1859 ANUL I. — Aceasta foaie ese de doi opi nesintt-111711% SiniBtta mi .Miepkspea. II pe jj un aeona-mentsasi nentps tpeî asni ainiî sfanjjm. O foaie singspt 20 napa-ie. Mierkurl 8 Aprilie. Asonagla se iaye tn Bskspemti, -ia3i-Bptpia asi Christ. Ioanion et C‘“ Ro-manov. în distpikta aa kopesnonden. s%i. Op ne anonament tpe-nse ruitit îndati Us ssBskpiepea. Foia politică şi litterarâ. ^ Hedadorfi responsabilii DIMITRIE BOLINTINEANU. Bucureşti 8 Aprilie. Se zine kt dot nsteri Asstria mi Tsrnia ns ar fi konsimgit la reksnoasterea Domnslsi Ksza ne âmtn-dot nrinninatele. De va fi nozitiv, sttrsinga Ilorgei de a refsza învestitura orî are st vestejeaskt înaintea voingel nelor alte mar! nsterr, în ksrînd, sas are st gie ntnt ktnd ksestia Italie! va lsa sn sftrmit nrin kalea ntneî sa§ a resbelslsi. Refszsl Tsrniei a da investitsra ni st nare o mtnie de koni! rtsfsgat. Ktnî însfîrmit, anest refsz ns noate stînlttsre denisia konferingelor; ns noa-te st naskt ninî o mimkare armatt din nartea Tsrnilor snre Dsntre, ftrt st komnromitt vis-avis de nsteri, trak-tatele în nsterea ktrora esistt anest imneris; mi asfels Iloarta nrin al sts refsz, nt va fane de ktt st rtneas-kt nsterile Esroneî mi ne togi Romtnii de dînsa. Ea noate st ns reksnoaskt agengii gtrilor la Konstantinonol; dar ne de altt narte nrinninatele ns vor nerde nimika nrin linia de fer trast însumi de Tsrnî între îndatoririle noastre kttre dînmiî. Ksrssl firmanelor mi dania tribsts-Ikî se vor onri deonotrivt în anea linie de fer, mi ns sîn.t Romtniî kare vor nerde. Iatt în genere kadrsl kazsrilor ne not st se în- tîmnle. Dar din toate aneste kazsri este susl ne mai ks diferingt trebse st oksne attt gsvernsl Romtn ktt mi nagiea. Daka kestia Italie! va nasne sn resbel, ne nozi-gie vor ntstra Romtniî? în kaz de resbel în sna din ntrgile Esrone! ok-nidentale, sn korn de armie otomant noate st treakt Db-ntrea: iib este nozitiv; dar hh este îart nrin nenstingt. Me vor fane Romtniî? No! kredem kt asemenea ntvtli-re ar fi ks roşit mai nrobabilt atsnn! ktnd gara ns ar fi ninî xottrîtt, nini nrenaratt am! antra drentBrile sale, de ktt atsnnî ktnd streini! ar sni kt ne aoest vekis nt-mînt al lsntelor jiu mai kalkt nimeni ftrt st se loveas-kt de nientsr! viteze. De snde srmeazt-, kt în ori ne kaz organizagia armie! romtne, ssb toate ranortBrile, este kes tie de viagt saS de moarte nentrs aneste gtrî. IlBterile ne as reksnoskst în konferinge drentsrile noastre la viagt, aS drentsl st astente mi de la no! st artttm kt me-rittm a trti. Aneste nsteri (între kare întrt de asttzî mi nBternika mi generoasa Englitert,) aS ftkst tot d’asna neva nentrs noî, mi no! tot d’asna ns am rtsnsns. Vom srma oare mi astt datt nolitineî fsneste ne ne aS ltsat moştenire enoka fanariogilor? vom nriimi mi astt datt ks fior! fie ne armie streint ne ar întră în gart? voms vedea mi astt datt romtniî înjsgagî la karsl ntvtlitorilor? Ktt qe.ntrs noî, dsne kondigiile în kare a întrat gtrile sale, de se va mai reneta fantele ssb kare a vestejit onoarea nagionalt, orî ne romtn de inimt ar trebui st nlene din aneastt gait, nentrs tot d’asna. Ilartida nagionalt mi liberalt, komnsst de oameni din toate klasele soniettgiî este nea mai înrîsritoare în gart. Ilrinninele e! ntnt însîtrmit fsrt nroklamate nrin konvengiea Esroneant, mi gara, ks inima înekatt în bs-ksrie strigt de la o margine la alta: viitorsl a snis tre-kstsl!