axul I. — 1859 A? 53: Juoî 9 Aprilie. / Aieasti foaie ese de doi opi nesinti-mîni SiiDB’bta mi Jlicpkspea Ilpeusa asona-mentsasi nentps tpel iisni tinqi sfangixl. O foaie singspi 20 napa.ie. Aeonania se fane în Bskspemtî, .ia Xi-Bpipia i»I Christ. Ioaninn et C* Ro-manov. în distpikt* ia kopesnonden. sil. Op ne anonament tpe-Bse nutit îndatx ks ssEskpiepea. Ui Foia politica şi litterarâ. ^ Hedactoru responsabilii DBIITKIE BOLINTINEANU. Bucureşti 9 Aprilie. Eatt kt întrtm mi în era nea nost. înainte de a fane anest nas, mslte temeri esistag între oameni, aneastt not ert; ssb forma snsî monstrs xidsos, venea mi se ameza ne timnsl somnslsi ne nen-tsrile oamenilor vekl, artttndsle în diversele îndoitsrl a le fiitorslsî, IJara ktzstt în anarxie, libertatea tinarslsî rtstsrntnd ordinea; Ilsterea în mina demagogilor; aris-tokragia, desmosteniti de nrivilegisrî, rtttnind ne strade; nronrietatea îmntrgitt. Asttzî înkt se mal a’fl’ş oameni kare sînt nrada anfestsî komemar! înst, am dori st ne snsnegî, Domnilor oameni vekl, nentrs ne vt temegl mî nentrs ne vt nltngegl înkt ? Uara ns este în anarxie. Din kontra, neste tot, domneşte linişte. NinI o ksgetare de ninl sn fel de lin-st, ninl o taBtrt amezatt ninl în kalea eniminilor din a-fart ninl în kalea eniminilor din sntrs; ninl sn stindard ridikat, ninl o armi nrenarati st loveaskt, nimeni ns este rtnit, nimeni ns este mort; togi fiii gtrei sînt în Iltr rai vor fi. nentrs ne dar vt temegl mi vt nltngegl înkt ? Libertatea tinarslsî esistt; dar aneastt libertate ns a degenerat în linengt: Ea ns a emit din limitele trase de sniritsl konvengieî. Ninl o defaimt nrin ziare assnra ninl snei klase, ninl snel nersoaue, ninl o kalomnie, ninl assnra gsvernslsî, ninl assnra adsntrei, ns s’a streksrat ssb ne-nele serioase mi konsiderate, mi dovadt este kt ninl o re-klamagie ns a venit st destente din Kondika Ilenalt ar-tikolil ne lovesk defaimele mi kalomniile nrin organsl ziarelor. Libertatea tinarslsî ns a tsrbsrat ordinea nsblikt, ns a rtstsrnat institsgiile; ns a korsnt familia, ns a des-fiingat nronrietatea ns a sltbit kredinga religioast, afa-rt de aneasta, se lskreazt o lege assnra mesei. Ilentrs ne vt temegl mi vt nltngegl înkt? Ilsterea ns este în mtna demagogilor; demagogi-kt este maioritatea kamerel? mi neî natrs membri alem! de dînsa la komisia nentralt? demagogi sînt membrii ne fovmeazt ministersl? Ilentrs ne vt temegl mi vt nltngegl îiţkt. Aneia ne se nsmea aristokragie, ns mi. a nerdst înkt ninl o razt din asreola sa, bttrtnt, slabt, sdrobitt, ea noate asemenea finiksslsi mitologik, st se arzt ka st renaskt, jsnt, foarte, nlint de viagt. Întrebagî o narte din adsnare assnra anestsl nsnt: ne fante agi vtzst kare st vt dovedeaskt asttzî kt meritsl nersonal este nre-ferat nasnerel? nentrs ne dar vt temeni mi vt nltngegl înkt? nronrietatea ns este îmntrgitt de revolsgionarî, ninl odatt ns a fost mai nsgint vorbi de îmnronriettri- rea