ANUL I. - 1859. Aneasti foaie ese de doi ori ne sintimîni Miepkupea mi Sisu-Btta. Ilreijsl abonaments-lsî nentrs an ană 24 8f. Ilentrs */„ „ 12 „ Trei la'nî. . . 6 O linie nentra anon-sari se va nliti ka 30 n. -■! r f> .? 1 FOIA POLITICĂ Şl LITTERARĂ.^ MIERCURI 20 MAIU. Abonaijia se fane la Gbnria Chist. Ioanina et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî ai Administrând mi la koresnondengiî li-brarieî. Ori ie abonament trebaie nlitit în-dati ka sabskrierea. I . i :>{! .'lir ^ Redactorii responsabilii DIMITRIE BOLINTINEANU. fl o tril) (■*!>¥ ■ PRINCIPATELE-UNITE. Situaţia noastră in faţă cu streinii. Minele miseriî din untru okunt sniretele m ea mult ka st mai avem timnul a ne gtndi la situagia noastrt în fagt ku streini!, anest favor nu eram togi datori eniminilor din afart. Iluterile aS înkeiat traktatul de Ilaris, Kon- vengia: snerangele nu linsesk nentru reku- noasnerea alesului dela 25 genarie; dar nu- tem oare, legtnagi ne aneste fragile asigurtrî, st ne. orntm de laurii uneîntnî bineftkttoa- re nii îndelungate? Mormîntul însumi este sunus morgei. Traktatele se not sftrtma kt ♦ sabia, mi deja sabia este skoast din teakt. Frannia, singura nutere kare în ne! din urnit an! de nekazurî, ne întinse o mtnt mai des-interesatt, asftzî este okunatt st snargt lan-gurile unui alt nonol ne meritt noate o soartt mai bunt. Akgia sa ne malurile Istruluî este înteruntt deokamdatt. Malurile Duntreî sînt obiektul doringelor a dot alte nuteri. Oku-nagiile dar sînt în vedere. Dar aneste okuna-gii ne ne ameningt not st fie. înltturate nrin situagia ne ar nresinta Romtnii în gart la mestemugurile din afart. Dar -kare este situagia ne nresinttm asttzi? Este asfel kum st nu nutem înlttura relele ne sînt noate la nor-gile noastre. In adevtr ori unde arunktm okii nu vedem de ktt anei şnirit funest ne nare kt nrenedt toate sogiettnile în ajunul neri-reî lor. Totul ne rekeamt tiranul desnre kare un noet a zis: „Rdpands sur enx l’esprit de vertige et d’ferreur, „De la cbute du roi funeste avant-courreur!“ Sltbiuiune, letargie, ignorenga, neorgani-zarea, neînkrederea, sufisenga, desbintrile ku urile ktrora le dau nasnere, linsa nrinninelor, amorului de natrie, egoismul, neînkrederea, a-nestea sînt elementele ne nutem nune în faga streinilor, din nenoronire! Vom numera ai ni toate anoste rele ne ne btntuie? Ele sînt kunoskute. Destul este a zine kt ori ne snerangt de viagt rai de feri-nire nentru aneastt gart, îndatt ne naşte, trebuie st se stingt. Situagiea gtrilor surori este kritikt în fagt ku streinii, mi terbuie a ne konvinge desnre îtul ne not st ne ameninge într’un viitor venin. Kondigiile ku kare ne nutem înftgiraa asttzi, sînt ale nonolilor desti-nagi la nerire. A ktdea -n sklavie, nu este nel mai mare rtu; nel mai mare rtu este a merita sklavia. în timnul de asttzi ku aduntrile ne a- A , vem este o întrebare de ftkut. In Konvengie, sînt o narte de artikolî, de baze, ne kare avem a fane legi. Anemti artikolî nu not st fie togi de gustul maiorittnei ninî a komisiei nentrale, ninî a îmbelor aduntri. Aneste ma-iorittni