ANUL I.
- 1859.
AneasfrB foaie ese de doi ori ne sintiniini illiepkspea mi Sim-lilta.
Urefisl abonaments-lsî nentrs sn ană 24 Sf. nentrs % n 12 „ Trei lsni. . .	6
O linie nentrs anon-ssri se va nltti ks 30 n.
EOIĂ POLITICĂ ŞI LITTEItARĂ.fr
SÂMBĂTĂ 9 MAlO.
Abonagia se fane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor. iarnnn
distrikte la D. sekre-tari ai Administraţii mi la koresnondengii li-
bnriei. Ori ne abonament trebsie nlitit în-dart ks ssbskrierea.
Redactorii responsabilu DIMITEIE BOLINTINEANU.
PRINCIPATELE-UNITE.
Bucureşti 9 Maia.
Lskrsrile ie se trek astizi ne sna din nirgile Esronei, .sînt serioase, sînt lEkrsri de natsri a skimba faga Esronei nini la mar-genile el nele mai denirtate; sînt de natsra a ne fane si ne gândim noi înnjine ks ma-tsritate la lskrsrile noastre. Fiitorsl Romi-niei noate fi în mare narte ssnss anestor mari mi denirtate mimkiri; bine sas ras, noate si ne adski rezsltatsl anestor Isnte.
Kmd se ansngi o fsrtsni tsrbati, kir-matii îngelengi se nrenari st întîmnine ori ne nerikole se uot arata. In nrivinga lentei ne înnene în Italia, asfel fak astizi toate stats-rile mari, a kiror datorie, înainte de toate, este a se gmdi la seksritatea lor. In aneasti nrivingi, no! Romanii avem trebsingi, mai mslt dekit nele alte state, -a ne nrenara nentrs konservagia noastra, kini barka. noa-stra este mai miki mi mai fragili. Fikstam oare neva? lsatam missri de a întimninaori ne nerikol din afara ? Iati nea mai serioasi, nea mai gravi, nea mai solemneli întrebare ne ni se noate fane asfel. Aneasti întrebare o fanem gsvernslsî, adsnirilor, kondskitori-lor intelegingi ai bragelor girii, în fine nagis-neî întregi.
Sniritsl nostrs dedat si vazi toate bsns-rile venindsne de afari de noi înrnine, în indiferinga lsi, fsge de aneste ksgetiri mi se anronie ks nreferingi de ksna nertelor noli-tine din sntrs kare ne îmbati ks tot felsl de doringe, ne nask, triiesk, mi mor geînnetat într’sn nerk strimt mi întsnekos in kare inte-teresele natriei, sînt nrea mari, ka si vie si< se amestene aini. Nini odati timn mai nri-innios ns s’a antat în kare, si avem mai mslti trebsingi nirasind nertele ne ne nara-lizeazi, si ne întsrnim sniritsl kitre marele interese de viagi nagionali.
Gsvernsl a lsat dişnozigiea snre formarea snei mari tabere din aneste tinere mlis-tiri a le anelsi trsnkis de armie ne a fikst
'	A
în trekst gloria nagisnei Romme. Inşi este de-stsli dovadi ki ne gmdim serios la marele interese ale natriei dekretînd nsmai o fanţi de atita mare însemnitate, mi a krede ki n’a mai ramas nimik de fikst? este destsli dovadi ki ne gmdim serios la marele interese ale girii, kmd strigitele sonietigii noastre nelei mai alese, ns esali nini o înksragiare nentrs fanta nagionali, nini snsl din anele ssnete dslnî ne îmbati inimile de estassl divin al natriotismslsi, ni din kontra ssnete asnre, tre-bsinge de resbsmrî mini mi de vitimare nen-trs gara ? este o dovadi ki ne gmdim serios la marele interese ale girei kmd aneasti sonietate ns vine si-mi ea nartea sa de fante lmgi aneia a gsvernslsî? si lsmineze, si
îndemne, si sakrifine, îmnresni? este o dovadi ki ne gmdim serios la marele interese ale girei kmd narte mare din adsnare, ssb nreteste frivole, se lenevesne a se resni într’ sn timn kmd natriotismsl ei este mai mslt de kit alţi daţi trebsinnios?
Ns! ns dim nini o dovadi ki ne gmdim serios la marele interese ale Ilatrieî.
Mei dintiiS lskrs ne este de fikst ka si reernim din vertigisl în kare ne nerdem, ka si ne nrenaram a întîmnina ori ne lovitsri ne ameningi din afari, este si skstsrim, ks nslberea dsne ninioare, toate srile nsrnese din kasze meskine mi si ne snim, nentrs o sin-gsn ideie, aneia de a forma, de a miri de a sss-gine tabira romini, singsra skmdsra de ski-nare în vijelia ne are si treaki neste noi. Ns zik ki vor reveni la anest simtiment, anei oameni nentrs kare o tabira streini are mai mslti simnatie dekit o tabira Rommi, kare as vizst tot dasna ks nlinere streinii kil-kînd ks kail mormintele mringilor noştri; a-neia ns gin de [gări nrin inimi, ni min interese, kare astizi sas nerdst nentrs dîn-mii: nentrs dînmii naţii a a msrit odati ks interesele lor. Dar anei oameni kare de mi desbinagi între dînmii, ns s’as desbinat ks inima de natria lor.
Despre Mănăstirile încinate.
D. Servano, voind si desanrobeze lskra-rea On. konsiliS administrativ, în nrivinga kon-tribsgisneî mmistirilor înkinate, se servi ks testsl nrotokolslsi No. 13 al konferingelor din Ilaris. Daka d-lsi ar fi lsat în konside-ragie însemnarea zinerii nrotokol, ns’i ar fi dat atîta innortengi. Vorba nrotokol este kom-nssi din npurcoe (întîiS) mi xâiXoc (membrs, skigi) mi însemneazi formslar sas normi. Atît dintr’aneste formslare kît mi din nele-lalte ne mai avsri lok în desbaterile konferingii, emi Konvengiea, kare ns ne obligi nikieri si observim mi nrotokoalele. Ns îngeleg dar ne ne baz D. Servano se servi ks nro-tokolsl ka ks o lege, mi voemte si ni’l im-nse drent regsli de kondsiti*.