gtranilor de ktt asttzî, ninl oamenii de la 1848, ninl ziarele, ns as nronsngat o vorbt desnre nronrietate. Ilen-trs ne vt temegl mî vt nltngegl înkt? oamenii de la 1848, ne kare îi nsmigî anarxistl, romii, vagabonzi, în-ntrgitorî de momii, ag ktzst ssb konvengie mi ssb vo-tsl de la 24 genarie; saS konfsndat ks nagiea. nentrs ne vt temegl mi vt nltngegl înkt! j j D-le Redaktor. „Mal dtsntzl îm zineagl kt agi dori st mtigi de snde vine ka Msnininalitatea st lase ne loksitori kani-taleî în riskg am snarge kanetele în gtsrile navagislor stradelor, sag a se înomoli în noroaele mi btltaksrile maxalalelor, mi v’am ftgtdsit a vi rtsnsnde înskris kas-za aiestiî denlorabile sttri a lor. Kanitala noastrt, Domnsle, are neste 480 strade de komsnikagie, 16 nodsrî neste rîsl Dîmbo\dgeî,J.O-nie-ge nsbline mi mal mslte kanalsri de sksrgerea ani, mi nentps întpeginepea tstsxop anestop, fondsx Msnininaxittgiî a fosts ne ausx înnetat nsmal de xeî (169. 146.) — Iap kextsexixe ne s’as ftkst s’a ssit xa gifpa de 177,222 xeî neia ne nedegl k’a dat sn definit de 8,076 xeî. — Dexa nponpietapl nentps naBagexe stpadexop ne anest an s’a npiimit xeî 449,597, mi s’a kextsit 528,757. Hpin spmape komnapînd neste tot npiimipixe ks kextsexixe xast sn definit de 85,986 xeî, kextsigi adikt mal msxt de kît neî npiimigl; Anest definit s’a întîmninats ks mod de îmnps-mstape din axte ssme. Ama dap kiap ks stapea de fagt a stpadexop noastpe ftpt a mal nopsi de ksptgenia xop ne o skapt mal întinşi mi skspgepea Eaxtakspixop maxa-xaxexop, st nepe o kextseaxt ansaxt de 705,979, xeî mi anest fond ne ekzistînd a spmat a se întîmnina iaptmî ks mod îmnpsmstttop de Msnininaxitate din an în an nînt nea aacsns st aist a npiimi deja nponpietapl o ptmtmigt de 1,279,331 xeî, mi st fie datoape ne xa naptiksxapî, ks nxtgi de doBînzî. o ssmt de xeî 851,999 napaxe 9. De ani nstegî îngexege foapte xesnc daka Msnini-riaxitatea ks stapea kasil saxe, mi ftpt ninl sn axt anestop noate îmBptniuia o xskpape ama de întinşi, ka aneia ne pekxamt komoditatea xoksitopixop mi îmfpsmssegapea Kanitaxi. In adeBtp Domnsxe, kînd Bine nineBa în Kani-taxa noastpt, dsne ne a Btzst ne axe anexop xaxte state axe Esponi, ftpt st ksnoaskt miaexoanexe de kape dis— nsne Msnininaxitatea de ainî, ns se noate onpi a ksgeta kt aneastt astopitate st administpeazi foapte pts, mi dsnt sn sistem npea Bigios, ktnî nimsxsî ns’I tpene npin minte kt xtksitopi r.nestsl Opam ns kontpissesk mai nimik nentps înBsntttgipî OBmtemti, Ba mi kiap naBagexe dsnt din naintea nponpiettgi Dsmneaxop st stBÎpmesk de kttpe neî mai msxgi npin ekzeksgii noxigienemti, ÎQ www.dacoromanica.ro 210 pfmroviua r— 9 AnRiLTE Bpeme ne în azte ntpgi fie-kape nettgean st ssnsne ks mBZgsmipe a kontpinsi za opî-ne tpeEBÎngt în fozossz komsn; Ainl înst nB fanem de kît a stprga: st ni st fakt în ssntttgipî, st ni st naBeze stpadeze dsne bii sistem Esponean, st ni st kspege nopoisz în kape ne înomozim, st