* i DEPEŞE TELEGRAFICE. Din ktmnsl resbelsfoi, viktorie ktstigatt de aliagî la Ilalaestro la 30 Mais, 1000 nri-sonierl ftksgl, 20 tsnsrî lsate de la Asstrianî, msnigii ini nrovisiî. flaris 5 Iunie, 4 oare, 40 minsle seara. A Monitorsl nsblikt denema Imntratslsi kt-tre Imntrtteasa asfel: Ifontea dela Mayenta, 4 fonie, 11 oare 30 minste seara. V iktorie mare 5000 nrisoneri; 15,000 Aftstria-mî rtniiiî ini moriji. Aneastt viktorie este «na din anelea ne s’ar n«tea n«ne în rînd«l nelor naal nelebre ale marefoi Nanoleon. Ka st se fakt attta nerdere, a treb«it ka oştirile ne s’as lovit st fie în mare n«mtr; ka enimiksl aliagilor st fi fost ks tot«l desftkst mi gonit de kavale-rie. Ninî o viktorie attt de strtîsnitoare n« s’a ftkst în Krimea: o asemenea lovire va avea srmtrî morale de mare însemnttate în ambele armiî, înksragetoare nentrs «na, desks-ragitoare nentrs alta. PRINCIPATELE- UNITE. Bucureşti 27 Maiu. De ktgl-va ani Romtniî a« av«t enone fr«moase. Arkrede nineva kt aneastt nagis-ne este favoratt de vre o divinitate: fie ne an kare sosesne treb«ie st’I ad«kt okasisnea A de a vindeka «na din ranele sale. Inst ninî «n an n« l-a ad«s o okasi«ne mal frsmoa-st ka aneea ne-î ad«ne timn«l de fagt, ka st mi fakt datoriile sale. IUi k« toate ane-slea ninî odatt inimile noastre n« as fost mal slabe, mai abtfote, mal «milite de kît în tim-n«l de fagt, de ktt at«nnl ktnd aneste i-nimî ar fi tribsit st arzt mal ferbinte. Vedem k« dsrere în foile n«bline, nenele sfioase, desksragiate esitînd, trem«rînd ktnd vor st esnrime o ideie mare, ktnd treb«ie st’ml înnlineaskt misia lor! Noi n« voim a ne în-klina tot-de-«na ncrbinele înaintea anei divi-nittgi ne se kiamt nrsdinga. Aneastt zee are timnsl sts în kare oamenii trebsie st o -adoare; asttzl n«mal neî slabi vor bate la norgile temnl«l«I el. Asttzl nrsdinga-este slt-bini«ne. Asttzl tiran«l n« difert de anela în kare Mixai zinea «n«I boer a ktrsi îngelen-ni«ne îl ftnea st trem«re înaintea «neî mari fante natriotine: „Ingeleantt este vorba ne aî zis ; „Dar de ’ngelennisnea rob«l«I ne’n xeare, „Tremsrt st-mi niarzt zilele-î amare!“ .jujgj^Dar daka timnsl de asttzl seamtnt k« nel vekiS, oamenii înst as înnetat a mai fi tot aneiamî. Inimile as sltbit mi s’as afemeiat; fi*«ngile as ntlit mi s’a» înkregit ssb grestatea gtndsrilor nelor triste, bragele s’ag nlekat s«b • langBri, stngele a imit mi a nstrezit; in demert timn«l ne ad«ne okasisne «na dsnt alta a fane lskr«rî frsmoase, ns se fane nimik. <3n nonol nentrs kare ninî o zi frsmoast ns strtlsnesne, ninî o okasi«ne de a se intlga n« se aratt,'noate înkt st arsn-ne kslna assnra destinslsl, dar «n nonol fa-vorat de soartt mi kare n« snie a nrofita, ne aratt alt de ktt kt n« este demn de o soartt mai bsnt? Domn«l a Isat inigiativa «neî fante mari, iiatriotene ne de dot s«te de ani Domnii greni mi romtnî ftksrt st se «ite ne anest ttrîrn, nentrs ne n« o înksragem, sas nentr« ne o kombatem? Am vtz«t k« dsrere oameni kombt-tînd ideia armtreî, sas nerînd kondigi«nî ka st o snrijine; aneastt lantt va rtmînea ka o srmt de rsmine în istoria natrieî. Am vt-zst ks d«rere, oameni ne as snrijinit «nirea ktnd era nenstinnioast, mi kombttînds o asttzl ktnd timnsl este mal favorabil snireî, sas nre-tinzînd kt ns ar fi la timnsl ei. Toate anes-tea sînt nisne simntome krsde de nekonse-ksingt, de kontradikgisne, de desksragiare. Ns! ninî odatt timnsl ns a fost mal nriin-nios nentrs Romtnî de a ktsta st vindene ranele ne îl konssmt;, dar inimile ns sînt la întlgimea timnslsî. Ne trebsie dot lskrsrî: snirea ssb nrin-ninele de asttzl mi revisisuea vekilor noastre xotare ks Asstria, revissirea traktatelor înkeie-te între aneastt nstere ks Tsrnia nrivitoare la Romtnî. Ne imnsne datoria a le nere, .timnsl mi nenesitatea. Ns vorbim de snirea ks nrinnine strein: nentrs aneastt snire ns este noate timnsl, este treaba nsterilor streine, mi o vom anenta nsmal atsnnl ktnd ea ar fi nentrs Romtnî in denendinga absolstt dir. sntrs mi din afart a gtrilor ktnl nsmal ks aneastt kondigie o ns tem îngelege; alfel ns. Dorim snirea ks nrinninele de asttzl mi nentrs aneastt doringt nimeni ns noate st dovedeaskt kt timnsl ns este nriinnios, ktnl ressltatsl fontelor din Italia îl va desmingi-Aneastt nerere este nenesarie, ktnl ntriless-rorl ns vor nstea merge înainte ks dot ka-mere mi ks dot ministere. Ns nsmal attta; anest fel de snire ne ni s’adat, ka st nstem ajsnge la snire, sîntem sigsrl kt ne va dsne la snirea definitivi? ns kredem. Ea ne va dsne la senaragisne de sigsr, mi Konvengis-nea ns se va nstea adsne la înnlinire, ama dar aneastt nerere devine legali nrin srma-rea fokrsrilor. Revisisnea xotarelor ks Asstria mi traktatelor între aneastt nstere ks Tsrnia în nri-vinna Romtnilor este sna din anele kestisnb «V www.dacoromanica.ro ne trebsie odatt limnezite, mi daka ns o vom