Aceastx foaie ese de do-r, or! ne sxntxmînx >|ii‘jjk8|»ea ini Sîm-n-Bla- Ilregsl abonamentK-Isi nentrs sn an» 24 $f. Ilentrs '/a „ 12 „ Trei lsni. . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nlxti ks 30 n. «✓ SAMBATA 25 Ai’KILIfc.. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ4 Abonagia se foiela librxria Chist. loanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî aî Admini.-tracii oii la koresnondengii librărie. Ori ce abonament trebsie nlxtit îndată ks ssbskrierea. '*■ '• * Kedactoru responsabilii DIMITRIE BOLINTINEĂNTI. PRINCIPATELE-UNITE. Bucureşti 25 Aprilie. Ssmele virsate la ministersl finangelor ssb titls de îmnrsmst sînt înks de nsgint în-semnstale. Noi kredeam kt abia dekretsl domnslsî desnre acest înnrsmst se va nsbli-ka, kt abia anele dslcl mi ssblime ksvinte de natrie vor rsssna ne malsl Dsn'Breî, dsne doi sekoll de k^dere mi de ssfering'B nagio-nalt, mi nartea de romani ne se bsksrs de toate binefacerile natriel, va alerga st înttm-nine trebsingele sale. Vorbele de natrie, de generozitate, de sakrifice r&ssnt de rnslgî ani ne mslte bsze în aceasfs gart. Inst nentrs noi, ns am lsat nici odatt în serios anele vorbe ksci avem drent masimt kt vorba mi fanta sînt dos. Din nefericire debstsl ace-lsl natriotisra ssblim, ks okazia ce ni se de-te nrin dekretsl Domnesk a’l traduce în fan-tt, ns a fskst înkt st ştergem aceasta tristt masimt, Vtzsrtm liste ks nsmele înnrsms-tstorilor. Ilsgine nsme, nsgint ssmt, nentrs vorbe atst de late! Snde sînt togi acel natriogi înfokagl de eri, ale ktror vorbe te ftceag st krezî kt la întsia okazie, avere, vians, ssnge le vor da ns fericire nentrs na-tria lor? Okazia a sosit, ffli ks toate kt ns este \ orbt de sakrificiS nici de avere, nici de viagt, nici de sînge, ci nsmai d’o ssmt de bani ks iimrsmstare mi ks zece la sstt, eroii natriotismslsî ns se aratt înkt. Me agi devenit, voi kare eri înkt dsne tribsns Itsagi st kazt aceste vorbe frsmoase: „Aceasta kla-st nobilt ne kare o xsligî, as vtrsat în tre-kst stngele ei nentrs drentsrile mi libertt-gile natiieî în kontra streinilor; tot aceastt klast va sci st sakrifice avere, viagt mi stn-ge în viitor. “ Okazia sosesce snde este a-ceastt klast nobilt, st vie st dovedeaskt vorba ks fanla? Dar, o renettm, ns este vor-bt de a sakrifika avere mi viagt, ci a în-nrsmsta ks zece la sstt, mi ks toate acestea klasa nobilt ns se vede înkt: ns o vedem ne listt. Asemenea întrebare nstem face în genere mi celor alte klase kare asnirt st înntr-ttmeaskt onorile mi drentsrile ks cea dintîis, în nsmele celsî mai stnţ din toate nrincinele în nsmele simtimentslsi de libertate mi de na-gionalitate. DJi voi ntstorî al bisericei altt datt antrttorl ai nagionalittgeî, ai drentsrilor, ai liberttgilor, nrin religie, ce facegl. ktnd este vorba a vt înnlini misiea voastrt V ksgetata-gî oare kt a trekst timnsl drentsrilor ftrt datorii ? ksgetata-gi oare kt misia voastrt ns este a fi kemagi la o datorie; ci a kema ne cej algi în ksalitatea voastrt de kondskttori sni-ritsali? mi a le da esemnlsl? In adevtr seim kt kanoanele bisericei vt onresk a înnrsms- ta ks kamttt; dar seim iart kt nici o lege, nici religioast, nici moralt, ns vt onreste a îunrsmsta ftrt kamttt. Seim asemenea, kt, i nsmai st voigi a înnrsmsta ftrt dobtnzi, mi statsl va nriimi ks