ni st sene Btztakspize ne ne dtptnant zt-kuinBeae nji ne infekteafct aepsz, st ni st peopganizeze stpeacsipea de noante întp’sn mod maî asigspttop odixm-noastpe rai azteze, dap toate aneste stpigtte feagepttoape, dsnt ksm zinea sn amik a.i mes, se onpesk rai se sting ne gspa nBngi, ft>pt a intpa întp’însa, nenţps kt ne Bine mai komod st stpigtra de kît st nzttim, saS mai Bine a ne Beni toate deza GtBepng rai nimik deza noi nenips kt sni din noi sînt Boepi, rai bu ^toep e npiBezegeat a konssma nsmai ftpt a npodjwe, azgi suit ssdigi rai S5-ditsa este npÎBezegiaţ a tpti rai a se înşogtgi în ga?s fip-B a kontpiBBi ks nimik rai neî mai niBzgî sînt zenemî, mi npin spmape stpanî, rai un stpak este npesezegiat a tpti ftpt a fane nini sn a®8topS. în aste tpei kategopii, îmntpgitt Kamtaza noastps,. a tpeBBit DomnBze st deBie în stapea în kape o Bedeiji,, Se Benim aksm za stapea genepazt a kasii Opa-iiiBaBÎ ktni ns este pis a ksnoarate fie-kape ne senitg mi ne keatseai ape rai anoi st Bt aptt rai HpoektM Ms-nininazittgii. de înBsntttnipea ei,, sbiibs GBBepnBzsi înkt din ansa 1857. Dap kape nînt asttzî stt în amopgipe mi noate ks dpent kBBÎnt, fiind kt ne ainsea adsuapea aegiszaliBt, uiigspfc. komneteutt a zegşi asemenea npoekte. rpifi <8181 fii ; în:' -noii .atfilontro-u BUTGETXJLtJ PE AM I C 1859. bJM i: ba 03 rt B 1 2 3 4 5 6 7 8 -9 n 10 11 ifd.gsv .îim. jr *f e: f .11 ui —^ , J w d . 1 ■ Bemtspi. , U 0IJ1II3V „ ;:-vi A .KiE-uii Oi.» rafc- '".lei. 1 'Toi'”. '■ţrf iir TakSa aknise,iop rai] a1 Bitezop§Ay ira Ui3 Idem a ktpnizop de acok. Idem a kinttpitszBÎ. ' Idem a kotitBZSî ssgizop. Idem a nenetzsipi mtsspizop mi a Banigizop. Idem de za Eazspize nsszine din kanitazs. Kipia a natps niege nsszine. „ ^enîsiaza natentezop rai a kanitagiî. 1 1 ‘ Din taksâ esnopttpi nepeaZezop rai a bî-| tezop. - 1 • ■ -T ■■■• - ‘ Din stpeafspi _ Ilpin Ilozinia în fkont& îffi ApxitektszHi o-j| pamszBî. . j r 12 |Din BÎnztpi de zokspi komsne rai aztezp. 13 Yenit kazsaz. n ‘ ' : Iixi ■ 612,200. 51.500. 10,380. 18.500. 34.000. 34,020. 393,050. 62.000. - ., f l. 100,000 f tra iiijc (jnl 6,006. 10,000. " 2,000. Keztde.il y\JV*0W’ 17343,650; ;r.r ;.9»‘ . ; -j;xnm (pT.iqrî!' 1 ‘f iitirtH ui .uiiMiin . •'■li-rajtn^ii (.311 m eeSYTl nh ; im i J Din pezepBa de 35,764.zeî, napaze 31, rai din neia ne mai ptmîne din ikonomia nezop zazte keztsezl st nzt-tesk din tiran în timn datopiize ks kape s a îmnoBtpat kasa Msnininazt îmnpBmBtîndB-se dez1» naptikozapi. Bom Bedea aksm mi JKspnazBZ MBniniiiaziţtnit în irpiBinija în- BBntttmpi anestii kase. .. ■ : 'JR' ’ ■ (T:ii>>ta a s.j 1 ’3r:' \ kanîta!.ia BBkBpemtî a a'ncBus a fi de o notpiBt Intînst ka neze maî mapî Kanitaze din Etpona, ks toate anestea miaczoaneze neksniape aze MBninînazittjiii fiinds ks totsz nenotpiBite ks zskptpize de komBnikanie, de ksptgenie rai înfpBmBsegape ne s’a npeBtzBt npin zegsi-pea din ansz 1831, ns s’a nstst adsne za îndenzinipe de kît mikt napte