noate st le arunne sau st le esnline într’un mod ne s’ar dentrta de stinulagiile Kon-vengieî. Asfel vor fi noate anlikagiea stinu-lagiilor, nentru înbuntttgirea soarteî gtrani- A lor; desfiingtrei nrivilegilor; etc. In asemenea kaz, vine întrebarea: ne este de ftkut? Iatt ne kredem noi. Traktatele de Ilaris mi Kon-vengia, în nuterea vekilor noastre traktate ku sultanii, rekunosk anestii gtrî drentul de autonomie: sub anest ranort mi sub toate ktte nrivesk regularea lukrurilor noastre nolitine în ranort ku ktderile nuterilor, lukrul merge foarte bine; dar amestekul nuterilor ntnt st ne însemne, o trtsurt ne kare trebuie st ktl-ktm mi din kare nu trebuie st emim, în uri-vinga unor kestiî interioare ne sînt numai de komnetinga noastrt a le regula în nuterea autonomiei, mi se nare o kontradikgie. Dar lu-ÎDdu-seîn konsideragie mulgimea mi felurimea oniniilor noastre în felul de a dori a neregula în untru, ne ar fi fost, noate, kauza unor mari neîngelegerî; luîndu-se în konsideragie, nozi-gia de sltbiniune mi de ktdere ne sîntem datori loviturilor din afart mi din untru. Romtnii, as vt-zut aneastt ktlkare a drentului lor, ku durere; dar a alergat kâ la o sktndurt de skt-nare ne se arunkt în ajutorul nelor înekagi. Dar dalta nenesitatea ne au ordonat a înkli-na kanul deodatt, trebuie, neantrat, st ne ab-gineni în nreskringiile Konvengiei. Sîntem an-gagiagî de onoare st esekuttm anele stinula-gii. La înttmnlare, o înlttura în lok de a a-donta anele baze, ne esnunem a refera din nou la konferinge, în kestii interioare, de a noastrt komnetingt, mi a da noi singuri oka-zie de a ni se viola drentul de autonomie: ktni nele ne sînt nreskrise în Konvengie trebuie st St fakt în tokmai mi se vor afla mulgi kare st aneleze la nuteri mi ka st zi-kt ne ne sere3 o autonomie kare ne tfine sub lamţuri? Konvengiea nu ne îndatoreazt a su-nune la înttvirea nuterilor legile ne vom fane. Daka dar, nu am urma konform ku bazele Konvengiei, am da lok nuterilor st ne ia sokotealt mi noate st ne îndatoreze a o fane altfel; mi de akolo înainte, nagiea nerde ku totul suveranitatea din untru. Kalea noastt se limnezemte înaintea noastrt; daka voim a ntstra drentul de autonomie, trebue şt ur-mtm ir la lettre Konvengia. Rezumat desnre ueea ne am zis în nriemiţa no-ziiţiuneî souiale a kslugsrilor, tezi No. 48 tui 58. Ile kînd studiam drentul nivil în gimnaziu, resnektabilul meu nrofesor, nuse între ka-uzile divorsului mi ktlugtria. Ku aneastt okazie ftku într’un mod elokuint asemtnarea ktlugtriei ku moartea nivilt, bazîndu’mi teo- riea ne xrisovul lui Aleksandru Insilaut ku anul 1776 mi ofiniul No. 558 dela 851*. Ile kît timn mezuis ne btnnile gimnaziului, res-nektaiu aneste lekgiuni ka un talisman, ka o dogmt religioast, dar ntrtsind btngile înne-nuis a konsulta diferigî autori snre a’mikom-nlekta ideile ne le dobîndisem, mi a’mi forma oniniea mea nronrie în nrivinga tutulor materiilor de drent. Asfel dar, relativ la nozigi-unea sonialt a ktlugtrilor, în No. 48 al a-nesteî foi avuiS okazie a’mî deklara oniniea, arttînd motivul zisului xrisov