nere asttzl ns o \om mai nere noate ninî o-datt. Ns va trene mslt ntnt la zioa ktnd aneaslt ustere va înkeia traktatsl sts de nane mi kredem kt Frannia ne ml varst asrsl mi stngele fiilor eî nentrs sn nonol demn st fie liber, va ntstra sn lok în keloanele anes-tsî tratat, nentrs sn nonol de vigt latini mi kare nrin şsferingele sale meriţi simnatia eî. Asfel, ks nrinninele nostrs în frsntea noa-strt, st nerem o singsrt adsuare, sn singsr minister, revisisnea xotarelor ks Asstria mi revisisnea traktatelor între Tsrnia ks Asstria în nele ne nrivesk gtrile ssrorî. St le nerem dela Tsrnia mi dela nele alte nsterl tot deasna, în toatt zioa, în toatt ora, ne ktt vom avea o natrie mi inimi nentrs natrie; ne ktt nererile noastre ns vor tinde la ilegalitate mi la abss. Armarea ks ori ne nreg! iatt strigttele ne vom rtsntndi ne tot timnsl ktt Frannia va fi oksnatt în resbelsl Italiei, ne ktt dot nsterl venine vor sta ks armele ssb brage sna ne Dsntre, nel alţi ne Ilrst; ne ktt în sntrs gtrilor se vor afla nartide nolitine gata st întinzi mtnile streinslsî de la Nord sas de la Ssd nelsi ne se va nresinta înainte, ktnl vîntsl Dsntrel sag vîntsl Urstsfoî, ftrt dife-ringt, la okiî lor, not st stingi noa lsmint a drentsrilor mi liberttgilor noastre, ne ktt timn anestl oameni vor ktsta st snigt, st naraliseze ori ne fantt natriotikt, ne ktt timn vor ktsta st îmniedine armarea gtrel. Armarea gtrel într’sn skon de antrare mi legitimi înlttsrt oksnagisnele streine; a-;neste gtrl ssrorî, libere în sntrs lor, înnetsl ks înnetsl vor nstea st vazt risininds-se nso-ril ssb kare se asksnde înkt liberttgile lor. Ne trebse nanea, mi nanea ns se kanttt de ktt atsnnl ktnd nstem a fane resbelsl. Ne-armarea deskide oksnagisnelor kalea în gart-JItrile, odatt oksnate de streini, ori ka eni-minl, ori ka aminl, drentsrile mi liberttgile konsakrate de Konferinge vor nfiri; esistinga loi va rtmtnea sn vis; legile vor amsgi; arbitrarisl va lsa snentrsl sts mi nrivilegisl vekis va rtdika frsntea ks insolingt. Dar ne vor fi toate aneste rele în komnaragisne ks dovada ne vom da noi înmine kt sîntem sn nonol demn de sklavie? Anest din srmt rt8 este de natsra andora ne stinge înssrnî viitorsl snel nagisni. Ilentrs aneasta sţrigtm: armarea gtrilor ks ori ne nreg! Mine se îmnotnvesne la armare ns este amiksl drentsrilor mi liberttgilor gtrel konsakrate de nsterile Esronene; ns simnatisea-zt ks legile, ni servi arbitrarisl timnslsî de barbarie; ns voieşne st vazt nagisnea sa dînd ANUL - t. 1855 litr - ■ A'ieastt foaie ese de dot ori ne stntT.mîm, .Miepkspea mi Sim-Btta. Ilreysl abonamentx-lsî nentrs sn ans 24 Sf. Ilentrs V2 „ 12 „ Trei lsni. . ." 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va.nltri ks 30 n. " ? '»--i j- jînriH $i- m n ,ţo* 04:170310(1 MIERCURI 27 MAltJ. -nu^jlo - ■ j-e «et., S.*r FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARA. Abonagia se fane la librtria Cbist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distriktc la D. sekre-tari ai Admini^tianii mi la koresnondenuiî li-brtrieî Ori ne abonament trebsie nlttit în-date ks ssbskrierea. . / * il - I- Redactorii responsabilii DIMITEIE BOLINTINEANU. d. Sein importante. 7U TS semne de viaui; iari> nentra «ie vom striga: armarea Ii8 ori *JC nreij. Aneste temeri 118 sîut nisce SBnosigiBnî demarte. ni fante sivîrmite. ImursinstBl este votat de adunare, îmnrsmstsl are de skon ar marea. Uli cel mai mâini din cel mari, din nei boganî, din ne! ne vor sb fie kanil acestor nT.rjs asksnd asrsl, sas arBţikt natriei lor nisne~ssme ari>t de mini, în k-bt ar krede cineva k8 voieşte S8 o- insslte în faijfc. K’bnd lskrsrile ajsng la sn nsnt de atfcta nenfcsare de natrie mi nersiuinare de oameni, nstem striga înk'B: armarea ks ori ne meij! Asfel ori ne m'Bssrî se voi lea neutre armare, fie kţt de severe, fie însumi nrin im-nosinisni, vom striga nekontenit: armarea ks ori ne nreg! Reci ke ori ne nren, trebsie a sk^na uatria de moarte mi de desonoare. Origina mănăstirilor dedicate (înkinate). (Srmare). Aceasta era starea lakrarilor la 821, kînd Ro-mînil voind a skatara jagsl Fanariogilor, voind a ’mî redobîndi drental ne la 1716 kabinetal Stam-bolBlsi il kilkase în nicoare, voind zik, a ridika ne tronai girii iarirni viga Romîni, se reanim, ssbt Bteagal IbI Tador VladimireskB. Dar intriga uii invidia streini ns liSi kaasa nagionali si isbateaski, nii astfel, nrekam intim, liberatoral Romîn neri scis de Insilant, iaritni Fanariot, ne se ariti ki fanc ka-Bsi komani ka Romînil. Kb toate astea miinkarea ns ramase firi efekt» kici dobîudirim drent de a ne administra de nringi indiyeni. Kb aceasti oka-sie, Romîniî Vizînd kt egsmeniî Greni, nrin infla-inga lor asanra mefilor statalai ini asanra notabililor, ne mai togi era de aceeami yints, violasem, într’ sn mod neertat disnosigiile fondatorilor, cerars