din îiiBBntttijipize zepsitc atsnni sas pe-ksnoskBte maî în kpmt rai de sttnînipe rai de nsszik de 0 neantpatt tpeBBinnt. De aneia aneastt Kanitazt în-ftjgiraeazt rai asttzî o npiBezemte tpisttdesnpe stîpnipea zokspizop monipzoase, naBapea sozidt a szigizop, sksp-gepea anşzop întp’sn mod ne Btttmttop nponpiettgizop, ksptnenia pegszatt a szigizop, kztdipea nodspizop de neste DîmBOBigt, izBminapea îndestszaţt, naza de noante iiii opi ne azt npiBerate za stnttatea, sigspanga mi nsna netpenepe a nettgenizop. 1 Ka st zinseaskt aneste foapte Btttmttoape ne-kBBiinge, mi ka st se Bskspe rai kanitaza de o adeBt-patt înBBntttgipe în naşagispi, stîpnipea BaztakspizopB *: fiJM* - ■■ • '-t -•» Staisz fonkgionapizop manininazi. ra ne ape îmnpsmBt ms^-nininazitatea. *7 ■ Onor: im . 'mo: 000. 236,030. 37,517. 5 79;796. '■■'L 8,000. 15,275. 30,000, rai 0'. , 7,000. ^0,000. 25;000. *I'ft n 69,077/ 4 11,850. » 60,000, T}' 1,307,985 9 35,664. 31 1,343,650 ; ii ^zigiz'oţ), naza r 11^/111 (9 -------^ fv li de* noante,'1 konstpskgia de nodepi de niatpt ne DîmEOBi-gt rai înkenepea fanepi keispizop ne1 mazspize anestei gîpze, kape în toate opameze neze sirfe opganizate fop-=-meazt napteâ nea maî fpsmoast rai mai stnttoast, în Bpeme ne în BskBperatî aneste mtsspi szsacesk de de1-fiiozit az^neksptgeniizop nezop mai ne ssfepite, tpeBBie neantpat a; ke adtoga Benitspize Msnininaze maî în pa-îiopt ks asemenea zskptpi. ‘ l' ;‘1 ■ ABÎnd înBedepe esnepîenga acspnaziept, rai npraincl ks întpistape atît za dpenteze nepepi aze nettgenizop desripd aneste oniekte de o notpiBt : tpeBBinnoase ka rai xpana, kît rai ză nenstinga de aze îndestsza întp’sn mod kBBiin-!nos, KonsiziBz Mcnininaz* az Kanitazei, în raedinga sa de jasttzî, dot-zeni Maiă' ansz11857,1 i kiBZsit a se înfiinga spmttoape kontpiB8giî,'kape singspe not npodsne^ pezsz-tatsz dopit de togi. ^ u ' 1 1. O nzatt aiiBa.lt ne stîn'vkenî de kspatt 'fagt dt za szigt iap ns natpaf, aneastt nzatt Ba fi de zei 30;20;10;5;2'. rai biibz de stîmicen, dBntnozij^ia zokazittgiîj asemtnat ks aneastt kategopie ne se Bop ottpî dsnt Ba^ zasizitatea rai gpadatsz npeg az zokspizop, înnenînd ‘din nentpsz Kanitazei, snde nzata Ba fi nea maî mape, nu mepgînd snpe mapginize ei, snde nzata Ba fi nea maî mikt. Din Bzigize nenaBate ‘se Bop aratepne Icb niatpt mai întîr dnezea aze sapiepezop, rai anoi gpadât neze-z-azte, înst dsnt sn nzan genepaz de niBezagie nentps skspgepea anezop npin kanaze soztite napgiaze kape Bop ■ timjifîJl urai iaoi „ i. .‘O www.dacoromanica.ro DiMBOVIIIA 9 AIIRILIE 211 da în kanaaspiae mal mapî yenepaae, de ns se Bop fane aneste kanaae, este ks nenstings a se mintsi Opamsa de BBatipea Ufieaop mi de monipae naine de miasme npimeac-dioase, kBnî ns se noate da toate skspyepea aneaop ne BaBayispi tepB a se îngpona kaseae OpBmaniaop sas a se konnpomite npin sBnBtspi mapî, askps nedpent mi, bb-temBtop în amîndoB aneste kazspî. Aneaste disuozinie. Ba fi ks atît mal ks msags-mipe npiimite de OpBmani, ks kît este mai skBzste de kît n-i^Hiae ne se spmeazB aste-^i ks sn naBayi psg, de mi nekontenit penapat. 