Aceasti foaie ese de doi ori ne stnttmînt >|iepk»pea uii Sim- Ht ge sabia ka ss faks konksiste; ni nentrs libertatea mi snitatea Italiei de la Alni nîns la Adriatika. Nini odats manifest din nartea s-nsl mare Ssveran ns a konrins idei atîta de msriminoase. Uroklamatţia fmnaratslsl kttre tiojioIisI Frames: «„Frannesi! Asstria trimigînd armia sa ne „teritorisl regelui Sardiniei, aliatslsl nostrs, „ne deklars resbelsl. învioleazs astfel tratatele, drentatea, mi amenings xotarele noastre. „Toate nsterile nele mari ag nrotestat în kon-„tra auestii agresisni. niemontsl nriimise kon-„digiile kare trebsias ss asigsre nanea, se „întreabs dar, kare noate fi kassa anestii in-„vaziî? este, ks Asstria a adss lskrsrile la „anea margine, ks trebse ss domine nîns la „Alnii sas ks Italia ss fie libers nîns la A-„driatika; ksni în anea gars ori ne kolg de „nsmînt, remas indenendent, kontitss sn ne-„rikol nentrs nsterea sa. „llîns ani moderagia a fost regsla kon^ ^dsitei mele; aksm energia a ajsns nea d’sn-„tîi datorie a mea. „Armeazsse dar Franga mi ziks ks xo-„tsrîre Esronei: ns voesk konksiste, dar vois „ss nsstrez fsrs slsbinisne nolitika mea na-^gionals mi tradigionals. Ilszesk tratatele, „ks kondigia ss ns se kalne în kontra mea. „Resnekt tsrîmsl mi drentsrile nsterilor neutrale, dar msrtsrisesk de faljs simnatia mea „nentrs sn nonsl, a ksrsia istorie se konfsn-„ds ks a noastrs, mi kare geme ssbt assnri1 „rea streins. „Franga a arstat sra sa în kontra anaf-„xiei. Ea a voit ss’mi dea o nstere destul „de tare snre a redsne la nenstings instigs-„torii de desordin mi oamenii inkorigibili a-„nestor vekî nartide, ne’i vedem nekontenit în „uneltiri ks ineminiî norntri. Dar nentrs a-„neasta n’a abdikat rolsl seg de nivilisator, „aliagii seî naturali as fost tot d’asna anei „karii voesk îmbsnstsgirea omenirei, mi da-„ka ea trage sabia, n’o fane ka ss domine, „ni ka ss libereze. „H,inta anestsi resbel este dar a reda I-„talia la dînsa înssmi, mi ns a o fane ss’mî „skimbe stsnînsl, iar noi vom avea la xota-„rele noastre sn nonsl amik, kare ne va fi „dator neatîrnarea sa. „Noi ns mergem în Italia snre a fomen-;Jta desordinsl, nini snre a klstina nsterea „sfsntslsi nsrinte ne kare ’l am rearaezat ne „tronsl ses, dar snre a’l sksua fie anea nre-„sisne streins, kare anass toats Ileninssla, „sure a kontribsi ss se amaze akolo ordinsl „ne satisfakgia intereselor legitime. $ „Mergem în sfîrmit n’anest nsmînt klasik, „sti-slsnit nrin âtstea învingeri, ka ss regs-„sim srmele nsringilor nomtri. Faks nersl „ss fim demni de dînmii. A „In ksrsnd ms voig nsne în kansl arămiei. Las în Franga Imnsrsteasa mi fisl „meg. Seksndats de esnerienga mi de lsmi-^nele nelsi dsne srms frate al îmnsratslsi, „ea va mti a se arsta la înslgimea misiune! „sale. Ii înkredingez bsrbsgiei armiei kare „remsne în Franga snre a vegia assnra xo-„tarelor noastre, mi snre a nrotegea vatra na- A „triei. Ii înkredingez natriotismslsi gsardiei „nâgionale.. Ii înkrediligez în sfîrînit nonsls-„lsî întreg kare’i va înkongisra de anea is-„bire, d’anest devotament, desnre kare nriimek „în toate zilele atstea msrtsrisiri. ^ „ Ksragis dar mi- sniişej Dara noastrs va ei - 228__ . ____________________________________ dovedi -Bnks o date lsmei ks n’a degenerat. ^TTrovidenga va bine-ksvînta silingele noastre ; ksni suita este în okii IbÎ Damneze» kassa, kare se reazsms ne drentate, ne omenire, ne aniorsl natriel mi ne indenendings!