ANUL I. - 1859. Aneasti foaie ese de doi ori ne s’Bnt'Binîn’B ţliepkspea ini Simţit ta. Ilregb’l abonament»-Isî, nentrs sn anS 24 Sf. Ilentrs '/„ „ 12 „ Trei lsn’i. . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nltti ks 30 n. J M 61. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERAEĂ.^ SÂMBĂTĂ 16 MAIU. Abonagia se fane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tari ai Administragii mi la koresnondengii librăriei. Ori ne abonament treb8ie nlntit în-dati ks ssbskrierea. ;• 1 Ut li A Itedactoru responsabilii DIMITRIE BOLINTINEANU. PRINCIPATELE - UN11E. Patrioţii Condiţionali. Sînt dot felsrî de oameni kontra îmnrs-mstslsî: sniî kare îl înlttsrt ka ne sn mij-lok ne ar nstea da viagt mi onoare gtreî lor. EP se aflt în fatalsl rol al vermilor ne se xrtnesk din nstrejsnea kornslsî ftrt viagt, rai kare daka ar konsimgi la reînvierea kada-verslsi, ar xottrî înssmî moartea lor. Ile a-nesti oameni îi îngelegem. Sint konseksingi ks nrinninele lor. Sînt înst aluiî ne se ofe-rt a înksragia înnrsmstsl ks kondigil. Ori «te fante kare Mere o kondinie, de ori l la cronica.: r.™* Dsne listele din srmt, ne ns s’â'ngbli-kat înkt, ssmele îmnrsmstate ks ofrandele, se srkt anroane la 500 mii de lei. Rea mai mare narte a înnrsmstttorilor mi a ssmelor' în-nrsmstate, ks interese mi ftrt interese, sas ofrande, vin de la jsdege mi de la oameni din nonol. Iltnt asttzi n'rovinnia are meritsl sakrifinelOr natriotine. Denarte de fsmsl nertelor nolitine, a'ieastt rant a sOniettgii Romtne, loksi-torii jsdegeni vtd lskrsrile ks okii netsrbs-ragi de anest fsm. Meritslg lor este ks attt mai mare ks ktt sînt mai mini mijloacele lor, kare, în nrovinnie, ns not st aibt ane-leami favoare ka în kanitalt, ssb nini sn nsut de vedere. Oamenii nentrtinitorl vor gine în seamt aneste dovezi de natriotism, rai istoria anestii enone va ntstra o nagiDe frsmoast js-degenilor. Ilatriotismsl se esnrimt nrin fante, ns nrin vorbe;- mi fantele sînt sakrifin'ele ne ar fane nineva. Vedem ks nltnere kt nele mai mslte nsme jni ssrae tot de odatt sînt date de oameni din nonol, rai din nei mai strani. Aneasta este tot de odatt o dovadt vie kt nonolsl ns asksltt ne nimeni de ktt inima lsi. Ni se skrie de la Konstantinonol kt Iloar-ta s’a denidat în fine st dea investitsra Dom-nslsi Ksza ka Domn neste amîndot Ilrinnina-tele'; înst, va fi doţ intestitsri, nentrs doţ www.dacoromanica.ro ___ DÎMBOVILIA — 16 MAl£ « st se înanoeze în original Eforiei, ftktn-Jst se vazt ksm la konfekgisnea lsî, a ko- onerat ambele nsteri, kreatriie de legi, mi le- 242 Ilrinninate într’o singsrt nersoant. Se zine înkt kt trimissl ks aneastt onoare a mi nle-kat în aneste zile snre a veni aim. Kredem kt aneastt reksnoasnere va îndslwi toate a-neste inimi, ne nsn mai msltjnreg ne norsn-nile streine de ktt ne dekretele nagieî lor. Ktt nentrs noi, o mtrtsrisim kt Domnsl a fost Domn din zioa de 24 genarie, ktnd l’a ales nagia, kt înttrirea ns o nrivim dektt ka mi lskrs de etikett. •— Afltm kt mintie mtntstirele Sf. Ilante-leimon, sînt ktteva ks mare venituri, a ktror ktrmsire este datt la ktgî va boerî, ssb nşme de Egsmeni, ks mari avantage mi de mslt tinan; oameni din kare sniî nriimesk bsnsrile lor, fs-rt, st le fi vizitat de maî mslgi ani, sas terţ st se afle de mai mslgi ani ne ttrîmsl gtrei Romtnesnî. Aneste mtntstirî as intrat din nos ssb astoritatea statslsi.. Lsmea nere 0 esglikagie de la D. ministrs al atanerilor e-klesiastine desnre aneste lskrsrî bizare. Kamera a înnenstă joi seangele sale.. ştangă a fost sgomotoast mi nasionatt. Ssjetsl desbaterilor as fost nernetarea bsdjetsrilor ne anii treksgi; dsnt o lsngt desbatere, s’a