mslnsmire. în sksrt voi togi kare din frageda ko-niltrie vt xrtnigi ks lăutele acestii gtrî în timnsrl de renaos mi de ssferinge ftrt kon-tenire mi ftrt nici o rekomnenst, este tim-nsl st venigî în ajstorsl gtrei, daka ns din-tr’sn simtiment generos, cel nsgin din intere-ssl de a avea mijloksl a vt mai bsksra de binefacerile ei, mi ns Itsagi st treakt zioa( de asttzl, mtne va fi noate tarziS. Ns este îndoialt kt dsne noile instits-gil sogiale ale gtrei cei bogagi ktstigt mal mslt de ktt cei straci. Ilronrietarii sînt kemagi attt snre a lsa în mtnile lor destinşi natriel ktt mi a nriimi ksnsna onoarelor; a-ceastt fint mi kontrazikttoare martt, nrokla-mt desfiingarea nrivilegisrilor de nascere mi tot de odatt înfiingeazt nrivilegisri de avere. Dar nagi« romtnt nriimi aceastt not disnozigie, nentrs ksvîntsl, kt nrivilegisrile astt datt. înbrtgima cel nsgin mai mslts nar-te de oameni. Debsisl noilor nriviligiagi ns fs destsl de fericita mi nrin rozsltatsl alegerilor trekste, ltst oare ksm ne oameni st kreazt kt mtna noilor nriviligiagi ka mi a celor veki ns vanstea st gie nsterea din noS înkredingatt. în kestia de fagt dar nro-nrietariî vor da asemenea o not dovadt kt ns sînt la întlgimea nozigieî lor, mi kt iart nonolsl ce ns are drentsri, va veni st înnli— neaskt datoria nronrietarilor ? Va veni st dea esemnlsl de natriotism, mi de inimt? în a-devtr, la asfel de înttmnlare, ar fi trist nentrs avsgii gtrei, ar fi geneios nentrs nonol. Hli aceste skimbtri de roit, în datorii ar fi de natsrt ntnt în sftrmit st skimbe mi rolele în drentsri. A Inst nimik ns ar fi mal trist, nici mai desnregsit în nosteritate, de ktt aceastt ge-neragie de asttzl kare nstînd, a face binele gtrei, ns a voit a’l face. Iltna eri ne nltngeam kt alessl de la 24 Genarie ns este la întlgimea nozigieî sale, ktcl ns nsne la încerkare natriotismsl no-strs. Asttzl kansl Statslsl kiamt ne romtni la datoriile lor. Daka ns vom îtsnsnde, ce vom avea a mai zice mtne? Istoria va zice ks litere de dolis kt nagia a linsit Domnslsl! Sînt mslgi kare, Isînd de nretest mijloacele de eseksgie ale nroiektslsi, vor fi kontra. Algii kare ar fi nreferat st se fakt înnrs-mstsl afart din gart; algii st se fakt nrin imnozigie. Vom rtsnsude la aceste dot alte mijloace. Innrsmstsl afart din gart cine scie daka ns s’a încerkat mi ns s’a gtsit imnosi-bil? în starea de asttzi kanitalsrile streine sînt ks nreferingt nsse în disnozigiea stats- rilor di Estona kare se afiş nevoite a se înnrsmsta mi a arma ele înmile. Aceastt tre-bsingt rtrind kanitalsl, srkt dobînzile. Ile srmt, anevoie se noate gtsi kanitalsri de în-nrsmstat în Esrona, ftrt st se ceart kezt-mii morale mi materiale: morale sigsranga ce ar da sn stat ssb ranortsl kondigiilor sale nolitice; materialt, sigsranga nosesii acelor obiekte naşe în gagiS. Am nstea satisface aceste nretengiî ? Ktt desnre înnrsmstsl im-nss, este vissl retrograzilor anti-nagionali: asemenea imnozigie ar da nascere la mslgime de msrmsri, de nemslgsmiri, mi acest rezsl-tat ar servi de minsne toate intrigile mi ka-lomniile ce dosnesk în smbrt agengii narti-delor nolitice lovite la 24 Genarie. Mijloksl cel mal nriincios ni se nare dar cel ce s’a adontat deja. El este tot de oda-tt mi mtssra natriotismslsî nostrs, ne ktnd este mi esnresia voingei nagionale; daka ro-mtnil