SÂMBĂTĂ 23 MAltT.
ANUL - I. 1859.
^Aneastă foaie ese de doă orî ne săntămînă Uliepkspea mi Sîm-B^ta.
IlregBl- abonaments-lsl nentrs an ană 24 Sf.
IlentrB % „ 12 „
' Trei lsnl. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va nlăti ks 30 n.
‘(uUibM flîliJ -	'^7
Jil* **rtir jiu Aii
stIijî *'iu .'1-5
r	#0
-ftbno3 fav«wî2
i t 1
11-\
' M 63.
FOTĂ POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.^
Redactorii responsabilii DIMITEIE BOLINTINEANTJ.
Abonata se fane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî aî Administraşii mi la koresnondengil librăriei. Ori ne abonament treb8ie nlătit îndată ks ssbskrierea.
SP
PRINCIPATELE-UNITE.
.tw winJ- Bucureşti 23 Maiu.
3-tfJ	' "	*
InvestitBra s’a dat.
KBnoas'iem felsl alegere! ini rekBnoaste-rel DomnBlBÎ, din srmiîtoarele nBnţsri ale Konvenniel: Domnmls se va alege ne viaifs de kdtre adbfiare, tui: lntzrirea se va nere ka tui mai ’nainte tul va fi dats în timn de o hm sas tui neva mai mslt. Sînt înst malgl kare, ne-vtzînd nikrBirî fBk^ndsse menn,ie8ne vor krede kt adsnarea saS In. IloarPb vor nstea asemenea nroiiBnga k'Bderea DomnalBi. Assnra anestBl din simt nsnt voim a vorbi.
Domnii ns se vor mai detrona ka ne tre-kst, ninl de adanare, ninl de nsterea SBzeranE: mazilirea este desfiinnatB. Konvennia tane a-Bsura skoaterei DohuibIbI, este adevărat; dar nrinqinsl admis de aneastb Konvengie ks Domnsl, se va alege ne viatţs, este destBls dovada ks nstoal moartea noate. ss-1 desloks-easks. Dar vor zine şuii ks not ss se în-tsmnle kazBri de abBzsrl din nartea DomnBlBÎ, ne ar nere skimbarea sa. La aneste ka-SBiî, Konferingele înks aS gsndit. IlrinninBl de resnonsabilitate a miniştrilor, amezat în Konvengie, fane nersoana DouhibIbI kB totBl indenendints de orî-ne rssnsndere: DomnBl dar ns noate ss kazs nini odats în ninî sn fel de kslus mi akBsaijie; nrin srmare DomnBl ns noate ss se skimbe.
_ Rsmsne nisne kassrl estraordinare atBnnî ksnd Domnii ar voi de la şinele ss abdine; dar aneasts din Brms ns ne nrivesne. ^Ieea ne voim a dovedi este ks adsnarea ne aleţie
A-
Domnsl ns noate ss-1 mai inlstsreze; ks In. Uoarts ne îl întsresne ns noate ss-1 mai skimbe în fine, este o mai e amelioragie în starea noastrs nolitiks anest drent. El înkide ne deonarte noarta tBtslor ambiniilor din Bntrs la tron, ambigii ale ksror ressltate as fost atst de fsneste anestii nagii; ne de alts narte skoate ne Domnii gsrei de ssb înrisrirea fer-manelor In. Jlorgi.
înss anest drent, dikteazs tot deodats Domnilor o reservs deosebits, o nrsdengs mators mi o datorie sakrs în kondsita lor în fans ks IskrBrile din sntrs mi din afars.
De dînmiî densnds ss vegeze maî’na-inte de toate assnra miniştrilor ksrora le în-kredinneazs GBvernsmÎDtBl ks toats resnon-sabilitatea:
Ile kst timn îmi vor alepe miniştri kom-natibili k^ nrinninele Konstitsuieî de astszî, ei vor asigsra esistinga Ronstitsuiei mi nrin srmare însămi anest mare drent de kare sin-gBri se interesează; îmi vor asigsra simnati.ile nonolslcî ne sînt tot-d’asna mai sigsre, de kst kanrinioasele simnatii ale nartidelor ne se lsnts ne nstere.
Simnatiile nelor din srmS ns not^fes esiste
de kst Isngs tron: sn nas mai denarte, se skimbs în srs.
Dar aneasts kondinie iiB este singsra nc se nere la nisne bsne gBverne; slsbinisnea, ignorenga mi violagiea legilor sînt simnto-mele gBvernelor nelor rele; daka nea dintsiS kondigie trebsie ks ori ne iireu ss se observe, trebsie asemenea ss se înlstBreze toate anele gsverne ne not oferi aneste trei viniBri.
Dar adBnsrile legislative, vor zine sniî, ssb a ksror voings de mslte ori gsvernele sînt silite ss înkline kansl ns not ss fis de mslte orî o nediks la fantele biib! gsvern bsn? Voig rssnsnde ks Konvengia, la ori ne întsmnlare de asemenea natsrs, a lssat în msna Dom-nslsi faksltatea de a desfiinga o adunare ne1 ns va resnşnde ks 'misia sa.
Origina mănăstirilor dedicate (înkinate).
Sînt m»lijî kare s’a8 oksnat de kestia acestor mănăstiri, sînt mglgl kare a» desvoltat drentsrile IlrinMinatelor assnra anestor ainezăminte de binefa-nere, dar sînt ani! kare aS sasijiust din kontră. Fără a ne ranorta la simtimentele de natriotism al a-nestora, zinem nsmai kă ei lnînd nana în mînă a8 Bitat kă sînt nel nBijin ne nămîntBl Romîniel, kă a, neastă nenoroiită gară îmi sakrifikă lantele săB ka să nstreaskă asemenea ingraijî. Lsnta între aneste doă elemente se ivi mai ks seamă de la regsla-ment, kare nsse mănăstirile dedikate într’o stare oare ksm esnengională; mi ks toate kă dane art. 363 din regslament aneastă măssră fs nrovizone, însă vedem kă se nrelangi mai mslt de kît noate daka ar fi fost, stabilă. Kasza e de nrisps a o ma! eksnsne, kănl o ksnosk togi. Să nernetăm nsmai ksm aneste stabilimente s’aă fondat mi nrin kîte fa-se aS trekst ka să ajsngă în starea în kare sînt.