ek-snalsianea (denirtarea) acestor individe vitimitoa-re în tot kiiisl intereselor ivirii. Iloarta, ns nentra drentatea kaaseî, ni ka si’mi msbane asanm-Ie, kici kB venitarile ministirilor înlesnisem insarekgia lai. Insilant ks skon de a revolta Grecia întreagi, as-kaltb cererea Rom7>nilor ini ordoni gonirea loi din Ilrincinate. Nn ferman veni de la Konstandinonol ini nami nentrs administrarea averilor mir.istireintî Bn komitet komnBs de boeri sabt nresideugiea Mi-tronolitBlsi. Egameni iiimîntenl se namira ne la toate ministirile mi astfel lskra se nBse în kalea dreanti. Ilara utancî era înnovirati ks datorii, mj adBnarea nrintr’o decisiane xotiri ka într’an ksrs de 5 ani venitBrile acestor ministirî si serve nen-tra nlata datoriilor'. Din nenorocire însi veniri alte înnrejarari ce favorlsart kassa Grecilor. Tarcia kare totd’aBna a kiatat si nrofite de slibicanile în kare ne adasese-m adininistragiea fanariotiki, kilkînd în nicioare dre-ntarile antice mi voind a ne face namalîk, dete nri cina invasiei Rase de la 828. Kabinetsl Iletresbar-galai, nrotektoi- ardinte al bisericiiortodokse, ns rimase Indiferinte la reklainarile Sfin. Loksri uentrB redobîndirea nrivileyisrilor nerdate, mi astfel ega-menii Greci se iviri iariini ka toati aversianea (skîrba) Romînilor mi ks toate nrotestele ce eî nre-sintam. Veni dar regalamental kare, nrin art. 336 dela kan 8, naşe ministirile dedikate într’o stare mslt maî favorabili nentrs Greci, dekît. fasesera vre odati nîni atancî. Sabt nretekst d’a se cerceta ve-kile dokamente mi a se eseksta adevărata lor ko-nrindere, ministirile ramasem nrovisoria skatite kiar de tribatsl ce da kitre trezoral nsblili. Ilrotestînd ks ayerime direkt mi indirekt în kontra art. 363 de mai sas, li se akordari de1 ambele kargi, Sazerana mî Rasi, în termen de 10 ani, în kare si se regsleze kestia de kitre komisieă institsati nrintr’acest ar-tikol*. iar nîni atanci si fie libere mănăstirile de ori ce îndatorire. în zadar se sili Gavernal ka si nae în l'akra-re disnosigiile regslamentarif. kici egsmeniî nrin inflainua lor indirekti ns voiri ks nici sn kin si dense dokbmentele snre a se cerceta de komisie. Kb aceasti iiţtennie la ansi 841 se fikB leyisirea nentrs nreskrierea nrin bondicj p dokBmentelor mi» uaicini" Les Pijncipantes Romnaines, DlMBOVIQA — 27 MAlS. easi 1 jutu nistiremti, dar Grecii ks toati stirsinna Ministeri-slsi kaltalai na deteri nici nîni azi de faui doka-mentele lor. La 847 ka nrilejal reorganizagieî veni-tarilor Mitronolu mi ale enarxiilor, se faka iariiuî o încerkare de a se sanane mi ministirile înkinate la orîndaiala celorlalte, însi kabinetal Stambolalaî nrjn firmana diktat de alijiî, redase cererea jjirii la o miki kontribagiane din nartea acestor. în fine la 855, divanal obmtesk fiks o leye nrin kare le obligi a da fiskalai a treia narte din venital ansal.^ Dar mi aceasta ka toate celelalte misarî se nrotes-ti de. Greci mi rimase firi efekt nini akam, kînd vedem ka nlicere ki Gavernal a laat misarî de e-sekatare nrovisorie nîni la facerea de mai noi leyisiri. Atît din dokamentele ce am eksnas dani kare totd’asna-gsvernsl .aă avat sauremajiiea asamaa-cestor ministirî, nrekam mi din esersicial drentalaî sig ne kare nici odati n’a renangat se vede ki el în tot timnal a esersat akijiea sa leyitimi, akijie ne kare egamenii însămi a« reksnoskat’o mi s’aă sanas urobi este înskrisal ce daă Ministerislai kaltalai ml Sf. Mitronoliî kînd se fak egameni, mi nrin kare zik: Ea sabt-însemnatal, trimis în kalitate de ega-men vremelnik mi îngrijitor al averii mini ştirii... ka xramal .... dedikati la ... . daa aceasti în-kredinu.are, iskiliti de mine, Sf. Mitronoliî mi On. Minister al kaltalai ka kanoskînd datoriile ansi e-gameu, le voia îndenlini ka kanomtinui în toati a lor întindere. Voig administra averea ministirii ka zel mi fidelitate, silinda-mi a miri ne kît se va natea ve-nitsr-ile mi a renara ka ikonomie înijeleanti, tot ce se va strika; a înbanitiiii din zi în zi starea ministirii, Jiiind’o în cea maî bani regali, dani sni-rital bine-fikitorilor fondatori mi dani orîndaiala lor, konform ka xrişoavele mi ka leyile adontate nentra toate ministirile. Na voia natea face nici odati vre an fel de kopvenn,iane nartikolari, kici aceasta se va nrivi ka nali înaintea leyilor akţaale ale acesta! llrin-cinat. Na voia fi slobod sabt nici an nretekst a kon-trakta cea maî miki datorie ne seama ministirii. firi mtirea mi aatorisaijiea Sf. Mitronoliî mi a On. Minister al Kaltalai. Mi oblig si întreuiS niinistirea mi sf. bise-riki. dani dignitatea lor, ka nreoyi, kîntirey,i, ui-riniţî mi tot ce va cere trebainga mi kaviinga. Ka voia fi slobod si arendeză, firi mtirea mi aatorisajjiea Gavernalai, konform ka leyile acestei jjiri, momiile mi ori ce avere a ministirii, al ki-raia venit îl voig adana ne fie-kare