“ Aneastt nartidt are toate kondigiile a se bsksra de viktoria sa. O singsrt kondigie este de temut kt noate st-i linseaskt: snirea între oamenii de kare se komnsne. Din neferinire, snirea linscste. De la sn timn în koane, se vede între oamenii nolitini din aneastt nartidt, nisne înnerktri de desbintri ne not servi de minune eniminilor gtrii nrin srmtrile fsneste ne ar nasne. Aneste desbintri tînd a desntrgi aneastt nartidt în tabere enimine. Anest snirit de desbinare ns este insnirat de diversitate de nrinninî; kasza desbintrilor trebse ktstats mai ksrînd în anei snirit de ambigie nronris snor indivizi kare, în linst de a se strtlsni nrin fante mari, kas-tt st mi deskizt kale kttre nstere; Aneste frakgii diverse, de mi ns as ninî o diferingt în kredingele lor nolitine; înst între ele, as mai msltt srt, de ktt ar avea kontra nartideî de nrinnine ks totsl onsst de nrinninsl lor. Ns este de mirare st vedem sna din aneste frak-giî în alegeri, nreferînd oameni a! trekstslsî, oamenilor viitorslsî; lsînd vigisrile lor iele mai degrtdttoare drent virtsgile nele mai frumoase; Ns este de mirare st vedem în adsnare ktnd sna, ktnd alta din aneste frakgii snin-dsse ks oamenii trekstslsî, ka st se loveaskt între ele. Noî am kombttst anea snire ne se nronsse dune 24 genarie între trekst mi viitor, ktnî sniam kt aneastt snire este minninoast mi nenstinnioast. Fangeî as deA venit în 5rmt în favorsl oniniei noastre. Inst ktnd este vorba de a se sni aneste frakgii ale nartideî nagio-nale, o dorim din toatt mima. Desbintrile între aneste frakgii not st fakt rnslt rts .nagiei, asfel ns vom krede în sakrifiniele ne ele o-lert a fane nentrs natrie, ne ktt ele ns vor sni mai în-ttis st sakrifieze kasza anestor desbintri; ns vom krede ninî odatt kt doresk ks sinneritate suirea gtrilor ne ktt timn ns vor sni a se sni între ele mai îuttiS. D. Ministru al Ksltslsi, în mediiiga din urnit a kamerei, artikslt înssmi nrofesisnea de kredingt a nos-lsi kabinet. Noî, snre a ’i îngelege adevtratsl snirit, îi vom fane ksvenitele komentariî. în neriodsls întîiş şe zine: kînd am lsat gssnrt- www.dacoromanica.ro 206 nÎMBOVIIlA — 8 AnRTLlE ne aneastt sarnint, am îngeles toatt grestatea eî, midi-fiksltatea d’a o bînnlea în nozigiea de azi, foist am so-kotit ka sil akt de natiiotisms a îmnlini aneastt sarnint. într'anest neriod D. Ministre vorbemte kb modestie, voind st ne arate kt în asemenea nirkonstange, ani-tentarea nagibniî este mai ures5S de nbterile sale. Kabi-netsl înst animat de simtimentsl isbiriî de natne se va sili negremit a merita k5n5na eî. Al doilea neriod adaoge; adbnarea vaamtentamai întîiS st vadt aktele noastre, nrojektele ne ’î vom sbnb- ne, mi dbnt aneasta st ne jbdene. Votfil de neînkredere ne kamera asvîrli assnra nn-nister5l5Î nrenedent, ftrt st komitt nea mai mikt kbl-nt, ftkb ne nobl kabinet st ’i fie teamt kt va avea a-neiamî soartt, mi nentrb anest kbvînt Herb naniingt ce la kamert, nînt kîud va avea akte din nartea Mimste-rslsî, snre a se vedea de meritt sas nb nortofohbl. inimt sfîntsl fok al libertaniî mi indenendingn nanionale. Desvoltarea kb ktt va li mal