Romîniî de ia deskălikătoare ssbt Negrs-vodă nsrtagl de simtimental isbiril de natrie, de religie mi limbă, se kibzsiră ksl ar nstea înkredinga mai bine aneste tesasre într’anel timnl de neferinire, de sgsdsire mi nsstiire generală a teritoriBlal Ro-raîn, ne kare îl anărară ks sîngele lor. El văzsră kă, din nrinnina nekontenitelor resbele, nimik ns e stabil, nimik nB e resnektat. Klirinil nsmai, avînd altarsl drent egidă, nstea a se oksna în nane de ksl-tBra mtiingelor, d« istorie, de teologie mi morala e-vangelikă, snre a lamina nonolsl mi a’î insnira sim-timente frsmoase. Astfel Romîniî, nstrigl ne de o narte ks aneste disnozigisni sniritBale, ne de alta văzînd kă într’anea enokă nsmai biserika nrezinta sigsrange mal mari, se determinară a fonda mănăstiri mi a le dota într’sn mod strslsnit, sakrifikînd nronriile lor bsnsrT mi destinînds-le la f^neri de bine nentrs interessl nsblik.* Skonsl era frsmos, lasdabil, nrăkst lsî Dsmnezes mi oamenilor, mi ks kît donatorii vedea kă se năzesk nestrămstate lega-tsrile lor, ks atît se înksrajea mal mslt nentrs în-frsmssegarea mi înfiingarea snor asemenea stabilimente. De la nel mal neavst uînă la nel mai avst konksra ks mslgsmire a nsne ne altarsl biserinil bsnsrile sale, mi nea mal mare narte sînt donagii făkste din domensrile Statslsi de kătre Domnii ne as stat ne tron.
însă la fondagiea anestei gări în sekolsl de mijlok, mefsl Statslsi a avst tpt d’asna ssnrema-* Iitoria Kîmnslsngslsl, nartea I-i8. K, D. Arinesks.
www.dacoromanica.ro
giea sniritsală assnra klerslsl mi a bsnsrilor anes-tor stabilimente. Fie-kare nring la ssirea sa ne tron, dsne ne lsa kîrma Statslsi, renoîa, modifika saS skimba de tot nrin xrisoave organizagiea stabilimentelor eklesiastine, dsnă disnosigiile mal mslt sas mai nsgin favorabile, konformînds-se tot d’asna ks obi-neisrile enonel mi ks sniritsl aktelor fondatorilor, ne kît anestea era în armonie ks interesele nsbline mi ks ideile de konservagisne ne anima atsnnî so-nietatea.
Ile kît timn aneste monastirî fsră administrate de kătre igsmenl nămînteni, oameni oneinti mi a-devărăgî anostolî al lsî Xrist, lskrsl mergea bine, disnosigiile fondatorilor mi ale donatorilor se eseks-ta, săraksl era îmbrăgimat, vădsva ajstată, bolna-vsl kăstat, în fine mănăstirile era ks adevărat ka-se de binefanere, kasa lsî Dsmnezes. Romînsl, obosit de lsnte, venea din resbel, lîngă altarsl lsî mi al străbsnilor, se rsga lsî Dsmnezes, îî mslgsmea kă l’a mîntsit mi se sokotea ferinit văzînd binefa-nerile ne se răsnîndea din bsnsrile sale. Dar ns treks mslt mi kam ne la 1550, Grenii gonigl din Fanar de Moamet II-lea, treksră mi în Ilrinninate. Misionari îndemînatinl se iviră în toate nărgile, mi ks krsnea în mînă nătrsnseră toate lăkamsrile, li se deskiseiă toate inimile. Ilregătigî astfel nrin în-gelentelo refiekgisnl kă biserika este bariera nea mal sigsră în kontra aktelor arbitrarii, ne nstea atinge stabilimentele de binefanerî, Romîniî xotărîră a le nsne ssbt uatronajsl eklesiastik, ka ssbt o sântă nrotekgisne, mi astfel mai mslte monastirî se de dikară la msntele Atos, msntele Sinal, la Rsmelil, la natriarxstsl din Aleksandria, din Antioxia mi de-la Ierssalim, ginstsrl ale Ilorgil Otomane, nraktikînd aneiaml religie ortouoksă ne domină mi în Ilrin-ninate.
Nsmărsl anestor mănăstiri din gara Romăneâ-skă se srkă azi la 65, din kare 43 monastirî mi 22 ssksrsale (metoame), kare nosedez anroane 380 nro-nrietăgî, afară de nădsrl, xansrî, kase, loksri emba-tikale, nrăvălil, m’alt. Venitsl lor ansal dsnă lini-tagiea din srmă se srkă anroane le 12,000,000 lei,
Bsnsrile anestor stabilimente de la fondagisnea lor ne datează de trei sekoli mi jsmătate, as kre-skst în doă kinsrî: 1-is nrin noi dotagiî ftkste în srrna fondagisnil lor, de kătre nringî, nringese, boerl, negsgători, mi alte nersoane de diferite kondigil, togi Romînl indigeni sas natsralizagî; 2-lea nrin ksmnărătsrî nrea mini, făkste din vekime de kătre administratorii lor, ks bani din ikonomia venitslsl a-nsal mi din milile ne se adsna.*
Nsmărsl nronrietăgilor dedikate- din Moldova se srkă la 213 din kare 101 denîndă de Sf. Mor-mînt, 87 de msntele Atos, 12 de msntele Sinai, 5 de natriarxatsl Konstantinonolslsî, 2 de natriarxatsl AntioxieT, 3 d’anela al Aleksandriel, mi 3 de mona-stirea Drinsl din Enir. Venitsl lor se srkă anroa-1 la 9 milioane.
Din kiar konrinssl testamentelor mi al aktelor ne s’as mal nstst streksra nrin mîlnile niomilor i-gsmenî, se dovedemte kă fondatorii mi dăniamil a-nestor mănăstiri, ns s’as dominat nsmai de o idee eklesiastikă, ni din kontra avsră în vedere organi-sagiea stabilimentelor de binefanere, nrin srmare aS fost denarte d’a se gîndi să’mi înstreineze averile lor nrin donagii la kălsgări streini mi mal ks seamă kă aneste donagii, konsistînd mal mslt în nro-nrietăgî imobile, ne fak a 5 narte” din teritorial Ro-
* Mâniorandani sur Ies eglises, Ies monasteres, Ies biens con-veutuels et speeialement sar Ies monasteres dfidies de Ia Prin} cipaute de Valachie par Gr. Bengesco.
** Dsnă statistika d-lsl N. Ssjjs-nri Lîjan aneste monastirî ko-nrinde ka la a 3-a narte din teritorial Ilrinninatelor-Snite.
252
nun nimini na natea disnane de el astfel, ka de an lakra nablik.
