M 60.
ANUL I.
1859
Aneaste foaie ese de dot ori ne stntemîn'& Miepkspea mi Sim-ulta-
UrefiBl abonament»-1»I nentr» »n an» 24 Sf. Ilentre */% „ 12 „ Trei lsni. . .	6 . „
O linie nentr» anon-ssrî se va nliti k» 30 n.
MIERCURI 13 MAlf.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.4J
Abonata se face la librăria Chist. Ioanin» JH| et C-ia Romanov stra-mfcA daLinskanilor, iar nrin /	distrikte la D- seţc.re”
i	tari ai Adnuniatrajjii mi
—BA la koresnondengil li-
brtriel. Ori ne abona-aHi ment trebsie nlfctit în-1	date jte sabskrierea.
Hedactoru responsabilii DIMIŢREE BOLINTINEANTJ,
PRINCIPATELE-UNITE.
Anei la nayisne.
Iloate st fie o zi în kare am natea ansnga-: „Ilatria este în nrimejdie!" torentele îmi iaS karsal ne akolo snde na a8 întîmninat nici o stăvili. Na este de mirare st vedem armiile streine vtrstndase ne ttrimsl acestor gtrî sBrorî snde de malt timn n’aa mal înttlnit nenforile vitejilor.
Aceste jsste temeri a8 trebait, neantrat., st insnire, DomnBlsî gtrilor snite, ideia anei mari tabere. Ns vor linşi bragele trebaincioase snre a face st se resnekte onoarea nauianel Romtne. IlatriotismBl (maltora) dt sneran-jnt kt se va keztmsi mijloacele nentra sas-ginerea snej oştiri ne nicior de antrare. Dar vai! acesta era eri; asttzî se stinse ka toate visele, ka toate dorinţele, ka toate snerangele noastre. O narte de oameni, in adevtr ns cea mal mare, ns cea mal ksratt, ns cea mal isbitoare, dar aceia ce eri înkt ftcea st se j-a mineze înstmi streinii nentra- nentsarea sa de natrie, a dovedit în fine ea singsrt kt este moartt nentrs tot ce e mare, generos, na-triotik; a abdikat de sine la ori ce drentsri, la ori ce onorî, la ori ce adoragil ne ttrîmsl jirincinatelor. Listele îmnrsmBtBlBl vor fi ak-fol sinscidereî sale.
St ns mal vorbeaskt ka srt mi ka disnreg de Greci, de Şerbi, de Magiari, de Italieni, de Ilolonî! La uamele acestor nanii, sablime de amorsl nalrieî, st-mî askanzt faga în mtnî mi st nltngt ka lakrtml, daka le mal rtmt-ne o sktnteie de onoare, în fondai inimeî de sklavl.
Daka kestia sakrificelor ar fi snre moartea gtrilor, în lok st fie snre viaga lor, daka, voiS st zik, streinii în momental ktnd ar ktl-ka în nicioare drentarile, libertegile, aceşti! gtri, ktnd mi ar rîde de nagionalitatea noa-strt, ktnd ar rane sna ktte ana florile na-doarel mi onoare! familiilor noastre, ktnd ar insslta naforile ktsniciî în ceia ce aa mai karat; ox! ktte inimi ns s’ar anrinde de in-tasiasm! ktte nangi na s’ar vtrsa în tresoral streinilor!
Blide sînt acei ce vtrsag ka nrofozie a-aral lor în kasele legianeî Greko-Slave? ce se ftcea din ordinal armiei rase? ce ofereaS st înbrace în aar avangarda Otomani, ktnd cei dinttiS veniseit st ea gtrile emanet, ktnd cel din armt venisert st skane gtrile- ka st le fakt în armt namalikarî?
Bnde sînt acel mincinomi natrioui ce eri înkt, strigaa fort ramine, kt el sînt nagiea, mi kt ntringiî lor aa aiurat ka viaga drentarile natriel ?
A» disntrat în ziQa încerktrei, aa dis-ntrat, ktci nentra sakrificele ce ar lace, na
vtd nici tronarî, nici kabinete., nici gratifika-nil, nici dekoragii.
Dar daka o narte din societate s’a sinacis, na este an kavînt kt nartea cea mare a na-giel voiesce st o imiteze. Ilatriotismal este o nasere cereaskt ce na se last ne maugiî cel sternl mi rînomî, ci ne arborii verzi mi înflorigî. Acest! arbori sînt nonolal. Ilrin no-sigiea sa, el na cere,, nentra sakrifice, rtsnlt-tiri de ktt de natara acelora ce înbrtgimea-zt toatt nagianea: rtsnlata ce cere este kiar an bine nentra nagie.
De Ia tine dar, o nonol, fia adevtrat al natriel, se asteantt konkarsşl cel mai nriin-cios: florile cele mal nrecioase na kresk în vîrforile celor mal nalgl mangî: akolo- domne-mte demertal mi geaga: în nletele celor mal adtncî vtl, fecioarele îmi înnletesk koamele ka cele mal fragede kananl. Viitoral este al ttS. Hei ce abdikt drentarile lor la natrie, nrin abdikarea datoriilor, last st-le kazt din mtnt scentral saveranittgeî. 118 vei lt-sa mi ta nradt streinilor? na! kiar atancl ktnd ar treimi st’l ridici din nalbere ka sakrificele cele mal nrecioase, ta na trebaie st te tragi în anoî. Daka obolil foi sînt nagini, namtral ttS este mare, bragele tele sînt st-nttoase, inima ta na este degradate de skla-vie. Rtdikt dar kanal tt» la vocea natriel; ft st se ramineze toate acele forme ce na-maî gin de aceastt gait dektt nrin interese de a gaverna; ft st]mî adakt aminte kaniî religii, de vorbele lai Krist: „cine are dot ktmtmî, st dea ana celor stracî!" Aste da-tt ktmtmile sînt obolil ttî, mi cel strak este natria ta!