kare nu se a-nlikt ninî odatt la ktlugtrii ntmînteni, mi kare, nenutînd avea nutere de lege, nentru kt nu kongine elementele nenesarii, nrekum se noate vedea în kondika No. 4 din arxiva On. MinisteriS al justigii, e§ îl deklarai» ftrt valoare. Baza anestei deklaragii fe kt ninî în nravila lui Insilant, ninî într’a lui Karagea, ninî kiar în regulament nu se fane vre o men-giune desnre anei xrisov: nrobt dar evidinte kt totd’auna s’a înltturat. Ile lîngt aneasta konsultînd mi oare-kare diksionare de drent, nu nutuiu gtsi ninî un argument în favorul o-ninieî kontrariL Ka st konstat mi mai bine teza ne sus-giS, în No. 58 tot al anestei foi, arttaiu kt înaintea regulamentului adunarea noastrt legislativi era mult mai numeroast, dar în tim. nul Fanariogilor se desfiingase tanit, în kît ne la akte nubline nu se vtd dektt ninnî, nînt la zene semntturi, ne figurez ka martori, mi kare sînt adesea funkgionarii înalgî ai Domnului**. Daka dar xrisovul lui Insilat nu e-maneazt de la o adunare legislativi, nu în-geleg ne ne temei» Iar nutea nrivi nineva ka lege. Dunt oniniea kontrarie, am da unui strein Fanariot, drenturi ne kare, nentru interesul soniettgii noastre, le am ttgtduit totd’auna kiar Domnitorilor indigeni. Snre a Itmuri înst kestiea, ftkuiu dis-tinkgiune între ktlugtrii kinoviagi mi între neilalgî, nrekum egumeni, starigi, eniskonî, mi-tronoligi mi algii, kare sînt kemagi a okuna diferite fonkgiuni vizavi ku sonietatea, mi a-dtogaiŞ kt xrisovul lui Insilant, fiind relativ la anemti din urmt, nu este anlikabil, ktni' ei atît dune drentul kanonik, (kanonul 4-lea dela Antioxia, 35 de la Karlagena, 40 al sfin-gilor Anostoli, nravila Imnerialt kan 283 Sf Grigorie teologu m’algi) not disnoza de bunurile lor, kît mi dune kiar anei ofiniu No 558 esnlikat nrin nel ku No. 865 de la 24 Mai anul 856. Dunt aneste disnozigii rtmîn sunumi in-terdikgiei numai ktlugtrii kinoviagi, kare îndatt ne vor lua rolul nelor-lalgi, se restabi-lezu mi ei. Dar fi-va oare konform ku drentul nostru de autonomie, ka st dţm atîtann- 1:1 Anaasta este mi oniniea D-l»î Halt (vezi No. 41). ■ ■ Ia ti origina konsiliclsî administrativ al miniştrilor de azi. www.dacoromanica.ro 248iW.il f- T»T DlMBOVIUA — 20 MAlS. tere snsi xrisov fikst de sn Fanariot, fera1 nÎHl o formt de' lege, nii «nor ofinisri urinni-are ne kînd regslamentsl organik arata line are* nstere si. faki lei?!? Jsdekînd ka Romîn, mi râkînd anei la simtimentsl de natriotism, ns krez st. fie niminî kare, ks sinsrinflii sssuiind oninii streine, st> lase a se ki>lka dientsl 'iei mai sakrs al ijfcriî sale. Ama dar sokotesk de nean'brat. ka de odate ks nelelalte reforme ne kare le anitentim ks nerăbdare de la ka-merile noastre, st se fakt mi în nrivinija a-neasta o lege esnrest, snre a ns mai ltsa nimslsî drsm de a se rattui. Ilînt atsnnl inst nel ne voesk st srmeze dsnt tinik, sas st maîmsiitreaskt oniniile altora, sînt liberi, dar eS ns voi§ emi ninî odatt din konvik-giea mea. IJetrom. CRONICA. Dot gazete aS maî ntrst: sna la Iamî ssb nsme de Tribsna Romtnt ssb redakgia DD. Ion Leka mi