fekondt, kb atit va nrods-ne efekte maî salstariî, mi o va îmbrtgima fie-kare ks toatt konvikgiea. „ Zinerea moralt mi intelektbalt sînt mai maî su nonime, dar D. Ministre krez kt a voit st zikt noîrivit ks moralitatea mi inteliginna, adikt starea de kbltsrt, de instrbknibne, mi de îngelegere. Kb eksnresia finalt a utriî, se îngelege negremit a Romîniloi. ^ 5. A se konforma strikt kb legile în fiinut, nînt kînd fie-kare dintrînsele va fi remnlasatt minţi altt Ieşire not, ftkbtt ne bazele amezate de konvengie. Anest artikol, dbnt ideia mea, este în kontradilc-gibne kb nelelalte. O sonietate nb noate îiegieLiit esista ftrt legi, dar noî avem deja konvengiea, mi nbinaî neea st se arate ne nttat. Kînd moralitatea kbîva este atinst, tre-bte a i se kombnika, ture a ’mî da kbvînt, ktnî altfel noate deveni nbmaî bn nretekst nentrb refez. TerminîndS komentarea nrofesiî de kredjngt nre-kbm am vtzbt, sokotesk kt Ministeribl, komnbs de btr-bagî onorabili, se va sili a da nrobe konforme kb sniri-r tal nrofesiî, mi kb amtentarea nagii. 5 artikole: 1. A mengine în toatt întregimea lor drentbiile gt- riî în relaţiile sale din afart. _ Ar fi trebbit ani st se esnline kare drentbrî: nele an tine? sag nele ne ag sbknedat kb timnbl urin bzbrna-jiibne? Dar se îngelege negremit kt. nele adevtrate, iar nb nele imnbse. Anestea nb se not nbmi drentbrî, mi ar fi în kontra konvengibnei ne ne rekbnoamte drentbrile ab-antiquo. . 2. A desvolta ideia ne a insiiirăt alegerea nrinma- rt ftkbtt de adbnarea Moldovei la 5 ml de aneea a gt-rei Romînemtî la 24 genarie. . Kb anest artikol îngelegem desvoltarea idei de b-nire, înfrtgire a ambelor nrinninate, a fane ne fie-kaie st îngeleagt interesbl ne rezbltt dintr’anest nrinnin sure a ’1 sbsgine kb ori ne nreg. 3. A ne konforma kb obineibrile gbvernelor nar-lamentariî, notrivit disnozigiilor konstitbgionale ale kon-vengieî din 7—19 Avgbst. Anest artikol este general jni rezbmt ne toate ne-R.lalte. Daka vom lba de normt gbvernele narlamenta-riî, vom avea libertatea diskbgibniî, singbrbl mezig ka st ne lbmintm, dt ribnem lbkrbl ne tanet, mi st ’l analisim în toatt libertatea kbVîntblbî. Rebnind anoî mi .nrinniiie-le kontitbgionale ale konvengieî, vom avea libertatea nre-siî, bbiibl nel mai însemnat al bneî nagibnî. Ilrin nbbli-nitate se vtdesk toate relile, toate sbferingele, se nbne fie-kare în resnekt temîndb-se a nb fi trîmbigat. 4. A desvolta nfinninele konrinse în konvengie in sensbl nel maî liberal, komnatibile kb starea moralt mi intelektbalt a gtriî. Mei d’întîib fras al anestbî artikol este destbl de kfimbrit, mi n’are nenesitate de komentare, dar nel bimt-tor, nbind zinerea komnatibilt la nlbral, ar krede nineva kt se redbne la uriuniniî, mi atbnni ar însemna kt Mi-nisterel n’are de gînd st desvolte de kît nrfnninele din konvengie ne vor fi dbnt ideia sa, komnatibile kb starea moralt mi intelektbalt a gtriî. Nb krez ka Ministeribl st se fi gîndit la aneasla, ktnî s’ar deklara anti konven gional. Fie kare este dator a resnekta konvengiea, mi dbne xatimerifbl kb kare ni s’a nromblgat, sîntem togi obligagî a îngriji st nb se atane foitrs nimik. Sînt si-gbr kt din gremalt s’a nbs la nlbral zinerea komnatibil, ktnî ea se redbne la zinerea sensul mi însemneazt kt Ministeribl a voit st adskt nbmaî o restrikgibne la desvoltarea nrinninelor konveugiî. Frasa este foarte elastikt, mi la frig ka orî ne elastik, se noate strînge mea mblt. U,ara are nenesitate de ktldbrt, şnrş a se anrinde în orî ne V. n. î i’ Instrbkgiile nbblikate de minister ne s.nbn kt sînt treisnrezene lokbrî vakante în kamert kare trebbesk îmnlini te. Direkgî. 