Bnestete înnrejaral kanalai nagieî mi el va fi ka tine ktci vorbele ce a adresat na-niel, esnrimt namai sintimentele tale. Na te va trtda.
Ka aceaste kondigie ta vel avea dren-fol la. simnaliile sale mi el na se va mal rezema dektt ne tine, ktci ne ktnd anii do vedesk kt sînt natrezi, ta vel dovedi nate-rea ta. Lamea ce nrivesce de mai malgi ani aceastt nagie desbttînd.ast sab nronriile sale rele, va avea okazie a zice? „în dossl acelor forme de sklavl, st askandea an rionol mare, nlin de viagt, de natere mi de viitor."
D. B.
Ministeriul de astăzi.
Kabinefol este ban saS este re» ? iatt întrebarea ce facem asttzî.
5n minister ban, dane noi este acela kare st fie insnirat în toate fantele sale, de marele nrincin al nagionalitegei noastre, mi a kt-raî religie st fie artikolal 46 din Konvengie. Ks, Moldo-Romsniî tor fi toifi de onotrivs în-naintea leyel, înaintea dsrei mi de onotrivs nrii-
tnitţî in fonktfîile nsbliue în amsndos nrinuinaţele. Libertatea tor indwidsals ta fi garantats, nimeni m ta mtea fi onrit, arestat saS srmsrit de kst numai konform ks leifile. Nimeni ns ta fi des-Tironrietzrit de kst legal nentrs tre o kaszs de interes nsblik mi ks desnsgsbire. Toate nritile-yele, skstirile mi mononolsrile de kare se bsks-rs înks astszt ksle-ta klase, sînt desfiimţgte tui se ta îmene îndats revizia leifeî kare regslea-zs ranortsrile nronrietarilor de nsmînt mi kslti-tatorilor, snre a se îmbsnslsiţi starea aktsals a iţsranilor. Institstfiile msnminale atsl srbane kst mi rsrale vor nriimi toate desvoltsrile ne konrind stinslaiţiile Konveniţisneî de faiţs.
Akam st vedem daka kabinefol în fiin-gi resnekteazt aceste stinalagil. In nrivni-ga kestianel de nagionalitate, kabinefol na are nimika de ttnjit. Momental na este venit înkt, ktnd st sttraiaskt a se nane în lakra-re votai divanalaî ad-hoc, desnre anirea Ilrin-cinatelor ka an nrincine strein. Aceaste ke-stie, în lakrarile de fagt asttzî, nriveste ne Earona. Dli ni se nare în adevtr, din nartea acelor ce a8 saskris anirea ka nrincine strein în divanal ad-hoc,, cel ce a demirat acest akt memorabil mi natriotik, a dot zi dane ce naterile Earoneane îl reînninsert, cei ce se reanirt, ka stnge rece într’o altt ada-nare, a ktrii regalare venite din afart, este o violagie a drentarilor mi a datinelor noastre, mi adontart anirea ka dot kamere, ka dot ministere, ka komisie mikstt mi ka nrincinl ntmînteni, st inkrimineze saS ambele kabinete, saa ne kanal Statala!, kt na vor anirea kabinetelor, anirea adantrilor mi nrincine strein? este vorba namaî de investitara Dom-nalal în fiingt, mi na o natea înkt dobtndi. In starea lakranlor de asttzî, se cere an singar fant celor dot kabinete, celor dot adantrî. St naie armia gtrilor ne nicior de antrare, ka la ori ce înttmnlare, st dovedeaskt kt sîntem o nagie saa voim a fi. De aici namai noate st naskt anirea adevtratt, a gtrilor. Ktci fie înkredingagl togi, kt na vom ajan-ge la gelal de fericire, de libertate, de mt-rire, ne ktt timn na vom natea snrijini ka armele în mtnt doringele ce esnrimtm.
* Domnal ka kabinetele sale, aS konces mi nas în esekagiane acest mijlok de armare. De na se va esekata, kalna va fi a celor ce na vor veni st înkarajeze, st ajate, aceastt mim-kare nagionalt.
Akam st trecem la kestiî de inbanttt-giri interioare.
Ile acest ttrîm, voind a fi imnargiali, na s’a fokat înkt nici o nrefacere. Lakrarile sînt ka ne trekat. Legile vekl sînt naralizate de stinalagianele konvengianei mi aceste noi stinalagil, nelegale înkt în formt, sînt nrivite ka nisce oasnegi indiskregî. Egalitatea înaintea legel mi analarea nrivilegiarilor aa intrat noa,te în esersigia lorj dar egalitatea înaintea
www.dacoromanica.ro
238	_	''	•
dajdiri, înaintea fonkţisnelor nsbline; dar ga-ranniea libertEţei individsale; dar drentsl de a ns uBtea fi onrit, arestat sas srmErit, de k'Et nsmai konform legei; dar desfiinţarea sks-tirilor mi mononolsrilor: dar înuenerea îndats a reviziei legei kare regsleazE ranortsrile nro-nrietarilor de nEmînt ks ksltivatoriî; snre a, se înbsnEtEţi starea aktsalE a ţăranilor, sînt lskrsrî desnre kare se asteantE înkE a se ns-ne în lskrare.
Sînt între aneste stinslaniî snele ktrora ka-binetele ar fi nstst se le dea ksrs, mi ns ag fEkst’o; altele iarE kare ns se not eseksta ftrE înţelegerea mi xotErîrea adsnErilor mi komisieî nentrale. IIentrs nele din srmE, kabi-netele ns not fi kslneme de kEt în nrivinţa kt n5 a§ amezat mi dat nroiektele la ads-nare: nea mai mare resnsndere kade assnra adsnErei kare nEnE astEzi timnorizeazE, fEiE se intre în nini o lskrare serioasE.