nsmit 0 komisie din maioritate. Snirik desnre marea viktorie assnra Asstrianilor de kttre Hie-montezi mi Frannezi s’aă adeverit. Detalisrile înst sînt înkt neksnoskste. Kouvengia sekrett Tsrko-Asstriakt s’as îtnit în aneastt lovire j£.mai în toate artikolele salet jjIo.m.i Membrii komisiei nentrale s’as adsnat. Se zine kt maioritatea ei este retrogradt. St . astenttm st vedem nrin aktsrile komisieţ kiar daka este asfel sas alfel. , D. K. Arinesks, nrintr’o gazete, ne iea martor la nisne vorbe de interes nersonal. Mtrtsrisim kt ne a nrins o mare mirare st ni se falit sn asemenea anei. - • i Comunicaţie Ministerială. D. Ministrs din Ntsntrs a ssnss konsi-lislsi, în medinga sa de la 20. Anrilie, o ko-resnoudengt ne a srmat între Denartamentsl, al ktrsia este kan, ks Eforia LDkoalelor, mi kare s’a terminat nrintr’o adrest, îngeleast ka emanîud din nartea Eforiei, dar ssnt însemnate nsmai de Direktorsl mkoalelor mi ks kon-rinderea srmttoare: „Eforia mslgsmemte Mi-^nisterslsî de lekgisnea ne-i dt desnre kora-^netinga sa in kestisnea Msseslgi Nagional. „ Astt lekgisne va nstea-o da mi mai bine Mi* „nistersl daka nitea Art. 118 uînt la 131 din „Regslamentsl organik ală mkoalelor. Se ve-„de kt timnsl mtiingei mi al lsmiuei înkt ,j, „n’aă. sosit, dar fiind kt Eforia maî are în-„kredere în fiitoriă, rensngt de a maî ssntra „ ne Onor. Minister ks nimte kestisnî atît de „minia. La nitirea snsî asemenea doksment, kon-silisl sokotemte ks totsl netrebsinnos de a intra în nernetarea fondslsi. neîngelegerei; rai Jit tot neea ne merite atengia sa, este forma nelei din srmt xîrtik Kibzsind assnra anes-tsia, ks btgare de seamt, el ks mîxnire se vede silit a esnrima desanrobarea sa desnre 01 xîrtie kare trtdt, din nartea nersoaneî rt-snsnzttoare, o destvîrmitt neksnomtinnt a j, ksviingelor, ne trebse st domneăskt în rela-, giile dintre nimte astoritenî nsblinemi konne-nstt într’sn stil ks totsl abttst de nel demnă mi grav, kare ar trebsi st karakterizeze nimfe asemenea xîrtik Ilrin srmare el denide ka anea xîrtie nrin ^liiustei’^l Kşltslsj mi al Instrsknieî Hşbline ds-se invitare anelii astoritenî ka st ia ne-le mai Trainine mtssrî snre a renrima ne viitor, din nartea membrilor sas inniegagilor ei. ninrte akte ama de komnromitttoare dig-nittgii sale. Anest jsrnal se va ssnsne de DJ Ministrs din Ntsntrs la anrobarea Mtriei Sale. lskzlitţr. Kostandin A Kreiţsle-sks, N: Kretţslesks, I. Kanta-kozino /. Fslkoiavs, Steriadi. ' i . T ' ‘ Despre posiţinnea.socială a călugărilor noştri. Dommle Redaklore, înkt de la înnenstsl esnirateî lsnî Anri-lis am trimis redakgisneî D-niî Voastre sn artikols relativă la aneastt materit, ne era ka sn nsnsusă la internelagisnea ne, nînt la oare kare gradă, ni se ftnea de kttre D-nsl B. Iletroni nrintr’sn art. allă D-salle. Tot amtentînd imnrimarea lsî, am vtzst kt se ’ntîrzie, mi ama, de ksriozitate, am ner-netat. desnre dînssl, mi ni s’a rtsnsnsă kt, din oare-kare îmnrejsrtri, s’a nerdst. — Ns ne a ntrst mslt rtă kînd am aszit aneasta, ktnî nentrs oare-kare sltbinisni ne am întim-ninat în familie, sltbinisni religioase, nare kt ns mai voiam a attinge aneastt kestisne ltsîn-d’o în nernetarea mi rezolvarea altora. Dar fiind kt vedem kt, D-nsl Iletroni, îmi nsne toate silingele a narkliza nsterea legisitoare a anellsî Xrissovă desnre rîndse-lile mmsstiresti, redskînds’lă la o simnlt dis— nozigisne nrinniarit; fiind-kt vedem, zi-nem, aneste infatigabile silinge din nartea D-lsi mi ne d’altt narte, fiind kt ssbiektslă este foarte imnortantă, ne determintm, D-le Redaktore, a mai reveni asssnra anestsî ss-biektă, maî mslt nentrs semnttatea lsî, într’ sn mod