an. Ns sînt liber de a da .snre tiere nidarile nii-nistiri iui a nricinai cea maî miki vitimare, ci voia orîndai din kontri oameni snre a le nizi. VoiS stirai ka donagiile fikate de kredincomi si se înskrie de kitre kiar donatori în kondici si-nilate ce ne trimite Sf. Mitronolie. Kitre acestea, na voia reksnoamte nici o nro-teknie streini mi na voia natea invoka sabt nici an nrotekst o alţi nrotekgie de kît a acesta! Ilrin-cinat, la leyile mi obiceisrile kiraia mi voia sanane în toate kassrile ka esaktitate mi firi abatere. In sfirmit, daka voig îndenlini ka esektitate toate aceste kondigianî lui daka voig administra niinistirea dani kaviingi, mi va nami jegsinen ti-talar al acestei ministirî; la din kontri voia uer-de nentrs totd’aana administrag-ea mi ikonomiea. Acesta e formalaral înskrisala! kare se di de kitre ori ce trimis Grek ka si administre vre o mmistire, mi kare se m>streazi în dosarele Minis-teralaî kaltalai. Este de mirare mi absard ka.; dane âtîtea sti— nalagii esnrese, si mal întîmniniin nretengie de in-dinendingi din nartea kilagirilor Greci. Ilentra o-•nial ka regionament sinitos mi kare merye ne dra-mal legalitigii este destal zisa deklaragie; însi voia maî adioga ki nici an egamen grek na se instalea-zi d’a drentsl de kitre kiriarxiceaska ministire, ci vine namai ka o simnli rekomandagie kitre 5R-nistral kaltalai mi Eminengia Sa Hirintele Mitronolit. Acemtia, în medingi, daka konsidera rekomanda-giea, înkee jamal mi îl trimite mefslai- Statala! kp si’l konfirme. ^ La instalare se trimit delegani din nartea Sf. Mitronoliî mi a Ministeralai kaltalai; acemtiea înkre- __________________ - Vf ' ■ * D. Balet, fostal ministre de k»lt la Moldova, mi D.. K. Negri fiind atsncl trimimi ka densfagi la Konstantinonol ka si asiste nentrs anrobajtiea acestei leyî, deterssn memoars dingeazi egamenalaî toati averea ministirii ka inventaria întreit mi sabt-însemnat atît de nredeceso-ral egamen (kînd se afli) kît mi de cel aktaal îm-nreani ka ambii delegagi- Sn esemnlar se nane în arxiva ministirir iar celelalte doi se denan, anal la Mitronolie, mi altai la Minister. laţi dar kaasele kare jastifiki destal de bine indinendinga kare o reklaroi egamenii Gtecî mi de kare na s?aS bakarat nici odati. ^ ‘ Ka toate astea mai adaog ki na not disnosa nici kiar de an lemn dili nidarile ministiremti, kici dane nravili art. 11 dela zestre ele sokotin-da-se între imobile, xrişoavele Domnemtî, nrekam am viZ8t, nonremte ka totsl înstreinarea anor asemenea obiekte. Kiar nentrs trebaingi de renaragii sas klidiri, na not disnosa, fiii nrealabila aatori-sagie a Ministeralai de kalt, sabt a kiraia nrivige-re art 364 din regalament nane aceste nidari. Statal însi totd’aana nentra trebaingi nablice a disno-zat de uidarile ministirilor dedikate, firi escen-gie în cele nimîntene, Nici o klidire na se noate face, firi a se a-nroba mai întîia nlanal de Ministral kaltalai, daka îl gisemte konform ka trebainga mi; mijloacele ne-kaniare ale ministirii. Kînd se ive te vre o kontestagie între ega-raeni ka arendami ori lokaitorî, Ministerial intervine de satisface ne cel nedrentigit Kînd vre an egamen se sasnendi ori încetea-zi din vieagi, nîni vine altai, toate venitarile mi-nistirii se adan la Ministerial kaltalai; mi nici an egamen ori kilagir strein na noate intra în gări iiri voia Sf. Mitronoliî. Nici o embatikare na se noate kontrata, firi anrobagiea Ministerialei mi a Mitronoliei, konform leyiairii regalamentariî. în fine ne lîngi alte interdikgiî la kare sînt saiiemi egamenii Greci kiar dane nravila civili (art. 5 dela vînziri, art. 5 dela skimbS, art. 3 dela îm-nramatiri m’alt.) este mi arendairea momiilor ce s’a fikat totd’aana nrin licitagie nabliki în nresenga Ministeriala! de kalt, notrivit art. 364 din regalament. La anal 845 egamenal Sf. Ekaterini mi Rîm-nikal, katezînd a se okana acestei misarî, tot sabt aceleami nretekste ce se nronangi mi akam de togi niomii egameni, Domnal dete oficial No. 6, fevraa-rie 2 în konrinderea armitoare: Vizînd jarnalal ce a înkeiat mea Sf. Sa Ilirintele Mitronolit ka D-laî mefal acelal Denartamont (al kaltalai)' mi kare rii s’â sanas ne lîngi renortal Denartamentalai ka No. 296, atingitor de egamenii a doi minist-rrînkinate, mi a name: Sf. Ekaterina din Bakaremti, mi Rîm-nikal din jadegal Slam-Rîmnik, kare aa îndrisnit a se imnrotivi nrin kavinte nemisarate mi neertate sa-nanerii ce sînt datori a avea ei totd’abna kitre sti-nînlre mi kitre Sf. Mitronolie, nevoind a kanoamte obuitemtile kondigii ce s’aa xotirît nentra arendairea tatalor momiilor miiiistiremti, snre a linşi ne viitor ori ce neorîndaiali mi abasari, ce se va arma din nricina deosebitelor în narte kondigii. Laînd în bigare de seami ki o asemenea îm-urotivi armare este cea d’întîiă ce a natat vedea oblidsirea giriî mi kiriarxiea SL Mitronoliî