KEt neutre nele dintEig, kabinetsl ns noa-te se se anere. De la nsblikarea Konven-ţieî aneste stinslaţiî ar fi nstst se se nsse în nraktikE. KEîmEkEmia de trei, kabinetsl de la 24 Genarie, kabinetsl de astEzi, ag lsat aneiamî kale ssb aneastE nrivinţE. Egalitatea tstslor înaintea fonkţiilor; garanţia liber-tEţei individsale; ne arestarea, ne onrirea, ne srmErirea de kEt konform legii, sînt nisne di-vinitEţi al kEror temnls ns s’a redikat înkE, în aneastE enokE, ne tErîmsl nostrs, de mi temnlsrile lor ns aveag trebsinţE snre a se zidi, de kEt de mistria kabinetslsî.
Nsmaî ks aneastE kondiţie vom nstea zine ks mEna ne ksget, kE kabinetsl aktsal este din nele mai bene ne nstem avea.
Feie aneste kondiţii ns vor înneta ono-ziţisnele.
Fei-e aneste kondiţii kabinetsl va fi în nenstinţE de a se anEra, va fi în nenstinţE d’a se sssţine, ori kare ar fi nele alte merite ale sale.
Noi ns sîntem de anei ne kred kE skim-bErile kabinetelor îndrenteazi lskrsrile; dar de nei ne doresk ka anele kabinete se skim-be oniniile lor.
— «jOt*- ■—
Desnre nensimile fonkiţionarilor mblini.
Regslamentsl organik, voind a asigsra oare-ksm viitorsl fonkţionarilor, dekretE legea nentrs nensisni la nap. 144, în kinsl srmEtor.
Art. 27 StEnînirea sokotemte drent a sa osebitE datorie a rEsnlEti slsjbele ne se fak statslsi, kEnd folosinţa mi îndelsngarear lor ner o asemenea mErtsrisire de reksnomtinţE.
Art. 28 Kîţi ag slsjit natrii lor, ag drentsl a li se ksnoamte slsjba din nartea stE-nînirii, mi not, dsne felsl mi Vremea slsjbii, se nearE rEsnlEtire.
FEkînd atenţisne la aneste artikole, vedem kE sniritsl legii este d’a akorda nensis-nea ks o rekomnensE; ne aneastE basE se mi bsksrE de dînsa mslte nersoane, fErE ka s’o merite într’adevEr. De s’ar fi lsat în kon-sideraţie nel nsţin foloasele ne adsserE sta-tslsi asemenea fonkţionari, kasa nensiilor n’ar fi ajsns în difinit, anei ne konssmE nele mai mari nensisni, tpkmai aneia ag adss nagsbE, iar ns folos ks servinis lor în kontra intereselor natrii.
AneastE lege se modifikE în. narte nrin aiiekssl nromslgat în ansi 852 mi ks legea de la 853, întErite nea d’întîig ks ofissl No. 477 dsnE legea nrenedentE, fiekare era liber SE’mi neaiE pensisne ori kînd voia, dar nrin
DdMBOYITJA — 13 MAIA.
anekssl nitit se adsse oare-kare restrikţisne, nreksm srmeazE.
Art. 1 Nimeni ns va nstea dovedi drentsl de nensie, de ns va avea vîrsta de 50 de ani, doveditE nrin aktsrî formale; se anErE însE de aneastE kondiţie vEdsvile sag nevîr-sniniî nelor înnetaţi din vieaţE.
Omsl, menit a tr&i în sonietate, este dator a kontribsi nentrs konservarea ordinii, so~ niale, nrin srmare fonkgionarsl, servind sta-tslsi, ns fane dekît a’mi îndenjini jmeastE p-bligaţisne. Gsvernsl însm ka nErinţe peneral, trebse se observe kare din fii seî are trebsinţE -de ajstor, mi nsmai ne aneia se’1 nensioneze, kînd ns va mai nstea msnni. Asta e baza artikolslsi de mai sss, kare nerînd vîrsta de 50 de ani, akordE nensisnea ka sn ajstor, iar ns ka o rekomnensE, nreksm zine leyea regsla-mentarE. De ar fi rekomnensE, ns s’ar nstea nere de vEdsva sas koniî fonkţionarslsi, fiind kE ori ne rekomnensE este nersonalş, a-dikE se nkordE nsmai nelsi ne a ineritat’o.
Daka dar lepea nosterioarE din 852 nsse de baz nensisnii mizeriea în loksl rekomneu-siî, trebsia neanErat se ns se mai tolereze a se da nensisni de kît nsmai nelor ne le meritE.
Kît nentrs vîrsta de 50 de ani, sokotesk kE este bine nemeritE, ksnî dsne observaţii fizine, în klima noastrE, omsl mai adesea de la 40 de ani înnene a deţenera; fisiksl lsi slEbemte nekontenit, în kît la 50 de ani, se gEsemte în mare infirmitate, mi servinisl i se nare difinil. La aneastE vîrstE nini timnsl, nini starea fisikE ns’l mai nermit se între-nrinzE altneva snre a se nstri, de aneea Gs-vernst vine in ajstorsl sEg, akordEnds’i nensisnea ; mEssrE foarte eksitabilE mi înţeleantE.
Art. 29 Din regslament zine: nel ne va slsji ks ninste statslsi în ksrţere de ont ani, mi se va trape din slsjbE, va lsa ssbt nsmi-re de nensie o atrea narte din leafa ne nrii-mea în nea din srmE slsjbE în kare s’a aflat, ksm mi de va fi slsjit 16 ani, se nrii-measkE doE nErţi din leafa sa, iar slsjind 24 de ani, mi tiEgîndsse din slsjbE, se nri-imeask.E toatE leafa mnl.	’
Anest artikol ne ordonE kE la determinarea nensisnii, se se ia de baz, leafa nelsi din srmE nost. Se îngelepe kE lepisitorsl a avst ani în vedere înaintarea nrogresivE, dar ns s’a gEndit mi la kazsl kontraris. Se noa-te nrea bine întîmnla ka sn fonkţionar, dsns sn servmis de 23 de ani mi jsmEtate, se ns noatE dobîndi sn nost k’o leafE de ns mai mare, nel nsnin de o notrivE ks nela ne a avst. Aneasta e kiar în natsra lskrslsi kEnî ks kît omsl înainteazE în vîrstE, ks atît fisiksl lsi slEbemte, mi nrin srmare devine in-kanabil d’a oksna o fonkţie nentrs kare la o vîrstE mai tînErE ar fi fost nel mai nronris.