Art. 2. din Konveugisne ziie esnres: ne temeisl kanitslagiilor ne emaneazi de la-Ssl-tanini Baiazet 1-iS, Soliman II, Selim 1-ig mi Maxmst II, kare konstitsi astonomia lor mnl. Daka dar gara noastra a fost mi este asto-nomi, ksm nretinde D. Servano ka regslarea konfliktslsi dintre mimstirile înkinate si fa-ki o eksengie la nrinninsl de astonomie al girii, mi si se regsleze nrintrialte nersoane? In ne ar konsista astonomiea, daka aneasti missra, lisaţi în amorgire din nrinina sli-
* Bine ki ns s’a sepBit ks esimkagiea ne da kon
Bengisneî în sneae nstepl kilm^k^mia de tpeî.
Redacţia.
binisnii gsvernelor nrenedente, n’ar fi nara komnetinte a o regsla ? Ns ksnoamte oare D. Servano ki kiar nini în zilele lsi Grigone Gika, mmistirile înkinate mai ns era deosebite de nele nimfntene la kontribsgii, la re-gslile, din lisnti-s, mi kiar la gredare de so-koteli? Nsmai regslamentsl organik le nsse oare ksm între nrivilegiagl, ns însi nentrs tot d’asna, ni nîni se va eseksta art. 363 nag. 332, kare zine: „Ilentrs stîrnirea abszsrilor mi diriuinirilor fikste de kitre igsmenii mmistirilor nelor jnkinate, la kare okîrmsi-rea avstsrilor biserinemti s’aS fost înkredingat, este neaunat ka aneasti nrinini si se nse în bsni orîndsiali. Drent ane6a o komisie alkitsiti ssbt nrezidengiea Mitronolitslsi, de logofitsl nrininilor biserinemti, de natrs boeri, mi de natrs orîndsigi din nartea sfintelor lo-ksrî, adiki Sf. Mormînt, msntele Sinai, Sf. Agsra mi din Rsmeli, se vor îndeletnini în-trs nernetarea titlsrilor mi altor aktsri atin-gitoare de monastirile nele înkinate, se vor sfitsi assnra srmatelor mai nainte abszsri mi assnra nroektsrilor de îndrentare, mi în nele dsne srmi vor xotirî nartea din venitsrîle lor ne se va nstea da în kasele Statslsi nentrs fante de faneri d^ bine mi
Art. 15. din legisrea nentrs kasa nentra-li, nag. 340 zine: kanitalsl anestei kase de la mimstirile nele înkinate mi neînkinate, va slsji mnl.
Ssnssss’as oare sfingii igsmeni la întokr mirea zisei mai sss komisii? kmi ne e drent gsvernele regslamentarii n’as lisat neatinsi aneasti kestie. Kontribsit’-a vre snsl nentrs folossl nsblik? Nini legsirea nentrs komisiea doksmentali n’a voit s’o reksnoaski, refszîud de a da doksmeutele snre a se transkri mi a kontribsi nentrs ginerea nersonalslsi ei, în kontra art. 11 din zisa legsire,
D. Servano mai lsînd de baz o noti ns^ blikati în monitorsl ofinial, nrin kare D. mi-nistrs al Ksltslsi araţi motivele ne’l a fekst d’a mirgiui missrile de konnesie nsmai assnra arendamilor de nronrietini ale ministi-rilor neînkinate, zine ki vede intima konvik-gie a d-lsi ministrs ki n’a venit înki rîndsl regsliriî radikale a anestei kestii, mi ki în kontra konvikgisnei sale, D. ministrs komite o kilkare a kestisnei nrinninale, o ataki fnn nini o konsideragie în fondsl ei, snde n’o nstea ni-nii nini de ksm dsmnealsl. Mai adaogi în-ki ki n’a avst nel nsgin rabdare ka si a-mtente regslarea radikali a kestiei de kitre nsterea legislativi a Ilrinninatelor, snre a fi konseksint nelor ne a deklarat nrin mai sss nitata noti.
Ani D. Servano se nare a sita ki kon-silisl administrativ, nrin eseksgia anestei mi-ssrî, n’a fskst -o lege noi, ni a xotirît nsmai ka nentrs întîmninarea keltselilor estraordina-rii ale Statslsi, între alte mijloane, si se a-
www.dacoromanica.ro
234
donte mi a^ela al anlik’Eviî nrovizoriî (aure la destvîriHita regulare a kestisneî) a măsurii kib-zsitB de divansl obmtesk în ansi 855, în nri-vinua îndatoririlor ne aS kttre stat mtn’Bsti-rile înkinate.
He knm'B dar a komis konsilisl kemînd mi ne nioiniî igsmeni greii la o datorie ie trebsia sii fie deja înnliiiitB -înk'E de la 855, daka ini atsniî sanktitatea lor ns s’ar fi snss dsne obiieis? tot de temerea kontribsniei refuzare ini în ansi 857 de a trimite delegani din nartele la divanul ad-hoc; ka la întîmnla-re de a se leţisi qfcva, ss noafiu nrotesta liberi de ori ie angajament.
D. Servano întreabă daka konsilisl era îri drent a anlika aueasfE nresure a divanului obmtesk din 855, daka ksnoamte lineva leea ie a kibzsit atsniî aiel obmtesk divan; daka s’a nsblikat aiea kibzsire; daka .s’a anli-kat vre odatfc nînt aksm; mi daka era în drent s’o fak’E aiel divan, ie, duire tratatsl de la Balta-Liman, avea misiea sa sneiiabn de a ierieta nsmai sokotelile.