în nri-cini ministiremtî din nartea egamenilor înki mi ka însamire de drentari ce nici odati na le a avat dane amezimintele mi orîndaelile ktitorilor mi a Domnemtilor întiritoare xrisoave; Vizînd nirerea din nomenital jarnal, ka ni-uite asemenea oameni indiritnici mi nesanami, na se ksvine a fi mai malt kîrmaitori de ministirî, fiind aceasta de nildi foarte bîntaitoare mi îmnroti-vitoare drentarilor jerarxieî ce armeazi a se nţ,zi mai ka osebire la tagma bisericeaski; Noi ne anim ka nirerea konrinsi întriacest jarnal mi norancim ki acei din kilagiri, nentra neuildaita lor nessnanere, si se întoarki la arma lor neste xotar, mi D-lai ‘Logofital bisericesk se va îngeleye atît ks nrea.Sf. Sa Iiirintalt;-Mitronolit,îfieea ce se atinye desure Ssigararea-zestrii acelor mmi-stiri, kît mi ba D-laî vel Aga neutra deuirtaiea acelor kilagiri din llrincinat. Tot de odati se va da de intire kitre nrea sfingital efor al Sf. ministirî Sinaia ka aritarea învinovigirii acelora mi ka noftire de a trimite algî egameni ka frika lai Damnezea mi ka kavenitele kalitigî, snre a natea fiuriimigi stinîuirii ^ ka nici interesele Sf. Loksri de jos si se vatime, dar mi-drentarile ministirilor celor de aici si. se nizeaski nestrima-tate; Iar nîni atancî, Ilrea Sf. Sa Ilirintele Mi-tronolitsl mi D-lai Logofbtal bisericesk vor avea îngrijire de a rindai vremelnicemte îngrijitori la acele mv D1MB0VIIIA — 27 MAlS. 257 nistiri, alem! din nartea biseriueaski, din ueî mai ka nsrtiri bane ini ka resnekt kitre vele sfinte, ka st» kaate ka darere de inimi de anele ministm, nîni kînd vor veni nei de jos egsmeni. Veniturile inşi sj vor strinye, un se vor nistra la Sf. Mi-tronolie*. Auest ofiuiS se esekati în 24 de oje, laînda-iui •iei îndiratniuî nlata kaveniti. Akarn dani ne am vizat toate fasele nrinka-re aa trekst ministirile dedikate, mni aa devenit în starea aktaali, uatern konkide: 1. Ministirile în de obnite sînt nimte stabilimente de bine-fanere, fondate de kitre bine-fiki-torii kremtini neutra interes nablik, adiki neutra Nanoleon; s’a ales kt ns a fost nrotestagie. mdatt ue aueastt oksnagie s’a xottrît, gs-vernsl Franuiei a dat lskrs în lrenosuinga gs-vernslBi Angliei, nrin trimissl France! la Londra, kare ar fi vorbit ks lordsl Malmersbsri. nreksru ini la Ilaris nrin ministre Franuei kare a vorbit, ks ambasadorul Angliei. Obiek-giile nţ ar fi nstst st se fakt kontra aues-tor mtsBii ar fi fost verbale mi ftrt st aibt niui-o srmare. Karuerile Sasoniei s’as deskis la 25 de regele Ion. Auest rege ar fi zis, între altele, inkoli, snitalarî, ajatoare, miritiui de fete strane, mal. kt: Traktutele drenlului Euronean sînt ame-2. Dedikaţjiile, de mi «iele mai malte fikate nintţate de resbel mi kt IJermania nu va m- fira mtirea iui aatorisagia fondatorilor, de kitre Domni tui Mitronoliiji streini ne aS avat kîrma Sta-talsl, dar kiar uele fikate de însaiul-ktitorii, n’aa alţi ginţi de kît an natrouaj, nentra garantarea ese-kagiei legaturilor. 3. La înnenst toate mmistirile dedikate se administra de kil«giri nimînteni mi, ks înuetal în-trodakînda-se -Greul, kaasara nrin kondsita lor Bra generali a ntriî. 4. Statal, konform testamentelor un ieyiior jji-rlr, avînd- -totd’aana nrivigerea asBnra administragiei anestor mtnistiri, niniodati n’a neîngriadţ dreu* tarile sale. 5. îndintniniea egamenilor, mai ks seami dela regalament, aa naralisat akgiea gKvernBlsî, kilkînd testamentele fondatorilor. 6. Aneasti fanţi fiind konstatati, fin kontra-dikgie, Statal atît dane snirital vekilor dokBmente ale fondatorilor, kît mi dane legea jjiriî (art. 6 alin. 2 de la darari) mi înskrisBl ne daS namigii kînd se fak egBmeni, este în «Irental siS a etnannina toate mimstirele dedikate, nainda-le în orîndaiala uelor-lalte. ^ 7. In virtstea vekilor tratate ale gii'ii ks Iloar-ta, rekanoskate nrin Konvengie, ninî o natere na va natea interveni în administragiea interioaii ne te-meial aatonomiei ne am nosedat totd’aana, nrin 8r-mare nimini na va natea ataka legea ne s’.ar elabora în nrivinga mmistirilor. Snenm dar ki D—na Ministra resnektiv, nre-kam a laat inigiativa de a nane în lakrare misara de kontribagie a mmistirilor dedikate, se va gri-bi a formala Q lege ni-enisi în nrivinga kestiei anestor mmistirî, ka kamerile legislative si nae an kanit nretinsei indinendingi a egamenilor Greni. gara amteanti ka neribdare si Vazi resolvat an drent al sia ne se kontesti de nimte streini, mi onoare nelor ne vor kontribai la aneasta. B. Iletroni. i Ar.: CRONICA. (v Debarkarea nrinuinelsi Nanoleon la LivBin ks sn korn de armie a nrodss sn mare efekt. Aneasta a fost uerett de Italieni la îmnţratsl Franuesilor. Ilsterile Esronene konsilie srmt-torslBî la tronsl regelsi mort al Nanolslsi st rBmtie nestrs. Neanolsl noate disnsne de o armie d’o 100 mii oameni. Reuresintangii Fran-•liei mi Sardiniei vor