trebse sas ns st arate kt trtiesk înkt, sînt demni de sn fiitor mai ferice, mi kt voiesk st anere, la trebsingt, mormintele nt-ringilor lor, saS sînt morgi, nedemni de a fi o nagie, mi nrenaragi a nriimi ne streini ks ksnsni de flori în rsminoasa kondigie a no-nolilor sklavi mi lami. A înnrsmsta Statsl este, dsnt noi, q ke-stie de viagt mi de onoare nagionalt. *~* ’ TriffifiT-r Înarmare generală. Vox populi, vox Deh Vineri, la 17 korent, am nlekat din Ilitemtî, trekxnd ne ssbt arksrl de triumf», mi nrin alleisri de stindarde mi de arbori înverzigi mi înflorijjl: ka-nitala Argemulsi amtenta ks bsksrie mi imnaciengx ne Domnitorul lIringiuatelor-Snite, ne allessl ambelor JJxrii. IUtirea venirii salle însx nrece-dasse ks kxteva zille sosirea sa: astfel kt astori-ttgile lokale avssesen, timns a se nrenaraîntrs toate. Iosif II mi Frederik II, ktnd visitaS Austria mi Ilrsssia, ktlhtoriaS strevestigî^ nrin statsrile lor-mi, ssrnrinzxnd ne togi nenregxtigi, se nsts înkre-dinga^singsri mi singsr desnre toate. Intre Ilitemtî mi Gxerntî întxlnii-xm grsne de g-srani renarxnd drsmsl ne snde avea st treakx Do-mnitorsl: kici zillele trekste nloasse mereg; astfel kx ne la snele loksrî era tina nînx la genskie. Ne onrirxm în dreutsl sneî grsne de sxtenl, kari se nevoia», ssbt eseksgia dorobangslsi, a imnroBisa, în kxteva ore, o moşea de o lungime de kxteva zecim--de stingi ni; deci eatx metoda acestor nsoi kondsk-torî de moselle**: neste sn noroi» mare mi moalle se amternea sn». nxmxnts galbeng mi kleioss- mi neste acesta, nietre strînse dsne kxmn», din Lari cea mal mi kt era ka de o sstx de dramsri: astfel kx cea mai smoarx trxssrB s’ar fi nomolit de sigsr în acea moşea, demni de inginersl ei. Ami fi dorit ka sx treakx domnitorsl în mins-tsl acella neste acea uiosea, snre a se înkredinga * Ksm am zice, Tinlitt ** Daka gsvernele trekBte ar fi stxreit in facerea uioselelor, nsi erea sx fie astxzl fitranii nevoiuî a face beiliksri, lskr5r onrite de konvenjjisnea ei. Redak. 1 www.dacoromanica.ro ”■ J 218 _ - .----I------------- sino-Kr de neiessitatea imnerioasi a înfiingirii iu<-selelor în Rsminia. a kirora linşi, stubileazi. atit de msH kommenul ini killitoria în fiara noastri. ___ tje vi se nlitemte, kremtinilor, nentrs msn-ka aieasta? întrebaiS ne ună siteană. — Anoî,... tot nlata a vekie! îmi risnunse a- ,esta ks aminisne. ___ Kare nlati? întrebai* ksrios. __. TJi beiliksl. . _ qe fel? Beiliksl ns s’a desfiingat? ________ O fi; dar nrin alte nirgî. Banii neutru dramuri tot se strîngă, iiii drumuri tot nu avem. Azi înst lukrim de voe bani, fiind-ki o si treaki Bo-du al tiosh-s. Dar o-st viie azi Vodi, Domnule? ___ Ama se ziie. Dar de ie. __ gfc’l vedem mi noi ne Yodi al-Nostru, si’î «snunem mi noi nissl nostru. __ Kare nisă? ___ Multe, dar unul e mai mare. Dorobangul îlls sili st kontinuie lskrsl; mi eu îmi urmai* killitoria, kufundat ne gindsrî. Seara, la 7 ore, eram la Gieiuti. unde ne mi onririm în noantea aieea. Aii eraă adunagi înşine de oameni, veniţii de nrin satele veline ka st vazt trecerea Domnitorului, ktnd o Mtafeti anung-f. la 12 ore kt Vodt a amînat ktllttoria sa. ___ Dar de ne o fi rtmas Vodt din ktllttoria asta? întrebi oare line ne veninul siă. — A noi se vede kt s’a tmmkat treaba- rts- nunse anesta. — Kare treabt? întrebai* ksrios. __ Mi treaba ku Neamuu, îmi ri,snunse aiella. ___ L)ar ne neartt a avut Vodt ks Neamuul ? " llli ne are a faie ktllttoria lui Vodt nrin ga-î-t ku learta Neamgului mi a Frangesulsi din Italia? __ Dumneata nrea mt deskomî mult. ___ St vt snuiă eu, zisişe unu iKunne negsiţt- tor ne sosia de la Bskuremtî. Ktnd am ulekat azi din Bskuremtî, se vorbea nrin niaijt kt frangsssl a deskis rtsboiu ks Neamgul; mi kt Vodt a no-runsit st se strîngt la llloemtî toatt milijiia mi do-robangii de ai*ii mi din Moldova: mi togi Ruminii, de la mare iitnt la înikS, »t îmnrumste Vistieria ku 8 milioane de lei, ku dobtndt uravilnikt mi ku so-rok de trei ani. Eatt de ne a rtmas V odt d n kil-lttorie. Aks este vremea de lukrare. — Vezi, asta mai vine la sokotealt. ■ — Dar ne st fakt Vodt ku atînea bani? — St fakt omtirc multt, observi neguţătorul din Bskuremtî. — llli ks uine st ne batem? întrebi» un a-rendaui*. — Noi nu ne batem ks nimeni; dar de ’i o mai veni gustă Neamgulsi ori Turkului st mai viie în nari, st’i onriiu la granigi: kt ne-am stturat de ltksste streine. — Dar stntem noi în stare st ne lunttm ku dot îmntitnii. Dar Strbii ksm as fostă în stare st onreaskt ne Nemţii, aksm kigi va ani, st ns intre în nara lor ? . —' Strbii sunt Bitezi, mi toijî au arme observi unu neguţător sîrbu, umflîndsse în nene. . — Anoi d’a'ieea mi Vodt adsnt bani, st ksm- nere nunul ka st anneze ne togi Rumtniî. — Lltnt st se strîngt bani mi st se ksmne-re numii, a venit mi nevoea neste noi. — Kam tîrziu, «ie e drent. Am nerdst trei luni de surda! Dar tot ruaî e vreme... — IU’anoî, ks o mtnt de soldau,? st ţiii-tu dot îmnirigiî? Hl’anoi, tunuri ns avem; mi firi tunuri ie faiî? — Dar oare nsnini sînt toţii militarii, mi dorobanţii, mi greniierii kari uoartt azi arme? mi \ odt o st keme mi ne toni militarii kari au emit din miliiţie; nii snun kt ar fi zis lui Mageru st strîngt Ilanduri de neste OltS mi st keme ne togi fltktii de nrin sate; mi ks militari; ku volintiri, ks tot, tot se faie o oaste foarte mare. — llli în lokul dorobanţii lor line st. ntzeas-kt satele mi oramele ? — Mi eă, mi Dumneata, mi Dumnealui, mi Du mneaisi; noi togi tstia, nevoiamii, ka la 48, ktnd ku konstituua. Ul’anoi, ne ltngt banii kari s’ar strînge din gai-b, Vodt o st se îmnrumste mi la Frangesul ks alte ont milioane lei; lu’anpî. o st ia mi ktte unu klonotu dune la toate biseriiele, ka st toarne tunuri; st nuie mi ne ltkttsmi st fakt numii; mi o st mai addskt numii mi din alte utri, kt nu DIMBOVIUA 25 APRILIE. e vremea trekutir mi ktnd o fi la adekt, n’avem koase mi seksre, mi toroinane? Xel! mire! Numai Vodt St vr.ea, mi st vezi ie oaste avem noi, de se mirt mi draku! — Turks grozos Rsmtnu frikos, observt ks ironie uns arendam* grek*. — Dumneata Rsmtnă emti? îllă întrebi, ne-gugttorul din Bukuremtî ku tonă ameringitoru. — Ba ime grekos ano tin Ianina. — Anoî katt’gî dar de negogul Dsmitale, mi nu te amestika unde nu’gi ferbe oala; kt o striktm la leaft. Mie nu’ml e friki niii de lurkă, niii de Nearogă. — Niii de Muskal*? întrebt Greks. — Niii de Draku kiar. Mie ’mi e frikt numai de Dumnezeu. _ — St vezi, jsnîne, observi un* arendam rs-nitnă. E* sînt Rsmtnă, ns sînt Greks-Kagaon*; dar vezi dumneata. Ksrutnsl de azi numai e Rsmt-nsl de ktnd ks Mixai Viteazul. — llli de unde mtii Dumneata? — Anoî