înst altsl de ksm revenissem în art. ne s’a nerdst kare de’lă vegi nstea gtssi, mt vegi îndatora nreq, msltă, iîsipds’lă ssbt vederea nititorilor nomtriî. In ne konstt toate diverginna de omnisni, asssnra anestei materii, între goi ks D-nsl Iler troni? u J.u o-. Dsnt aneea ne am nstst îngellege din frazela D-lsi Iletroni, vedem kt toate diver-ginga dintre noi, renaszt asssnra zisslsi Xris-sov», ne kare D-lsi ns voesne a’lă konsidera ka lege: ani zikînd kt s’a annlikat nsmai la monaxii streini în garrt, ani addtsgînd kt s’a anlikat rai nellor indigeni, esnentînds-se ns? mai Mitronolitslă, Eniskonii mi alniî. Snre a se nstea orî-nine konvinge kt Xrisovslă este o lege, iar ns o disnsnere nrinniarit, sokotim kt trebsie a ne servi de mslte kommentarii, mi kt fie-kare snie kt o lege' ns noate avea anest karakter nînt ne ns va fi kreatt de o nstere legislativt mi san-kgionatt de Domnă; neea ne se întîmnte mi ks Xrissovslă; fiind ksnoskst kt ori-kîte Xri-soave s’a vtzst nînt aksm, toate kongină în-tr’însele, isktlitsrile a maî msltor nersoane onorabile ne forma ne atsnni nsterea legisitoare, mi înttrirea Domnslsî datt asssnrt’i; terţ aneste knndigisnî ns nstea fi Xrissovă. D-nsl Iletroni konfsndt, nînt la obsksră, Xrissovslă ks Offinisl, addtsgînd kt zinerea Xrissovă de ne atsnni, se esnlikt nrin Offinisl de asttzî; kt ns e nini o diflferingt între a-neste dot denominagişnî. De am avea Xrisovsl, de kare e vorba, de fant, ne am sksti de ori-ne esnlikagisni konvingttoare kt dînssl este o lege, rtmiind www.dacoromanica.ro gislativt, mi essekstivt,- fiind foarte sigsră kt din minstsl de kînd Xrissovslă a lsat a-neastt nsmire, resnerate sine-qua-non mi a-neste kondigisni, ftrt kare o lege ns noate fi lege. Dar de krede D-lsi kt, Xrissovslsî de a-tsnni, îi zine asttzî Of/iniă, nsmai ka st’î de-snsternineze valoarea lsî legalt, nentrs kt Offinisl, affirmtm, ns este o lege, este foarte gremit; ktnî kear ne atsnni, aneste dot fe-Isri de disnozigisni eraă renrezintate nrin dot differite zinerî: ama ns nstea Isa nsmi-rea de Xrissovă, de kît o disnozigisne legisitoare kreatt de obmteaska adsnare mi în-teritt de Domnă; iar Offinislă, saă dekretslă de asttzî ală Ermninelsi, se nsmea Ilorsnks Domneasks, ks totslă deosebite de Xrissovă. Ks aneastt oninisne a noastrt, din no-ronire gtsim d’akkordă mi ne D-nsl George Kosţafors In magazinsl D-salle jsdekttoreskă bromsra 10 dînd nsmire anestsî Xrisovă de legiuire. Sokotim kt D-nsl Kosţafors, ka btrbată ks întinse ksnomtingi în jsrisnrsdinnt, snie st fakt distinkgisne între o disnozigisne legislativt mi între « alta nrinniarit, de oare-ne D-lsi, dt nsmirea Xrisovslsi, de lege. Xrisovsl dar este o lege; mi noi snim în nrinniniă de drent kt, daka o lege se gtse-mte annlikatt nentrs snii nsmai, mi nentrs algii ns, kt aneasta ns înneteazt a’mi nreda karaktersl seă legală, ni din kontra trebse a .ssunsne ne înfrîngttorî, la sankgisnea ne ea nresluit. Afart d’aneasta kînd am konkis nrin art. nrenedent. kt, monaxsl nerde nersoana sa, kt’raî stinge drentsrile mi dator de sale^ kt nsmai noate jska nini sn rolă ne snena jsri-dikt, kt nsmai noate fi ssbiektsl aktivă mi nasivă ală drentslsi, kt, în fine, trebse a se konsidera ka neesistint în nrivinga soniett-gei, am avst în vedere neantrat, ns nsmai a-neastt lege nozitivt, dar înkt mi sn ragio-nameut stnttos mi legală, ne kare ftkînds’l orî-nine, kredem kt n’ar nstea kombate aser-,gisnea noastrt. r, Ks toate anestea ka se ns ne noatt ni-ne-va tasa de imnronrii, assnra desvolttrei mi determinagisnei oniniei noastre în nrivinga anestei materii, trebse st snenifiktm bine a-neastt idee: ori-ne monaxă de la