deklara la ksrtea Na-hoIbIsî kt moartea regelsl Ferdinand II a ves* tejit restabilirea bsnelor relagii între rigatele ’ielor dot Siuilii mi gsvernele aliate; kt kon-digia snei anroirieri ar fi nsmai st se lase de uolitika rtiiosatnlsi, rege; kt renresintan-giî Franuiei mi ai Sardiniei vor fi îndatoragi a dţklara kB toate ksmnttele nstinuioase Ibî Franuesko 11 kt interesele Nanolslsi fiind a-ueleami de astt datt, ka a le Italiei de sbs, ar fi bine st intre în aleganga Sardt-Fran-uest. Kt nei doi trimimî vor refera desnre ori-ne kontranosigie, ftrt a lentda nimika, la kabinetele lor, s’a ftkBt mare vorbt kt kabi-netsl Angliei ar fi nrotestat kontra okantrei Toskaneî de kornBl de armie aţj nrinHlnelsi tea ss rdindie sneklatriifa indifennti; am kons miaua ks ani vorbit tot-d'asna iui atn fskst în favorul onoarei IJermaniet iui neutru nrinuinul dreptului kare este basa Koiifederaiţiet. Tot no-nolul Sason Inmrltuiasle simtimentele mele -, iui daka sînteni datori a kombate nentrs kausa noas-trs justs, Dumnezeu va fi ku noi iui ku patria noastrs IJermam. Toate astea sînt bsne; dar Bnde este vorbt mtreagt, nB este fantt! ABstrianii imn mari imnosigii astnra Italienilor din statBrile ABStriane. D. Grigore Gtnesks ne dirigt o gazett Fraimest la Haris, le Courrier du Dimanche, faue o anreuiagie remarkabilt assnra sitBagieî aktsale a Esronei. Ziarele noastre romtpe Brmeazt a înttrzia ne ttrîmBl snor nolemiue nersonale, kare nt not st aîbt nisi-Bn ressltat nriinuios neutre interesele gtreî. ni ui kiar de a-mi faue ele a-bonagî. Sokotim kt ar fi timnal a se ltsa a-,uest ttrîm mi a se rtdika la misia lor, adikt a disksta assnra ideilor, iib a nersoanelor. ^ine krede kt aueste nolemiue între oamenii de idei noi vor nrofita gerei, se înmalt: vor nrofita nsmaî streinilor mi kanilor auei nar-tide ue renresintt anti-nauionalismsl mi ideile sklaviel. , Auest fel de uolemikt între nersoane de simtimente natriotiue mi liberale ns not st serve dektt a se stna Bniî ne algiî. AdBuem aminte D-ls Ministre din Bntre, st ns se amtgiaskt de rekomandtri în alegerea SBb-administratorilor din Ilfov ue sînt a se prtndsi din noS. Abzim kt bttaia, auest fel de nedeanst ue este dat nsmaî nagiilor sklave, ue degradt sniritfil, insslttnd kornBl, ns ar fi ntrtsitînkt auest ntmint ns suim daka este adevtratt aueastt tristt nsvelt, mi am dori st Se nsmaî o ksratt ntskouire. Dar la o asemenea în-ttmnlare (lskrs ue ns ne vine a krede) iatt observagiile ue am faue. Konvengia desfiin-geazt saS ns d^sfiingeazt o asemenea ne-deaiist barbait? ns ziue nimika; dar de vom lsa în btgare de seamt nrinsinii de uivilisa-.sie desnre kare vorbesue, vom afla kt sînt ks totsl inkomnatibili ks aueastt din srmt barbarie. Afart de aueasta, Konvengia ziue kt togi Rointnii sînt deonotrivt înaintea legii mi nrivilegile se desfiingeazt; daka este asfel, kiav fie s’ar adonta auest fel de taie, la okii noştri ns noate fi niuî om liber, niuî nrogresist, niui konseksint, niuî konsti^ tBgional. . Mitim ne iui ne kolo nrin gazete msue bBderii assnra Dîmbovigei, ne kare niui noi niui nBbliksl ns noate st le îngeleagt Kassa. Dimboviga doresue ka ueî ue le fak st se esnliue mai bine ka st fie îngeleini. Intie altile, vedem în Nagionalsl nsmele Dîmbovi-gii amestekat ks altelele, am dori st suim ue kasst i-a ftkst onoarea a-I kokoga în vîrfsl snei koloane. Ansngtm ks nltuere kt neste dot “lsni koresnondinga telegrafikt va fi înfiingatt mi terminatt între toate oramele gtrei uele nrin-uinale ue asttzî sînt linsite de auest minsnat avantagia. Ktnd vom nsţea ziue asemenea mi desnre komsnikagia auestor orame între ele, nrin nodsri mi nrin mosele? Asttzi Va-laxia, SBb ranortsl drsmBrilor, este mai arie-ratt de ktt aksm 1700 de ani ktnd aueste» gtrî se nsmeas Dauia. St snertm kt nartea teknikt, ntnt în sftrmit, va simgi kt este trebBingt de a ns-ne mai mBltt energie mi gBvernsl de asttzî kt va da o altt organisagie auestsî korn. D. Melik sttreiesue mslt înti’B aueasta; fi-va oare asksltat mi sekondat de konfragii stî de artt ? Ilriimim de la D. ţleneral Vltdoians in-vitagia ue ne faue a nsblika srmttoarele rîn-dsri. Aueste rindari, ue fak onoare d-lsi I,Ie-neral, vor servi a limnezi oniniile nBblikslBÎ „S’a ftkst vorbt de mine nrin ziare, mi Ksrierel Ilrinuinatelor-Bnite renrodsue sn ordin de zi al meS. Zilele de 22, 23 mi 24 Gena-rie as trekst ks onoare, aueasta o sîntem datori atît nonolslsi inteligent mi oamenilor na-gii, kît mi moderagiei nsterii armate, ue ns ag nrovokat lskrsrile ka st ajsngt la estremita-te; dar kare ag întrebsingat mijloaue-îngelen-te mi îmntuisjtoare nreksm se ks\ine snor oameni armagi, în fant ks o nonslagie de-sarmatt mi ksrioast, mal nainte d’a fi nevoi-tt st lase între omtire mi între nouor Srme de sînge, ftrt de lrevînt. Kît desnre mine, ara vegiat ks matoritate a ns da okasia