N. Ionesks: mi alta laBs-ksremtî ssb nsmele de timnsl, gazett ebraikt, o koloant în limba romtnt mi alta în limba ebraikt, de DD. N. floner mi Kaxane, iirofe-sorî la skoala nsblikt israelitt din kanitalt. Aneastt gazett se adrest, în ktteva rtndsrî, kttre koreligionaril stî Israeligi, de-î ivitt st fie ajstorsl nalriei. Ne fane nltnere st vedem aneste rîndsrl; dorim înst st fie sinnere; am dori mi mai mslt, ka esnresiile anestiî fol ne nsmeste nara mtria sa, sţ dovedeaskt kt este din aneastt natrie, îndemntnd ne Israeligî la fante, din kare snele sînt a-mi skimba nor-tsl mi a-mi ttia nernsnii. Adsnarea, într’sna din seanţele sale din srmt, s’a nfonsnijat, ks o mikt maioritate, în kontra alegere! D-lsi K. Boliak. Ktnd vo-tsrile sînt egale, negremit kt alegerea rtmt-ne nslt. Dar se noate anlika în kazsl de fa-gt? ns vom intra în fondsl anestil îmnrejs-rtri: nsblikslS ksnoaste lskrsl; vom fane ns-mai întrebarea: daka D. K. Boliak ar fi de ne! ne voteazt în nartea dreantt, oare s’ar fi înlttsrat? Ks toate anestea 24 \otsr! as fost nentrs D. Boliak; 27 kontra. Se ssnt, mi de sigsr astt datt, kt ls-krsrile s’aS întokmit ka st se trimitt ktt mai ksrînd investitsra, dar ks sn singsr fer-man, ns ks dot, ksm se vorbea. înst Tsrksl ks fermansl ns a nlekat în kt din Konstanti-nonol. Se vorbemte kt din înalt ordin, kestia mtntstirilor înkinate, s’a abandonat; s’a rt-dikat nsmal seksestrs mi s’a amtnat ntnt la întsrnarea M. S. Domnslsî. S’a kemat e-gsmeniî, mi as rtsnsns kt ei ns sînt kom-netengiî, ni st se adrese gsvernsl la Kiriarxî. înst st se kaste kontraktele lor mi st va vedea kondigiî înnotrivitoare anestii deklaragii; kondigiî nrin kare se leagt singsri la marginea de îndatoriri, între kare mi aneia de a ns nstea reklama la ninî o astoritate streint. Snii din administratori aS o mare mtn-ktrime st skimbe ne ssb-administratori. Ns Vedem ksvînt nentrs ne st ns se skimbe, ktna vor nstea konstata kslnabilittgile lor; ns vedem mst iart ninî sn. ksvînt st-i skimbe nentrs singsrs] kanriniS al administratorilor: kondigie, ftrt kare, administraniea iufe-rioart este ameninnatt a degenera. Laksl din Gorgani desiue kare a tot vorbit aneastt gazett, va disntrea în ksrînd; Js- krsrile nentrs astsnare a înnenst, granie ak-tivittnei inteligente D-lsî G. Lexlis. Singsra desanrobare ne ^a înttlni onor. D. Lexlisl, ns va nstea st fie de ktt din nartea broaste-lor nensmertte, kare as st-î îmnste desriro-nriettrirea lor, fsrs desmgsbire. SECOLUL XIX. Sânt mslgl, din kiar oamenii lsminagî ini de ban-a kredings. kari, vszînd nele ne se neti’ek mi. ne la noi mi nrin alte nsrgî, se îndoesk de nrogres mi de ferinirea Romanilor mi a omenirii întregi. Tot astfel se îndoias kiar Frangesiî la 1852, mi Frangesî deraokragî, desnre viitorsl Frânge! mi al omenirii; uri Victor Hngo, anest mare yeni?; noe-tik al sekolslsî, kare sneurte toate kondigiile ne fak ne adevsratsl anostol al Veritsgiî, ne adevirntsl a* uirstor al nelsî debil mi îmnilat, le nrobs tstsror trismfsl nivilisauiei assnra barbariei, trismfsl Preotului assnra Arbitrarului, ks srmstoarele