sniritsl morgeî kiar în momentsl naşte rel lsî, ksnî în vîrfsl fie ksreî fante se zs-resne oksuagisnea streins. Msnele sînt legate în sntrs. La ori ne mimkare kstre via-gs, se asteants o oksnagisne streins; la ori ne mimkarre afars din Stat, se asteanţs o o-ksnagisne streins. ITartidele de nemsljjsmigi mi ambigiomî, nask, se înmslgesk mi se xrsnesk din. sne-rangele intervengisnelor streine mi nartidele nagisnel se mikmoreazi. Ssveranitatea .snsi asemenea Stat devine sn vis ilssoris. gn Stat în aneasts trist* kondigisne este mi Statsl nostrs. Ksm am nstea emi din aneasts kondi-gisne? iâts kestisnea ne nsnem? Aneasts kestisne este lesne de îngeles, din momentsl ne va xotsrî nineva a simnati-sa ks îngelessl. Ea se noate deslega în kste-va ksvinte: Armarea usrilor ks orî *ie sakrifilie. A voi a fane mi a voi a sni a fane, sînt kondigisnele nrinninale kare not ss ne skoa-gs asts sna dats din trista nosigisne în kare ne aflsm. Vom fi oare la înslgimea mi-sisneî ne ne ssrîde? Vedem ks dsrere ks Iskrsrile snre armare, singsra noastrs sks- www.dacoromanica.ro nare în timniî nei kritini, nsmesk înnet mi ne dibsite, sas ns merg de lok; înss, în a-devsr ns snim bine de nine ne vom nlsnge, de minister, de adsnsri, de kondskstorii oni-nisnel nsbline? aneste diverse organe arsnks niatra »na assnra altia. Ministerul întsrzier adunarea dete, sînt kste-va lsnl, sn vot, nenti-s înmsmst, mi îl sits .adoszi, ksnî, din anea zi ns se mal nro= nsugs nini o vorbs în kamers desnre anea-sta; kondskstorii oninisneî nsbline,tnksragia zs înnrsmstsl par acquis de conscience, îl înksragiazs ka Don Jnan ne ksnta sn ksn-tek amantei sale ne arie melankoliks mi a-moroass ks vorbe baţjokoritoare mi komine ne desmingeas aria. Aneasts kondsits este de natsrs ss ne faks într’o zi ss vedem drentsrile mi libera tsgilb g®reî, vestejite mi firsmate ssb ninioa-ele streinelor invasisnl. Sitsagisnea gsrilor este kritiks, mi kre-dem ks este timn a lssa kste-va zile la o narte grijele ne avem nentrs interesele ner-sonale, ss îngrijim de interesele natrieî. A-neasts din snn’B, kredem, ks merits mi ea, daka ns mal mslt, dar atsta simnatie mskar ka anele meskine interese individsale ne ne tsrbsrs. CRONICA. Melebrsl mi bstrsnsl dinlomat al As-striel Meternix a înnetat din viags la 11 ale lsî Iunie s. n. ‘ Dsnesa de Ilarma a nsrssit staturile sale mi a trekst la masa naranonisigilor. ** La 12, în Viena se vorbea ks la ksm-nsl de resbel dsns denemele nriimite deako-lo are ss fie o mare mi denisivs lsnts. A5strianil as nsrssit nosigisnile ne oksnas nsns ani rai s’as retras dinkolo de rîsl Adda. O komsnikagisne foarte nroasnsts din Ilaris ansngs nrin kale telegrafiks, o mare mi strslsnits viktorie a aliagilor kontra As-strianilor, nreksm mi ksderea Milanslsî în ns-terea Sardo-Frannesilor. Se mal ansngs înks ks în srma snsi vot de neînkredere ks o maioiitate de 13 glasuri la kamera komsnilor, ministersl Derbi ml-a oferit demisisnea. M. S. Regina ns a numit înks algî miniştri. Ks toats ksderea anestsî minister, oninisnea nsbliks în Engli-tera este nentrs konservagisnea de strikts nes-tralitate. Nosl minister va nsstra oare nes-tralitatea? va fi kontra sas nentrs nolitika