de esuese mi a se treue alegerile ks linişte, a rimînea libert akgia kamerii de interveniri sil-niue armate, dsnt ksm noate ar fi nltkst Bnora. Aueasta este ksnoskstt de togi Rsmînii imnargialî ue s’as aflat fagt. Niuî-o înrîsri-re ilegalt ns a skimbat xottrîrea mea de ue-ttgean rai de kan al omtirei, am îmntkat datoria mea mi am resmit tot de o datt a o-;iri ne ueî ue ktstas okasie de tsrbsrtrî. în sksrt am fost atît de feriuit a resmi în kon-binagiile mele j sînt îmntkat ks ksgetsl mes, kt ui ns am Itsat ftrt ksvînt neuesarifi între oştire rai întie nonol srme dareroase de sînge: sînt mslgsmit de kondsita ostireî ue am komandat, kt nrintr’o moderagie mi nauiengt nedeanst koifirarie uelor alte nrinuine de ui- demnt de lasdt mi rekonsilitoare ks datorii- le sale. ns a nrovokat, ns a agîgat lskrerile, ka st ajsngt la estremittgî, mi st nrovoaue noi nenorouirl nentrs gara noastit, ue are a- vilisagie din Konvengie, atsnuî trebsie st se nriimeaskt bttaia nentrs togi Romtnii ftrt deosebire de la ban nîfit la uel din srmt ltksitor, ktui de la ban nînt la uel din sr- ttta trebsingt mi de armonie, mt ltksitor sînt de o notrivt înaintea legei. Asfel ori bttaia trebse ks totsl desfiingatt sag anlikatt la togi ftrt fie osebire, ktui o renettm, dsne Konvengie ns mai sînt nrivile-giagi, ui togi Romtnii de o notrirţ înaintea legei, uel ks nielea ssngire ka mi ueî ks nie- IJeneral B. Vlsdoiam. ' -----r —r) ■ i i- i 1' im.. arU Despre proprietăţi. (ÎSrmare mi fine): n 9. Kît nentrs modsl esekBgieî mi a kon- * rero de lea groast. Ori-uine va fi auel ue snrijint bt- tabilittnii auemtiî disnosigil, el este foarte ne www.dacoromanica.ro «• 258 komnlikat mi esneditiv, mi late ksm. Fie-ka re administraţie distriktalt va da Ministc-rslsl komnetent în l»na lsi anriKe a fie-kz-rsia an sn tablos în dosz koloane, nnn nea d’întîis va arzta nsmzrsl embatikarilor dsnt fie-kare nrourietate din distriktsl eî, fort es-nenţie de nrîvatz sas nsblikz, mi nrin rigla de al doilea va arzta nsmzrsl anelora ne sînt stabilim ne nrourietzţile nrivate,- iar Minis-terisl,~adsnînd nifrele tstslor distriktelor, se va slsji ks ţifra totalz dela rigla al 2-lea, ka st dovedeaskz ssma banilor ksveniţi nen-trs anei an anelor nronrietari nrivaţi, ne so-koteala de kîte lei 25, nentrs fie-kaie emba-tikar, iar ks ijifra totalz de la rigla întîis se va slsji ka st dovedeaskt dsnt o egalt analogie, nreksm s’a mai zis sss, ssma ne ar trebsi st nltteaskt fie-kare embatikar, snre îussmarea anei ksvenite nronrietarslsî; dsnt aneasta Ministerisl nsblikt ressltatsl nrin foile ofiniale mi nronedt la îmnlinirea banilor nrin administraţiile lokale în dost termene, jsmttate în oktoravrie, iar în Doemvrie mi de-kemvrie likideazt rtsnsnderile kttre nronrie-tarî dsnt anelamî tablos, ks îngrijire mi îndatorire ka nînt la finitsl anslsî st fie ks de-determinata âHCâStt oneianieţ îai esnedentsl ne s’ar întîmnla st rtmîe din a-nea rtsnsndere a embatikarilor se va ankesa la Vistierie, senarat ks totsl de ssmele bs-yetale ka st slsjeaskt dsnt disnosiţiile gs-vernslsî în îmbsnztzţirî materiale ale koms-nelor saS nentrs redsnerea s&meî totale ne se va nere de la embatikari m ansi viitor. Kîîe-va alte disnosiţiî de regslt mi de kontrolS ne mai reklamt aneastt oneraţie, fiind sim-nlt mi treabt de kannelarie, am sokotit de nrisos a le înmira aini; rtmîne d a se desvol-ta mi a se determina nrin legisire ne s’ar sti-nsla în aneastt obiekgie. 10-lea. Stteansl ka nosesor absolst mi legal ne tertmsl kasei ks grtdint, nreksm mi ne nemestiile ne va kontribsi ne dînssl, va fi ks dinlinitate liber a fane ks dînsele ori-ne va voi, adikt a le vinde altsia, a înzestra ks dînsele, a le dtrsi mi a le inoteka; înst la întîisl kas se va reksnoamte nronrie-tarilor drentsl de nreferinţz la ksmnzrztoa-rea lor ks anelamî nrerj xottrît a se vinde altsia. Kînd înst vre snsl din anernti sttenî, s’ar msta dsnt anei domens snde s’a stabilite odatz mi n’ar fane ka nronrietatea sa st trea-kt in nosesia vre snsi alt individ în terme-nsl de sn an nel mslt, dsnt eksniraţia ane-lsi termens, terensl va trene în nosesia nro-nrietarslsî momii, ka st falit ks dînssl ori-ne va voi, fzrt ninî o indemnisaţie kttre ms-tatsl sttean, iar nemestiile se vor rtdika în-datz de sttean, sas i se vor nlbti de nrO-nrietarsl momii dsnt o esakti mi legalt nre-nsire, szvîrmitz de oameni kornnetinnî, îm-nresnt ks komisia komsnalt. 