nelă maî mikă mi nÎDt la nelă maî mare, din momen-tsl de kînd a konsolidat aneastt viagt, m’a stinsă ipso-jure toate drentsrile mi datoriile sale nronrii, individsale, saă ltsînds-le nrin testament, ksm am avst okazisne a mai zine, saă viindi rsdele dsnt -nrosiraitatea gradslsi rsdenieî, saă dtrsinds-le mtntstirei snde uda ftkst metania; ori-ksm ar fi, elă ns se mai bsksrt de nini sn drent sonial. Dar fiind-kt, fie-kare kornă morală, format de monaxi, konsiderat în masa lsî, se bsksrt de oare-kare bsnsri, mi nrin srmare, joakt mi elă sn rolă ne snena Ismeaskt, a-vînd drntsri mi datorii; fiind kt Ministirile, în genere, Eniskoniîle, Mitrouolia, ka nersoane jsridine, din kasza averilor de kare se bs-ksrs, as neantratt trebsingt a fi renrezintate în sonietate, ka ori-ne alt kornă morală, de aneia Egsmeniî, Eniskonii mi Mitronolitslă, nreksm mi ori-ne renrezintânt ală masei monaxale ne se bsksrt de oare-rkare nro-nriettgi, katt a se gtsi în sonietate, kate a se ’nftnima nri.ntr’înmii totalitatea kornslsi morală,, ng fig^kare renrezintt, lskrînd în ns* mele kornBls! seă, rai nsmai nentrs dînsslă, fors distinkmsne de orî-Me alta nersoani. mi de mi societatea dsTO ksm vedem nriîmdrate în sînsl ei ne aceste kornări morale de k'slsgTirî, ka ne ori kare altele, akor-dînds-le drentsri mi datorii, tasînds-le denli-na disnosijgisne assnra averilor lor; de rai ea nriimerate -ne renrezintanţiî acestor kofnsri, la nariicinagisnea drentb'rilor sale nolitice^tre-bse a miirtBiisi înst kt, le. nlace nsmai a narticina kB drentsrile iar ns mi ks datoriile lor, asfelă în kît d’ar vedea j^ara în cea mai sryenta necesitate,1 rai kttînd a nsne ori cine BmtrBl a o sssţine, kornsrile monaxale, atsnci nare kt n’ar mai face nafte din societate (nentrs kt e vorba de datoriile lor); mi într’adevtrs, d-le Redaktor, abiegisnea ce ani takst ks okazia art. d-lsî B. Iletroni în No. 58, într’aceasta, 0 gtsim rai din narte-ne bine nemerita. Trebse dar mai mslta silinijt din narte-le a nstea dobîndi simnatia rai amoarea kon-fraijilor lor, ktci destsl de tristă vine orî-kt-rsia a vedea, ksm Statsl se gtsemte asttzî într’o ama simnitoare linst neksniarit, ssfe-rind de realisarea dorinţelor sale în komsnă, rai ksm ktlsgtrii nomtriî, ks totsl nentsttori la aceastt sBferinnt generata, katt din kon-tra fie-kare a înttri, mi mai sigsrg, lokaraele avBţiilor lor. Ilriimijji, d-le Redaktor, stima rai resnek-tsl ce vt konserv.t amiksl D-nii Voastre sincer rai devotată, loan I. flalh. De va fi adevtratt aceastt deskriuţie, in-voktm atenţia d-lsî Ministrs asBnra soarteî acestor nefericiţi ce rekiamt timnsrile cele mai barbare. . TEMNIŢELE NOASTRE. Domnsle Redaktor! în virtetea anei sentinţe a trib»nal»lsi korek-ţional», basatt, na sci» no kare leye, fesei» eskortatăîn mod»l» cel mai barbar mi transnorţat în vestita noastrt nsmktrie unde rai vtz»i» n»s la an lok ks xoţii mi o-morîtoril de aci, mi s»nss» acelsiaiui reţim» rig»-ros» ka mi dînmii, ftrt cea mai mikt deoseb're, a-fart nsmai de fearele la nicere kare n» mi se n»-sert.2 De amî fi fost» nsmai e» viktima nedrentt-ţii mi nerseksţiilor», noate kt am» fi s»ferits în tt-cere, îmntkatS k» konvinkţisnea mea, mi n» m’am fi cerkats a face o deskriere de starea denlorabilt mi îngrozitoare a temniţei noastre mi de neomeniea demni nsmai de timnii de barbarie, k» kare sîntS trataţi atîţia nenorociţii, kari avsrt soarta a mart de a fi ar»nkaţi într’însa, ftrt st aibt ne nimini kare st ridice vocea în favorsl» lor», în nsmele drenttţiî mi «manittţil. Dar nentr» kt sînt» o m»l-ţinie de viktime kare ssfere de arbitrarisls administratorilor» temniţei, de aceea krezsi kt mi