mai dtsntzi o ieati de vr’o Ifl xoui armagi a ktlkat un arendam* grekă în Jud. Dîmbo-viga; mi neste 150 stteni s’a* adunat ks tonoare mi ks lomege; mi xogiî, dsnt ie aă nrcdat.ne bietul arendam*, s’as retras ku lsriîntri annrinse mi clesktrktnd mere* la fokuri ne d’asuinii kanetelor sttenilor, kari se uitau la xogî ksm se retragă, firi a înditsni uiisl mikar a Ie sta îmnrotivi; dar kind or mirosi ei urafsl de numki! bmule togi krtngurile; kt ama e Rummul, frikos*. O fi fost kind o ti lost, dar azi... — Si’gi snsis es, jsnîne de ie 100 siteni n’au nrius 113 xogî? Ilentru ki arondauiul grekă jumulea ue bietul siteans; mi siteanul nu era nebun* a ’mi renune viaga nentrs uns streină, l.are ia not nici duni o oae. Kind o veni înst treaba a’mi a-nira Ruminaraul girimoara lui, mi o vedea în frunte ne Vodt mi ue ai noiutrii, atunii moare ka unu viteaz*, nentrs konii lui mi nentrs gara lui. Eu am vtzut la 48 ie e gtransl, ktnd are kredingt în Rs-minii kari i vorbesk* limba lui mi kari şe nun* în fruntea lui. Kolo, la kotroieni, de nu eram noi Bs-kuremtenii st’i onrim, — ktii ama ne norsmisse Guvernul nostru — nu era st se înkaerre Tsriii ks siteniî? mi strigau îmnrotiva Guvernului, ki’i a ad-dus ks miinele goale si’i iniiellireiiski Turks ka ne uimte muieri. Xei! mire! ie ai m’ai faie ks, Rs-mtnsl, ktnd ai iuti kum st’l nintî! Mie ns’mi e teami de Rsmtnă; kt Rsmtnu e tot alia, ku toate nevoile ie au dat neste dtnssl; mie ’mi e isdt kt umbltm nrea moalle, mi o st ne anu ie vrtjmamsl dela smt nenregttigî; mi atunii rittiirea lea din urmi e mai rea dektt lea d’mtti*. Am nerdst, uite, trei lunîftnst faiemnimik. Ul’anoi, nu vtză eu ne lîn-gt Vodt d’tia d’ai Nostpii, în kari avem noi kre-oiugt; Dar bună e Dsmnezeă! Vodt e al Noslps, mi stngele ant nu se faie. — Dar de unde mtii dumneata toate aiestea? îutrebaiă ne Degugttorsl Buksremteană. — Tot dela unul d’ai Nostpii, kare e veiin ku mine în maxalaoa Dsdesks. Ells îmi snune multe d'astea; mi eu le snuiă la iei ka mine, kari ns intim karte. ILLi ’mî am addus a minte de aicste .ksvinte ale unui Frangesă, kare ’mi ziiea la 27 lanuaris: Ilonorsl rsmtnă este unu nouoru unikă în felul stă! He’i linsemte este numai kanS Ener-giiîS. Din nenoroiire, niii un guvern* indigenă nu l’a îngelles înkt; numai Msskalul l’a îngelles; mi de aieea l a stnat ne ssbt asksns ntnt la 1831 mi de lagt ntnt la 1856. Guvernul dela 48 n’a mtiut st nrofite de entssiasmul lui, niii de aiea o-kasiune favorabilt. Vom vedea daka Gi vernul de azi va îngelege înalta sa misiune mi nonorul ie gsver-nt. Sn guvernă nagională ns se adreseazt niii o-datt, în krisele lelle mari, dektt la nonol*, singurul kare ’l îngelege mi ’l uoate susgine. De aieea Nanoleon III e mare, mi a ftkut fante mari, res-rnind în toate întrenrinderile sale kiar Ia 2 Dekem-vrie 1852. Domnul Kuza e ntskut sub zodia lui Nanoleon; aveava oare kuraipsl mi inima aiestuia de leu? IUtivaoarea nrofita de lirkonstange ka lea -dela 14 Ianuarie? Viitorul va rtsnunde la aieasta. Observă numai kt togi nonulii de vigt latint sunt fii eutssiasmsluî; mi nrin urmare, btrbagiî iei Mari ie as kînnsit aiemtî nonuli nredestinagi as nrofitat la tiimisl favorabilă de entssiaşmsl nonolilor lor, ka st serve ambigisnea lor, livibsagia sas Ilatria. Daka j Domnul Kuza va mti st nrofite de