Frannel? Anestea sînt nisne întrebsri de mare îusemnstate; înss ns nstem zme înks nimik. A , " In zilele trekste se îmnsrgise vorba în Bsksresnî ks dsns o lsnts nos între Fran-nesl mi AsstrianI, nei din tsis ar fi kszst în bstslie într’sn nsmsr foarte mare. Anest sgo- 264 Ttff'îfîf DÎMBOVIIXA — 3 ISNlS. um mot cir skornit anrono de b^tbliâ de Ir Mr* ţienta ne kînd ns se ksuoasce înki îesslta-tsl acestii lsnte. Sgomotsl ~s’a fikst întiig ţn Ardeal, k5 okasisnea snsi Tedeum, de snde o skrisoare sosiţi în BBksrescî la un a-mik al acestor sgomote mi internretati dsni nimerea acestui amik, a fikst si kreazi lt>-mea ignorenti ki armia francesi ar fi fost fBrbmafrB. Aszim ki D. Insnektor al telegrafelor Romane ar fi adresat sn ranort nrin kare araţii ministerslsi interior ki ar fi de trebsingi a fane o noi mi formali nrotestagisne în kon-tra arbitrarei mi imnssei konvengisni telegrafice Asstro-Tsrki înkeiati la 1857, Noemv. 1, mi kare este inkomnatibili ks interesele mi ks drentsl de astonomie al gliilor. Noi avem ksnoscingi de aceasti konvengisne, este o monstrsositate în nrivinga drentsrilor IJirilor noastre mi înssmi a Konvengisneî. Snenm ki D. Ministre komnetent ns va lisa si trea-ki okasisnea, fin a nrofita de a cerka ks ori ce mijloace sure a îndrenta o disnosigis-ne lsati aksm doi ani mi atit de vitimitoare intereselor mi drentsrilor nagisnei Romino. Tinirim mai la vale sn ordin cirkslar kitre astoritigile din gări nrin kare se skrie a ns se mai tolera lotiriile streine mi m-mîntene în gări, în nsterea kiar a snsi arti-kol din Kondika nenali. Loteriile asstriace skoteaS mm astizi mslgî bani din Valaxiea, eraS sn tribst indirekt kitre girile vecine; mi fui, 'cel nsgin, a ne da în skimb nro-tekgisnea * Adunarea srmeazi 3eangele sale. Se a-steanti în ksrînd a se desbate mai urnite nro-ekte, acela desure nresi va fi, dsni. toate nrobabilitigile, foarte disnstat. Noi am citit acest nroekt de lege; ni se nare în unele îirivingî mai asnrs de kit dis-nosigisnile Kondicer nenale. Trebsinga ne-nalitigilor nrea asnre, la noi ns este simgiti: datinele romine sînt blinde mi nenalitigile din Francia snde natimele sînt nsteruice, ns se not anlika la sn nonol blind ka nonolsl romin. Astizi ssb konstitsgisne am fi dorit o lege ceva mai dulce dekit Kondika nenali fiksti ssb sn regim asnrs, mi o renetim, le-, nea nreseî ni se nare mai asnri în snele nsn-tsrî dekit Kondika nenali. Este trebsingi a sci ki acest nroiekt de lege e nrovisoris. Kamera noate si-1 nriimeaski ksm este sas si—1 mai asnreaski; noate ian si-1 înainteze la komisisnea centrali ka lege de interes komsn; vom vedea. Kit desnre temerea ce as unii ki acest nroiekt sas în adsnare saS în komisisne noate deveni mai asnrs, noi ns ne temem. M. S. Domnul ns va întiri nici odati o lege de nresi ce ar fi destinat! si stingi ksyetarea. Ba înki snenm kl de va gisi kiar nroiektcl în snele nsntsri nrea asnre, ns-1 va anroba. A, In line, certele între oamenii nartidei na gionale, î-ag divizat în atitea frakgisni, kite se afli individe, mi sîntem siguri ki daka, membri ce formeazi kornsl snsi individ ar fi nstit si se desbine, unul de altsl, fin ds-rere, s’ar fi fikst mi aceasta. Esre, dsne ksm