Dar întreb mi eu ne D. Servano în kare Stat, fie ori ksm va voi, gsvernsl ns noate lsa nimte Dresuri nrovizoriî, dar sâlstariî în îmnrejsreri kritiie ka aielea în kare ne afitm ?
not frugEdui nioraii igsmenî kt ns ks-nosk legiuirea divanslsi ne kare o nrotestare kiar atsniî? mi kare fs neiesitatea ka st se. nsbliie, daka din îndtrttniiiea sanktittijil lor,
A
ruinase neesekstatt? In fine, nreksm divansl obmtesk ftks alte legiuiri, ie sînt în vigoare, kare e ksvîntsl ka lea elaboratt nentrs ve-nitsrile mtntstirilor înkinate st n’aîbt valoare? As doart aiestea konstifse stat în stat? .sas sanktitatea lor sînt inatakabilî nentrs kt renrezint ne Krist? Dar kortsnsnd mi fantele? Regslamentsl litat mai sss mi esneriinna fie-ktrsia e de ajsns, înst snre a se konvinge mai bine lineva, nriveaskt rsinele xanslsi Ko-standin Yodt, Sf. Ioan, Stavronoleos, Greiiî, Rads-Vodt, sfinijiî Anostolimi biserika Sf. Geor-ge kare de la 847, abia se termint ansi trekst, dsnt o lsngt sttrsinjgt a Ministerului Ksltslsî!
Ns înkane dar msltt filosofie ka st va-zt ori line kt ks mtntstirile înkinate trebsia odatt terminat, dar ns nrin komnromis, nii! nrin arbitraj, sas nrin areonagsl nsteri-lor Esronene, ii nrin înst’mi gara noastrt astonomt.
D. Servano adaogt kt în loksl snei in-gerange neiesarii, nreksm a zis D. ministre al Ksltslsî, vede o konfiskaijie assnra veni-tsrilor aiestor ameztminte, ie le a gtsit guvernul ks totul indinendinte de dînssl.
Aii ns noate fi o konfiskagie, ii anli-kaiiiea snei leţrî ie’mi are a sa vigoare de la data sa, dar kare a rtmas neefektsatt din reaoa voinire a niomilor igsmenî.
Kît nentrs absziva indinendinire ie a e-sersat nînt aksm mtntstirile greie gsvernsl daka a atins’o, m’a ftkst datoriea sa, kt îl în kare stat mai esistt asemenea anomalie?
Adsnarea legislativa de va lsa în konsi-deraijie aktele dsniainilor, nri va vedea kt niomii igsmenî a§ fost denarte d’a kortşnsn-de ks dorinna lor, este în drent ns nsmai st disnse dsnt ksm va sokoti mai folositor, dar kiar st mi dentrteze ne aieî igsmenî snde se vor gtsi abateri din voinna fondatorilor. Ni-
mte asemenea niomî ns vor nstea adresa, ni-mslsî vre o nrotestare, ne kît timn Statsl no-sti’s e astonom. Ns vor nstea invoka niiî art. 46 din Konvenijisne ie ziie: niminî ns
va fi desnronriettrit de ktt legal nentrs vre 0 kaşzE de interes nsblik mi ks desntgsbire.
DÎMBOVIHA —
La mtntstiii este o donanie kondiuionalt, mi ne kît timn ns se judenlinemte kondiniea, r?a-de donaniea, ftrt st noatt mtntstirea a se folosi de nreskrinnie, ktii fiind lskrs nsblik. ns se nreskrie niii odatt.
Iltrerea D. Servano de a kema ne nio-raii igsmenî la kontribsnie, s’a ftkst de M. Sa nriniinele nostrs, dar sanktitatea lor se vede kt n’as âszit awest anei, adresat natrionîlor.
D. Sei'vano adaogt kt ks mtssra lsatt ns se va faie nimik, ba înkt se va sgîudtri rana ks smsrinnt snre a se dobîndi mai tîr-zis rezsltate mai nsgin favorabile. Daka d-lsi nrivemte aieasta ka o rant, atsniî ar fi mai bine st îndemne ne niomii igsmenî a o leksi, densind aieea ie li se iere, aksm, ka ns mai tîrzig rana st agraveze nrin îndtrttniiirea sanktittgiî lor, mi atsniî koştul remedislsi va fi mai însemnttor.
Ksvîntsl kt e de nrisos kemarea igsme-nilor snre a kibzsi îmnresnt ks D. ministre al Ksltslsî, ktiî eî ns sînt de kît nimte ad-mistratorî aî mtntstirilor, kt ns not faie nimik ftrt astorizaniea kiriarxiiemtilor loksri. este ftrt niii o valoare. Dsnt xrisovsi ie dau igsmeniî la a lor-instalare, eî se leaut-dt de ori- ie nroteknie, mi se obligt a se ss-nsne legilor gtrii, nrin srmare sînt datorî as-ksltare, mi nimik maî mslt. Daka D. ministre le a ftkst anei ka st’î kons-slte, este, dsnt ntrerea mea, o delikategt, kbi.i n’avea de kît st dikteze legea, mi sanktiiatea lor s’o esekste ad literam.
Dsnt iele eksnrimate, vedem kt nrin mtssra anlikatt assnra mtntstirilor înkinate, ns s’a ftkst niiî o violare de drent, mi ks toate kt es ns vois st iau ti tis de antrttor al aktelor gsvernslsî, niiî de akszttor al niomilor igsmenî, îhst nenstînd ttiea sn adevăr, ftksî mengionatele refleknin
1 B. Uetroni.
Estragem dintr’o koresnondinut din Bs-ksresti adresatt kttre Courrier du dimanche ie ese ssb redakgia komnatriotslsî nostrs Gt-nesks, în llaris, trtssrile iele maî kolorate de viiisnea mi xtrniiia ie-1 karakterist în întregsl sts.