fak» 0 datorie de «manitate de a veni în aj»tor»l» lor» mi a ţi artta atît» d-le, domn»le Redaktor, kît» mi nsbliksfei întreg» nedrenttţile mi ab»s»rile ce se komit» mi asttzî, s«b reyimsls konstiteţional» în kare aiuemS kt am intrat». Mt adresez» dar kttre ziar»l d-le, domn»le Redaktor, kare k» drent k«vînt a devenit organsl oniniei n»blice ;3 nentr» ka mim-katfi de ssferinţele atîtor» nenorociţi kare zaks a-rsnkaţi în temniţt, st le vii în ajstor». Ka st ţi deskri» -esferinţele mi maltrattrile . neomenoase la kare sîntS esmsmî toţi cei ce se aflt arsnkaţl în acest» mormînt», în aceste rsine nline 1 > Hreksm asttzî kînd Statei are treb»inţt de bani ks îmnrKmyţar?- 1 Togi sînt egali înaintea lei;ii, dar akolo snde esisit aceastt egalitate, înkisorile sînt ssferite de tojjl de o notrivt, ktci sînt bine cinste. Redacţia. 3 Astorsl ne Ta erta kt am ssnrimat »n nasayi» de eloyisri ce adresrazt uersoanel redaktorslsl acestei gazete: kiar de le am merita, ns se ksvine not a le tintri într’o foaie ce redijtm4 - Redacţia. DIMBOYIIIA — 16 MAI& _ •, de Kmiditate mi de miserie ce se nsmesk», temniu,a-, kase de nonreals, mi n» mai sci» ce, m! ar treb»i timns mslts. Mt mtryinesks nsmai a zice kt nici »n» sistem celslar» din l»me, nici kiar» cel r»-sesks de s»b imneratorsl» Nikolae ne kare am a-v»t» onoare a 1» ksnoasce mi a lg gssta, n» noate st demoraliseze, n» noate st omoare mai lesne, a-tît» fisicesce kît» mi moraliceşte ne »n» om, dekît» sistem»l» de înkisorî din ţeara noastrt. Din mase s»te mi mai bine de arestanţl, abia vr’o kîţi-va sînt» kondăuinaţi k» sentinţe jsdekttoresti, ear cei mai mslţi sînt» înkimi de ne nlakslS ksttrsi saS k»ttr»i jsdekttorS, ksttriî sa» k»ttrii nersoa-ne înalte. . . . Din mase s»te de- arestanţi de deosebite kate-gorii, kîţi-va nentr» omorsrî, »nii nentr» fsrtima-g»ri nekonstatate de Ieţî, cei mai mslţi nentr» bt-n»elî sas rdsbmori înaltev cea mai mare narte sînt» nejsdekaţî, ba kiar necercetaţi înkt, mi zakS arsn-kaţî de ani întreţî în f»nd»l» temniţelor». Ilrekît am n»t»t§ st mt informezg indirektS, eatt kslnele mi diferitele kategorii în kare sîntg klasifikaţi: »-n»l§ este kondamnat la ani de înkisoare nentr» kt a f»rat o gtint, cel-alt» nentr» kt a fsrat sa» a a-v»t de gînd st f»re o nele de oae, altei nentr» kt a voit st f»re din nrodsktele boeresni, sn altei nen-tr» kt a jskat ktrţî** cel-alt» în fine nentr» kt ns ar fi ntstrat resnekt jsdekttorilor, kt n» le ar fi îndestslat» dorinţele_ kt î ar fi inssltat, mcl. Din mase s»te arestanţi, nreksm zisei, vre o s»tt mi mai bine se aflt bolnavi, ssb-îngrijirea »-n»I singsrs medik, kinsiţi de skorbstS sas oloyire mi de revmatism kare le a konrins tot korn»! în-kît abia se nof tîrî ne nicoare; din aceşti bolnavi n» este zi ka st n» moait kîte d»oi sa» trei, din linsa de nstriment mi loksinţt stnttoast, mi din ka»sa sraidittţiî kare transnirt nrin zidsrile temniţei. Toţi aceşti arestanţi, k»lnabili sa» inocenţi, oameni de diferite kategorii, de diferite kondiţisni, sta» grtmtdiţi »n»l neste altei din ka»sa linsei de loksinţt. Starea snitalslsl temniţei nresintt asnektel cel mai înfioittor; nt.ste o s»tt arestanţi kari ssfere de boala de diferite naterT, fie kontaţioase sa» n», «nii în agoniea morţii, cei-l-alţi s»ferind nsmai de ame-ţealt sa» de dsrere de kan, sînt toţi grtmtdiţi la »n lok, »nii nrin nateri, cei-l-alţl ne jos, avînd drent ktnttîi» o ktrtmidt sa» o skîndsit. inima mi se sfimie, doransle Redaktor, kînd voesk a ţi deskri s»ferinţele ce încearkt aceste nenorocite fiinţe kare d»nt ce f»rt viktimile arbitra-risl»! mi nedrenttţii jBdekttorilor lor, devenirt 0-bjektel de esnloatare al