se vede, o enidemie. Se zice ki dsne timn fremos vine timn nS; dsne nace, gilceavi; asfel se vede ki dsne snirea ce am dorit între Kominî, trebsia si vie dessnirea. Dar snenm tot în aceasti lege a lskrsrilor omenesc! k b dsni dessnire va reveni i ri snireaf Se trimete asemenea la adsnare nroiek-tsl nentre disrna denstagiler. Re kit timn va esista legea ki denstagii trebuie si fie (cei mai siraci) k5 venituri de natre sste galbeni ne an, ne kit timn denstagii vor avea faksltatea a Isa foîikgisnî nsblice salariate de la gsvern, ns vom nstea a ne konvinge ki; aceasti disrm noate si~mi aibi loksî, ku toate ki nroiektsl ministrului mirginesce aceste disrne nsmai nentre tiranul kit adsna-rea va fi în lskrare. . Silii ag skos vorba ki komisibnea centrali are si ceare nrincine strein. Noi dorim snirea ks nrincine strein, kici snirea ks asemenea kondigisne nentre noi este indenen-dinga absolsti a girilor, este sn nog rigat. Dar acesta este treaba Esi onei si o fa-ki, sag a noastri dsne o jsmitate de sekol de lsnte mari mi glorioase. Asfel ne mslgs-mim ks snirea celor doi kamere, ks sn sin-gsr minister în lok de doi, ssb Domnsl ni-minţean de fagi, kici aceasta este o kestisne din sntrs, kici doi kamere mi doi ministere ns not si ajsngi la snirea ce ne este însemnaţi de Konvengisne, ci mai ksrînd la senera-gisne not si ne dski. Iati ce dorim noi mi ce nstem konsilia adsnirilor mi Domnslsî. La komisisnea centrali s’ag ales nresi-dent D. Rid. Roset, vice-nresident D. I. Flo-resks, sekretari DD. I. Stsrza mi Grigorig. Aceasta ns ne ssrnrinde, era sn lskrslakare ne amtentam. Asfel este veaksl, Seamini ks raksl. . sfcBzî ar sssnena nentrs k* am devenit ama de in-diferinnî la interesele natriî. . r_A ■ B. fletroni: • -■ ,roL U Hitim în Monitor. Regn iele prescrise pentru Cores-pomlinţa Telegrafică. Corespondenţa privată. 1. Orî-cine va nstea koresnonda nrin Telegrafsl Statslsi, konformînds se regslelor statornicite întrs aweasta. 2. Fie-kare nersoani, ce ar cere transmiterea snei' deneme nrin telegraf, va trebsi si konstate identitatea nrin o autoritate kom-iietenti, în kassri de îndoiali. 3. Denema trebse si fie skrisi nejsmi-tate koali xîrtie, ks cerneali, limsrit, firi mtersitsri, nsitsri sas adiogiri afari din linie, în termeni îngelemi, ssnt-skrisi de esne-dsuor, mi va nminea în nistrarea arxivei te-legrâfslsî, nentre kare se va slobozi esnedsi-torsisî de kitre stagia telegrafiki o adeve-ringi de nriimire, mi la nredarea ei kitre de-stinatorî acesta va da o adeveringi, dsni formularele destinate nentre aceasta. 4. Nsmai denemele de serviciul Gsverns. lsi mi acele ale d-lor Konsslî sag Agengl ai nsterilor streine, akreditagi ne lîngi Gsvern vor nstea fi skrise ks gifre. Denemele vor nstea fi redigiate dsni vo-inga esnedsitorelsi, în limbile Romîni, Fran.-cesi, Englesi^ Italiam mi ţlermam. 5. Transmitex-ea denemelor 'se va face ne îlnd dsni ksm se vor nresenta de esnedsi-tori, sag vor sosi la stagiile intermediare sas de destinagie, observînds-se i*egslele ce srraeazi. Denemele se klasifiki în modsl srmitor; 1) . Deneme de servicig al Gsvernslsi. 2) .' Deneme de serv. al Telegrafslsi, rai 3) . Deneme nrivate. 