Bsksreuitt, 26 anrilie
Daka manşele resbelslsl ar adsie ne Tsril, Asstriaiî ini Rsrnî, st kaste a nătrsnde în Rominia, ns vor întră niii snil, niii al nil dekăt ne kadave-rele lăksitorilor. Am avst nrea mslte oksriagii streine ka st ns mtssr&m relele lor: maî bine si ne-rim an'Brîndsne xotarele, dektt a kidea ks înietsl strivi^ de învingători. O singsrt armie ar nstea nătrsnde, fără niii o grestatc, în Ilriniinate, armia Franieză. Aieastă armie ar întîmnina îndată toată nonslagiea; nsind niiiorsl ne terîmsl Romăn, ar fi salstată de noi ks aklamagil. Dar dakă aieastă armie ar tăbărî într’o zi ne malsrile Dsnăreî, ne-gremit kă nsntsl le’ml va alege ar fi Viena, iar ns Bsksremtil. Armia Asstriakă daka ar nătrsnde în Driniinatele Dsnăreî, ar fi salstată de snanime re-nrobaoii. înainte d’a ajsnge în kanitală, ar fi tare ărtănită daka ns ks totsl fărămată, n’ar nstea a-nska dekăt ne trei kăi, a Xermanstadslsî mi a Kron-stadslsi mi a Orsovei. Re aieste trei nsntsrî gara este de la natsră fortifikată, kăteva lskrărî f&kste nrin msngî ar nsne-o în bsnă stare de anărare.
Gsvernsl ns va astenta, kătre aiestea, evene-mentelt. snre a se nrenara la bătaie. A xotărăt să se ameza o tabără snre Illoiesil; ofiieri Franiezî ns vor linşi nentrs instrskgia armiei: eî se asteantă din zi în zi; armele s’as reformat; mi iele doăzeiî de mii de nsmiî ie gsvernsl franiez a bine voit să ne dea* ne nregsl lor, ns sînt singsre xotărîte să ea loksl armelor veki ie ns ereas destsl de bs-ne. Armia Romănă se va komgsne de armia regs-
lată de linie, de togi grăniieriî, de dorobănuime maî mslte skadroane de slanî; înainte de mase sţ' ntămăni tabăra va avea sn asnekt imnosant, mi 5q 60 mii oameni vor nstea răsnsnde la ori ie înqer kare de invazie. Afară din aieste nsterî, se noate rezema ne sn korn de volintirî, nrea nsmeromi. Tra digiile noastre militare ne snsne desnre vitejii aie! stei oştiri, ne kare ns nstem a o komnara ks anele bande indisiinlinabile, rekrstate in alte gări ^le Esroneî, în momente de tsrbsrărî, volintiriî sînt |a noi, în adevăr oştiri nagionale mi natriotiie; aiu ele as mai nsgină trebsingă de edskagie militar^ • oamenii nask ks sniritsl vitejiei; vănătoarea îi 0ţ,^’ nseşk» de timnsris ks ginerea nsniiii mi ks dis-nregsl nerikolslsî. Ka togi msntenil Orientslsî, gţnj. kăldsroml în lsnte, stătători, ksragioinî, dedagî ks osteneala...
Siim kă nrin evenementele de fagă noate st ni se fakă narte la o lsntă. Noi ns ne yonr tokmi negsstoreste nentrs săngele nostrs, kăii tot ie stie-răin este să skănăm ţărimsl nostrs sas de oksna-gie Asstriakă, venind ka enimikă, sas de iea Rs_ să, venind ka amikă...
Kăteva skrisoii sosite .din Franiia îmi dais drentsl de a ssnoza kă akolo îmi fak oamenii o i-deie gremită desnre sitsagia noastră din sntrs. „Sîn* tegl feriiigî aksm,“ skriea kătre snsl din denstagii noştri, alaltă erî, sn om kare ns kăsta să tăgăds-iaskă ssferingele noastre, ka să aibă ksragisl si ml întoarkă inima. El bine, ns, ns sîntem feriiigî mi lea mal mare narte din snerangele noastre înie-, nste a doa zi de alegerea Domnslsî, se asteantă în-kă snre a se realiza. Ne nronsngăndsse înkă ks desăVărmire, nsterile nrotektrige aS lăsat o sniă de-skisă sneltirilor kriminale ale snei nartide ie ns se va îndrenta niii odată, mi kare, de ns va nstea trismfa, o să kaste iei nsgin să-ini răsbsne. He-rsl ns ne este nărtinitor; ne ar fi trebsit maîmslgl ani de linişte, ka să ne înstemăm mi resbelsl ivin-dsse sîntem nevoigî a relsa sţsdiile strateyiie, în ^lok de a îniene stsdisl snei siiinge, ekonomiie mi soiiale, mslt maî folositoare mi kare ne ar fi învă-gat a înnărgi isvoarele snei gări bogate. Resbelsl este sn nrovizoris mal nerikslos înkă de kăt aiela în kare am trăit doi ani, mi ne kare kemăm nro-vizorisl dinlomatik. Inkrederea finaniiară mi komer-lială, în lok de a şe restabili, skade ks dsrere din zi în zi; nimeni ns ml nroksră bani dekăt ks do-băndă snălmăntătoare; mi stările, minate de mslt de datorii, sînt anroane să kază ks sgomot mare.
Sitsagia este foarte difiiila; nriniinele ns as-ksnde niii sna din aieste difiksltăgî, noate kiarkă ns nriiene destsl nsterea iei dă, ka să le domine, amorsl nasionat al nonolslsl.