A
In asemenea kaz, bietsl fonkţionar, ori trebse se nriimeaskE sn nost mai mik kare i se o-fei’E, mi se niarzE nrin srmare drentsl de nen-sisne din leafa ne nriimea mai nainte, ori se nrefere a neri de foame, snerînd kE va dobîndi sn nost mai bsn.	.
Statsl ns trebse se site servinisl ses de mai nainte, mi se nrofite de mizeriea în kari s’a aflat în srmE, ni ar fi mslt mai eksitabil ka la determinarea nensisnii, se ia de baz leafa nea mai mare de kare se va fi bsksrat tonkţionarsl în tot timnsl servinislsî SEg.
în fine art. 30 din regslament zine: slsjbamsl obmtesk, kare din nrinina vre snsi betemsg, nrininsit dfn slsjbele în kare s’a aflat, va fi silit a se trape din slsjbE mai nainte de snii sas va fi msrit din nrinina slsj-j
www.dacoromanica.ro
biî, nensiea. ne i s’ar fi ksvenit lsî, s-& o ia VEdsva sas koniî, sokotindsse denlin neriodsl în kare s^a tras ori a msrit.
Legea ani ne aratE o indslpingE, dar foarte restrînsE. Daka fonkţionarsl, din ka-sza servinislsî, a devenit în ama stare în kît a fost silit se demisioneze, ori s’a întîmnlat se moarE, aneasta oare ns este o isbire fata-1e nontrs familie al kErii viitor aksm sa stins nsmai are nErinte, nsmai are nrotektor, mi va î’EtEni ka o korabie fEiE kîrniE? Kare este ksvîntsl ka statsl se nrofite de aneastE ne-noronire, mi se ns akorde în interessl familii termensl întreg de 24 de ani ? De ar fi trE-it, nErintele, ar fi oksnat noate fonkţii înalte ar fi asigsrat soarta koniilor mi ar fi dobîndit drentsl la o pensisne mai konsiderabilE de kît -nea aktsalE. Ya zine nineva noate kE generozitatea e nrea mare, dar îi voig rEsnsn-de kp ks mizeriea trebse a fi tot omsl generos, maî ks seamE statsl, kare ns se ksvine a ssferi ka familiea snsi fonkţionar ne ’mia sakrifikat viaţa nentrs interessl nsblik, se geamE în mizerie.
SnerEm dar kE noile legi vor fane se disnarE asemenea nenerfiktibilitEţî, ne adsk mare VEtEmare în kornsl sonial.
*	B. Iletroni
CRONICA. !
Se vorbeşte nrin maî mslte ziare streine de esistinna sneî kerivennisnî sekrete între Tsrnia mi Asstria, în nrinina oare ltEror e-ventsnlitEţî ne ar nasne din resbelsl aktsal. Se zine asemenea kE nSntsrile nrinninale din aneastE konvenţie ar fi k.E Asstria garantea-ze Ilorţeî Otomane desEvîrmita trenere a Greniei mi a Kabinetslsi ei, în interesele Tsr-niei, mi IToarta ar kezEmsi Asstrieî, naza din toatE Valea DsnEreî. Este, zine sn ziar, o abssrditate atEt de mare aneasta, kEt ns noate nineva a se onri de a nlEnge aneste doE imneriî al kEror fiitor se reazEmE ne temelii fragete.
^ IatE sniritsl maî desvoltat al anestei kon-venţii sekrete. „Iloarta OtomanE, mi Asstria „reinoiesk nrin înskris, în aktsl de faţE sim-„timentele de bsnE aminie mi de eleganţE „desnre kare gsvernele nelor dos imneriî mi „ag dat de mslt timn dovezi sigsre, mstsale „mi ne nreksrmate.
„Feie de a termina snenial interesele ne „fie kare din aneste doE imneriî al Asstrieî „mi al Tsrniei ag se anere, în nirkonstangele „de faţE, gsvernele M. S. Ssltanslsi mi ale „M. S. I. R, A. deklai’E kE as interese ko-„msiie a anEra în oare-kare întîmnlEri ne not „se naskE nentrs Orient în srmarea resbels-„lsi din Italia. Iloarta otomanE mi imnerisl „Asstrieî vor ka aneastE konvenţie sekretE, „mi ale kErii disnoziţii ns se vor da ne fa-„ţE nini odatE, se serve de bazE la sn trak-„tat de eleganţE între aneste doE imneriî, de „ar fi trebsinţE, mi daka interesele reninrone „ale ambilor ssveranî ar nere-o.
„Ka se intre de astEzi în mESSrile ne „sînt a se lsa în astentarea oare kEror evan-„tsalitEţî, noarta otomanE se îndatoreazE „SL AD5NE SIIRE DSNLRE MAI ALES „mi ne alte nsntsri ale nrovinniilor sale DE „ORIldINT» SLAVE, limitrofe ale imnerislsi „ Asstriak, oştiri îndestsle ka se fak.E faţE „evenimentelor ne not se naskE, snre a se „nEzi aneste nrovinnii într’o komnlektE nn [„întreagE linişte.
aDin nartea sa, înmuiatei Asstriak se în-^datoreazt a adonta toate mtssrile nriinnoase ^snie a menţine o demonstraţie imnosinte,. sas ne xotarele Montenegrene rai Sirbe, sas ne anela al MOLDO-VALAXIEI. Kabine-„t^l Vienei nroraite înkt Ilorgel, o denlin* „ajstorire din nartea gsvernslsî Atenei. As-„stria resnsnde desnre nolitika amikali a ksr-
Ti
„ţel Atenei ne Inng'b TToarta otomani rai silinţele ne gsvernsl grele .ar avea ka să risi-„neaskt, în nrovinniile grene, ssnsse snen-trslsi Ssltanslsi, ori ne tendinirE snre rebelie.“
Asfel sînt aneste disnoziţiî. Aksma tre^ bsie nsmal st snim daka aneastt Konvenţie este adevtratt sas o invenţie a ziarelor?