“ last~t 15 Anrilie. Aiutentagiî fragi ostamî Msntenî sosiri în mijloksl noştri. Astizi ne la 10 '/„ oare eh batalion din regimentsl al 3-lea de neste MilkovS deskileki la Sokola. Ostamii Romini fsri întîmninagi de kler, de stsdengii seminariel mi de nonorsl din îmnrejsrime, ks bsketBrî, ks ksnsni de flori mi ks mii de b-rirl: si trsiasks Snirea! Si trieaski steagul nagional ; Si trieaski fragil ostauii Msn-teni! Ksm ajsnse oastea se înmiii ne tenma-nsl de lîngi seminarie, snde venerabilslB Ili-rintele NeofitS Skribang, nins snS disksrsS kildsros, desnre kassa nea mare a nagieî, de-snre <5nire. D. Kogarida Komandantsl batali-oiibIbî resnsnsi nrin o kBVintare bine siragi-ti, nrovokind noi isbBkniri de Briri. Din vre o neîngelegere, se vede, assnra oarei, sosirei oasnegilor, trsnele din oramS în-tirziari de a veni între întîmninare. Abea ne la 12 oare ele se vizsri viind; Binitorii mergeaS înainte, anoi venea IUefBl Oaste! mi anoi kilirimea. Ostamii de neste 'MilkovS A. îi amtentaS înnjiragi ne moşea. Intîmninsn-dsse îmbele trene se salstari mi mefii seîm-brigomari. D. MilineskB treks anoi toati oastea în revizie. Atsnnî orimenii înnensri a veni din ne în ne se adsnaS mai mslt. Toati moseasa din oram nini la Sokola, era tiksiti de oameni mi de trissri; nonorel ne josS, nerib-ditor, se silea a întrene mslgimea triSBrilorS nline de netigenî de toate klasele mi de dame înkirkate ks bskete de flori. - Dsni trenerea în revizie, oastea întreni-ti mearsi întovirimiti de neksrmate Briri mi se amezi în livedele seminariei, Bnde înne-hb o sneni minsnate mi dBioasi. Soldagii n’a-nskari bine a densne nsmnile mi de o daţi se arenkari Bnii în bragele altora: într’snS minstS amestekBl» între dinmii se tikB ge-neralS; ei se siretaS, se înbrigomaS, se strîn-geaS nent la nent, kB BnS fokS, ks snS dorS jie sDBsu. Maşinile kintaS marinari mi doine nagionale, nonorelS aklama neînnetatS, însfor-jnitS, frigiea ne domnea, entBsiasmBl de kare eraS, kBnrinmî, aktori, snektatorî kB togii, nB se noate sirene! A Intre anestea se npegitea o masi ne ear-bi verde, snde naska, vinsl mi osie romii ns linseaS. Nb tirziS dsnre ne se amezari la masi, o nloaie renede, kare nirea ki vine a1 nsme si snele mi nea de ne srmi riraimigi a dsrerilor trekste, înnens se ksrgi ks absn-dingi; ea ns înnedeki, înse, între nimik ne meseni: ei îmi srmari nrinzsl, bind, mi în-kinind la cnire! la frigie! mi nioknindu în-nresni îmi zineaS: „Xristos asînvieat"! Ilri-vit orii anestorS snene nsteas resn8ndeL„ Adevărat ki as învieats Rominiea!a între o săli de ale seminariei era nre-gititg nrinzsl nentrs ofigerime. Akolo se ginsri mai mslte disksrsBrî a-ssnra nirksmstangei. D. D. general Milinesks, mi întiisl Ministre, vorbiri desnre disninlini Tiuogpafia Nau,ionaM ( DIMBO^A — 2 MAI& mi frigie. D. Ministre din lisntre zişi între altele, adresindssi kitre kornsl ofigeresk: Domnilor, noi ams fikst ne am ustst nentre suire, de la DV, atirni si o înterinî, si o komnletagi4'. înkimrile toastelorS aS fosta ne-nsmsrate. KolonelslS Gsrigi nels înteiS ofi-ger intrata la înfiinnarea miligiei Moldovei, în-kinind zişi: „Namaî moartea si ne desnar-ti“! Ks tonii renetari, nlini de entasiasig, toastai înkinat. îndati ne se isnrivi nrinzsl, întreninds-se, ofigerî, soldagî, nivill înninseri ks togii din nresni o xori mireagi, kare se eseksta în sanetal a trei maşini. Kordialitatea, frigiea mi entssiazmal kare domnea anesls danga na-gionalS, na se nota deskne. La 3 oare trsnele nsrneasiri snre oramS mi ajangsnd la Ilalat, aa defilat în sanetal mar-malai neremonial. M. S. Doamna asista în tim-nalS anesta în balkonal narnit al jadeksto-riiior. Noi însogindane la bsksriea generali, sa-Istim de bana venire ne fragii noştri ostami mBnteni: Steagarile Ibî Ştefan mi a lai Mixai de astizi înainte de a nararea suite într’ana steaga, steagsl snirei nagionale, fie de a nararea glorios!" Steaoa Dsnsret. LA ROMÂNIA-UNITÂ. „Prepară-te de resbellu ca să flî sigură de pace.