Karsl statslsl mii odată ns se kondsie ks o nstemikă viyilennă dekăt atsniî kănd kaiî se arată viiioml. De sînt asksltătorl mi vigsromî, măna snor nriniinl lasă să nlsteaskă xăgsrile; este mare neri-kol. Sas karsl merge atăt de îniet înkăt ns ajsn-, ge la niii sn skou, sas se snarge kontra lelsi din-tăis obstakol nenrevăzst. Toată lsmea se asksltă de ssveransl, se ziie ne aiii ks mslgsmire neînge-leantă; ieia ie va să zikă kă nimeni ns este as-ksltat. Asksltănd toate konsilisrile ori de snde ar sosi, va ajsnge a se lăsa să se tsrbsre de dînsele ka de sbărnăitsrî konfsze, Ksnoastegî nsmele tstslora ale noslsi minister; kăderea nredeie-sorilor lor ns a avst mare signifikagie nolitikă; im mi este teamă ka evenementsl ministerslsi aktsal să ns albă mi mai nsgină. A ns faie nimik, saS a faie ks neîndestslare lskrsrile, nare a fi nenoro-lita datină ie seamănă să se lase de la adminis-ti’agie la administragie. Se iere, aiii, la oamenii statslsl, onorabilitatea de karakter, de rstină, oare kai-e anaringă de învăgătsrî, mi asta este totsl.
Kătre aiestea ns se regenerează sn nonsl ks asemenea elemente, Bn nonsl a kărsî inteligenUT,i atăta timn robită, ks înietsl se noate rădika, mi A kărsi edskagie nolitikă, nslă, iere să se fakă. Des-, frănarea, abszsl, nrivilegisl, ignoranga lea mal tristă, sînt enimiiiî ie as kotronit moraliiemte Vala-xia: totsl este aiii de făkst, Ks dsrere se liteste isnrăvile adsnăreî: ksnosiingele nolitiie îî linse=te ks totsl, nreksm mi eloksinga. Kăglva oameni in-teligengî oferă kăte leva konsilisrî, nsn în stsdisl m kăteva gazete esielente, snre esemnls Nanionokfl Dîmboviu,a, elc.j kestii ie adsnarea ar -trebsi să xo-tăras&ă; dar linseste aiea nstere de imnslsie kare, nlekănd din vîrfsl gsvernslsî, distribse nsterea io telektsală în toate nărgile administragicî. Aiea
www.dacoromanica.ro
DIMBOV-IUA — 9 MAI§.
nt. hine ftkttoare ne rtdikt ks xotirîre vtlsl ig-noranujî ssb kare disnare îa fine, nini la natrioti-sinsl snsî stat, snde este ? Noî kemim ks dorinul sn ministrs kare, ssb sn nriDiine attt de natriot ini inteligent ka iei în fiinjjt; ka Ilombal în Ilor-tso-ali'a, ka Kavsr în Sardinia asttzî, si. kreeze, ka st ziiem nuia o noi naijie, sn om kare si siie deja neia desnre kare avem trebsiniji st învtijtm noî, kare are vigoarea ie ne va Unşi mslt timn; mi kare nrenarat de reflekijie, stsdisl vierii nolitiie din Esrona, st noatt în fine st stiliseze nsterile noastre morale îngrontndsle înnrejsrsl ^nsterniieî sale voinijî.- a devotamentslsî stS absolst kttre sn stat ks totsl linsit ntnt asttzî de orî ie edskarie noli-tikt mi soiialt.
Notificare din .part ea Ministerialul Cultului.
Ssbt însemnatei» a nriimitS o netigie sab-skrist de 21 egameni de Monastirî înkinate, nrin kare nrotestt, în namele konvengii mi a legiloxg nronriettgii, în .kontra mtsBrei teate de gaverng nentre îmnlinirea samelorg, ne a-nelle ameztminte datorează kttre stat»; mi nrin kare deklart, kt n» nota vriimi anea mtsart, ziktndg kt „se vtdg kiemagila împlinirea anei mtsarî, kare este afart din ner-„kala atribeiţiilorS ne le santg date de kiriarmî „etc.“ miLt „are natea ktdea în grea resnan-„dere înaintea kiriarmilorg lor», însamindamî „drentarî kiriarminemti k» reksnoauiferea »neî „datorii nekanoskate lor,“
KttS nenlrs invokarea ne kBviomiile lor faka legii nronriettgii, ssbt însemnatsl nB are trebaingt a intra întră vre o diskagie ks ka-viomiile lore, ka st ’I konvingt^ kttg santg de gremigi ktndg konfandg drentalg nronriettgii, ks drentalg, maltg mtrginitg, ne ame-ztmintele Biseri'iemti ag assnra averilorg lor. DestelS st le adakg aminte nrin aneasta kt de a se sanane jeijilorg Bneî geri este datorie, eart na abibeifie ne kare streinii ara tre-bai mai întti» st o nriimeaskt de la aatori-ttgî d’în streinttate, mi kt snre a ssnsne ne kBviomiile lorS la legile gerei, gBvernBl na are trebaingt de nr urnirea mi reksnoamterea ei de kttre diurnii.
nreveninds’i dar kt ne anei streini kare se tema kt ars ktdea între vre o rtsnsndere, ktndg s’arg ssnsne la legile gerei, gavernal» este dator» a ’i skoate afart din gart; ssbt însemnătate invitt ne kBviomiile lorS, neutre nea din simt oax-t, a se konforma, ftrt kt-tsmi de nagint înttrziere, îndatorixilorg ne li s’aS nssS de kttre dtnsslS, atttS d’a dre-ntelS nrin notifikarea de kare fakS mengisne în nrotestelS kaviomiiloxS lorS, kttS mi nrin administragii mi noligiea kanitalii, ka st re-mie skBtigî de mtssrele koernitive, ne atttS administragiile kttS mi noligiea kanitalii stnt aktoxisate a întrebainga assnra nelorS ne vorS înttrzia a se konforma îndatoririlorS ne li s’aS nssS.