6. In koresnondenga interni, denemele se vor taksa dsn tarifsl anrobat de Gsvern; iar în cea internagionali, dsni tarifele Stat’e-lor streine alkitsite în nronorgiea nsmirslsi zonelor, ks deosebire, ki în lok de fiorini, taksele se vor nrefera în lei. 7. Ori-cine noate cere sn nsnsns la denema nresentati, nlitind înainte taksa ksveniti. Acest risnsns noate fi de 10, 25, 50, mi în determinat nsmir de ksvinte nentre koresr nondenga esterni; iar nentre cea interni, de 10, 25, 35, 45 mi mai denarte. Risnsnssl fiind nsmai de zece ksvinte, osebit de cinci ksvinte ale adresei kare ns se sokotesk, se va nliti ks jsmitate taksa s-nei deneme simnle de doi-zecî mi cinci ksvinte. Se esnliki: în koresnondenga interni, kînd sn nsnsns va trece neste nsmirsl ks-vintelor nlitite, atsncî se va lsa taksa nentre fie-kare zece ksvinte mai mult dsni tarifsl intern, escentînds-se însi nsnsnssrile nliti-te ka de zece ksvinte. kare trekînd acest nsmir. se . vor nliti nîm la doi-zecî mi cinci, în si ks jsmitatea taksi întreagi a snei deneme sifimle, iar restsl, dsni regslile de mai sss. în koresnondenga internagionfili însi este adontat ka, nentre nsnsnssl -ce trece neste zece ksvinte, si se nliteaski taksa in-treagi a snei deneme simnle, adiogînds-se Daka eroi Romîni s’ar demtenta din mormintele lori aceasta în rsbrika de observanie a denemei, Despre miliţie. Dela 24 Iansarie, dinte’acea zi memorabil'B, de kare tot Romînsl trebse s’t’mî adsks aminte ks bs-ksrie, ziarele strigoi meres la arme. Acesta e mij-loksl de a nsstra nrincinsl de viâijii ce ’l am do-bîndit. Jsnî de toate kondigiile, animagî de dorin-ga ani.ro.riT de natrie, se înrolare de bsns voe în koloanele ■ miligieî. Dar o cirlislari din nartea mi-nisterslsî de resbel, le ansnui ks înrolările volon-tarii fskste nîns aksm, as kovîruiit nsmsrsl trebs-incos, mi ks nîns la vakangs ns se maî not nriimi. Onoare Romanilor ce nrin entssiasmsl lor s’as grsbit-a îmnlini koloanele. Am dori înss ss intim kare e acel nsmsr trebsincos ? cel nrevszst de re-gslament? kiar aci la art. 389 se zice: daka maî la srms îmnrejsrsrile ar adsce trebsings de -a se snori ssma acestei omtirî, atsncî fsrs atingere de a se snori ssma acestei omtirî, atsncî fsrs. atingere de'kîtsgimea regimentelor_mi a eskadroanelor, ss se adaoge kîte sn rînd (adiks doi oameni) în fie-kare desnsrgire; acest adaos la 228 desnsrnirî de nedestrirae, adsce sn snor dev576 oameni, mi la 96 desnsrjjiri de kavalerie adsce snor de 192 oameni. IUi kînd mi dsns acest adaos ssma omtiriî ns va fi înks în destsls, atsncî în lok de sn rînd în fie-kare desusrnire, ss se adaoge kîte dos rîndsrî, kare fak snor de 1536 oameni, asemenea se ^a seina ini maî nainte, nszinds-se înss nsmsrsl xots-rît al ofigerilor. Vedem dar ks kiar regslamfentsl ne lass o latitudine de a msri ori kît nsmsrsl soldagilor noin-tri. îndenlimts-s’a aceasts disnosigie ? mi atsncî ns-tern oare zice ks ns mai avem trebsings ? Konven-giea la art. 42 zice: gifra miligiilor regslate, fiksats de regslamentsl organik, ns va nstea fi msrits ks maî mslt de o a treia narte, fors o îngelegere de mai nainte ks ksrtea sszerans. S’a msrit oare astfel? uii kiar astfel de ar fi, kînd toate statele Es-ronene se armeazs