* Ka snerauga fericirii, ka lamina, ka ^rentate, Ka mi visală de nlivere, ka divina libertate, Estîframoasi Românie! Eşti framoasi mi est! acani, Merigî â nartâ ne frantea-gi a eroilor 8 kanani. Emti bogaţi, ’mbelmiagati, ai ană kîmnS desfititoră Danabială ne te ’nkongioari îgî e skats anmritoră; Al Karnaniî kS a lorăjfrante, a! femei mi bane mame, Kare la ori-ae okkasii voră illastra ala ti» nsme; Ai konii nlini de virtate ne te stimS mi te isbeskS, Karii nentrs k ta viagi tot’dasna se SKertfesks; Florile nele frsmoase astizi kresks ne sînsls tis Soarele ve te lamini este singars Damneze»-Ai koroana de mirire â lai Mirnea mi Illtefan» Ile stindarda’rjî este Zimbra mi Valtaral lai Traian-De mi ka toate aiestea, Rommiea mea framoasi, Se ziremte kite odati nîntre negara nea deasi, Kit5 o ambi de tridare, kitâ ană nSors de tiranie Ka ană snină, o mlimidi ling’ o albi iasomie, O! dar anţela ’iji kastode este fială tia nellă mare Kare lanti mi iar lanti nentr’ a sa regenerare. ’ Kare vrea din lamă â taie visală siS de fericire, Kare vrea si nlante ’n tine arborele de mirire. Nimeni si na mai stnbati kîmnală tia înkmtitorg, Nimeni si na mai renaski sînală siă nlină de amors. Nimeni si na mai insalte fiii tii nei mai iabiuî Nimeni si na mai urofane ne eroi’ni strillaniui. Ilentra asti dragi narn trebai branală birbiuieî Trebai inimi generoase, trebai arma vitejiei! blinţie Snada ta la koansi o framoasi Ronnnie Eli mai fi si se aazi vekea vorbi Vitejie. Vorbi ne de malte veakarî la Rimini n’a mai sanat ble tiranii ’n nemssare aă strivit’ m’o aă kilkat»! Te 'narmeazi dragi rjarri, mi ridiki’gî frantea ’n sass Te înalgi ne Karnajgiî mi nriivemte snre aunasă. Vezi ană năoră kam se ridiki, vezi kam nerală se ’negremte. Vezi kam soarele disnare, sabt ană nrafă ne se ivemte? Aazi vînt8lă kam nsani? aazivalală kam mayemte IDidin fie-kare nloaie ne’înnetată ellă si miremte? Aazi sanetală kam sâni ? aazi trisnetală. kam niki mi totă ne e tiranii ellă o snalberi mi s’ostriki?. Vezi kam fîlfîe ne Alniî ană stindadă trikolor, mare Hli ne kare sînt skrise: Libertate mi salvare? Vezi valkanală kam se amfli mi aranki lava sa? Vezi ană nonolă mai annroane ne se aiti ’n faga ta? Aazi fransa kam resani ?... Este kmtală de ’nviere *de deuiteanti ne nonoare karii zakă azi în d8rere. Vai! kită timnă mita zikat ai sabt desnonî missbt tirani, Dar’ azi namai smtă valtarii kari se roagi ne titan Hinţrâ snada ta la koansi o framoasi Rommie TTTi mai fi si se aazi vekea vorbi Vitejie! K’ai koroana de mirire â lai Mir-ie a mi mtefană Ile stindarda’gi este Zimbrală mi Valtarală lai Traian»! I. C. Fundescu. ÎNŞTIINŢARE. KonsslatBl Greqesk Ellin s’a mstat în kasele D. Marini din maxalaoa Vei-gBlsi ssbt No. 6. de sBbskrierile la îmnrBmBtarea nagionale de 8 milioane fBkstt nînfc la 25—28 Anrilie. Data. LBna. Zio a. Ssmmele. Lei. nar. Sama îmnremBtBrilor nîns la 24 Anyilie. 122,170 OFRANDE. t Anrilie. 27 D-nsl Kolonel Dim. Kostafors. 1,000 — — Ktnitan GG. Ioan Mans. 500 - ÎMPRUMUTĂRI fără dobândă. 25 D-nsl George Kostafors. 3,000 27 — Alesandre Filiti. 1,000 — — Grigorie Aleksandresks (noetsl). 1,500 28 — Grigorie Filiti. 1,500 — — Aleksandre Antouesks. 500 * — — - Nik. I. Roate. 500 v ÎMPRUMUTĂRI CU dobindă. 25 m D-nsl Esgenie IlredeskB. 1,000 27 — Dim. Kostafors. 10,000 28 — Manoil Angelesks. 1,000 143,670 & Xan5 Germani' No‘27