Ssbt însemnatei» îngelege înst nekomne-tinga ksviomiilorS lorS de a lsa narte la la-krarea ne se fiksase nentre 11 de maiS; mi daka ksviomiile lorS vorS sttrei a se krede nekomiietinnî, elS va regBla kestiile, ne -era st se trateze în adsnarea de la 11 maia, îm-nresut ks konsilial» ministrilorS.
Ministre Kostandin A. Kreiţslesks
CRONICA.
Este o stnttmînt de ktnd se xottrî zi-oa deskiderei adantrei mi adsnarea înkt n’a nnenat seannele sale. Ksvîntal saS mai bine
irretestel ne se dt, este kt ub s’aS adanat înkt denstagii. Dar denstagii nentre ne ns aS venit în kanitalt în timnsl xottrît? în ade-vtr sîntem denatagi ai nagiei saS ns sîntem ? Daka sîntem, avem datorii kttre nagie, mi trebaie st le înulinim: ori ks nauiea, ks kon-stitsgia, ks datoriile sale kttre gaxt, sâS ks streinii, ks legile veki, mi ks xbzbx-kI ori sna, ori alta, între aneste alternative, ns este juste milieu: nine ns e ks nagia, este ks streinBl; nine ns este ks konstitegia, este ks regsla-mentel, nine "ns este ks datoriile, ks aktivi-tatea, st mi dea mai bine demisia: ar fi mai leal nel nagin. De la 24 Genarie adsnarea n’a ftkst sn singsr nroiekt de lege; dar a ostenit ka dane mante ani de lakrare neure-kermatt. Ne am ftkst o renatagie în destsl de rea înaintea Earonei de oameni ftrt statonxxnie. Se zine kt D. Vltdoiana sntta-rsl s’a desloksit nrin D. Kol. Manedonski, noi na snim nini ktt noate anal ninî ktt noate nel alt, ne ksm na kanoasnem nini nersoanele anestor onorabili: neia ne ne skant deokamdatt de ori ne reflekgii. Ilrivim înst aneste ka o skimbare neutra kaaze nolitine, na nentra vio-lagie a konvengiei, ktnl atanni ar fi fost în-sogit mi de algî dignitari.
Aazim kt în aneste zile va mai ntrea o gazeta Ksriersl tlriminatelor Unite. — Oamenii ne vor st nrofite de ori ne okazie, ka st serve nartida lor, kiar ka raminea nagiei lor, aS rtsntndit vorbe kt grtninerii saS dorobangii de la Rtmnikal Strat, s’aS revoltat kontra mtsarei de a merge la tabtrt. Na este ade-vtrat: ktgî va din anesti oameni aS nerat oare kare kondigiî, în skimb între kare st li se lakreze garinele în linsa lor, avînd femei mi konii mi vor merge ka bakarie ori ande ar fi tabtra. Heia ne este o mare diferinge de nele ne se snan.
Se zine din alt jadeg kt administratoral, înanoind ktgî va din dorobangi sab kavînt kt na a» kai bani, anestia aS deklarat, kt se întarnt akast, dar na ka st odineaskt, ni ka st vînzt boii, st kamnere kai bani, mi anoî st meargt la tabtxt ka mi neî algî.
Ofrandele mi îmnramatal armeazfc, de mi slab. Stranii vin în ajator, mai malt dektt neî bogagî, anesti din armt nar kt aS laat xottrîrea st dovedeaskt kt na sînt Romtni. Samele ne arankt în visterie, anii din ei, sînt attt de mini în ktt ar zine nineva kt vor st in salte ideia ţabereî.
Domnal va sosi la Bakaremti neste 15— 20 zile de ande va merge anoî în fabtit ande va trene vara.
D-na Ferikidi armeazt nrotestagiile sale în gazett. D-na Ferikidi a avat drentate în neia ne nriveste esekagiea inkonnatibilt ka legile mi ka Konvengia: dar malte nrotesta-gii ne fane de atanni, mi disgresii afart din. kestia esekagianeî, na not de ktt st skimbe nozigia sa de asunrit în assnritor, mi asfel st’i strine. Ninî an romtn na are drentel a arî ninî a desnregai an strein; dar nini streinal na are drentel a batjokori ne Romtni, nini în gavernal lor, ninî în nagia lor, mai ales atanni ktnd voieşte a fane narte din aneastt nagie.	,
Se vorbeşte a se ameza legea nresei din Mdldova. Ka maioritatea Kamerei de asttzî a-nea lege se va nrefane noate într’o lege nrea asnrt, ntnt st na mai fie komnatibile ka sni-rital Konstitagiei. Ministerel na ar trebai st lakreze ka st înlesneaskt nozigiea altei minister mai reakgionar, ne ar veni în armt, mi st lase dane el o armt tristt de asanrire,
Lase, nel nagin libertatea Ilreseî, mi > se va exla malte.
Libertatea nresei astei ksm este, na este o kaazt de sti-iktniane nentre sonietate. Ktnd ziax-ele vor avea kavînt a kritika fantele ga-vemalai, ar emi an bine nentre gaxt; ktnd vor laa ktmnii se vor desnregai singsre: na-blikal a înnenat st jadene mi st osebeaskt grtal din negint.
----x»----
laiul 27 Anrilie.