argumente loyine mi esemnle istorine. K. D. Arivesku. Credinţa in viitor. „St avem kredings în viitor; viitorul este re-nsblika nentrs torţî, viitorsl este nanea ks toni. „Sb ns k-Bdera în estremitatea vBlgarr. a nelor •ie blasfemt mi desonoart sekslsl în kare troeskS. Erasme nsmia sekolnl XVI skrementul tiranilor, fex tcmpornm; Bossuet kalifika sekslsl XVII timn srîl iui mik; Bousseau (Jean Jacques) a vemtejit seko-lsl XVIII ks auemtl itermenî: aveauto mare nutrejsne in kare trăim; mi nosteritatea, desminjjBnd ntrerea gremitB- a anestor ilsstre snirite, a zis Ikî Erasme: sekalsl XVI e mare; a zis lai Rousseau: sekslsl XVIII e mare. „Kiar de ar fi fost reali infamia nelor trei seksll nivilisatori, avemtl btrbagl de yenis tot na trebsia a se nlînye mi a inkrimina. Filosofsl (nro-fsndsl kByetitor) kati a amtenta în liniinte nro-gressl kondss de mîna IlrovedinHeT. Snlendoarea inteliyinjje! «mane mi îniltiimea yenislsl ns ekla-teazi mai imjiin nrin kontaktsl lor k« sekHliî în kari tn>eskS, ka mi nrin armonia lor kb tiranii în kari s’aS îvbskBt. AbiekyiHnea esteriori. na noate înnsgina întrs nimik ne om«l stoik mi rirofand. Vir-yiliS, Iletrarka, Rasine ssnt mari în nBrnsra lor; Iov însi este mi mai mare ne gsnoisl sbS. „Kati a mirtiirisi înst ki şekslBl în kare triim, sekslsl XIX, ns este gunoiul. Ori kare ar fi rs-minele timuslsl de fayt, Bmilirile, de'jenyiBnele, is-birile evenimentelor aktsale; ori kare ar fi anarinta deşertare sag letargia momentani a sniretelor, ninî ansi din adevirayil demokragî ns noate reneg-a a-neasti mireagi enoki în kare ne aflim, etate virili (vîrsti birbiteaski) a Bmanitigiî. aSi nroklamim dar, ks vone tare, în kidere ka mi în învingere* ki sekolbl XIX e. nel maî mare din togi sekslil; mi mtigl nentrs ne? fiind-ki e nel mal blindu, n.el maî tolerant. „Sekolsl anesta, nrimsl niskst al Revolsijiei franjjese, mi kare a anirst îndati dsiii Revolsjjie, libereazi ne sklav în Amerika, ridiki ne riarja în Asia: stinge sniritsl de kasti în India, mi în Eb-rona, stinge neî din snni tinsnl anrinmi al rugals! (inksisigia); niviliseazi Tsrnia; fane si nitrsnzi Evanyelia nîni în Koran; demnifiki ne femşe, ss-nsne drental nelsl nia! tare drentelsi nelsi maî jsst, sBurimi nirateria (tîlxiria ne ani), îndslnemte ne-nalitiîjile, îmbunitipemte înkisorile, asvîrli în ani fersl roms (semnal de infamie), kondamni uedean-sa ks moarte, ridiki bomba dela ainorsl krimina-lslsî, desfiingeazi manuilc grele, degradi mi veste-jemte resbelsl, smslye tiranilor gearele lor de tigrs, mi fane a se bita tininiî înfloritori aî dsnelbl d’Alba mi ai lsî Karol IX. „Tot anest seksl nroklami ssveranitatea neţi-(jeanslsî mi neviolabilitatea viejjeî; karoneazi» no-nslsl iui saki-i (sfinjjemte) ne- oms. „In arti, el are togi yenii: skriitorî, oratori, noeijl, istorini, nsblinioitî. filosofi, niktorî, statsari, mssikanBî; maiestatea, gragia, nsterea, lorjja, stn- lsnirea, nrolsnditatea, ksloarea. forma, stilsl; iai-soari de odati ismea reali mi ideali, mi în mini’! gine nele doi trisnete ale lsmil morale, Frumosul mi Adetsnul. „In