Tragerea oştire! âsstriane, jafsrile rai îm-niltrile Ilieraontezilor la ale ktror orarae rai nettgî as trekst rai aS mas asstrianil sînt ksnoskste. Aneste înniltrî, aS f&kst ne- Italieni st nsmeaskt’ soldaţii generalslsî Gis-lai, barbarii.
Desnre lskrsrile noastre din sntrs sîntem tot la nele vekîr tot siriritsl nostrs este aniii-tat snre lskrsrî sekondare. Reia ne dt oare ksm mtssra taliei sniritelor noastre. Asttzi singsr lskrs ne ar trebsi st ne oksne înainte de toate, ar trebsi st fie tabtra Romtnt. Anrono de tabtrt, aminil streinilor, rtsntn-desk vorbe kt tabtra, araezatt snre nartea msnţilor, noate st dea okazie Asstrrei a nro-testa.. Noi le rtsnsndem, snde ar fi trebsit st o araeze ka st ns se ssnere veninil ? snre Dsntre? dar atsnnî ar fi nrotestat Tsrniî. Snre llrst? atsnnî ar fi nrotestat Rsuiii. Ltngs ka-iiitalt? atsnnî ar fi nrotestat boierii. IDi ks toate anestea tabtra frebsie st fie snde va. O vor arneza okre în baloane? baloanele ns sas nerfekţionat înkt. Ano! rai atsnnî ar nstea st se ssnere zeii din. olimn, krezînds kt a revenit lsnta Titanilor. Anei ne sînt kontra taberei, mal bine st sttrsiaskt în a ns da ninl o nara nreksm fak. Aneasta ns va onri înnrsmstsl, ktnl îl va înbrtjjima nonolsl ka-re ns ia ninl o narte în lsnta intriţrilor nolitine.
Snii as îmnstat anestel fol renrodsnerea din steaoa Dsntrei a snei anreniaijiî rîiinisterslsl nrenedent din Moldova, adtogtnd kt este sn fel de manifestaţie în favorsl anelsî minister rai în narte a raefslsl anelsî kabinet D. Ion Gika. Trebsie st trtim în BsksrestI ka st aszim asemenea ntrerî. Not nsgin ne nast nersoanele, ni ideile, am renrodss rai vom re-nrodsne, ba înkt am snrij fnit rai vom snrij ini fantele nele frsmoase totdasna ori ale ksl vor fi, fie kiar ale anelora ne ne fak aneastt înnstare. Hentrs înttia oart s’a aszit în ls-me kt ar fi o krimt n se anrenia fantele bs-ne, nsraaî nentrs kt sînt de kstare rai ns de. kstare ftkste, Aneasta îmi adsne aminte de nemsritorsl Moliere ktnd zine în fammes sa-vantes, „et nul ii*aura d'esprit que nous et nos amis\“- Steaoa Dsntrei, denii stea, dar ns a^ nsngt nititorilor nreksm în vekime stelele a-nsngas astrologilor basne rai vise; ns vorbeşte slttndsse ni fane elogisrile snsî minister desfiinţat ne ns noate st mai dea ninl fel de favor; snrijiut anele eloyisrl nriir fanţi no-zitivî kare îi niteazt snsl ktte snsl. Daka steaoa Dsntrei, mal ks osebire, ar fi ftkst o krimt. ltsdînd sn adevtr, ne nsme s’ar fi dat fantei sale, ltsdînd o minnisnt?
Kuriersl nrimhiatelpr mile a ntrst; este bine redigiat; dar ns ne dt realizarea sne-rangelor noastre ssb sn alt ranort: ese la ls-mint în kondiţiile snsl kontra venin, adikt kontra otrave ne are st skane. oninia nsbli-kt; dar aneastt kontra otravt ea înssraî ni
___ DIMBOVmA — 13 MAI§.
se nare not attta de violentt înktt ne temem st ns fie mal tare dektt otrava rai st neriksleze stnttatea bolnavslsi.
St zine kt ar fi fost sînt trei sas natrs zile o mare lovire între .aliaţi rai AsstrianI rai kt gel dinttî ar fi ftkst o mare isbtndt.
îmmratal ISanoleon III, a dat următorul ordin
de zi hâtre Soldaiţf ne Isrîmttl Italiei.
Soldaiţi!
Vis st mt nsi§ în kansl vostrs ka st vt kondsk la bttaie. Vom seksnda lsnta snsl nonol ne voieşte indenendinga sa, rai a’l sss-trage de ssb antsarea streinilor. Este o kas-zt stntt, ne are simnatiile lsmei nivilizate.
Ns am nevoia a stinsla ardoarea voastrt: fie kare Etan vt va adsne aminte ktte o viktorie: în kalea sakrt a vekel Rome, inskrin ţiile se gitmtdeas ne marmsrt ka st rekie-me nonolilor fantele nele mari; asemenea, a-sttzî, trektnd de la Mondovi, Marengo, Lodi, Kastiglione, Arkol, Rivoli, veţi ntrai ne o al-tt kale sakit, în mijloksl anestor glorioase ssvenire. Iltstragl aneastt disninlint severa kare este onoarea armiei. Ainî, st ns sltaţi ns sînt iniminî de ktt anei ne kombat kontra voastrt. în btttlie, itmtneţl komnakţî rai ns ntrtsiţl rangsrile voastre ka st vt dsneţî înainte: înlttsraţî nrea mslta anrin-dere:. aneasta este singsrsl lskrs desnre kare îmi este teamt.