Nost ixe nare rtg de retragerea sa; a-neasta o snanem în toatt frankega noastrt. Kredinniomi liniei de nartare kttre togi oamenii ktrora tronai le inkrediugeazt ktrmax-rca gtrei, noi amS snrijinita ks lealitate anesta ministeriă, ftxt ka nrin aneasta st ne fi le-ntdate de dxital de a desanroba ktte din ak-tele sale ni s’aa ntrat kt se ksvine a fi kom-bttate. Na este nelS mai bana amika anela kare ne.kontenitg laadt mi lingamemle, ni ,a-nela kare gine limbagiala adevtralai, ni anela kare dt sfatarile nele mai bane I
Noi sni-ijinima ministeriala trekatS, nen-txa kt ajansa la natere, ela n’aS fostg renegata nrinniniile nagionale kare geara le aa fost nrofesatg îd atttea okazii solanele; do-vadt adesiea sa la amandamental Domnalai Kogtlnineaua din 24 Martie, noi îl. snrijinim nentra kt majoritatea sa, în mai malte nantari, îmntrttmîa nrinniniile noastre soniale, mi mai alesS anela al» mnponpietspipeî desseîpmite a tfspani.iops. Tokma aneastt komanxtate de. i-dex ka noi, trebaia dar st ’i atragt argiea anelora kariî kreda asttzî almintrelea de kam kredea ieri, mi mai ales» a anelora kariî vo-eska a nane în bazanara artikola 46 al konvengiei ! Din zioa adesieî ministeriala! la nro-nanerea D-lai Kogtlnineana mai sas nitatt, noî na ne am fost îmntkat assnra soarteî ne ’l auxtenta! Dovadt arfikolal nostra din an No. trekat, desnre nlanarile koteriei bine ka-noskatt, nre kare na noi, ni anei kariî asttzî iaa dat mtna a» denamit’o Kantora. litrii de tradare, kalomniatg în toate lakrtrile sale, kombttată de kttre însămi anii din sabalter-niî stî, esnasă la koaligia formalt în sînal Adantrei, kaaliuie ne insaflatt nx-in nini an alt niiuniu dekît anei de al rtstarna, kam na-tea dar an asemenea minister st se mai kx-ea-dt kt avea înkrederea tronalai mi a adant-rei, mi nrin armare în natingt de a mai o-ktrmai gara? ElS s’aa sokotită dar datora mi troualai mi adantrei de a se retrage de la trebi; mi ftktnd aneasta el aS mai data gtrei o dovadt, kt nentps dsnsa.i peyims.i konsti-teiţionaM este snă adeezpk, aneea ne malgî vo-eskS asttzî a o sita.
Ne netrektnd în kanal administragieî dektta nalps-zenl mi meanle de ziie, anesta mi-nisteriS negremitS kt n’aa natata st fakt mari lakrari; totem! înst noî na natem zine kt n’aa ftkat nimik! Din notrivfc, noi vom nita mai malte fante kare îi vor servi nararea de titlai'i de rekomandauie în okii gerei. El aa nrotestatg konvengia telegrafikt aastro-tar-neaskt kare ag sftrtmatS nelegiaitg konvengia înkeatt d’a drentel de Moldova ka Aas-tria în anal 1854, mi s’aa întemeiat? între a-neasta ne rezoanele adantrei ad-xok din 1857, El aS intratg în relagie ka gsvemtmîntal Ra-siei nentra înkeerea anei konvenniî telegrafine direkte ka "anesta statS,
Aa nrotestatg în ktntra aktalai de navi • gagie înkeiatg la Viena, deklartndala kanalg mi nş îndatoritor» nentra nrinninate, în kttg
www.dacoromanica.ro
236
vreme ns va fi ssnsss nernettrei mi anrobt-reî nsteriî legislative. AS desfiingats mono-nolsl nrafslsi mi a nlsmbslsî, darea nelegis-itt de biletele de drsm, kontraktele de nose-sii date la nartikBlarî ftrt forma leţrisitiB a mezatslsî. AS nsss sekfestre ne venitsrile momiilor Monastirilor înkinate, kt ama gart si noatt trage ssbvengia de mai înainte, mi onritt nrin ktrgi viziriale. AS nrotestatS ks energit mi în nsbliks în, kontra skandaloa-seî fabrini de nreogi mi de diakonî, ne seîn-fiingase în kontra legii, snre rsminea klerslsi mi snre komnromitarea sfintei noastre religii; mi în sfBrmitS Ministerial din 8 Martie as a-ests o inims nentpspszeiuimi rientrs tţsraninentre anea mslgime mare mi îmnilatt nentre ka-re toate ministerisrile trekste aS fostS ori krs-de, ori nentsttoâre, nentps kare Konvengiea din 7 (19) Asgsst 1858 este înkt o litert moartt!! Kt ministersl asttzî ktzsts aS voit bine nentre ftzemi mi gtrani, staS dovadt xottrîrile sale în nrininile Banslsi Anastasie Ioan ks rtztmii de Ntnemtî, a d-sale Ianks Eni ks rtztmii de Mastaktn, a domnslsi Ma-kri ks rtzeini de Matka, a kokoanei Elena Stsrza ks rtzemi de Solong; a domnslsi Dimitrie Stan ks gtranii de Sabtoanî, a Domnslsi Eolixroniadi ks gerani de Germt-nemti m’alt. Kiar dakt, în sksrta sa netrene-re la trebi, el n’ar fi ftkst alta dekît de a da drentatea anelora kari nînt aksm n’aS gt-sit’o nini o datt la sma nelor mari mi nster-nini, de kît de a fi sters kîteva lakrimi de ne faga sbîrnitt mi amtrîtt a geranilorS mi a rtzemilore, Ministerisls din 8 Martie aS bine meritatS de la gart, aS bine meritat» de la tron»; kt ni ns lingBmirile ksi-tezanilorg, ns falmele komnlimente ale nelorS mari, vi eine-kseîntspue pozewidops mi a iţzpaniAops fakS fala mi nsterea snsi tron» ! D. Ioan Gika noa-te st ns mai fie Ministre, noate zene ani în-kt st ns mal vadt Moldova; dar. rtzemii de la Ntnemti, de la Matka, de la SolongS, dar gtranii de la Stbtoanî mi de la Germtnemtî fie bine sigsrs kt vorS ntstra mi bine-ksBÎn-ta nsmele stS!