Entusiasmul Ru- mtnilor dela 24 Ianuarie, într’o sinttmtnt uoate umnlea kş br.nl lizile \ isteriei, mia aduna sub stea guri o şuti de mii de Rumtni, înfliktrani nenb-s nirarea Ruminiei. Akum e momentul ielă mai nrj iniosă a se ridika Rsmtnia în kulmea miririi sale — Dar oare ar fi nolitiks, odservaiS, a nre luda astfel Domnul nringinatelor Snite, în kondi-giile în kare si afli azi Moldo-Romtnia? — O Nagie, Domnule, mi mal ales o nanie ka a Dv. nu nolitiseazi, ii nau,ionaliseazs, ka si zj|-astfel. Daka îndoita alegere este uns fantă îmnli-nită, anoî Domnul efektseze Unirea în toatt întinderea ei, ntnt nu se deskide konferingele, unind ka-merile mi ministerul, kemtnd subt arme ue Rumtnî mi nsind imuosigii asuma averilor bocremti mi kt-lsgtremtî ;* el* are nevoe de unitatea Gseernslsî mi de înkrederea nsblikt nentrs sssginerea votului dela 24 Ianuarie. în nosigia în kare se .aflt azi Euroria, nuterile Garante sunt nevoite a sankgi-oua totul, ka fantă îmnlinit*; mi mai ales kt aveai ne Franga mi ue Nanoleon ku Dunmeavoastit, mi ne Italia sssginutt de IJiemont, kare va da de torsă kabinetelor, mi mai ales Austriei mi. Tsriieix Niii odatt okasisnc favorabilt nu au avut Rumtnii snre a se afirma ka Nagie înaintea lumii. Ori aksm, sau niii odatt. Azi o zi ureguemte un ană. — lnst nu uita kt suntem snă .uouolă înkt în tamt, mi ne iitisesks ae toate; mai alesă kam bmi în toate ramsrele Administrauiei/ — Nu vt trebueskă ifentrs azi dektt miniştrii buni mi kani buni de orntire. Ile nringil iei Mari i faku miniştrii iei Mari. Dsmneavoastrt n’avegi nevoe de miniştrii ka Meiena mi ka Kolbert; ii de rumâni kari ss se bskare de înkrederea nauieî m kari ns uot fi algii dektt aieia ie ar servii adevt-ratele interese ale Rumtnieî ks kauaiitate ks energie, ks konmtiingt mi ks devotamentă. Ks aie-mtia numai Domnul Kuza uoate konsolida aktul ielă mare dela 24 Ianuarie. Viitorul îmi va da dreuta-te. Kit nentrs kani de orntire, n’avegî dektt a vt adresa la Franga. Altfjl, vt dekonsideragî mi ner-degi într’o zi frsktul de. zeie ani; altfel, la uns rtsboiu esroneană ie e anroane, ori Rssia vt okunt ku konsimgimtntul Frangeî, ka ne o nagie fort via-gi mi onoare, ori Tsriia mi Asstria vt okunt ku drentul lelsi mai tare; mi, la kongressl kare se va faie în urina unui resbelă esroneană, veni fi li-nigî de nuterea limitrofi iea mai tare mi mai diba-ie, ka nekanabilî a vt kirmsi de sine, mi ka un* mira de diskordie în Orients. „Azi ns viză în Moldo-Romtnia dektt doi nartide: trekstsl mi viitorul-, trekstsl komnss de nri-vilegiagî; viitorul, komnss* de maioritatea nagiei. Tri-smfsl este al V.itorslsi; dar de mslte ori, kadavrul gal-vauisat faie minuni, kind e ajutat mi de inoliiunea sau de desbinarea ielor trismfotori. în iele trei zile ale alegerii lui Kuza s’a onerat în Moldo-Rumtnia’ revolsgia iea mai mare, iea mai frumoasi, lea mat komiiletiumki m analele istoriei, mi de kare însuuiî Frangesii urmeazt a fi gelomi, ks drent ksvtnt. „Dar ns e destul a ktntta un lskru; totul sti in a mti a 1 konserva mi a’l konsolida. Deii, vii ku vii, morgii ku morgii. Fusisnea între trekut mi viitors, este imnosibili, este absurdi, este fatali. Mine va înierka a o realisa, se va kti; mi gara va suferi. La krise mari, mijloaie mari. Luagi esem-uls dela Franga, surora mi nreientorsl vostru. Niii