Noile arme de nrenisie sînt- neriksloase nsmal din dentrtare: ele ds vor onri baioneta st fie, ka altt datt, arma teribi.lt a infanteriei franneze..
Soldaţi! st ne fanem toţi datoriile noa stre rai st nsnem kredinga noastra în Dsm-nezeS. Ilatria asteantt mslt de la voi. Deja, dintr’sn kantt al Frannei ntnt la nel alt, rt-ssnt aneste vorbe de bsn asgsr. „Noa armie a Italiei va ti deamnt de sorssa gea mai mare!
Nanoleon.
Geneva 12 Mais 1859.
D-Jie Pedaklop a.i ziapu.isi DtmEoenţa.
„Dsnt nererea aminilor mei, am dat D-lsI Redaktor al ziarslsl Romtnsl nrotestsl denss la înftţiraarea nronesslsl D-lsI I. G. Valen-tineans în nretorisls Onor. Tribsnal Korek-ţional la 4 Mal korent ks D. nrefektsl ak-tsal I. Btltneans, D. I. Mans, Sltnineans mi komnanie, rsgîndsl ka st’l nsbline ks toate kîte s’a netrekst nînt la nronsnţarea sentinţei de korahlektsl anelsî tribsnal, tot asemenea vis asttzi a rsga rai ne dv. ka st nrii-raiţl a nsblika în stiraabilsl dvs ziar, anelsî ani însoţit ne s’a dat de klientsl mies D. Va_-lentineans la D. nrezident al KsrţiI Anelati-vt kriminalt, ksm rai srmttoarea remarka-bilt lskrare ftkstt de D. uroksror al tribs-nalslsî korekgional rai .de onor. minister al jsstiţiî, kare meritt a fi nsblikatt snre a se vedea kît de bsnt mi smant disnoziţie a Isat D. nroksror ks atîta viteţt rai aktivitate în! ajstorsl D, Valentineans trei zile în srma a-raeztril sale la înkisoarea temniiiiî între toţi kriminali snde este esnss rai la vre. o boalt grabnikt.
7 Mal No. 979. Ranortsl D. nroksror kt-tre Minister nerînd dezlegare nentrs liberarea ne garanţt a D. Talentineans fiind nss între oameni kri-
_________ 2^9
minaU la temnigt în linst de odae senaratt, rai es-nss la boalt.
7 Mal No. 2609. Oidinsl Ministerslsi drent rtsnsns la nitatsl ranort, între altele zine D- nreksror ka st se înţeleagt ks d. nrezident nentrs liberarea ne garanţt a D- Valentineans. 7 Mal No. 984. Adresa D. nroksror kttre D. nrezident însogindsî ko-nie dsne ordinsl Minister rslsi rai dsne o netigie a D. Valentineans nerînd a lsî liberare de la înkisoarea temniţil.
Iatt d-le Redaktor o fantt lasdabilt din nartea D. nroksror nentrs kare krezs kt D. Valentineans va fi dator a’l mslţsmi de bsna voinţa rai simţimîntsl natriotik ne a ntstrat nentis d-lsl.
Ilrimiţl d-le Redaktor salstaţiile nele mai resnektsoase rai amikale ks kare .mt ssskris.
Al d-tale amik mi frate devotat N. D. A snre.
1859 Mai^ 8. BsksrestI.
Ilriimim. de la D. R. Boliak srmttoarele rîndsrl snre ale nsblika.
Bisrosl Koleyiulst orsmanilor din Kanitala Tsrgovisteî.
Asttzi la 30 a le korentel luni adsnînds-ne doi-sm e-zene alugttorl al Kolegislsl oramslsî Ttrgovi-stel în nretorisl onorabilei administraţii mi nrone-dtnd la alegerea denstatalsl konform anesslsl t-i» al Konvenţiel, s’a ales la a doa balotare ka mease votKrl D. Kesar Boliak, în kontra a mase ne a avat D. Ioan Iliade, neinskrissl în listele elektorale.
Aneastt legalt aleyele a D-lsî Boliak de de-nstat se konstatt de bisrosl adsntrel ssbt însemnt-tsrele noastre.
(Ssb-însemnat) Ilresidente N. G. Kirksksks.
„	Sekretar Nins Andronesks.
Ansi 1859. Lsna Anrilie 30.
Brmeazt legalisaţia ssb întemnttsrelor de mai sss de kttre administraţie.
(Ssb-însemnaţl) Ad. A. S> Ileiresks, Ajstor K. Gieorgeskx.
Domnule Redaktor.
în nsmtrsl 53 al ziarslsl d-le gtsesk8 glama srinttoare:
„D. K. Boliak mi D. I. Eliad la ortmani, a-„vînd fie-kare mşse votsrî.u
Hine ns te snia glsmeţ, d-le Redaktor, n’a st noatt nrinene sarea anestel glsme. Ilentrs d’tnmii dar îţi trimit alttsratsl akt ssbsemnat de Bisrosl kolegislsl elentoral al ortmanilor din Ttrgoviste le-galisat de administraţia lokalt, ne kare te rog a bine voi st’l renrodsai în koloanele ziarslsl d-le.
Tot la rsbrika „Cronicău se mal vtds srmt-toarele linii:	"
„Hitim în Romtnsl sn nos eskis de bsdjet, „sn lskrs ks totsl ksrios. Ns ssirn se st kredem, „ktsl îl vedem ssbskris de D. H. Boliak, avem mal „bsnt oninie de D. Boliak, ka st kredem kt d-lsî „a ssbskris aneastt lskrare, si kredem kt va fi o „gremalt de tinar, în seea se nrivesse ssbînsemnarea^1
Ast „eskis de bsdjet,u ksm ’l al nsmit d-ta, este skris de mine, d-le Redaktor, mi ressmt ktte-va din ideele mele administrative mi ekonomise.