mtiingi, sekshil nostrs fese minsnl: din bsmbak fane salitrs; din absr, sn kal; din stîlnsl lsî Volta: sn lskritor; din flsidbl elektrik, sn mesager ; din soare, sn niktor; se rekoremte ks ana din sinsl iiimîntslsî, amtentind a se înkilzi miine ks foksl nentral; deskide assnra nelor doi infinite a-neste doi fereşte, teleskoml asBnra infinitslsi în mare, mi mikroskoml assnra infinitslsî în miks, des-kouerind stele în abisal d’intiis, mi insekte în nel d’al doilea; rai amindoi anestea i nrobeazi esistin-ga mi omni-nstinga lsî DamnezeS. Ssiirimi dsrata. suauisl, ssferinga; skvie o skrisoare dela Daris la Londra, mi nriimemte risnsnssl în zene minste; taie ninorsl snsî om, mi omsl aneia ssrîde mi kinti. „Ns’I mal rimine anestsî seksl de minsni de kit a realisa, — mi e anroaue de resimţi, — sns nrogres kare e nea maT mare ininsne dekit toate minsnele iiini ani ksnoskste ': a afla mijloksl si di-rige într’o masi de aer o. biniiki de aer maî Binare dekit aersl ne’l resnirim; biuuika ks aer (balo-nsl) s’a aflat; i maî trebse forua imnslsivi, derner-tsl (le vide) înaintea balonslsl; mi în ksrînd se va resolva mi nrobleinsl anesta. IUi mtigî ne se va întimnla atsnnl? Intr’anelamî moment, frontierele nier, barierele se mtergS, tot ne e ?id de Kina înnrejs-rsl ksgetii'il, al komernBlsî, al indastriel, al nagio-nalitigilor. al nrogresslsi, se dirînii, ka ksm n’ar maî fi fost; mi, în nisnia nenssreî, în nisma kilii-lor ksyetiriî, în nisma komnresibnei de azi, vor nloa din ner jsrnale ini kirgî: Voltaire, Diderot, Rousseau vor kidea ka o grindini assnra Romei, assnra Neanolslsl, assnra Vieneî, assnra Ileterbsi--gslsl. Ksvintsl (adevirsl) devine mani nereaski ne kare nerbsl setos o soarbe din brasdi; fanatis-msrile atsnnl mor, onresisuea este imnosibili; omsl ne se tîra ka sn vierme nre niinînt. va sbsra în aer ka o nasiie; nivilisagia devine sn uşor, de na-sirî, kari sboars, kinti, se laşi voioase ne toate nsntsrile dsni ssrtaga globslsî. Ri-ivemte______ eato,-o ki trene... îndrentagi tsnsrileînti-’insa, bitrîne des-notismsri; dar ea vi disnregi: voi ssntegl nsmaî bomba, ea este... fulyerul! Ns vor mai fi sre, ninî interese kari si se întresfîmiie. Adio, resbelsl! O viagi nosi, formaţi din konkordie mi Ismini, în* frigemte nonolii mi’î fane a se ksmineka îmnresni în eternsl azsr, amest'kinds-se în nalatele vîntsri-lor, togi oamenii, dsni toati faga globslsî. „IUi nini si sosiaski anest sltim nrogres, ka si nstem nregsi ne nel nresent, si ne arsnkim okil assnra trekstslsi. „bs e mslt de ksnd oamenii smblaS înnet, gîrbovl, ks frsntea în nslbere; kirid komitele Gon-von avea de servitor la masi ne Jean Jacques (Rons-seau); kind kavalersl de Rohan bitea ks bastonsl sis ne Voltaire; kind se strsja ka sn martir Daniel de Foc; ksnd, ka ss mergi dela Dijon la Ilâ-ris trebsea ss’gl fanî diata, fiind kt aveai ss în-tslnemtî bande de xogl ne la toate kolgsrile nsds-relor, mi fineai zene stagisnî de la sn orara la ne-lilalt; ksnd o karte era sn fel de infamie mi de neksrsgie (ordure), ne kare karnefinele (gîdea) o ardea ne trentele