Moldo-Rumtnia ns s’a aflat într’o krist mal kritiki dektt azî, efekt al treierii dela moarte la viagi, deda sklavie la libertate, dela disnreg; mi uitare la admiragie mi stimi. Trekstsl, asemenea unui nau-vragită, se agagi de uoalele vestmîntului viitorului, mi ’l trage în abisul kare ameringt a’l îngigi. Tre-bse sfosgurî, trebse sakrifiiiurî, mi sforguii mari, sa-krifiiisri mari, snre a salva viitorul iniert mi timidă din geara trekutuluî desnerată mi suerimentatu. O renet trekutul ns e mort; trekstsl este amorgit, este în letargie ; kiar morgii auaru adesea între vii sub fonnt de strigoi, ssgind viaga lelor mai de a-nroane konsîngeni ai lor! Ilrivegere mi lukrare. Dumnezeul vostru vi nrotege; de simbatje Franuei ns vi îndoigi; dai- mîntsirea unui nonuls sti în mî-na sa. Vaî de aiele Nanii kari amteanti totul dela streină ! ele sunt destinate a neri din lesgins ! ele nort în sine germul neriiisnii lor! -----------»_____ - •. ... ,4 * Kredvm kt autorul 8* înmalt. _ *' —* Redahma, / 1 www.dacoromanica.ro DlMBOVIHA — 25 AHRILIE '• 219 AsfcI vorbi a>jelf. iraojiesS b) Mj. lan»arie; rai noligiea, Ia aneste, a -a\,at nsuini mfaedere, kB jn ksr» de trei l»nî aiiroane minte s'aS iumlinit. Fie a re-nara. tiranul nerdst. rai a a o ia*ie demni de treksl»! nostru. de misisnea noastra. de af'eknia, mirarea mi auitentarea Esronei. g, li. D. Arivexkn. ■ ’lpa i ■ ■ < .. CRONICA. Desnre armarea îndoitei okanagiî o ITie-montalal de armie FraanezB mi AastriakB na se snie înkB nimika nozitiv: se vede ItB ori ne korisiiondingB nolitikB mi nrivitoare la a-neastB kestie este ouritB la Viena. 5nii aa iBsnîndit, în kanitaln, malgime de navele faime kt vine mi naniB ka fermanarî în mai raslte kestiî; 2 kB armia frannezB ns ag na-tat tre'je la tiinug Alnii înkBikanî de nea mi a se ani ka Iliemontezii: 3 k'B anestl din ar-mt, într’o lovire aa fost reiraninmî, 3 k'B A-astrianiî, reamind în nel dintaia atak, ag ner-dat într’an al doilea, mi a 4 kare este nea mai bizara din toate, k'B doB mii de Aastrianî a fBkat robi zene mii de frangezi. Toate a-nestea sînt minnanî. Vom sni îhsb în karînd, nele armate, daka na nrin Aastria, nel nagin nrin Tarnia. Am nitit în gazeta PomBiial an artikol desnre o îmnrejarare întBinnlatB între D. Fe-rikidi mi Doligiea kanitaleî, anrono de eseka-giea ne s’ar li nas nelai dintBiS de noligie, ka SB-1 sileaskB a nriimi an ofiger moldovan în kaartir. Ori kare ar fi din aneste doB HBrgI nartea ne ar merita îmnatare de la leţtî, nri-nina, sab toate ranortarile ni se nare regre-tabilB. Misara laatB de gavern a se da în kartier ofinerii, este din anele mBsarî ne se not diskata foarte, Dela înnenatal ei, am fost de nBrere kontrarie dar am nBStrat tBnerea, UBnî na am voit sb ating o koardB atBt de delikatB. AneastB mBsarB rekianiB anii din timnii nei mai dareromi nentra nagîa Ro-raBnB: timnal okanagianelor; an alt inkonve-jiient are kB, în lok a se fane anei jBkaitori lor kanitaleî, nijie noate mi doresne sb dea adBnost în kasa sa fragilor noştri de arme din Moldova ale kBrof interese sînt ale noastre de astBzî înainte, s’a dat ordin sbî kaar-tieze ka imnozigie. Denî, imnozigiea, ne na narsede dintr’o lege, sab an gaBern konstita-giorial, este rBă nriimitB, kBni este fiikB bas tarda a konstitagieî. Destal sb se fakB imnozigie, sb afle oare