2. O naate ansaaB (a. de- aei sna sste, nentps ne* ne Bop aBea tpBfispi ne apkspî mi doi kai, mi de sna sste ninnîrzenî aei nentps nei ne Bop aBea tpsssps sag tpBsspi ne apkspî mi deja natps kai în sbs inkassiB, b) de aei raante-zenî nentps neî ne Bop aBea kBpsnB ks na-tpk kai, c) de aei ninni zenî nentps neî ne Bop aBea ks-psijp ks sn kaa; e) de aei doB-zeni nentps kap ks doi boî sag doi kai din konpinssa Kanitaaeî. Aneaste disnozigie ns noate întîmnina nini o în-noţpiBipe Bine ksBÎntatB, fiind ks totsa în anantayisa npo-ifpietapiaop de tpBsspi mi tpsgBtopi: ksni tekîndsse kaa-dapîmspiae E8ne mi kspate, anesti nponpietapî, ne aîngB msagsmipea sneî npesmEjBpî naBkste, Bop aBea mi fo-aossa nekontestaBi.i a mi Bedea tpBsspeae giind o Bpeme ne.i nsgin îndoite, tpBgBtopi fepigi de opi-ne Bstemape mi kejt8e.ii.ie de penapagie ne jicsmBtate. — Se adao2B aa aneste konsidepagii mi aneia ks naBayeae n8 se stpi-kB de nedestpi ni de tpBsspi, mi kt n8 este dpents a fi S8H8S aa o dape d’o notpiBB nea ne je stpikB ks nea ne ns, fane nini o stpikBnisne. 3. In aoksa akniseaop ne se njBteskS aste-zi, se Ba asa de aksm înainte kîte sn jeg de BadpB de Bin, doi jei de Badpa de pakig sniptg, anason, sakîzg. Aneaste taksB se. Ba njBti aa EaplepB npin kotipea Basejop nentps kotit ijb se Ba njBti nimik. IIentp8 aneaste kontpiEsgie n8 not kîpti BÎnzBto-pify fiind adaossj în sapnina nsmaî a konssmatopiaop. Kh înfiingapea anestop kontpiBsgii, opBmani Bop pBmînea anspagi de ne kontenita njate a xanepfei, a pe-napagieî mi apefanepi naBaaeaop, npeksm mi de dspiae nentps naza de noante, fBpB a o aBea în peajitate dsns ksm se nepe dp şigspanga ^etegeniapp nei,ţimnpj odix-nei jop^ Aneste kontpiBsgii, snindsse ks neje jajte Beni-tspi Msniniriaae, Bop fopma sn lotaj ansaa de mai msate nliaioane jei, mi se Bop întpeBsinga: I. aa kanajizapea mi sojida naBape a saigijop întp’sn mod ne BBtemBtop npo-npietegiaop, II. ja asminapea opamsasi ks sn nsmBp nea nsgin de doB mii aamner ka sb se noate sskspa togi 0-pBmani de aneaste neanBpate tpeBsingT, tepB esnengie de aokaaitegi sas de sjige npiniaeyiate; III ja kspBgitsa s-jigijop de nsasepe, nopoig mi giegspî, npeksm mi ja s-datsa jop; IV ja ginepea teatpsasi nagionaj dsiiB sn naan pegsaat, jsînds-se de saz mai întîis amezapea sneî skojî dpamatine mi de mszikB Boka-iB, fBpB kape nini sn tea-tps ns noate înfaopi;. V ja konstpskgia sneî mopi ks Banop snpe îndestsaapea Kanitajeî ks toate fsina tpess-innoasB neste an^ mi snpe anBpapea oi de jinseje înnep-kate hb Bpeme de îngegspi sag senite; VI ja kspBgitsa f^ndsasi DîmsoBiyii rai a maaspijop ei, ja înnenepea fa-nepi keispiaop npeksm mi aate înfpsmssegBpi «ţe se Bop peksnoamte tpeBsinnoase. Ilentps Bsna înlpeBsingape a fondspijop Msninina-ae întps tot ne npiBemte jskpBpiae de