Hrin zicerea nii ideea de dedikagie strtbanii nomtri aă îngeles o nrotekgie din nartea Sf. Lokari, ne kare le kredea ka sorgintele reliţrianil mi al moralii, ltsînd tot d’aana asanra gavernalai grija de a sili ne administratori mi igamenî na namai a administra bine, a konserva banarile, edificial mi disno-zigiile testamentarii, dar înkt a kremte venital, ka ka kinal acesta -st noatt adtoga mi binefacerile nen-tra eternele komefnorauii a fondatorilor.
Venitarile era» destinate nentra întreginerea mtntstirii în bani stare ka toate nodoabele religioase, iar na kara sînt asttzij nentra ajatoral de săracii nentra rm.ritim. de fete, fondagie de snitalari, mkoli uii altele. Toate aceste îndatoriri sînt stdnalate a name în toate aktele de donagie, mi namai nriso-sal, saă o narte mikt determinata din venit, ori kîte va oka de ceart mi ant-dd-lemn st fie toate rekom-nensa natrouajalai.
în fine natem zice kt sfintele lokari într’an seng favoribila se not sokoti celă malta ka nimte asafraktieri kondigionali, ear na kam se nretind a-kam nosesori absolagi ne banarile mobile mi imobile ale stabilimentelor, ka drentarile a anal nronri-etar nrivat. Ilentra acest motiv donatorii mi xris-soavele domnemti interzik igamenilor de a vinde, de a dtrai, a skimba mi de a face ori ce alte tran-sakgiane kare kostitst drental de nronrietate. Aceasta a fostă basa legiaitoralal nostra de la art. 5 nentra vînztrl mi tot art. 5 de la skimba.
Ka toate astea na este de urisos st aitttm kt cele mai malte dedikagii s’aă tekat sekret, fort konsimgimîntală fondatorilor, de kttre IlringT mi Mi-tronoligi streini, ne kare îmnrejartrile de sltbiciane ale gerii îi adaaesert la natere. De mi asemenea înstreintri, fiinda namai ka nimte akte ftrt nartici-nagine a adantriî nagionale, n’aă nici o valoare, înst kiar acele akte na akord Sf- Lokari de kîtă ană drent de ajator dig nrisosală lor. Xrisoval Domna-lal Mavrokordată ka anală 1715* nrobt acest a-devtr.
Domnală Mateiă Basarab nrin xrisoavele de la anală 1639, skoase de sab nosesia Grecilor de mt-ntştiri, naind8-le sabt legea gtrii de la 1634- Ace* ste monastirî sînt: Tişmana, Koziea, Argem, Bistriga, Favora, Deaka, Glavacokal, Znagova, Kotmeena, Delea, Rînktcoval, Mislea, Bolintinală, Kîmnalang, Ktldtramanil, Brînkovenii, Ladova, Motra, Ilotonală, Nacetal mi Gînganal. într’acest xrisov se zice kt de la kolonisagia Ramînii, obiceiarile fart ntstrate; dar în cele din armt vremi gara gavematt de Mitrouoligi mi Ilringi streini, na de religie, ci de nagie, de lim-bt, adikt Greci, ka obiceiari korante, kare na n^-mai n’avart de lok rauiine în timnal domnii lor de a înzosi, de a skimba, de a strika vekile noastre o-biceiari, de a adace nrin reaoa lor nartare gara în malală nrtuastiei, de a o seka mi a o nastii, dar în-kt violînd legile bisericemti mi dekretele vekilor nringi fondatori, ktlkînd blestemală lor, ei îmi mîn-jirt mîinile ka uregal konmtiingeî mi încenart a vinde mi a eksnloata sfintele mxntstiri ale gtrii;' ale sanane la alte mtntstirl grecemti de la Sf. Lokari, ftkînd xrisoave de dedikagie, ftrt mtirea sfatalai saă aatorisagiea kaîva. In fine xrisoval termint fiind kt acela dintre sakcesori, nring, eniskon saă boer kare, saă nentra Dani saa dant cererea mi ra-gacianile ktlagtrilor streini, saa nrin mijlocirea ori kai va fi, streină saă komnatriot, se va isniti vre o datt a restabili acele xrisoave saa akte askanse ce s ar natea ivi vre o date ka st analeze nresental xrisov fokst, dant efektal mi gtsirea ka kale a a-dantriî nagionale, asanra acelaia st kazt blestemai adantriî, ală arxiereilor, al eg8menilor mi al klera-lal întreg, blestem grozav nronangat înaintea noastrt, Domnalal mi a adantriî gtrii întregi, de kttre togi nreogii îmbrtkagl ka xainele lor nreogemti, giind în mîlni foklil anrinse, ce se stinseră dant obiceială religios, îndatt dant stvîrmirea slajbii. Acest blestem este rostit în kinală armttor mi renrodas în xnsov: „Omală dar kare va îndrtsni st violeze a-cestă aktă al adantriî, st fie el ka îndemnttorii sil nrtntdigi de DamnezeS, st kazt în karse nekano-skate, arile sekrete st’î goneaskt mi st devie nra-da lor; kartea mi kasa loră st se nastieaskt, na-mele st li se mteargt din kartea viegeî mi st na fie înskrimi în rîndsl celor drengi. Damnezea st’i nae sab cel ntkttos nri diavolal st stea la
*) Şe afli io ani va Sf. Mitronolii.
DIMBOVIjQA — 23 MAlS. __
dreanta. La jadekatt st fie osîndigi, ragtcianea lor st se nriveaskt ka an ntkat, st trteaskt nagin mi altal st ia lokal. Strtciea st o momteneaskt ko-nii lor, st fie isgonigî ka vtdava mama lor, din kiar kasa lor; kreditorii st’i desnoae de tot ce aă; streinii st le xrtneaskt ce aă adanata ka sadoare, st fie ftrt smjiin mi vecinii st na’i milaeaskt, st fie dentrtagi ka total; într’o generagie memoriea ntringilor lor st se mteargt; nedrenttgile strtmo-milor lor st se nomeneaskt tot-d’aana înaintea lai Damnezea mi msma lor st na se isntmeaskt nici o date, îndemnttorii lai mi el st kazt -isbigi de vrtjmaoxi; vrtmmamal neamalai omenesk st goneaskt mi st anace safietele lor, st le ltngaeaskt în fandai ntmîntalai, st le întanece renoma; st niart din lame nomenirea lor; la a lor moarte st se kon-fande ka ntgînil; în zioa înfrikomatei jadektgl, în lokal glorii lai Damnezea, st vazt namai fok, cena-mt mi vîntal fartanii, st bea dintr’acelam naxar ka Iada mi ka Aria, mi st safere toate aceste trade în valea nlîngerii, nrekam mi blestemală a 318 Sfingi Eltringi de la Nikea."