Ns ssiam kt kestiile de o asemenea fire st fie lskrsrî ks totsl ksrioase nentrs d-ta; tot se ssis înst este ksm kt d-ta, d-le Redaktor, ei st ne snsl negremit în ziarsl d-le nentrs se ţi se gare „lskrs ks totsl ksrios asel eskis de bsdjet.“ — Iii ami fi, krede, foarte mslţimitoj ka st ksnosks în se difert
www.dacoromanica.ro
240
DÎMBOVIHA — 13 MAI&
ideele d-Ie în materie de administraţie mi skono-mie de a Je mele.
în aieastţ nlikstB as^entare, te salst frLţeste.
6 MaiS 1859.	Amiksl d-le
C. Bolliac.
Redakgia va fane aneastt nltnere D-lai q. Boliak nriu alt namtr al gazetei.
Vagabonzi streini în ţară.
N’am grernit, kînd am zis în No. 45 al acestei ziar kt, sânt namai nisne vorbe fra-moase, vorbe skrise, kt: „ asttzi sabt legisla-gianea sabt kare santem nami, libertatea de-fensianei drentarilor neastre ne este nrokie-matt, garantatt; kt nimeni na ne va mai na-tea ktlka nel mai mik drent al nostra, ktni o mikt ktlkare asttzi este o krimt din nele mai mari, o krimt karakterizatt.a
Fantele ne dovedesk kt na santem de lokă gremigl asanra anesta! adevtr ne ne kon-dane nînt la o evidingt:
Trebae st snim kt mi nara Romînt, este mi ea o sonietate, ka toate nele-l-alte, kt are mi ea o ordint legalt, kt membrii sei sânt kondami dane nimte leţrî oare kare; de-sabaztm dar ne ori nine ar sokoti kt gara Romînt este o aglomeragiane de oameni ft-rt miră, ftrt ordine, kt dînsa na’mi are mi ea legile sale, kt n’are mi ea o magistratart, kare st le anime.
gara Romînt se bakart de toate anestea, neea ne înst îi linsemte, este energia nentra resnektarea drentarilor ei ne Se vtdă asttzi ktlkate mi esistinga nettgeanalai ameningatt. Mergegî ori ande nofţigi, mi kredem kt na vegî vedea mai mare nentsare, mai mare mo-liniane, o abnegagiane komnlektt, de kît ka ’n gara Romînt.
De la 24 Ianaariă mi nînt asttzi, într’a-neastt insemnatt euokt de transigiane de la întanerek la lamint, enokţ ne ne a skos din servitate, mi, ka nrintr’an drent de Pastlimi-nium, am redobîndit drentatea de, kare eream nrivagi, nrekam mi libertatea d’a imnane serios ori kai, resnektarea drentarilor noastre; de la 24 Ianaariă zinem mi nînt asttzi, se vede trekate ka la trei lanî, mi ka toate a-’iestea nimeni n’a ftkat nel mai mik nas, a ktata st stîrne ne’nnetatele invaziani streine ne, ne fie-kare zi azarnt, într’an mod fla-grent, drentarile noastre, mi kt nagin kîte-na-gin anesti streini, dane toatt nrobabilitatea, ne vor mi esnalsa din natria noastrt, din na-tria strtbanilor nomtrii. —
înst st ltstm aneasta la 0 narte nentra an moment, ktni vine o altt nestiane, foarte argentt, de rezolvat:
Vedem în gart asttzi o konsiderabilt sa-mt de streini ftrt nini an ktnttîiă, mi kari de s’ar întreba, kam aă nttrans nînt ani, de ande vin, kare le este nrinninalal lor stabiliment aini) ne nrofesez, santem mai malt de kît sigar, kt na vor sni a da nini an rts-nans nozitiv.
Ei bine! kîtt nertarbagisne, na’mi nre-sansne nine-va, kt noate adane anesti streini ordine! noastre soniale?
Kîte rele na not avea de sorginte, infernalele tendinge ale anestor individe fort ktnttîiă?
St termintm odatt, ka aneastt teribilt nentsare nentra gart, stînd an moment a ne gîndi kt, nînt la nerderea ntmîntarilor noastre, nînt la esnalsarea din drentarile noastre ka konlemirea streinilor, este vorba de esistinga noastrt, e vorba de viaga noastrt, santem
ameringagi în ne e mai skamn ul nostra, mi ameringarea vedem kt s’a arkat nînt la kanul Statului kiar.
St nernettm dar, ka d’amtnantal mi foarte serios, kondigianea ver-ktraia strein, rezidînd în gara noastrt, mi ftrt a ne mai o-nri kît de nagin * in virtatea saveranittgei drentarilor noastre, ne vagaband st’l dtm a-fart, st’l estermintm kît mai karînd, ka ne o fiingt nrejadiniabilt soniettgei noastre.
loan I. 11 alin.
Macedono-Romănî.
(5rmare vezi No. 56).