înfpsmsse^ape mi de înBSiiBtegipey oBmtşa denstagijop Ba aaeye o Komisie FinangiaaB de zene mBdsaapi kape Bop asa napte aa opiJ ne kifizsipi a ae Konsiaisasi Msnininaa npiBitoape aa zi^ seae ăskpBpi. Kontpifisgiiae deskpise în anest acspnaa fiind kis-zsite de penpezantangiî Kanitaaeî nentps foaossa, asigs-papea mi BsnB netpenepe a netegeniaop neaBÎnd anaikar gia aop de kît nsmaî în konpinssa anesteî Kanitaae, mi npin spmape neinfBgimînd kapakteps de aeye genepaaB nentps toate gapa, s’ap nstea anposa de înaatsa GsBepng mi nsne în askpape fBpB a tpene npin fopmeae” npeskpisfe nentps aeyisipiae ne npiBesk ne togi aBksitopiî gBpii. ^ Re anest saz mi îmBiptstea ssneaop disnozigii ne ape IiiBagimea Sa Illefsa Statsasî nentps opi-ne npiBemte îmfpsmssegapea mi înfaopipea Opameaop, anest 3Ksp-naa se Ba ssnsne aa Inaata anposape npin kanaasa Onop. Ministep din nBsntps.u Din toate anestea konkiz Domnsae, kB stapea ak-tsaaB a MsnninaaBgii ns Ba nstea konpBsnsnde dopingi Oemtemti mnB kind ns se Bop aegitima mi !ekzeksta dis-nozigiiae de mai sss, mi 'mnB kînd ns se Ba peopganiza kam ne Bazeae spmBtoape: I. Indenendega Msnininaaitegiî mi Memspi aaemî dintpe netegeni neî mai aBsgî mi mâi kanasiai, pesnon-saniai înaintea Denstagiaop ne iag aaes, kape adsnînds-se în tot ansa ssnt Ilpezidengia Ministpsasî din nBsntps, sb nepneteze Benitsa mi ksatseaiae spmate în kspssag a^* nsasî mi sb întepeaskB Bsyetsa ansasi spmBtop nssai-kînd mi sna mi aata snpe mtiinga oBmti. II. înfiingapea sneî Iloaigii Msniniiiaae kape sb esekste nemiacaonit opdiniae saae. III. Astopizania fie kBpsia denstat a OBsepBa în okoasa ssg aptikoaiae de îndestsaape, mi de opi ne se atinge de dpentspiae Msnininaaitegiî, ka sb se nszeaskn» konfopm aegsipiaop. 1 11 n IV. Skimsapea Memspeaop psnnesiBB ne fie-kape tepmen de tpei ani, pBmîind tot de sna doi din ninni înkB sn ang, snpe a infopmapea neaop noi Benigi, de askpspiae Konsiaisasi. « - , i y I. Heneskă. lrrA 'm i ' ••• 'i 31 me-ir°"£ la tribanalele komnetinte., ne fiind mminî aston- Lskrsrile Mornaxiei Aastnane na infloreaa; ne de mear gi drentate. Dar este kestie daka mi o narte kabinetal Vienei, oferea sa faka Lombardia ^at^zat a b)ilie trebae a se sanane aneste! orindseli? indeaendim, mi konsimBea kiar si o wi En^.k8f!' ^*°vila~ivni fale în nrivinBa aieasta nin o eksen-mont.1; ne de alte mute, Snşkril er«So>«™^tor.*. ^ m, art. 3 „,g. 10ţ eine: j.dehtom « tot d-atnta tone aceste nraviH te s’a» amezat mol. tai ar,. 9i2 naff 217 din regalament sankgioneaza zisa disnozi-„iBiie: nrin armare ori ne aatoritate, avînd rol de narţe interesata într’en kontrakt, na noate invoka mm an nn-vileniB ni nentra konsekaingele neesekagiami kontrakta-s trebne sa neara ajetoral naterii jadekatoreinti. ’ Akam ka am esnlikat aneste nrînnmn, ara dorise ffllig ne ne temeiS legal D-niî arendam! ner desfimgatea kontraktBlBi, ori skazamînt? Ea ne v^ka kontraktal. D-lor sa fie efektat, de vre sn