nekontenit, fi-va o krims "ka mi Romîniea’ nrin îngelegere ks Iloarta ss întinzs nsmsrsl omtiriî? As doars gara noastrs ns este de nimini ameringats ? Sîntem asigurau! din toate nsr-nile în kît ss zicem ks ns maî avem trebsings de ansrare? Togi ksnosk nosigiea în kare ne aflsm. mi ar vedea ks acele tabere do 80 nîns la lQOniii oameni ne kare ei le komanda ks atîta bravsrs as degenerat la gifra de azi, ssb gsvemele trekste, a- snre regsla stagiei ks notiga ^la risnsus la . taksa s’a nriimit aicşaa dsni kare No. www.dacoromanica.ro DIMBOVIIIA — 3 ISNlS. 265 adnotagie stagia este datoare a înanoia nre-sentatorslsi taksa ntatita ne zene ksvinte. 8. Asemenea esnedşitorsl va nstea nre-tinde 8n rbsnsns de ksvinte indeterminat, în kare kas se va densne o ssmb notrivite, mi, j 18. Ulefiî de stagii ssiit îmnsterninigi a refssa nriîmirea denemelor nrivate ne s’ar so-koti a fi în kontra bsnei orîndsielIr a linim-tei nsbline mi a moralslsi. La ama kas, detbtorsi aenemei va nstea âsni sosirea rbsnsnsslsi, onrinds-se din ssmajreklama la Insnektorsl Ijeneral al telegra- denssb taksa ksvenite, restsl se va înanoia 9. Daka asemenea rbsnsnssri ns vor sr-ma. esnedsitorsl este în drent a se întaninia nînb în termen uel mslt de o lsnb. la stagîa telegrafikb ks kfitanga kaseî, snre a mi nrii-mi îganoi taksa densşb! nentrs r&snsns, ks skbdere însb de o a natra narte în folossl kasei telegrafslsî, nentrs înmtinnarea ne stagiile trebsesk sb dea mi trecerea banilor nrin kondini; iar neînfbgimînds-se în termensl nre-skris, ii8 va avea mslt drent a nere auea nla-tb. în tot kassl, mai mslt de uinui zile ds-nb nresentania denemei, ns se va nstea’ înanoia taksa rbsnsnsslsi nl'&tit. 11 10. Ilersoanele, ne ar voi a esnedsi nrin telegraf reklamagii kbtre: deosebite-instangii în gara, vor fi datoare a nresenta piai întîis a-semenna reklamagii la astoritagile dîstriktslsi snde s’ar afla k8 loksinga mi ansme: La anele jsdekbtoremtî, în nriuinî jsde-kbtoremtî, mi la anele administrative în ka-sgrî administrative. Anele astoritbgi nriimind mi adeverind asemenea reklamagii tekste ks nszirea formalitegiîbr rostite de legi, se vor esnedsi nrin telagraf loksrilor adresate, rbs-nsnzînds-se de kbtre reklamant taksa ksvenite. 11. Kînd sn esnedsitor va nere ka identitatea lsî sb fie atestata la loksl destinagiei, va ntati nentrs aneasta formalitate, osebit de taksa denemei, lei trei, nar. treî-zenî. Inmtiin-garea de serviuiS va fi arstata ks notiga „identitatea konstatata." 12. Denemele ks maî mslte adrese destinate nentrs diferite, stagii se vor konsidera mi se vor takssi ka atîtea denem! deosebite kîte adrese va avea. J3. Denemele ks mai mslte adrese destinate nentrs 0. siugsrb stagie, se vor takssi nsmai odate; iar nentrs fie-kare kouie se va lsa deosebit kite doi lei, nar. dob-zeui. 14. Esnedîtorsl nerînd adeverirea nrii-miriî denemei sale la loksl destinagiei, va ntati nentrs aneasta formalitate a natra narte din taksa snei deneme simnle de dob-zeui mi ninnî ksvinte, în kare kas stagia va adnota ne deneuib notiga ^adeveringb de nriimire ntatita. “ Asemenea adeveringb se va da nrin o denenrs ofiniata a stagii înmtiingînd zjoa mi timnsl nriimirei de kbtre adresat. 