administratorilor temniţei kari, snekslt nînt mi obol»l cel mai dţn Brmt al cel»t mai strak dintre ei mi kare îi linsesce de tot ce ar nstea st le mai redea vieaţa; dar inima mi se sfimie mi mai m»lt kînd vtd netrekîndB-se asemenea l»kr»ri ssb »n reyim konstiteţional kare kt-ta st ne anere de relele reţnmelor de sinistit memorie. Trist mi lînfiorstor snektakol se nresentt oki-lor mei în momentul kînd intrai în temniţt »nde mt vtz arsnkat, ktci ast-fel a nltk»t jBdekttorilor mei!!... Vtzsi în mijlok»l ksrţii »n om l»nyit ne nt-mînt. nalid ka ceara, învtlsit într’o nînzt mi kano-nit de d»oi.. . ciokli; »n altei lîngt nragsl «mii în-vtlit ka mi cel dintîi», mi kare n» da semn de via-ţt dekît nrin nisce konvslsisnl de agonie; o mulţime de arestanţi sta» îranrej«r k» nentsare, »mi nlimbînd»-sc, alţii f»mînd mi konvorbind. Mt anroniai k» k«riositate ka st vtd ce se netrece akolo, mi ce era vinovata acea fiinţt ome-neaskt ka st fie maltratate astfel.. .. Dar mare mi fs groaza kînd vtz«i kt acea fiinţt amant tirani-site astfel de cei d»oi cokli, era »n kadavr», «n biet arestant kare maltratat de inksisitoril temniţei, konssmat de linsa de nstriment, de aer»l infektat al înkisoareî mi de revmatism, msrise kiar în mo-mentel acela, d»nt o agonie l»ngt; m»rise, strma-n»l om, ftrt st aibt »n frate, o rsdt sa» cel n»-■ţin »n ureot lîngt dînssl. întrebai ne cei-l-alţi arestanţi ce sta» k» ne.* Ns kredeam st Tedem oameni înkimi în nsmkirie nen-trs jokS de ktrpl; de mi snS asemenea jok este foarte vi-jiios, fatal, mi din nenarocire foarte rtsnîndit în ţeara noastre, înst n’am vtzst nînt aksm nici o leye saS yitkar nis-kal mtssiă yenerale-kare st.onriaskt ne oameni de a se da acestsl jok ama de rsinttor, atîtS materialmente kît mi moralmente; din kontra 18 vedem întrodss în toate kasele mari, atîtS nrivate kît» mi nsblice. www.dacoromanica.ro " 243 ,ntsare înaintea »n»i snektakol ama de ^sreros, kare este ka»sa morţii lsi? — Traisl b»n, domnsle, mi rtsnsnsert kama-razii sti de ss'ferinţt, oftînd. Oare ns ne asceantt ne toţi aceeamî soartt? Ei! domnsle! d-taestinoS, arvenit aksm aici, mi ns scii nimik; dar o st te obicnsesci ka mi noi; ktci nof vedem ne fie-kare zi asemenea lskrsrl, mi de aceea ns ne mai mirtm». La aceste vorbe eipite dintr’o inimt sdrobitt de s»ferinţt mi nlint de desnerare, miroî de la-krtmi emirt din okii mei, mi rtmtseis înkremenit ast-fel, înkît în acel moment n» sci» de mai trtiam. Dsut aceea, vtd kt vine «n om ks o nrtji-nt în mînt, mi anroniinds-se de mort, îi 1»* mt-s»ra nentrs koscsg; anoi» îndrentînds-se kttre cei de al dsoilea kare n» murise înkt, încen» st 1» a-nostrofeze în termenii cei mai barbari, zikînd»-i: — Mi mori mi te drak»l»î mai k»rînd ka st n» mai vig înkt odatt mi nentr» tine. .. . Anoi dînds-ţ o lovitert de nrtjint neste kan, încen» st’i ia mi l»î mtssrt maLnainte de a esm-ra, mi nlekt înj»rînd. N» trek» o seksndt, mi m»ri mi acesta. Iutr’»na din zilele trek»te, arestanţi! îmi nro-ksrart k» mslte anevoinţe mi în kontra voinţei des-notice a administratorilor temniţei, o koalt de xîr-tie mi cernealt, mi formslart o nlînyere yeneralt înfr’o reklamaţie adresate Domnitor»l»î nrin kare solicita» klemenţa sa mi’i deklara» kt mai bine nre-fer st moart ks toţii ne kîmnsl de resbel, dekît st moart ks încetei de moartea cea mai atroce în acest mormînt omovor ce se zice temniua. Din nefericire înst, graţie noliţiei sekrete întrodsst nînt mi în lok»inţele cele mai retrase, aceastt reklamaţie avs -nenorocirea st kazt în giarele onorabilei noliţii, kare în lok de a.satisface o dorinţt atît de leyitimt mi de dreantt, r»nse acea reklamaţie, nro-vokînd mtssrile