vigia ne î ai ataka esis-tinga ori validitatea M; * din kontra este invest, kS toate elementele Jegale, mi ait. 10 nag. • • k'B ori ne amezamînt nefiind în kontra nravilu are nste-re de lene, nrin armare kontraktal D-lor trebae resnektat, neavînd ninî sn motiv ne le ar natea favora nererea, ba înka s’ar ksveni sa fie rai rekanoskatori nentra konne-sisnea ne li s’a fakat ka rasnanderea arenzn. K ontraktal D-lor, dana îmnargirea fakata, fiind aleatonS, (vezi di-vizisnea 3-a) aS sneranga ka vor kîratiga în viitor, ka ~ A 0, c „ tl.T r'B intervenţia armiei Rsse Koroana SnntşlBi Stefa ar fi mai stralanit ne kanal vostra. Ai triamfat, malga mita ana! aliat rai disensiilor interioare din nartea nono-lilor reskalagi, fii ai rekastigat imnenal rai ai laat în ano! ka înnetal, toate institagiile ne kanatasera la înne-natal îmnarani! tale. Ilrintr’o nolitika xarmka, dar kaie a rănit rai n^T ne! vekî rai ne ne! noi aliagî ai tai, ai retras, din resbelal orientala! din arma, avantage konside rabile, avantage ne alta data imnerial Aastriei o an e namai nrin maritiinari. Dar nrosneritatea rai daimrea Imnerialaî taa sînt anarente. Finangele în stare rea; no-nalagiile Italiene sînt în fiori, ka toata administragia xar-nika rai narinteaska a fratelai taa, îgî va trebai oa z n de ani de nane rai de lakrare ka sa^ kolonizezi Sngana, Transilvania rai Banatal, rai sa sanaî sab snen ra non laniile lor mîndre, belikoase rai adank raniţe, anele nrm nerekanosninna katre kredinga lor, altele nnn îani e a kate drentariîor, institagiilor rai datinelor nagionale in asemenea konjektarî, înkinaestegi, Sire, ka resbelal sa înneana în Italia nentra ka ai voit sa ai akolo o sanre magie esklasiva, nesaferita Italienilor, nefolositoare yei-manieî, nerikaloasa nentra veninii Ileninsolei, intantoaie nentra adevaratal liberalism în toata Earonra Kagegi ka tanal noate sa babae ne lannile Lombardiei fara sa des-tente exo nel snaimîntator snre Danarea joseana. krezi ka sângele nel mai generos noate sa roraaska ane e Adigialaî mi Do; fara sa roraeaska rai^ anele ne dak la marea Neagra rirodaktele Snganeî? resbelal in Italia, bi re, este o konvalsie nemărginită, o snaimîntatoare ames-tekatara în Earona Orientala, Romanii, Sarbn, Monte-negreni na not sa se vaza armagi la xotarale tale rai vederea stindardelor lor na noate nrodane o mare emogie între Romanii din Transilvania, Sârbii din Banat, Ilinenn. Imnerial vostra rai imnerial Otoman, komnase ele nonalaniî diverse mi neamarî diferite de neamal ne domina ~na vor fi kletenate, asemenea de resbel nana m temel’ie? Rasia o sa vaza, fara sa va sa se foloseaska, kletenatal imnerialaî otoman? Ostile sale na vor laa din noa kalea Asiei Mini, mi Maravier na va fi înka asiga-rat ka sa kastige Armenia fara a mai varsa o mkataia de sânge? Aliata ta, regina Viktoria, noate easaonreas-kt aneastt konkistt ? Iltstrarea stînremaţii tele mie ninsola ar natea nere sa o konsoale? Sa