Este mtiată kt mai neste totă Imnerială Otomana din Earona mi kiar în Elada s’aflt rtsnîndini o samt mare de Romtni. Oare st fie anesti Romtni namai din anei kare fart strtmatagi de imneratoral Aarelian din Dania Traiant îmnreant ka legioanele sale la anală 274 d. X.? na’mi vine st kreză. Oare Romanii a ktrora nolitikt n’atanni era bine kal-kalatt, aa devastată Eniral mi J’aă ltsată deşerta? aa nroklamată ei oare ne Iliria mi Manedonia nrovinnii Romane namai ka st’mî temnereze gloria? Na; ni ka st’mî fakt ani ana nantă sigar de ande st’mi întinzt domi-nagianea neste orienta snre a se glorifika mi mai malta! Ilentra anestă skonă, ftrt îndo-ialt Romanii aă kolonizată namitele state. De mi na notă nita vr’ană dokamentă istorikă kare st konstate anesta fanta, înst malnimea Romtniloră de neste Dantre mt fakă st kredă kt kolonizagianea s’a fokată ka mi nea din Dania Traiant adikt din ordină. Kîtă des-nre kolonizagianea volontart iatt ne zine Se-neka „Romanală ande învinge akolo mi lo-kaemte,"
Ilentra aneastt nermatare, Romanii se de-nideaă voiomi, vekială kolonistă ’mî last ve-kea sa lokaingt mi ktlatoremte neste mare nentra o alta not.*
S’anrobtmă d’okamdatt istorinemte omogenitatea Romtniloră transdanabieni ka a Ro-mtnilor din Dania Traiant: ne kare o kon-statt Xalkokondila kare zine „Vlaxi (Romtni) kare lokaeskă ne mantele Ilindas mi Dani (adikt Romtni din Dania Traiant) aă ane-iamî limbt, mi na diferă nini dekamă de Dani (Romtni) kare lokaeskă snre Dantre." Totă anestă aatoră zine desnre Romanii din Dania Traiant nele afmttoare „liniba Daniloră este asemenea ka mi a Italieniloră: — Ei na diferă nini dekam de Italieni, ale ktroră manieri de viaga, armttart, mobile de kast sântă k’ale Romaniloră."**
D. Kozakovm.
(Va arma).
* Romanus ibicunque vincit ibi. habitat ad banc commutationem locorum libentes nomina debant, et relictis oris suis, transmaria sequebatur colo-nus senex. Seneca de consolatione.
** Hanc montem (Pi'ndus scilicet) Blaci.incolunt, qui-bus eadem cum Dacis est lingua, nec quidquam a Dacis, qui Istrum accolunt, differre cognoscun-tur, Dacorum lingua similis est Italorum — ni-
Despre proprietăţi.
(Srm.are. vezi No. 56 ini 59).
Ka aneastt dar din armt kondiuie. anie lioragia ne nronanemă, mi ne kare o nrivirug destal de avantajoast, mii nrea îndestahtoare trebsingelor stteanalai mi ale interesslsi stg atît materială kîtă mi morală, s’ar natea efe^ taa ka modnlă srmttoriă.
1.	St se xottraskt mai întîiă nsmirsl sttenilor ktltivatorî, de amtndot seksele
ar voi, mi s’ar nntea stabili nentra tot d’aa-na ne fie-kare domenă atîtă nrivată kîtă mi nablikă, (ka zinerea mblik îngelegemă dome-narile statalal mi ale tatalor ame.ztmintelor klerikale înkinate mi neînkinate), rezervînda-se în fie-kare domenă, mi kîte o a zenea narte de asemenea lokari în nronorgie ka totalal nsmtr al familiilor ne s’ar xottrî a se stabili ■ne anea nronrietate, snre a se neda mai în armt mi saknesiv armamilor lor, kare nrin însarttoare, mi nentra imnosibilitatea de a kon-lokai ka ntringi lor, ar avea trebaingt de lo-kamă senarat, saă anelora kare ar veni din noă.
2.	St se nromalge o lege îndatoritoare kt atît nronrietarii nrivagi, kît mi ameztnnn-tele klerikale, mi domenarile statala! st nede-ze la anei namtr de stteni, ne s’ar xottrî st se stabileze akolo, notanii stînjeni de ntmînt nentra kasa ka grtdina, vatra satalai, mi ană izlază komană ka anroniere de sat, ka înne-nere de ande noate narnte vita ka înbelmaT gare, mi de o întindere ne ar konrinde într’-însa la kîmnă kîte natra nogoane de fie-kare familie, adikt nentrs dot vite de mankt mi nentra o vakt ka vinelal ei, ne sokoteala de kîte 1nogonă de fie-kare, la mante kîte trei nogoane,' adikt an nogon de fie-kare vift.
3.	Ameztmintele klerikale mi gavernal na vor nriimi nini o desntgabire nini nentra lo-kal de kast ka grtdint, nini nentra nitata întindere de islaz, ne vor da ne domenarile lor, iar nronrietarilor nartikalarî li se va nh-ti nentra aneste dot artikole sab titlal de em batik kîte lei 25 ne an nentra fie-kare fami lie în genere mi ftrt esnengie de legat, st rak saă vtdav ne s’ar stabili ne momiile lor nreg în destal de rezonabil mi legal kiar ka nregal kantittgiî zilelor de lakra, stinalate de legianea aktaalt drent nlata înkirieri nogoa-nelor de diferite întrebaingtri, ne nedeazt kltkamilor; nentra kîte familii vor lega ne fie-kare domenă, ne anea a zenea narte de lokă.
(Va arma).
PUBLICAŢIE.
Trei ktini de laks ka semnele mai jos arţtate mi a linsit: adikt: ana ka ntral gtl-bai ka bota negra ktrn fason Inglizeskă ka koada skartt mi arekile ttiete, din ttetara ana mai mikt mi aname Uioki, s’a ftkat ne-vtzat la Ialie ka leatal trekat. *Iel d’al doilea ka ntral kastaniă ninerile de dinainte albe mi niental ka arekile langî, breaz mi între albeagţ o stea nrelangt, koada langt nn în vîrf nagin albt nrekam mi ninerile de din-nanoi nagin albe ne la angii, aname Leă, sa ftkat nevtzat la 6 Anrilie trekat ^el d’al treilea este ktgea ntra nestrig de tot alb ka negra, o areke neagrt mi alta nenamie aname Berta, s’a ftkat nevtzstt la 7 Anrilie trekat, la nine s’o fi adtnostit vre anal dintr’înmd st’l arate ktni la din kontra ttinaini fiind iui
hil differunt ab Italia cactera etiam victus ratione armonunque et suppelectis apparatu eoden Ro- dovediiida-se se va nedensi dant kondîka kri manorum utentes. Liv. II.	minalt ka far.	Ştefan TI. Kiromni.
Ţinogpafia Nauiona.is a asî Iosif Pomanoe mi Komv.—Strada Nemgeaskt, Xapy Germani. NpT27T
www.dacoromanica.ro