Acesta e blestemai lai Matei Basarab asanra acelora ce se vor mal încerka st strice orîndaeala ftkatt de el, nentra cele 21 de mtntstirl ne kare le emancint ka Sfatal general al gtrii.
Matei Basarab, ka st dea mai malte sigaran-gt nentra armarea ka nestramatare a disnosiyiilor mengionate, cera de la Sf. Lokari akt nrin k are st se rekanoaskt dreanta kaast ce el antra, mi astă-fel la anal 1641, veni xrisoval natriarxal mi sino-dik, nrin kare deklait kt într’adevtr toate bisericile din lame neformtnd de kît o. singarf biserikt, mi kast a lai Damnezea, sînt adevtrata ikoant a ceralai, înkoronatt de gloriea îngerilor, mi mefal a-Hestel biserici este Iisas Xristos, fiială .lai Damnezea. Fiind kt o biserikt este ikoana ceralai, cel ce o zidemte, mi cel ce o renart, merite titla de al doilea fondator, mi ka mai mare kavînt cel ce este înstrcinata a nrivigea la întreginerea ei. Ast-fel era kremtinal mi strtlacital nring Matei Basarab, fiial nostra nrea iabiţ întră Sf. Dax, ka al doilea fondator mi nrotektor al ta taior celor ce zidesk biserici lsî Damneze», strînse adanarea nrezida-tt kiar de nring mi de mitronolital, Tcofil, irate-le nostra în Daxal Sfînt, mi xotdrî ka mtntstirile Tismana, Argem* ** mcl. st fie slobode. Noi nriimim aceasta mi dtm acesta akt natriarxal, nentra kare în namele Sf. Dax, mi în anire ka natriarxal Era-salimalai mi celor-l-algi arxintstori, fragi întră Xristos, înttrim libertate ziselor mtntstirl, ka st fie administrate de igameni ntmînteni dant disnosigiile fondatorilor nenreskimbate, mi ktlagtriî Greci st na se amestice întră nimik în trebile acestor mtnt-stiri; iar daka vre anal din interes saa korangie se va isniti a skimba ka ori ce nreg desnosigiile laate de zisal Domn, mi înttrite nrintr’acestă xrisov, în lttarînd ktlagtriî ntmînteni, st fie anatema, afâri-sit mi la moarte st tremare mi st geamt ka Kain, st momteneaskt lenra lai Fazi, snaima lai Iada, averea lai st se risineaskt, mankalalst na’i folosea-skt mi în zioa înfrikomatei- jadektgl st aibt nîrîmi ne nrea Sf. Fecoart mi ne togi îngerii, st îmntr-ttmeaskt ka diavolal fokal vecnik, st na vazt faga lai Damnezea mi st fie blestemata de 318 ntringi de la Nikea mi de noi. Zisal xrisov este isktlit de Ilarteme arxieniskonală Konstantinonolalai, noa Ro-mt, mi natriarx al lamil întregi; Teofan natriarxal lerasalimalai; mi alte 19 semnttarl de arxiereî mi notabili ktlagtrî din toate komanittgile grece.
Aceste disnosigil se renoirt la anal 1654 ka xrisoval lai Kostandin Basarab.
Ka st nrobeză kt skonal fondatorilor mtnts-tirilor dedikate nrekam n’a fost nrekam am zis namai ka st se redice venitarile de aici snre a se transnorta nreste granigt, avem xrisoval lai IHer-ban Kantakozino ka anal 1686. Acest nring dedi-kînd mtntstirea Kotroceniî fondate de el între alte kondigii zice.
I.	Egamenal ce se va trimite trebae st fie om drent, ka bant nartare, îngelent, moderat, vrednik mi îngelent ka toate kalittgile ce se cer dela an om ce a îmbrtgimat kariera monaxalt, mcl.
II.	Din venitarile mtntstirilor, în ani înbel-magagî, se va trimite Sf. mante namai nrisosal ce va rtmînea, dant ce mal întâia se vor nreîntîmnina keltaelile anaale ale mtntstirii. în ani secetomi,a-jatoral va fi nronorgionat ka venitarile, astfel ka mtntstirea st na aibt nici o lin st, mi st na se
www.dacoromanica.ro
îmniedice de lok renaragiile zidirii mi celor-l-alte nemimkttoare ale mtntstirii; egamenil îndatt ce vor vedea cea mai mikt striktcane la zidari, la nodealt mi învelitoare, st db lase rtal ase întinde, ci st’l renare fart întirziere.
IQ. Nemimkttoarele, adikt momiile kaltivate, viile mi morile rai alteie, na se vor natea instreina sânt nici an nretekst. Egamenii se vor sili dinnro-tivt a le adtoga mi a le îmbantttgi, mcl.
în fine adaogt kt daka vre an egamen va ktlka aceste disnosigil rai altele se va goni, namin-da-se altal în loka’i ksnoskat de vrednik mi cinstit, ftit a se mai natea amesteka Sf. mante întră nimik în trebile mtntstirii, mcl.
Asemenea kondigii kongine mi xicsoVal fondatorilor mtntstirii Mtrgineanii ka anal 173!, nrin kare se dedikt la Sf. mante Sinai: în cele din armt, ktitoril, noi xottrîm kt nici an vas, nici o no-doabt sfîntt, nici o nronrietate a mtntstirii st na se înstreineze de kît nrin skimb la kas de trebain-gt mi ka aatorisagiea fondatorilor. în fie-kare an, dant ce mai întîia se va nltti nartea kavenitt kttre Vistieriea gtrii restal venitalai se va îmntrgi în trei, din kare dot ntrgi vor rtmtnea ne seama mtntstirii nentra renaragii mi keltaeli, iar cea-l-alte narte se va trimite mtntstirii Sinai nentra odixna safletalai tatalor fondatorilor rtnosagî. Ile lîngt acestea daka vre anal dintre fondatori se va afla în linst, mtntstirea va fi datoare a’l ajata, mcl.
Din konrinderea acestor dokamente mi altele vedem ltm8rit kt mtntstirile dedikate na sînt ss-karsale (metoame) ale Sfintelor Lokari, ci namai naşe sabt natronajal acestora ka kondigii serioase* stin8late esnres.