nresananem ka armiile noastre na vor fi ne ferinite în Italiea, ande Franneziî namara atatea name de viktoriî kate sînt orarae; o lanta, kiar ka avenţage ba-lensate, ne va skana oare de o katastrofa în orient, tri-amfal kranei Grene în orient noate sa devie ameningator nentra noi, kiar la Triest, kiar la Yenegia. Am aazit anal din IJeneraliî Râmi kare aa kontribait mai malt a da Transilvania înka odata în stananirea M. T. snaind ka aflandase la Triest într’o zi de târg, vorei resesne ka ga răni rai garane din satele venine, ka era îngeles rai îi îngelegea . . .“ . . 4 R . S’a rasnandit vorba ka armia Aastriaka ar fi in trat în Iliemont, na se snie înka nimik, rai noi na kre-dem sa se faka înka an nas ne ar adane dana sine o rasnandere eminenta. . 5niî zik ka deneraa telegrafika de la llans vestind rekanoasterea votalaî de la 24 genarie, na ai fi si-gara, trista konsolagie nentra oamenii trekatalaî, aneasta konsolagie ne afla în a rasnandi aneste îndoelî! Ilatem ai înkredinga ka n’aă alt de fakat de kat sa se imnane ka ideea ka votai de la 24 genarie este rekanoskat. (5rmarea). mne este kemat a esekuta kontraktsl mi ks ne mod? _ Ilentra kontraktele de arendaire rai înkiriere ne na sînt kontestate, reg. organik nrin legiairea de la nag. 572 sek. HI. întitalata nentre kîteva artikole din organineskal V. 11. SPZIKtPIE. Blandal anangator, se nlange de linsa elementelor nronine la fanerea noalaî edifinia dinkaie niininasîn--tem siligî sa ne sereim ks rsmsiuitfele nstrede nrin rsinele dsrzmatslsi edifims Bizantin. Na snim daka faimosal saa titra de semi rai de ofinial, ne fase silit sa lenede, vor fi întrebaingate la anest edifinia? Blandalai anangator, de kand s’a dessemi-ofiniali-zat ia kreskat kornige. Yedegi rasnansal ne fane D-lai Eliade. ... foaie se sasnenda nentra doa santamînî. g* anest termen va kontinaa a erai în kondigii noate mai bane în neia ne nriveste esaktitatea administragiî sale. Afara de aneasta, îmi va mari forma sa, rai na se va mai adaogi la nregal abonamentele! de kat an sfangixa ne trimistra, abonagiî veki ne aa nlatit înainte nregal a-bonamentalai ne trimestral al treilea rai al natralea, vor nriimi foea fara a fi ginagi a nlati mai malt. Ka toate anestea, togi abonagiî kare aa nlatit în ainte trimestral HI rai IV, rai vor dori a sta la al n-lea trimestre, de na vor fi malgamigi de marirea foiei, vor trimite ori kînd vor voi în snaniă de doa santamîni a rai laa nregal abonamentele! D-lor, neî din kanitala, la librăria D-lai Xr. Ionin. Iar neî din jadege la DD. Koresnondingî ande sînt abonagî, rai li se va întoarne banii îndata. Hei ne vor dori a kontinaa saa a se abona, vor skri katre redakgie Otelal Steriadi, strada Roseti, langa Himmegia. ar. 1 în npiBiniia apendsipîaopi ne Bopsenite neyea aueuia.i, ini astfe.i se intîmnw mîinte komfaikte. __________________________ — a Mlosif Pomanoe uii Komn.—S trada JSemgeasks, Xana liermam. JNo. 27, www.dacoromanica.ro