nalatslsl jsstigieî; ksnd ssnerstigia mi feronitatea se gineas de msns; ksnd Jlana zi-nea Îmniratslsî: Jungarnus dexteras, gladium gladio copulemus: Si ne dtm muia, mi sabie ks sabie ss înfrigim. Ksnd la tot nassl întilneal mstinil atîrnate de krsni, mi siiînzsritori ks oameni atîrnagî de ele; ksnd eraseretini, jsdanî, lenroml; ksnd kasele avea§ tsrnsri de netate, mi gssri în zid de ansrare; ksnd strade, rîsi’i, ksmnil kiar, ka la bstslia dela Tolosa, eras înkise ks langsrl de fer; ksnd cramele era§ înkise ks zidsrl de netate, mi regatsrile ks nroibirî mi nenalitigî; ksnd, afars de form mi autoritate ne se gineas. strsus de msns, totsl era tiiat, îmnsrgit, desbinat, mstilat, risinit mi mort, mi în srs etems; oamenii era2 nslbere; mi nsterea, blok de granit. „Azi din kontra, vezi o lsme alint de mira-kare, de simgire. de viagi; totsl e snit, kombinat,. înfrigit, konfsndat; o lsme în kare domnesk ksye» tarea, komernsl; indsstria; azi nolitika ginteazs a se konfonda ks mtiiuga; sltimele kanoane se grs-besk a tsia sltimele yeste, a arsnka sltimele bombe; zioa se fane ne tot minstsl; distanga a disns-rst. Konstandinouolsl e mal anroane de Daris de kst Lionsl aksm o ssti de ani; Amerika mi E»ro* www.dacoromanica.ro DIMB0VII1A — 20 MAlS. 249 ua nalriit* d’acee.*uiii nalnitare generoas*; vezi o lame namai de cirkalauie mi de amor, ai k*ria kreeri e Franga, ini arterele ssnt dramarile de fer, mi te-iarile elektrice, fibrele acestei lami. „Namai esnaind cineva asfel aceast* sitaagie. esulik* total; total demastr*, total resolv*. Na ve-degi akam destal de limarit k* lamea vekie avea fatalmente an saflet vekiă, tirania, mi k* neste lamea nso* se va nogorî nean*rat libertatea, acest saflet naoă al societ*gii celei iiao*? „IRi anoî, n’a'iest sekal de lxmin*, de viag*, de libertate, n’acest sekal îl namesk anii sekol de sk*dere, de sternicane, de araorgire, de josorire. de noirc! LUi uine? Iledangiî, ritoriî, inibecilii mi toata ueata uiiregilor, xogilor, kodacilor, kari asvîrl* tina. asaura gloriei, kari deklart ne Pascal dc neban, ne Voltairc de nesirat (fat) mi ne- Rousscau de brst (bestie); mi al k*rora triamf ar fi sa naie an kau de rntgar ne smerii genalai aman. „Unii kornnar* azi Franga ks imneiial Bisan-tin în dekadinga lai. Dar oare imnerial Bisantin avea el în arm*’I ne Jean Huss, ne Lutber, Cer-vantes, Shakspeare, Pascal, Moliere, Voltaire, Mon-tesqnieu, Roitsseau mi Mirabeau? Oare imnerial de jos avea el în arma sa lsarea Bastiliei, federagia, Danton, Robespierre, konvengia? Avea el Amerika mi safragial aniversai? Avea el aceste doi idei, nafria mi umanitatea. Hatria. idee ne înalg* ne om; umanitatea, idee ce l*rgeiute orizontal s*8? Agi ai-tat oare k* sabt imnerial de jos Konstandinonolal k*dea în raine, mi n’avea mai malt de k*t o no-nalagie de treizeci mi! de l*kaitorî? Rarisal sea-minB oare ka Konstandiuonolsl V Ilentra kt a rea-îuits erî o isbire de mini uretoriam., dcklaragi azi ne Franga imneriS. de josS ? Dar Ia g*ndigiv*, vi rogg, mator: oare Imnerial de jos avea el bssoln, stîlnal galvanik, telegratik? cel