15. Esnedsitorsl snei deneme noate nere kolagionarea ei, ntatind jsmbtate din taksa întreagb a denemei. i. Asemenea mi destinatorsl va nstea nere kolagionarea denemei nriimita, nentrs kare însb va ntati din nos taksa întreagb. 16 Esneditorsl va nstea tot d’asna nere retragerea sas anslarea denemei sale, în kare kas ns i se va nstea înanoia taksa, daka der--nema va fi în ksrs de transmisie; iar daka transmisia n’a fost înkb înnensta, se va res-titsa taksa ks skbdere de doi lei, nar.. zene. Kînd denema va fi sosita la loksl destinagiei mi esneditorsl va nere de a ns se nre-da destinatorslsî, înmtiingarea trebsitoare nentrs aneasta se va ntati ks jsmbtate din taksa snei deneme simnle ue dob-zenî mi ninni ksvinte. 17. Transmisia snei deneme ns va nstea fi întrersnta de kît în kas srgent, reklamat de servinisl Statslsi. Tinbrim nsblikagisnea denstagilor mahalalelor ks adressl ne ne trimite. Redakiţia. fsrilor. 19. Daka la sosirea snei deneme în o stagie mefsl anestia ar gbsi kb ea este de na-tsrb a komnromite linimtea nsblikb, sas ar întagimâ oare-kare nrimejdie, este dator a înmtiinua grabnik Insnektoralslsî, kare va da deslegare de sev noaţe sas ns a se înmbna destinatorslsî. T 20. Ilentrs rezoanele mai sss nitate, Gs-vernsl noate sssnenda nentrs oare-kare timn koresnondenga telegrafikb nrivata ne liniile din întrs gbrii. 21. Tribsnalele jsdekbtoremtî sînt In drent a nere de la InsnektorslS Ijcneral denemele nrivate ue s’ar sokoti konrinzbtoare de lsminb nentrs deskonerirea krimelor sas deliktelor, a kbrora infrînare s ar srmbri în anele tribsnale. 22. Orî-ne denemb s’ar deskoneri kb ns este emita din telegraf mi kb nsrtbtorsl ei folosinds-se de formstarile administragiei tele-grafslsi ar fi înkinsit vr’o denemb falsb ks skon de a tsrbsra linimtea nsblikb. sas ks orî-ne altS skon asksns, o asemenea deneme se va nreda Insnektoratslsi kare, konstatînd falsifikaniea ei, va rauorta Ministerisl, snre sr-mbrirea îmfibnbreî fantsitorilor, la loksrile komnetente. 23. Taksele ntatite nentrs transmiterea, I denemelor se vor înnanoia întregi esneditors-lsi în kassrile srmbtoare: a) Kînd denema va fi n rea tîrzig nredata destinatorslsî mi kînd s’ar dovedi kb în-tîrzierea a nrovenit din nrinina snei îndelsn-gate întrersneri a liniilor telegrafiue mi ninî ksm din îmbslsirea koresnondengei. b) . Kînd tekstsl deneme! s’ar fi denats-rat nrin gremeli de transmisie' nînb într’atîta în kît ea ns va maî nstea servi la skonsl nentrs kare a fost menite. 24. în kazsrile nrevbzste la § urenident, kînd întîrzierea nredbrei vr’snei denemi ar srma din ueîngrijirea sas lenevirea amnloiatslsi de serviuis, sas kînd denatsrarea denemei s’ar fi nrodss din nelsarea-aminte a sa, atsnnea în-nanoierea taksei denemei se va fane îh kontra anelsi amnloiat, kare se va mtrefsi ks nre-gsl ei. Se esnenteazb însb kassrile kînd denatsrarea sas întîrzierea nredbrei denemei este nrovenita din kassa netarasritei adrese sas alta neîngelegere în tekst, kînd atsnni esneditorsl ns are niui sn drent de reklamagie. 