La încenat de mi aceste mtntsiiri eraă dedikate, înst administragiea lor- se înkredinga tot la ktlagtri ntmînteni. Dar ka încetai inflainga re-ligioast a Grecilor întinzînda-se mi aci, încenart ne nesimgite a se trimite egameni dela Sfintele Lokari. Acemtia, nrin ltkomiea de a strînge averi, nrin imoralitatea de kare na eraă liusigi, încenart a’nrî alta misiea, a neîngriji de obligagianile ce le era im-nsse nrin dokamentele fondatorilor, mi astfel nrovo-kart ara generalt a gtrii asanra lor. Malgl nringi, ne drental sanremagii akordafo gavernalai, esersart mijloace snre a emancina mtntstirile ktzate sabt inflainga ktlagtrilor Greci, asfel am Btzat xrisoval lai Matei Basarab; dar Ilringal Ioan Leon nrin xrisoval ka anal 1631, gonind ne Fanafiogi din ga-rt, dentrtt mi ne egameni. în lokal acestora a-tanci se orîndairt ntmînteni, oameni kanabili de a narta kracea, ftrt st romeaskt înaintea lai Dam-nezeă. Fanaral înst, kaib al kabalii, na renancie la raina ce nregttea în tot kinal gtrilor Romîne mi din nenorocire tronarile okanînda-se ktte odatt de oameni a ktror memorie e triste nentra noi, ktla-gtril Greci gtsirt mijlok ka st’mi redobîndeaskt asarnagiile nerdate. Sainda-se ne tronai Romîniel Ge-orge Xangerlia, de mi Grek ka toate astea na nata ; saferi starea de mizerie în kare gtsi mtntstirile dedikate, mi nrin xrisoval ka anal 1791, nouri trimiterea egamenilor Greci la aceste monastirî.
Asemenea în xrisoval ka anal 1686 al nrin-galai Ulerban Kantakozino, ka kare dedikt mtnt-* ştirea Kotroceniî, este stinalate klaasa kt îndatt ce se vor ktlka disnosigiile xoterîte, dedikagiea st fie nalt.
Afara de acele Xrisoave mai sînt mi alte malte akte kare nrobeză drentarile noastre asanra acestor mtntstirl**, mi ne kare gavernal n’a încetat nici odatt a le esersa într’an mod mai malt saă mai nagin desvoltat. Astfel vedem xrisoval ka anal 1799 al nringalai Moraz, mi aktal natriarxalai Neofit din Konstantinonol, nrin kare în anire ka tot sinodal, sabt anatemt zice kt toate mtntstirile dedikate sînt mtntstirl Domnemti ale gtrii, administrate sabt nri-vigerea mi grija Domnalai; egamenii lor sînt datori st dea sokotealt gavernalai lokal desnre întrebain-garea venitalai, konformînda-se întokmaika adevt-ratele testamente nri ka legile gtrii. -O altt nrobt desnre esersicial aatorittgil gavernalai, este xriso-val ka anal 1719 al lai Nikolae Aleksandra Mavro-kordat; el inttrind mi îmnodobind mtntstirea Vt-ktremti, a dedikat’o Sf. Mormînt, namind enitroni trei mari boerî: Ministre Jastigiel, .Snttaral mi Vis-
* De l’abolition da serrage dans Ies Principaatds dannbiennes par A. G. Golesco. 1856.
** D. Ubicini, Ies Princlpautds Boumaines -daiis la collection de. 1‘univers pittoresqne,_ 1856.	'
DIMBOVIIIA — 23 MAlS.
253
tiersl, ssbt nrivigerea Domnslsî, ka st esekste toate disnosigiile mi milile stinslate în xrisoval stă, iar la din kontrt dedikagiea st se ansnge. Aaest xrisov este konfirmat în anal 1813 de nrings) Ge-orge Karaţiea.
B. Iletroni.
(Va srma).
CRONICA.
Avem a însene ks o fantE fremoasE, fantE de acelea ne de mslt timn, ns maî visiteazE tErîmsl asestor ţEri, sn jandarm romEn ne nrefers se moara de kEt sE-mî kalse datoriile sale. Asest jandarm, trimis de administraţia jadeţalsi la SBb-adminisţrania nlEmei BElgei ks skrisorî mi sn gron ks bani, nentre servisisl graniserilof, fsse atakat de tElxari mi lcEzst ks total în nsterea lor. TElxarii îl întrebare, daka voieşte se imnarţE banii în-nresnE mi se-1 lase, sag alt-fel îl vor sside, la kare dorobansl a rasnsns, kE mai bine voieşte se moarE de kEt se îmnarţE banii StatBlsi mi SE-mî kalse asfel datoriile sale. Asest rasnsns îi rEdikE viaţa. TElxarii însE fsra nrinmî mi mErtBrisira singsri ksm s’as netrekst lBkrel. Gavernal rEsnlEti sintimen-tsl Mei fremos al jandarmslsi, în familia mor-talsi, nrintr’o graţifikaţie de 1500 lei.
Nb ssim daka nrintre anei bErbaţi ne fak naradE ks natriotismBl, se vor afla malţi ne ka jardarmsl ar neri nradE a onoarei datoriilor lor?
Snde este timnsl sel de vitejie KEnd msrea RomEnii nentr’o datorie?
Rerel ne trimite înkE de kEud în lrand kEte o dovadEf kE aseastE naţie noate se se radine într’o zi la viagE.
Se tinEresse la vale aseastE întEmnlare asfel ksm se nsblikE în monitor.
Resbelsl srmeazE. Mai mslte naţii ag trimis din jsnii lor ofiseri se asiste mi se sr-meze miskErile armiilor ne teatre resbelslsi. RomEnii se ag mai mBltE trebsinţE de kEt alţi nonoli, ns vor trimite mi ei kEţi vajsni ofiseri se se familieze ks aseste mimkEri, la aseastE skoalE nraktikE? va sosi 5n timn snde aseastE oştire romEnE se va rEdika la înEl-ţimea misiei sale, mi ka se ajsngE akolo, trebsie se kanete ksnossinţele se i se kade.
S’a rEsntndit vorba kE doE mii de fran-sezî, în Italia, fiind SBrnrihmî de înălţime de enimisî mi somaţi sE se nredea, s’ar fi tentat mi ar fi nerit mai toţi, Bsigxnd an nsmEr de doE ori atEt de enimisî. Nb ne îndoim kE ostamiî tranşezi ns ar nstea fase o fantE atEt de mEreaţE; dar ns este nisi o ssire sigsrE mi nostatea se MirkslE seamEnE mslt ks o invenţie lokalE.