Însfîrmit Ministeriala din 8 Martie n’aS nsss ninî odatt iţifpeAe mai nressss de natfio-na.iitate.
Steaoa Dsmpei.
Despre proprietăţi.
(Srmare. vezi No. 56).
St i se inssfle natriotismsls, datoria mi xo-ttrîrea statornikt de a ’mî antra averea mi soarta, mi în fine mi de a’i nroksra tot-deo-datt ressrse, kît nrin nstingt mai înlesnitoa-re mi fi>rt nagsba nirosnsî, nentrs esersarea nrofesiei sale.
Toate anestea de neantratt- necesitate artikole, kredem kt s’ar nstea învoi mi realiza ks destslt solemnitate, ks îndestsl folos nentre sttean, kînd i s’ar asigsra fort niiî 5-na din mengionatele obligatoare kondijjii, lo-ksl de kast ks grtdint, adikt ans ttrtmS de 400 stînjenî kadragi la kîmna, mi de 300 la mante, vâtra satslsî, mi izlazS ne4esariS nen-tra ntmsnarea acelsi namai nsmtr de vite nrin kare ’mî noate asigsra xrana ansalt; iar kît nentre ntmîntsla de tînegt mi de arttsrt nreksmS mi nentr» izlaz», ye ’i ar mai trebsi nentre nrisossl vitelor ne ar avea, st fie el k» denlinttaţe liber a ’1 înkiria akolo, mi k» anele kondigii ne vor gtsi mai avantajoase, .................	Ţinogpafîa Kau,ionaA5
DiMBOVIgA — 9 MAlS.
fopt nea mai nsgint direktt sa§ indirektt intemennie a gBvernslBi, nreksm fak togi o— itmanii mi tîrgovegiî ne nrofeseazt agliksl-tsra ntmîntslBi, mi sn însemnttor nsmtr de loksitori desnre nartea Karnagilor mi a Ilod-goriî.
Mai nainte înst de a nroneda la imite-rea ntreriî noastre, trebse st deklartms, kon-
formg mi ks oninia astorelsi bromBrei, kt ft, rt oare-kare sakrifine atît din nartea nronrie-tarilor, kît mi din nartea gavemnlsi, nimik stabil, dsnt a noasfrt ntrere, nB se va nstea realiza, în nreskimbarea nozigiei aktsale a st-teanslsi.
(Va srma).
de sBbskrierile la îmnremBtarea nagionâlt de 8 milioane ftkstt nînt la 5 MaiS.
102
110
120
130
MaiS.
140
150
155.
Sama ssb-skringiilor din srmt.
- OFRANDE.
D-ub1 Damitre K. Fremamans din TîrgB-JislBi.
L Nikolae Onran Administrator Distrik. DoljS.
D-nsl
Ioan Georgesks. Ilera Onran. Aleksandre Xristofi.
Din Kraiova dsnt ranor. admin. No. 5127 din 2 MaiS.
Toma Ioan Ttrttmesks administ. dist. OltS.
Ioan Ionamks.
Nikita Sonoteans.
Jletre Nikolas.
Xagi Nikolae Ilon.
Mixalake Tonesks.
Xagi Nikolae IleriegeanB.
Nigt Konstandin.
Ioakim Kannea.
Ioan Ktnittnesks,
Ereotsl Dimitrie Krinesk8..
George.
Dimitrie Zsgravs. ionamk».
Kostandin.
Iletrake.
8gt IIoneskB.
Maior Bortnesks din BBksremti. Kostake Bozians.
George Vernesks.
Nikola Xertmesks ssb-administrator Touologs, distrikts Argem.
ÎMPRUMUTĂRI fara DOBANDA.
D-nsl Xristodor Margiloman.
—	Voinea Radians.
—	Nikola Nemlis.
D. K. Ltztresks.
—	George Mavrodols.
■— George Kregeans.
—	Nikolae Filimon.
—	Sake nisksnesks.
>» cZ cZ

iO _
5 -a
f3. ^

o _ io
to «O T3 Ol
a o
.5 c
)»
Sg
7o
S m
ci
s- t*.
© -s
a ’S
Sa
nltrnii
Din Kraiova ds nt ranortsl admi-nistragii Dolj no 5127,
ÎMPRUMUTĂRI cu dobindă.
D-nsl Iletre Orbesks administ. distrik. lalomiga.
cî
Ioan GrtdimteanB.
Ioan Vasili.8.
Ttnase Andrei. Dimitrie Ene.
Ioan Stan Blevea. Kostake Dtnesks.
Ioan Dimitrie Stoiniad. George Mssslea.
Ioan Negslesks.
Mosks Mixail.
Vasilake Dimitresks. David MsmtteskB.
CM
05
’a .5
—*
» a
— îO
° 13 eo
CS Sh •
-r o © Q H a
Din Slatina dsnt ranort. administr. no. 2550.
Kasa rtnosatslBi Grigorie FremBraanB nrin Enitro-nsl stS D. K. FrsmsmanB.
D-nsl Dimitrie Nennis din Kraiova.
1	Dimitrie Ilaga	idem.
ti
ţ-i
O
C3
(O
-o
02
Toma Ioan Ttrttmesks. Iletre Nikolas.
Xagi Nikola Ilon.

mi Komn.—Strada Nemneask'B. Xans Germani, No. 27,
198,044
1,000
5.000
315
5.000 100
1.000
300
200
315
315
315
315
200
315
630
31
12
4
4
6
2
315
300
1,000
1,000
3,129
3,100
1,000
300
300
300
1,000
1,000
500
1,600
3.100
3.100
3.100 500
1,000
1.500 500
6.500 500 500 500
1.500
6,300
1,600
1,600
5,000
3.100
3.100
20
10
20
20
30
10
15
271,270