25. Stagiile telegrafiue ssnt astorisate a nriimi deneme adresate mi nentrs lokalitegî, afarb din liniile telegrafiue; kare se vor esne-dsi de la stagia nea de rie srmb nrin nointb, estafeta sas ks înnadins ksriers, atîrnînd a-neasta de la voinga esneditorslsi. La asemenea kassrî se va densne lasta--gie o ssmb notiivita ks kare sb sg noate e-fektsa transnortaiea denemei. Stagiile de la kare s’as esnedsit denema nrin asemenea mijloane va înmtiiga nrin o denemb ofiniata desnre kostslg transnortarii, mi restsl, ssma denssb-, se va întoarne esnedi-torslsî, 26. La takssirea denemelor se vor observa regslele' srmbtoare; a). Denema simnta este fiksate la dob-zeni mi ninni ksvinte, dsbta, ninni-zeni, trinta, sna sstb mi mai denarte. (Va srma). www.dacoromanica.ro 'd-Isi Redaktor al Ziarşlsi Dîmboviiţa. Fiinds kb sna din atribsnisnile nrinninale ale denstanilor de maxala este anea d a alege ne Membri Msnininalitagiî, mi fiin^ ter_ mensl nentns aneasta kredem kb noate sb fib sksrt, te isgbm sb nsblini nrin Ziarsl Dsmi-tale atatsratsl ansngis din nartea ssbt-însem nagilor denstagi snre ksnomtinga tstor uelor algi ai kanitalei. (Rrmeass ssskrintsrile). 1 ofi DD. Denstagi de maxala ssnt învitagi a se adsna de dosb ori ne sbntemîni, Joia mi Dsmineka dsnb amiazî, fikss de la 4 oie înainte, în lokalsl Msnininalitagiî, snre lsmina-rea oninisnilor în kestisnea. alegerii Membrilor Msnininalitbgii kanitalei. Ordin Circular. Ssbskrissl lsînd informagii kb nrin maî mslte oraine mi tîrgsrî din garb s’ar fi deskiş amezbminte de loterii, snele în relagii ks kan-toare din nbsntrs, iar altele ks uele din gbii streine, konsiderînd kb asemenea întrenrinderî, ne lîngb nagsba ne adsk anemtii gbri ks skoaterea diutr’însa de însemnbtoare ssme de bani, sînt sn isvor de imoralitate mi nrilej de nierderi din nartea nelor ne se ambgesk mi se arsnkb în asemenea snekslagii; Konsiderînd kb aueste întrenrinderî sînt nonrite ks totsl dc art. 346 dela nagina 113 din kondika nenata; Kem, domnsle Administrator, osebita a-tengie a D-vtrb assnra anestei kestii mi vb invit ka sb lsagi grabnine disnosigii de a nonri îndate ori-ne asemenea imorale întrenrinderî, mi sb figî ks nea maî mare vegere ne viitor, ka ns ksmva sb maî kontinse saS sb se maî deskizb în vre o narte a anelsi distrikt. în-treurinderi de ori ue fel de loterii sas alte jo-ksri' de norok, neîngbdsite de legea în fiingb, kbni, ferb distenkgie, nei ne se vor dovedi esersînd asemenea neertate sneiuri vor fi ssnsrni la nenalitatea nrevbzstb de lege; iar D-strb vegi kbdea în rbsnsndere nentrs ne naza ks întregime a disnosigiilor mai sss-nreskrise. Anest ordin vegî fane a se mi nsblika în orarnsl de residengb mi în tot distriktsl, snre denlinb ksnomtingb a tstslor. MIŞCĂRILE ÎN PORTURI. Galaţi. în zioa de 29 MaiS, 1859. Korbbiile nornite demerte . . Vanoarele sosite . . . „ nornite ... în zioa de 30 Mais, 1859. Kbrbbii sosite demerte. „ nornite înkbrkate.‘ „ „ demerte. % Vanoare nornite. . . 1 r l ] t-h cn 266 DIMBOVIJJA — 3 I8Nf8. în zioa de 31 MaiS, 1859. Koribil sosite înkirkate. . . K demerte. . . ” nornite înksrkate. . . " demerte. . . » Ti Ibraila. în zioa de 30 MaiS, 1859. Konbii sosite înksrkate . . A demerte . . nornite înksrkate . n demerte . . sosite .... în zioa de 1 IsniS, 1859. 