întErirea M. S. DomnBteî are se skimbe înalte oninii; se fakE a se nleka mslte kanete, a se îndslsi mslte limbi.. Deja agsnda însene a se fase miere ne la mâini.
A
InsE se vor fase asei magnaţi kare nEnE ieri alergaS la tot fetei de sneltiri krezEnd se înniedese investitara ? kErora aseastE ţara ns le insnirE interes de kEt nrin tronsl ei? le rEmEne a serka a se kxtegEri, ks intenţia a se fase maî tErziS mitronolini.
Jandarmii noştri ag însenst se se kon-sentreze snre sn nsnt din mai mslte iiErţi ale ţEreî. Se zise kE sînt disnsmi mi voiomi de a nsrsede la tabErE.
Adsnarea abia a terminat se serseteze ksalitEţile noilor denstaţî. Rea dela Iamî s’a înkis dane natre teni de odixnE.
Afitm kE în distriktsl Goij, Eraxova nrij
Ialomiţa natre SBb-administratori s’ag dat în jadekatE nentre nrisini de abss mi asBnrirî fEkate sEtenilor mai ks seamE. Tokmai astei astentEm mi noi de la gsvem. Nsmai as-fel vom nstea skEna de inniegaţii se abssE.
AflEm kE gavernal a dat ordine ka se se serseteze kare sînt mijloasele de viaţE mi moralitatea aselor streini se îneakE kanitala, ka de se vor gEsi vagabonzi kare ns ag kon-diţiile se se ser, se se skoaţE neste xotar.
Se vorbesse astEzi kE armia FransesE din Italia a avst o noE întElnire ks Aastria-sii mi kE as fost îuvingEtoare.
DsminikE la 5 Anrilie trekat ne la 12 ore din zi norninda-se de la Administraţia distriktalai Ialomiţa Nikolae jandarmal din satal Konsîmbemtii ks mai malte xîrtiî mi an gron ks lei 5686 nar. 20 în monedE de galbeni kk. ka se’î dakE la sab-administraţia nlE-mii BElţii nentre lefi de graniseri; ne kînd namital ajansese în kîmnfil namit BxrEgans d’intre loksl se’i zise Slota mi Slemnele a fost atakat de o bandE de tîlxari, mi dsne ksm maî jos s’aratE ks krezime nenorositsl» jandarm a fost ssis mi banii xrxniţi. Dar nrin enerţise disnosiţii Isate de ssb-admini-stratorel REdskapB Gebîldan, îndatE s’a îşi deskonerit dosi din, tîlxari, mi a nsme Ene fratele vakmistrelsî de jandarmi, mi Ioan Vi-man lokBitor din KElErami, dBnE a kErora mErtBi'isire s’as gEsit banii Bnde ei as arEtat kE’i îngronase; anoî dsnE nrosesele verbale ale D. IlrokBror, s’a konstatat tot d’odatE kre-dinţa mi esaktitatea mortslBi jandarm nentre datoriile sale, adikx: la întîlnirea bandiţilor ks asel jandarm, ne kEnd Ion omorîtorel i a întins lsleaoa a’mî anrinde ţigara, En alt tîl-xar i-a dat brînsî dsnE kal, i ag lsat sabia mi ast-fel kEZBt în mîinele lor, l’ag întrebat daka voernte ks dînmii a îmnxrţi banii, sas alt-fel 1b vor omorî; la asemenea infamE nro-nsnere nreksm însămi ssigamii ag mErtsrisit, nenorositsl jandarm a rEsnsns kE: mai m8l-tfsmit nriimesue pipartea de kzt ss îmiariţd bani stsmnirei. AtBnsî asasinii isbindB’l în kan ks mînerel sEbieî mi someye a remas mort ne nEmînt, înjsngiat mi ks sabia ne mai mslte loksri.
Ile kît krezimea ssigamilor înfioreazE mi meritE toatE asnrimea leyilor, kB atît abnegaţia mi kredinţa asasinatBlsî jandarm este vred-nikE de toatE admiraţia mi landa; de aseea Ministerel mi a fxkBt ranortBl seb kEtre M. S. DomnBl StEnînitor mi I. S. a bine-voit a înksviinţa mîngîerea nenorositBlBÎ nErinte al mortBlsî jandarm ks Bn ajstor din kasa Statala! de lei 1500; tot d’odatE însx Ministerel Îmi fase o datorie a nsblika fremoasa nsrta-re a BnsI vrednik de lasdE ostam RomEn se nreferE moartea de kît nekredinţa mi kElka-rea datoriilor sale.
Ministrs Sekr. de Stat la Dertar. Interior.
A. Kreyslesks.
Macedono-Romănî.
(Srmare vezi No. 56 mi 60).
S’anrobEmă omogenitatea Masedono-Ro-mEnilorS ks a RomEnilore din Dasia TraianE nrin limba lor, mi snre a depionstra k’B Ro-
mxni ssnt kolonii Italise vom lsa drent mar-tsr ne limba ItalianE.
Romsneiute din Mauedona Dania Iraiam Romsneiute Italieneuite OmS — Oms — Uomu.
BErbat — BErbats — Uomo, Manto. Msiere — MBliere1 2 — Dena, Moglie. IlErinni ■— HErinţi’ — Genitori,
TatE — TatE3 — Padre.
MsmE MsmE — Madre.
FiS — Xilis4 — Figlio.
FiikE — Xilie5 — Figlia.
Sora — Sora — Socella.
Frate — Frate — Fratello.
5nkig — LalE?6 — Zio.
MEtBinE — TatE — (Tante) Zia.
Nenot — Nenot — Nipote.
NenoatE — NenoatE — Cugina, la Nipote. Soakra — Soakra — Suocera.
Sokre — Sokre — Suocero. ţtinere — (Iinere —- Genero.
KsmnatE — KsmnatE— Cugniata. Ksmnat — KsmnatB — Cugniata.
Familie — Familie7 — Famiglia.
Kang — Kans8 — Testa.
Frente — Frente — Fronte.	»
Nasg — Nare — Naso.
BarbE — BarbE — Barba.
Gara — Gsra) t» „
BskE — BskE) 0 ca‘ îmbBkEtsra — îmbskEtBra — Imbuccatura FaţE — FaţE — Faccia.
FalkE — FalkE — Ganascia.
Dinte — Dinte — Dente.
MEsea — MEksea — Mascella.
LimbE — Limba — Lingua.
Bbze — Bbze — Labro.
IlentS — KentB — Petto.
U,îţE — IJÎţE9 — Mammeta.
KoastE — KoastE — Costa.
Bragg — BraţB — Braccio.