kare kase, ne na gastă lakrarile de astBzî, ka «b naslt mi nsBliksl lsminats. K. D. Armesks. % de dedicată la Fraţii, mei de arme din Principatele Unite. Bravs resboiniks, mti msnteiie! Viteazs mare Moldovene! Xai! la xorB de fislneagi, De fr&gie, mi de vianB! Mslts a! nltbnss ostamg msntene! Mslts ai nksnsS mi! moldovene! ■DXt la nkbnss, rai la dsrere, Nsmai doina ro’sng'bere! nhtROVTDA — 25 ATTRILfE^ Bragele se trBndsvise! Armele se rsginise! Ks msrirea strEmomeask'B! Ks valoarea rom’Bneask'B! SitagI k'Bnteksl de kinsrl, Kare v’a sksrss de sssninsrl; Me d'B lakr’Bmî rai strebate, Ssfletele an’Bsate! IatB! 3teagsl de frEgie, Ftlfee, nlins de mândrie, Ilark’ ’I su resboiniks kare Sk’Bn’BndS nere rezbsnare! Toate; traisl vb învie, Kalea nea de vitejie; Ka ite k^rans frsmoasa floare, Ka ne ners trsmossl soare! GBtigi arme sb lsneaskBÎ GBtigI ‘lisdB dsram'Bneask’B! Gitigt brage de bstaie, K’as se’n vingB, k’as sb taie! ini vb dagl otBrîri sfinte, Dli’n simgire rai’n ksvinte: „Sb skBnBraS de ssb sklavie, ,.ToatB ’ntreaga Românie!“ IatB! vb nriveste-o lsme! IzbBnzile’I aratagl: Kbhî sîntegi romBnl de nsme, nii voi stigl sb trismfagi! Brav» resboiniks mBl msntene! Viteazs mare moldovene! Xai! la xorB de dslneagB De frBgie de viagBÎ Căpitan E. Cobălescu. de ssbskrierile la îmnremstarea nagionalB de 8 milioane fBkstB nînB la 24 Anrilie korent, Data. Ssmmele. i Lsîia. j ZioaJ OFRANDE. Anrilie. 18 D-nsl Xaralarabie BrBiloiS. 1,000 — Ioan Ilrijbeans. 1 ţ u u 0 24 — Iletrs JorjeauS. 150 împrumutări fără dobândă. 18 D-nsl Marin Sergiesks Nagionalsl. 1,000 — Man. Laxovari. 5,000 22 — Maks. Drok. 300 — Doktor Baram. 600 — Skarlat Folkoians. 3,000 — Nik. Laxovari. 2,000 ÎMPRUMUTĂRI cu dobindă. 18 D-nsl Ioan Kantakozino. 8,000 — Nik. Krenslesks. 3,000 — Kons. A. Kregslesks. 6,300 — Kons. Steriade. 6,300 — Ioan Konnislesks. 3,200 — Kons. Iliesks. 500 | — ţleneral Barbs VlBdoians. 3,100 — Grig. Filinesks. 500 20 — Nikolae RakovigB. 1,000 — Ioan K. Iletresks. 500 D-ei Maika Enistimia Greneanka. 31,500 21 D-nsl Skarlat Kregslesks. 10,000 — Ştefan Bsrki. 8,000 — Ales. OrBsks. 1,500 D-ei Margioala Rîmnineanka. 500 D-nsl Nik. FsrkB. 500 — Kons. Kantakozino. 5,000 24 — Abraams Georgis 8,000 — GG. X. Angelg. 10,000 — Vinterxalter. 500 i oo 17n 122,170 KBgî-va KBinî dela o stBnB As uinst, aksra o lsnB, între dînraii kongress mare, Ka sb noarte fie-kare KBte o sgardB la gBts: Ka sns semns de ninste mare Ksm rai de konsiderare; Iar ne sgardB sb se skrie ESatriotism& mi frblţie, Hli... sn Vsltsrs omorît. Atsnni ne! mai bravi din kBini A8 r&snsns Bstor nBgînî: „IIoartB sgarda ks mBndrie Togi nei nBsksgi în sklavie; lari. ns nirnte tribsni Kari se kreds ksstozi bsDi. însemnele de onnoare Ns SBnt sgarde, ns ssnt fearre; E kredinga, vitezia, mi drentatea rai frBgia KBtre tsrmele de oî!“ A InsB kBinii vanitorai, Re eras mai nsmeromî, Atîrnar& fie-kaie De gBts kBte-o sgardB mare Ka klonotele la boi. Oile i flserarB, Lsnii i ridikslarB, Bravii kBini i xsidsirB, Robanil i nomBgiri, Ka ne nimte fanfaroni, ffli desnogi, ksm rai noltronl. Morala. Sklavsl trage tot la fearre, Ka mi bosl la ’njsgare; Iar oamenii neatîrnagî, La resnektsl nellor-l-algî. k. d. Ariqesks. Ţinogpafia haniona.u a jmi Iosif Pomanoe mi Komn.—Strada Nemgeaski, Xans Germani. No. 27. www.dacoromanica.ro