cele mai rigsroase mi tiranice în nrivinţa arestariţilor. Eakt dar soarta celor ce voesk st sei nlîngt mi st mi arate suferinţele, astoriteţii gBvemHlsi, nrin reklamaţii!! LUi anoi» seim toţi din esnerien-ţt ce soartt are ori ce lskr» kare are nenorocirea st kazt în mîînile noliţiei. . . . Daka vre sn arestant ksteazt st se nlîngt di-rektorsl»! sag vorniksl»! temniţei kare abia se vede venind din naşti în krtcsn, este arsnkat în gerlt,* din ordinal administratorilor ssbalternl! Daka femeea, sora sa» rsda vre »n»i arestant vine ka st vazt ne soţul, fratele sa» ruda sa, este gonite mi anostrofatt în modsl cel mal barbar mi k» esnresiile cele mai triviale. O femee venise de mase nost! kale, îmnre»nt ks konilamsl ei în braţe^ mi se r»ga ka lakrtmî ka st o lase sţ vazt ne nefericitei» ei soţ; darjks-stodele neomenos încens st o înjsre rai st o gonea-skt k» bicsl. . . . De ce D. Ministrs resnektiv de kare denîndt acest stabiliment nsblik, ns mi dt osteneala ka st visiteze o ramsrt ce atîrnt direkt de Ministeri»l st»? Sîntem oare într’sn reyim konstitsţional} sas sîntem mai it» de ksm am fost? mi daka sîntem într’sn reyim konstiteţional, atenei în ce stt rts-nsnderea Miniştrilor ? Acestea fiind fante vtzste ks okii mei, vel bi-ne-voi, domnsle Redaktor, în n»mele drenttţiî mi Hmanittţiî, ka st le nsbliei în koloanele stimabijs-l»i d-le ziar. Ilriimesce te rog mi înkredinţarea de stima mi afekţisnea cea mai vie ce ţi ntstrez. /. G. Valenlinianu. Domnsle flrezident, Armei. ‘ KBvintele mele de nemBlnsmire ne sen-tinga Trib. korekgional nroiiBiijgatB la 4 Maiă korent assnra nrocesBlsi ne mi s’a intentat de D. Hiefekt aktsal, de D. I. Mana rai Slsni-Heansl nentrs insslta ne nretind ks le araă * Gerlt este sn fel de Înkisoare întsnekoast mi strimte, snS adevtrat infern, snde kondamnatsl ns -mal noate vedea lsmi-na ks okii, mi este silit st stea In nicoare din kaszt kt ns se aflt nici sn nat, nri nartersl este de ntmînt kare din kas. sa 5pniditejj.il a devenit noroi», .Şj{ X)iMBOVinA -L 16 MAlS. fskst nrin bromsra mea întitslatt Balta Li-mau, m. 9.1. sînt «motoarele: I- ig Kt D. Ilroksror n’a îndenlinit ks dessvîrmit disnozigiile art. 16 din nronedsrt, adikt de a nerneta mai roşite akte nsbline nitate de mine nrin bromsre, ka st fi nststl lsa ksratt mtiingt desnre fantele arttate, mi st fi akszat ne nrensmi în jsdekatt koraform art. 299 mi 303, din kondikt^ ftrt kare ns nsteam fi kondemnat. , II- lea Kt komnlektsls Tribsnalslsi n’a voit st’mî konsidereze legala nerere ftkstt nrin nrotestsl ne am dat nînt a ns se da sen-tinna, mi mai ks seamt k’a întrersnt ne Ilro • ksratorsl mes la rtsnsnssl ne înnensse st dea ka din narte’mî în takrirsl ne stt în do-siersl nronesslsi, mi ne amtentînd st vazt sfîrinitsl anelsî ttsnsns dsne kare anoî st fi nstst în desbaterea mi kibzsirea matsrt, snre a se da sentinga ks totsl ilegalt nreksm o vedegi, anlikînds’mi maksimsm osîndei în tok-ma! nreksm s’a nerst de D. Ilrefekt al IIo-ligiei mi de ineminii mei mi ai nagiei întregi, mi kontra oninieî nsbline kare ns o noate arde nini o lege smant sas moralt, nreksm DD. Membri nrin sentinga D-lor o kondemnt st se arzt. III- lea ,Daka DD. Membri Tribsnalslsi ar fi avst nsgint isbire de omenire mi im-nargialitate nreksm se nere asttzî de drenta-1 tea ne s’a nroklamat uii se iii'oklamt în toate zilele de gsvern, ks ntzirea nea mai stri-ktt a legilor înaintea ktrora togi Romîni mini mi mari se zine a fi egali, n’ar fi iistst st’mi anime o asemenea osîndt enormt mi denadins aleast nentrs mine, snre satisfane-rea komnlektt a ineminilor mei, ks intengie de a nstea omorî oniniea nsblikt, kare nini odatt