KotS — KotB — Cubito.
Mînx — MEnE — Mano.
Raima — IlalmE — Palma.
IlBmng — nsmns — Pugno.
Deyets — yeyetB10 — Dito.
Bngie — Snglie" — Unghia. ţlenskiB — ţTenBkliB12 — Ginocchio. Ilisor» — Kisore — Piede.
KElkîig — KElkEnis13 — Calcagno. Dîntise — IlEnteţe — Pancia.
Vintre — Vintre — Ventre.
Maţ» — Maţs — Intestiuo.
Fikats — XikatB — Fegato. nslmBne — IIolmBne — Polmone.
SnlinE — SnlinE14 — Milza.	1
BBriks — Bsriks — Umbilico.
InimE — InimE — Coure.	.
Karne — Karne — Carne.
Makra — Makra — Macero.
Grasg — GrasB — Grasso.
Osb — Osb — Osso.
Sînye — SEnye — Sangue.
Ilele —. Kele — Pelle.
NEdsmalE — Ssdoare — Sudore.
LakrimE — LakrimE — Lagrima.
Sninare — Skinare — Snina.
UmErg — 3mere — Omero.
1	St nronangi ka Italieneskal gl. nrebamă Moglie.
2	Latinemte Parens-Parentis. 3 Latinemte Tata. 4 Se
nronanigi ka Italienesksl gl. nrekBm figlio. 5 Se
nronsngt ka Italienesksl gl. nreksm figlia. 6 Lati-
nemte Avnnculns. 7 Se nronBng'B ka ItolieneskB gl.
nrekBm famiglia. 8 Latinemte Capot. 9 FrangBze-
mte Teton. 10 Latinemte Digitus. 11 Se nronsnni
ka Italinesksl gl. 12 Si nronangi ka Italienesksl gl.
13 Se nronsniji ka Italienesksl gn. nreksm Cal-
cagno. 14 Latinemte Splen-6nis.
www.dacoromanica.ro
254
DlMBOVniA — 23 MAlS.
KasE
MasE
KasE — Casa. MasE1 — Tabola.
Ksgits — Rugite — Coltelo.
Lingsra — Lingsra2 — Cucchiajo. jrgrkBlint ■— Ilironid3 — Forceleta.
Gtint — GEliinE Pollo.
KokouiS — Kokot»' Gallu.
KsibarS — Ksibare — Nido.
OS — Oh — Uavo.
IIorBrabS — norembB — Colombo. II'BtBrnike — nEtreniklie6 — Pernice. REndsrikE — LEndara — Rondine.
KskS — Ksks — Cuculo.
Oae — Oae7 — Pecora.
MielB — Niel8a — Agnello.
Berbere — Berbere9 — Montone1.
Kanra — Kanra — Capra.
IJang — IJans — Capro.
Eds — JedB10 — Capretino.
II-BstorS — riekBrars — Pecorajo, Pastore. BoS — Bob — Bove.
Vak-B — VakE — Vacca.
Vigelg — Vigel8~— Vitello.
KalS — Kals — Cavallo.
Ede Jant — Cavalla.
KaterS — MbIe — Mula.
MînzS — MeBzb — Puldro, Maflzzo.
Kîine — KEne — Cane.
KEgea — KEgea — Cagna.
KEgelg — KEgels — Cagnolino.
EnBre — LfenBre" — Ldpre.
Vslne — Vslne — V<51pe.
LsnS — Lsns — Lupo.
5rs8 — 5isb — Orso.	u
Ilork» — IIorkB — Pdrco.
SkroafE — IIoarkE — Pdrca.
IlsmelS — nsrgels — Porcello.
Ilisika — GttBine — Gâtto. iRoarine — ffloarige — Soricio.
MsskE — MsskE — Moska.
Albina — Albina — Pecchia.
Vesne —=- Jesne — V^spe.
FsrnikE — FBrnigE — Formica.
Verme — Jerme — Verme.
Hlarne — lllarne — Serpe.
LînE — Lehe — Lâna.
Ins — Liins15 — Lino.
KîrienE — KEuenE — Lino '
Fsrk'B — Fsrki. — Forcca.
Fire — Xire — Filo.
Gemg — Gliems — Gomitolo.
HesEtsra — IJesEtBra — Tesitiira.
MBnte — Msnte — Monte.
Kîmng — KfcmnB — Campo.
Vale — Vale — Vâlle.
Rîg —Reb — Ri'o.
IleatrB — Kiatra — Pietra.
IJfcrînE — Ilara — Terra.
Nisins — ArinE — Ar^na.
II’BdBre ■— IFtdBre —■ Bosko, Selva. Arbsre — Arbsre Albero.
D. Kozakovw.
(Va srma).
irerasi saS vor neglija avantajoasa nrofesie de nlBgxrie, vor fi însE liberi a se anroviziona de vinBl mi rakisl lor, de karne mi de obiek-te de bEkEnie veri de snde vor voi mi vor gEsi mal efting, fora nonrire din nartea nro-nrietarelBi momiei ne kare vor fi stabiligî; vor fi asemenea liber! a adsne în sat snre nES-trare mi vinderea ks radikata rakisl mi vinsl ne vor fabrika din nrenele mi bskatele lor fEra onsnere mi nretengie de vre o nlafo din nartea nronrietarelBl.