o si mai vedem azi tronând ne Zoe, Romanal Argir, no Xicefor logo-fotal, ne Mixai Kalafatal ? ne idee! kredegl oare k* llrovedinga se renet* ka atita nekibzsire? Damne-zeă e nrogreB, domnilor! „S* avem kredîng* în noi, în civilisagie: ironia este încenatal basegeî. Ilrin afirmare devine omsl ban mi mare. Ama, liberarea inteligingelor, mi nrin armare liberarea ■ noualilor: iat* misianea S8blim* a sekalalai XIX, mi Franga. c kemat* a laa inigiativa acemtii regeneragii. a nagionalit*gilor. „Karagia, suerang*, kreding*' în viitor: eat* devlsa omalal laminat mi neuasionat, viitorsl este «1 nostra! Regii se dak ne konk*. De la Victor Hugo de K. D. Armeska. Ag-b, în statele de Ia mânui însenaneaz* TBrkS, nu nimm-gedid (soldat regulat), ni Ba-mi-bszsk (kanB strikat); ks alte ksvinte, belea ie asunreuite ini j’bfsemte; la singur*, as-zirea kBV*nt8taI Aga, se kBtremBr*, în geara turqeask*. tot kremtinsl raia. Kb totalS alt* ins*mn*tate are în BBkBremtl ini în laiul bii Ag*; qel nBgin misia difereaz*, sas mal bine ar fi s* difereze. Dak*, îns*, ni s’ar nsne întrebarea: kare este treaba nrinqinal* a A-galelor de Iaml ini BBkBiemtî? — F*k*nd abstrakgie de nersoane. kB k*qtala ne srekîe, am resnunde k*nt*nd: S’alerge ’n faga mare, S’alerge kît de tare, Ks-alals k*lare Re «liga mare. ŢTli în lok si vad* Nevoile obmtemtl Si dea trista dovad* De rtm*uiigi tarcemtl. Vorbind în nros*, zicem k* ar fi noate timiiBlS ka s* se oksne cineva ks mai iubIt* seriositatea de imbBn*t*girea ramstal no-ligieneskg, ajunsă la cea mai koumlet* deka-•denn*. Dar ki>nd în adanare se v*da tot jak*rii, Ksm si na fie ’n gear* at*tea mimelii! Kb toate aqeste, vom esnsne k*teva n*-*ri olBdtmti ce ne toal* zică ni tun* la 8- rekî. Snre ne sforarii, zik snii, esist* noligie daka întrevenirea eî în orl-qe kaz iib este de-k*t snre a m*ri skandalhl; dak* ea iib’Î ka-nabil* de a îmn*rgi drentatea de toate zilele; dak* r*ndsiala linsemte; dak* kali'iiî de mesei ie iui vagabonzii ne înandeaz*; dak* sigB-ranga ns e efektsl nrivigeril eî; dak* neks-r*neniea ne în*dBm*; dak* nlenele ini magaziile, mal ka mi anele tribsnale, iib konteneskg de a fi lokBrî de înuiel*qi8ne; dak* mansa-Isrile staţiilor iib ne asigsreaz* desnre daBni-le de kare sBferim; dak* însf*ruiit. nersona-tal iioliflienesk iib se las* mal ţiios dek*t ta-kiBrile? iiiql. mul. Nimika ns arat* k* esist* o nolinie ln jieai-*, f*i-* dek*t nekazsrile ne ea ne adsqe. zikg ataii; ueara nerde SBmile qe konssm* a-qestl korBnnî intimidatorî al nonorstal; nare k* treaba Ion ar fi de a diskredita ne oii-ka-re g8vern*m*nt. Nb’î niql sn esemnta mai notrivitS ka s* renresente mal bine o stare de barbarie dek*t starea kanqelariilor nolijţji-eneuitî. SnS faîmo8B Doktor, kare ag slobozit inB1 te Virttim repertum qelors qe iea konyedii ka s* se nrimble, nretindea mal d*Bii*zî, de ziqe, k* n* se va nstea îrab8n*t*iji ramBlg iioligieiiesk n*n* -qe ns se vor sBiisiie togi nolinaiî la rigsroasa qerqetare a komisiel dok-toremtî! Ama, bsn* oare, ziqea, ergot*nd: k* dak* tam*n*rile miros* greg, saS aersl de ne Bligi este ama