n’are moarte, mi negremit mslt ’mi ar fi anlikat osînda art. 306 în linst de dovezi ne ziks kt era dators atît de nroksror dsne art. 16 din nronedsrt a adsna din dosarele mi aktele nsbline nitate nrin bromsra mea, mi nrin takrir, kît mi DD. Membri de voeas st se komforme ks disnozigiile art. 299 mi 302 saS 303 din kondikt, ktnî nentrs bromsra Biografia oamenilor mari, nini o lege ns nit noate kondemna ne kît timn ns este ernitt de ssb tinar nini îmutrgitt, nreksm nini nentrs bromsra gsvernslsi interimar mt noate osîndi vre o lege, kînd într’aneastt bromsrt sînt tratate, akte nsbline ks data lor mi nsmerile lor ksm jesistt în dosiersl ministerislsi de kslt, ne ns se not kontesta nini odatt. Iatt, D-le Ilrezident, argsmentele mele legale ks kare kombat sentinga Tribsnalslsi mi o deklar ks totsl în kontra legi nronsn-gatt, snerînd în integritatea D-v mi a kolegi-lor D-v kt vegî densne toate mijloanele morale mi legale ka st nonis fi antrat mi nel mslt îndatorat dsne art. 306 din kondikt, ne kît timn n’ams akszat oameni nrivagi, ni fon-kgionari nsblini din timnsrile mi gsvernele trekste, mi fantele lor de fonkgii, kare asttzî bsksrînds-se de Biaga nrivatt, ns not rekla-ma assnrt-mi în aneastt kalitate de kît rena-răgii de onoare nrevtzstt nrin nitatsl art. 306- Tot odatt vt rog, D-le [[rezident, ka în nsterea art. 167 st fis liberat ne garangt de la înkisoarea temnigi snde a avst bsna voin-gt a nit ameza Tribsnalsls, nînt se va re-sslta nronessl mes mi de Onor. Ksrte. . Am onoare a mt ssb skri ks resnekt ks-venik D-lsî Ilrezident al Ksrjail Anelative Kriminale. . 1859 MaiS 5 Bsksreiuti. .. de ssbskrierile la îmnrsmstarea nanionalt de 8 milioa.ne ftkstt nînt la 11 MaiS. M Data. Lsna. Zioa 155 MaiS. 160 11 170 180 190 200 210 220 Ssmâ ssb-skringiilor din srmt. OFRANDE D-nsl Grigore Mikslesks administratorsl Jsd. Gorj. — Konst. Georgesks din Tîrgovimte. — Stan Ilonesks, din Bszts. — Grigorie D. Margiloman, adminst. Jsd. Brtila. — Mixail Margiloman. — Nik. Eliad. — Ioan Mardagis. — Anastasie Ltztresks. — Doktor Mikel Stetel. — Nikolae II. Lavonols. — K. llolixroniad. — Ktnitan Ilaians. — Dimitrie Konstantinesks. — L. Konstantino. — A. K. . — Dim. Stams. — Ignat Sgardeli. — George N. Levidi. — N. G. Tetorian. — Konst. Berlesks. — G. Karanan. — G. Iletrovini. — Ioan Soliot. — Doktor Galsni. — Dim. Anagnostonols. — V. D. Malkonî. I. Faranga. — Islian Vrtbiesks. Dim. V. Arvanezs. — Sterie Bonari. — Konst. Ilaskali. —-* Avraam Emanoil. — George Avasioti. — A. T. Simmani. — A. Divani. — N. IJens. —it Ioan Avraam. — Ioan Blsma. ÎMPRUMUTĂRI fără dobândă. c3 m D-nsl Mixail 1. Georgesks. — Kostake Dska. — Kristo D. Kristo. — Nik. Kalebsneans. — Ioan Baldovin. — Ioan Stoinesks. — Dim. Mixail, din Tîrgs-Jiislsi. — Dim. Brttoians, idem. — Kostake Fssea, din Tîrgovimte. — Kostake Mîokinesks. — Kostake Demlis. — Kostake Dons. — Nikolae Ilantazesks. — • Dim. Vernesks. — Konst. Strtgeans. — M. Emilesks. — Nik. Kantar. — Dim. Kirkslesks. — Dim. Dimitriad. — Grig. Mtrtnineans. — Fragii Kostake Dimitris. — Dimitrie Stoînesks. — Lska IHankalîs. — Skarlat Yoînesks. — Nikolae Xagi Ieks. — Manole Ivanovini. ÎMPRUMUTĂRI cu dobinda. Din nioemti. MO to pq D-nsl Nikolae Lantev. — Grigorie Rakovigt, Ssmmele, Lei. nar. 271,270 3,150 31 200 4.000 1,300 800 250 800 500 300 1.000 315 315 427 306 315 500 1,000 315 400 200 315 600 500 1,000 230 610 472 610 610 500 610 610 500 150 500 610 315 3,100 1,900 1,600 1,600 400 2,000 500 1,000 1,000 500 1.500 300 300 300 500 300 300 500 1,000 1,000 1,000 500 1.500 2,000 300 100 5.000 3.000 20 20 10 20 325,437 37 ________ _ -■ ... . Ţinogpafia Naniona is a Germam’ N°‘