1 2 4 6 n r> Vanoare Konbii V) n Koribii V sosite demerte. , . nornite înkirkate. . „ demerte. . . Braila. în zioa de 1 InniS, 1859. sosite înktrkate . i „ demerte . . 2 . 1 9 o . O 4-64 nornite Inkirkate . Vanoare sosite . . . „ nornite . . . IIREIJSL riRODSKTELOR. Galaţi. în zioa de 29 Mais, 1859. Gra>8 kfcrnig n n „ arnsst Sekan . Ilorsmb . Orz8 . n i, n, n 180—195 166—180 190—200 93— 95 113—104 92— 95 în zioa de 30 MaiS, 1859. GnS kirnts kalitatea I, kila de 175—190 » „ „ n, „ „ 165—175 d arnsst. .... 120—200 Sekari..........................102—103 Ilorsmb. ..... 93— 95 Ibraila. în zioa de 30 MaiS, 1859. GrtS Hiaktr, kalit/I, kila de Msnte » jî » Ilj yj ;j Iîalafat kirntg „ I, „ „ • . Sekars Ilorsmb . . , . . Orz . . . , . Ovts.......................... Fasole ssta. . . . , Meis • ... . ■ în zioa de 1 hniS, 1859. Gri» «liakir, kalitatea I, kila deMsnte II, „ „ Kalafat n n n „ kirniS „ Sekari. . Ilorsmb. . Orz. . , Fasole ssta oka. Mei». . . in. i - Braila. 195 160- 130- 90- 103- 93- 40- 80- 120- 150- 140- 80- 100- 20- 40- 80- -206 -174 •145 - 95 -109 - 97 - 45 - 82 -200 -ICO -145 - 85 105 - 24 - 45 - 82 /« zioa de /, Maiî, 1859 Gns niakir, kalit. I, kila de Msnte n. „ ‘ v n n n * » n n kirnis _ Sekarn . norsmb . . Orz . . Fasole ssta oka Meis kila .. 165 Kalafat 160;— 135 85 100 90 40 80 195 475 145 90 105 95 45 83 ■hI" yinnt<. ba de ssbskrierile la îmnrsmstarea h^nionâlt de 8 milioane foksti nins la 29 Maig. 300 310 320 330 340 350 360 368 Maig. 29 Ssma ssb-skringiilor din srmi. OFRANDE. D-nsl netrake Mekronidi, dsni ranortsl administra-giî Aryem, No. 4785. — Mixail Vladimiresks, dsni ranortsl adminst, Vîbieaj No. 5022. Doktorsl Xirsrg Martin Dllaxt idem. idem. D-nsl Nae Zttreans. Barbs Bihesks. Aleks Aman. Nikola Msngesks. V. Livini. Nigi Greneans. Kostake Ssslesks. Iordake Bilsneans. netrake Aleksandresks. Ridskans Sergiesks. Kostake Sergiesks. Anastasie Sergiesks. Lska Gerisinonols. Vasile Teodoresks. David Stoika. nanait Likeardonols. O ca c8 00 eo o CD ■S & S eo ^3 CV» cd cd CD -2 6 oZ H ^ c8 ” s* o tQ Q C to Q împrumutări farâ dobanda. Dsni ranortsl ad-ministrag. Teleorman No. 3556. Ks ran. adminis. Braila, No. 2070. Din Bsksremti. D-nsl Antonie Bsxlea. — Emanoil Beleti. — Konstantin nonosks. — Serdar Dinkt Isvorans. — Aleksie Nikolim. — Tinase nonesks. — Z. Teodoresks. — G. Stanslesks. — Ştefan Ioan. — Grigorie Benţesks. —: loşif Klinneans. — Iliodor Lanati. — Tsdorake Merinesks. — Kostake nalama. — Nae Stitesks. —; Ştefan Rssinesks. — nanait Kon^ea. — Kostake Vladimiresks. — Manolake Izvorans. — Ioan Knnttoreans. — Take Ziss. — Teodosie Bodesks. — Skarlat Stîimesks. — Kostake N. Mosxs I-ig. — Gini Srdireans. — Ioan Dsmba. — Ioan Konstandinoviui. — Elefterie K. Korentie. — Xristea Voinesks. — Take Stfcnesks. — Marin Mexedingeans, idem. niaxova, No. 5731 împrumutări cu dobindă. D-nsl O Q ca oo u eo to «£> a B 'TS ca s a eo c<* _ eo to eo o e ca S-. tP c to fi. o z Niks G^rdireans. 1 Ks ran. adm. Me George Boboineans. j Sterie IJima. sedingi No. 6414. Aleks nrokdnig. i Iane Ksnas. V Tsdorake Hanadonsls. . L. . George Karetams. ca ift Voîks Marinesks. tH tg eo Kostea Slivitesks. • m .S O sz Nigs Mixilesks. Zaxaria Mavromati. f H3 & -T Eraklie Dsmba. 1 î O o Zlate Iloir. Andrei neriegeans. P