11. flentrs loksrile de fîneaţz mi arz-tsri, nreksm mi nentrs nrisossl islazslsî ne ar trebsi stteanslsi, ns va avea el kttre nro-nrietarsl momii, ne kare s’ar stabili, ninî sn fel de îndatorire, le va înkiria ne anei inssmi domen, sas ne altsl, ori snde’i va nltnea, mi ori ksm se va nstea învoi, mi la aneste tran-sakţil, ninî o astoritate distriktalz, nini ss-nremsl gsvern n’as a lsa nea mai mikt narte direktt sa» iudircktz, de kît nre kît se atinge de legalisarea aktelor anelor transakţii mi de esakta lor esekstare, în kas de reklamaţie din nartea feţelor kontraktanţe nentrs vre o abatere, mi dsne ^e nrigonirile desure aneasta vor trene mai întîis nrin nemetarea ko- Tivoapafia Nauiona.io a jihî Iosii PIMBOVIHA — 27 MAlS. misiilor komsnale. Nstreţele mi nrodsktele ne ar fane stteansl ne momii streine, nreksm mi nrisossl vitelor sale, le va nstea trans-norta ne terensl ne va noseda ne anea îr.omie, snde va fi stabilit, fort nonrire din nartea nronrietarslsî monriei mi. fort vre o obligare de indemnisare, sas de ori-ne alt drent ne ai imnsne stteanslsi vre o rtsnsndere în bani, saS în lskrs. 12. Mai adzogzms kt dakt nrin oninia ne ne am formslat de a se desntgsbi nentrs terenslS ne se dt sttenilor neîmnronrietzriţi, nsmaî nronrietariî nrivaţi, mi ns mi nronrie-ttnile nsbline, s’ar ntrea kt se atakt ni in-, ninisl soljdaris al nronrietzţi kttre anele a-meztminte nsbline, sas kt organismslSnionss nentrs eseksţia anemtii oneraţii este komnlikat, atsnni s’ar nstea fane ka, anei ansal embatik, orî-kît ar fi, st se nltteaskt de kttre togi în genere embatikari, de ne la toate nronrietzţile, atît nrivate kît mi nsbline, rts-nsnzînds-se de stteni nronrietarilor, sas aa-rendamilor mi enistaţilor lor, fort ninî o intervenţie a Gsvernslsî. Tot ne nretindems, nentrs kt ni se nare de mare nanesitate mi de folos, este, ka kantitatea erabatikislsi st se determine odatz nentrs tot-d’asna de îu-ssmi Gsvernsl, snre evitare akomnlikaniiloi; mi a vtfomttoarelor lor konseksenţe ne vor resslta negremit mi tot-d’asna dîntr’o direktt înţelegere întrs aneasta dintre nronrietari ks sttenî. Ama înţelegemS noi mi kredem» kt s’ar nstea realisa mi îndsra uretinsa înbsnztzţire a soartei stteanslsi ksltivator, mi ne nlane a krede kt ninî nronrietariî momiilor, ninî sz-tenii ar avea drent st se nlîngz de disnro-nrietzrirea, de assnrirea mi de îmnovtrarea, nentrs kt nelor d’întîis le rtmîne ks dest-vîrmire neatakat atît drentsl absolst al mo- nonolslsi, ka mi în trekst, kît mi tot ntmîn-tsl ksltivabil mi roditor dsnt domensrile lor, ka st ’1 înkirieze ori-ksî mi ks ori-ne Undiţii mi nreţ vor voi; iar din nsţinsl islaz ne nedeazt anelor familii, mi din karc-nstiag astzzî de-kît sn mea mik folos, nriimesks dsnt aneastt nronosiţie kîte lei 4 nînt la 5 de fie-kare nogons, mi ne lîngz aneasta do-bindeskS sn folos mi mai ssnerioiy asigsrînd înloksirea nronriettţilor lor nentrs tot-d’asna, mi avînd nersnektiva evidente de imfrsmsse-narea satelor, nrin konstrsknia de kase oolide mi komode, mi de alte diferite mkzneii ne-nesar.i la viaţa rsralt, la kaie neanzrat voi nroneda stteni îndatt ne se vor vedea stz-nînî destvîrmiţî ne terensl ne asigsrt stabilirea lor nentrs tot-d’asna, mi nentrs kt neî de al doilea, stteni, nrintr’o asemenea ansalz mikt neksniart rtsnsndere, se konstitse nro-nrietati ne terensl de nea mai de kznetenie mi neanzrata lors nenesitate, se konstitse în drentsri de adevtraţi netzţenî mi se sksteskS nentrs tot-d’asna de grija de strzmstare mi de diferitele îndatoriri de msnkt mi altele, ne ressltz din konseksenţele relaţiilor aktsale dintre nronrietari mi klzkamî, mi în fine se organizeazz nrin anest mod mi komsnele, atît de dorite mi nenesarii nentrs nrogressl nivi-lisaţieî, mi nentrs înlesnitoarea mi regslata mimkare a makanismslsî administiaţiei ţtrii. S. IC Erori de tinar la Xo. 03. în No. 63 al Dîmboviţei la art. D-lsî Kozakovini desnre komnaraţisnea limbei Ro-mtne-Manedone s’a fokst oare kare gre-meli de tinar; astfel st se niteaskz, în lok de Dena, Dona; în lok de Sonela, Sorelajînlok de Tatt, Tett; în lok de Ksmata, Ksniato; în lok de Mameta, Mamela. de ssbskrierile la îmnrsmstarea naţionalt de 8 milioane fokstt nînt la 20 Mais. M Data Lsna. Zioa. Ssmmele. Lei. nar 276 ' Ssiga ssb-skrinţiilor din srmt. 406,338 1 OFRANDE. Mais. 20 D-nsl Ilanait Sims. 315 — — Samoil Sevei. 400 _ — George M. Fokmtneans. Din Brtila. r 103 20 280 — — George Konstandin. 630 — — George Karavia. 305 — Dim. Ilasl Vioreans, din Bsksremtî. 500 — Ilrotonons Ilie Sekelarie. 13 20 — — Kostake Diamandesks. Din Vîliea. 4 20 — — Dragomir Mtldtresks. 31 20 — — Gint Xrists Kantili. 500 . — Giţt Nikoarz. Din Tîrgovimte. 31 20 — — Mixail Drzginesks. 150 . — Ilreotsl Nikolae Btlman din Kraiova. 63 • ' ÎMPRUMUTĂRI FĂRĂ dobândă. 290 D-nsl Konstantin Brezoians di n Bsksremfî. 1,600 — Ioan Tletroni din Kraiova. -i 100 — Ioan Sttnnesks. idem. . 100 — — Ioan Vltdoians din Bsksremtî. > . 3,000 . împrumutări cu h - ■ *.» D0BINDA. i jh . D-nsl George Mavrodin. ; • / 3,000 — Nestor Filoti. t Din Brtila. .4,700 — — George Georgesks. 3,lUU — — Skarlat Tsmavits. 6,700 — — George Ioan ITrijbeaiis. ’ , 1,500 — — Ttnase Genovizi. Din Kraiova- 600 300 1 - — I. Stros. 1,000 434,785 "2l co.iti Xans Germani, No. 27.