8. DesnEgsbirea nronrietarilor nartikolarî, ks embatiksl ansal mengionat la Art. 3-lea, se va efektsa în modslg srmEtorg:
„Dbde statistika iinangialE nsblikafo în ansi 1857, gifra sEtenilor nlsgari din toatE gara, îmnresnE ks giganii emanninagî în diferite -enone este de 358, 222, fie de 400,000, ks adaossl ne dane nrenedentele esemule se krede kE Ba nrodsne o noBE katagrafie din snorirea nonslagiei de la sltima katagrafie din 1853 nînE aksm, mi iaraml dane aneeami statistikE gifra nlsgarilor momnenî, nronrietarl de nEmînt, este de 87, 562, fie de 80, 000 nsmai, kare skEzînds-se din totala gifra a klE-kamilor, ramîng familii fEra nEinîntS 320,000, La kare adEogînds-se mi alte vre o 20,000 familii nrivelegiagi mi algii anEragî de dajdie ne nrofeseazE nlsgEria, fEra a avea nEmînt al lor nronri», se înssmE neste tot familii
340.000,	din kare ssnozîudB-se kE ne dome-nsrile StatslBi mi ne anele ale amezEmintelor klerikale s’ar nstea slabili a treia narte, nen-trs kare ns are a se fane nini Bn fel de des-nEgsbire, se redsne totalsl anestor familii la gifra de 226,000, fie 230,000, nentre kare ne sokoteâla^ de lei 24 de fie-kare ne ang, se vtt ksveni nronrietarilor lei 4,750,00u. AneastE ansafo ssmE se va rasusnde de kEtre toate familiile ne vor nriimi asemenea nEmîntg de kasE ks gradina mi de islaz, dsnE art. 2, în genere atît dsnE domenBrile gaveriiBlsi mi ‘iele klerikale, kît mi dsnE anelea ale nartikolari-lor, dsnE o dreantE mi egalE analogie, mi fi-ind-kE dsnE eseksgiile date de mai sbs, iib-mErel anestor familii se srkE nînE la 340,000, anoig snre aneksarea sBmei de lei 4,750,000 ksvenigi nronrietarilor, vine a nlEti fie-kare familie kîte lei 14, ne neste tot înssmE lei
4.760.000,	mi din aneastE kalkslagie, kare de
mi anroksimativE, dar îndestsl de. anroiiiatE de adevEr, resBltE kE nronrietarel momii nentre termensl ne nedeazE kBltivatorelBl ne îm-nronrietErit, va nriimi nentrs fie-kare sn em-batik de lei 25 ne an, iar sEteansl va nlEti ne an, snre înssmarea totalslsi ksvenit nro-nrietarelBi, fie-kare nsmai kîte lei 14 nînE la 15 ne an, adikE ks vre o zene lei mai nBgin, dekît ssma xotsrîtE nentre desnEgsbirea nronrietarilor ; skEderea nrovine din sakrifiniBl ne se nronsne gBvernBlBî în folossl SEtenilor, de a ns se folosi el ks embatikig nentre nE-mîntsl 4e va neda lokBitorilor dsnE domens-rile sale.	(Va srma).
Darg stEtBi mslt fErg de- treabEcf m’astEzi gara mE întreabE:
Daka ’n nentslg meg mai bate Simtiment de libertate.
MaikE bsnE mi isbitE!
Din gErîna ta slEvitE,
Totg se naskg viteji de frsnte, Lsnta kredE se înfrente;
He se lsntg, se Isnts ferbinte,
Ilentre vetre mi morminte, ,v r Si
Oentre kasa iiErinteaskE
JTTi nensma strapiomeaskE!	& «	.
. . n- alin
Minste marel nentre nine E Romîng ksratg ka mine, ^ ^
Se slnjeaskE ks drentate^ ^j-Tg iBini’/iaa Loknlg sEg de libertate. . * tastfil im
.	- r..Jj
LUi’n xordia nea nEgînE,
StrabEtîndg ks arma ’n mînEj
Sssg se noarte ks ’ngînfare j
Steagslg de Neatîrnare,
jt i
Fragi mei seamEiiE mie; Ag drentg sîntE datorie Se înalge neste lsme, ' natria m’alg nostre nsme,
31
.»n«d9itiiî i n auaaiu
918 bl
rt •oleşiov n ialkîidB
dl iul’/.
niin Jiaiî ton ak' ial nn palat
Se desgrOane, se mEreaskE, 'lp8 Vekea falE RomîneaskE;	^
Kît VBltBrs ’n denErtare -i'Mtibvti Rî| 311 Se s’ardine k’o strigare :	f io!-loliriot
i n- t aur. 5
„Romîniea demtentatE,	biu'/i
„’l Romîniea d’altE datE; “•î-^aF „Kb doringî mi ks VirtBte, 6 *>
„Ks simgiri nenrefEkBte. “ - - *
Ax! îmi. nlanes, malt îmi nlane Singsrg vitejii a fane;	i
Darg kîgi ag inimi Romîne, nib eiui Ei la srmE ns ramîne.
Togi ka snsl vrea se moara ^ ,^[K nentre draga ’i gErioara;	haphio
mi se Bde ks-alg SEg sînge,
8n nEmîntg kare ’lg va nlînge.
Am darg astE mîngîere:	• *,
Alg meg fokg m’a mea nstere;
S’o jertfeskg ks nenEsare, t	•
La a natrii kemare.
KEnî ns skimbg soarta’mi tredoasE He o stemE lsminoasE; ni’alg meg nsme de soldat»
Hentre titls de ’mn^ratg. '
O a ,n	’ 9,
m’astEzi nlin» d’a mea doringE, jBrg n’o ninste m’o kredingE:
Sînt, RomEnl Soldatg se morg Ssbt stindardslg trikolorg.	1
Un Soldatâ. 3n
Despre proprietăţi. j i,
(Srmare,‘vezi Na. 56, 59 60, mi 62).‘--8
Nb vedemg trebsînga mi folossl de a se oksna ksltivatoril ks asemenea sneksle de kîrnismi, mEnelErie mi. bEkEnie; din kontra le va fi de nagBbE mi de VEtEmare, kEni vor 1 Lat. Mensa. 2 Latinemte Lingnla. 3 Se nro-nxngi Italinesksl gn. 4 Latinemte Gallina. 5 Se nronsngt ka Italiksl gi. 6 Frangszemte Coq. 7 La-tinemte 0»s.	8 Se nronang-t ka Italienesksl gn.
9 Latinemte Vervex. 10 Latinemte Haedus. 11 Se nronsngt ka Italineskbl gl. 17 Se nroneng-s ka I-
talinesksl gl.	_________________________
Tinogpafia Nau,\onaM a
--—
,:i
8 Cîntecu Ostâşescu.
Kîtg mi-e mîna de dedatE,
Kîtg mi e inima ’nfokatE,
M’amg lsnta mEreg mi bine, D’arng avea vraj^mamg ka mine.
Darg elg fsge kîndg mE vede, n’alg SEg ssfletg ns se ’nkrede, Nb’I ostamg Romîng ka mine,
La vrajmamg se ns se ’nkine.
IN’SCIINŢARE.
cIej dintEig Bo.iBm a.i EisMotenel K.ia-siKe-bnieepsa.ie, ne jsna întEig, mi îm-nEpgit în doE spornupl, a emit de sbb tinap. Ea konpinde BEtEaiiae PomEni-.iop (fante istopine) în Bepsspi de DD. BojintineanB1, mi o napte din istopia asi Xepodote. în Biit-oapea sEntEmsnE se ba tpimite aa aBonagi, kape Bop sine-Boi se nx&ţeasks ks a .151: npiimipe nEtpapsi aBonamentsasi.
întrenrinz-sloru Biblîotiuel Xans Germani, No. 27.