1, 1. . 1. 1. . 1. 1. . Ilrimarî. 1 1 1 1 1 1 Lokbl. Rîmnikb-Strat. Dist. Brtila. Ilfov. Dîmboviga. Oltbl. Mexedingî. Brtila. Bbztb. Romanagî. Ttrgovistea de oram. Kraiova, de oram. Rîmu. Vtlnî de oram. Kolegibrile elektorale ale alegttorilor nrimarî din jbdegele Brtila, Bbztb, Dîmboviga mi Romanagî sînt kog-vokate nentrb 26 anrilie fiitor, la rezidenga iiltmilor ka st aleagt ktte treî delegagî nentrb alegerea denbtatblsî lor. Delegagiî se vor adbna la 29 anrilie în kanitala dis-triktblbî. Kolegibrile nelor direkgî ai distrikt. Rîmnikb Strat, Brtila, Ilfov, Dîmboviga, Oltblg mi Mexedingî, sfori www.dacoromanica.ro DiMBOVmA 8 ATJRILIE 207 konvokate nentrs 28 anrilie în rezidenga distriktslsî nen--trs alegere. Alegatorii ilirekgl de orarae, Ttrgovistea, Kraiova, Rîmniksl vtl'JÎ, sînt. konvokagl la 30 anrilie ka st aleagă ne denstagî. Se vor servi ks listele vekî, kom-nlekltndsse de toni ane! kare, dsne reklemagiile ce as dat. as dobândit, nrin sentengile tribsnalelor komnetente, drentsl d’a fi alegttorî, mi sktzîndsse din liste togi a-neia. ne iartiiil nrin sentengile tribsnalelor s’as dentrtat din acest drent, Dela 31 dekemvr. ori ne înskrierî ftks-te d’a drentsl în listele elektorale de administraniî, vor fi nriivite ka nsle. Indatt ne kolegisrile elektorale îm vor alege nrezident mi sekretarî, administratori mi ssb administratori se vor trage din lokalsl alegerilor ltsînd for-na noligieneaskt la disnozigia nrezidentslsî. La doi din trimemiî la Konstantmonol, s’a skris st se întsrne. 5nsl a mi sosit în Bsksremti. Despre pedeapsa cu bătaia şi despre sistemulu peni ten- ţiariu Ia noi. SokotimS kt, sna din datoriele snsî Kriminals este, kînd konfekrjioneazi Iepe nenakt, a se întreba: ne k5aliti,ijî tre-bee si aibi o nedeanst snre a ti bani. — IUi snre acest sfîr-uiit na trebae a skina din vedere kt, nedensile, ka instramente nenale a le Isstijgieî, trebaeskă a se gtsi, într’o ragiene kît se va natea mai nerfekti ka deliktele la kare voemte a le anlika. L-la Rossi famosels jariskonsaltă Italiana, zi'ie: kt, nedeansa în sine esle un roS, ue kade asunra autorului unui deliktS} în mssură dreantd ku auelS deliktS. Kriminalsl, nrin armare, kînd imnane o nedeanst, tre bae st vazt, mai înainte de toate, ka aceastt nedeanst st fie legitimi, ini, snre acest sfîrniit, trebae st kaate a o baza ne Ias-tigit, ne moralitate; ktci de mi este adevtrat kt uedeansa tre-bae st fie dsreroast, na este înst adevărat kt ea trebae st fie în desakorda ka morala: nedeansa katt mai malt si moralizeze, iar na st. demoralizeze, ne kalnabilă. Dane aceia, nedeatnsa mai trebae st koript ne k» Inabil» mi st fie mi esenmlarie. O nedeanst fiind dareroast, na va st zikt kt este mi korekgionalt, fiind kt nrin darere na se îndrenteazt an omis. Aceasta e o gremitt idee. Istoria ne stt de facit, ka nrobt inkontestabilt, kt nonolii, în timnii de barbarie, de mi safereaa cele mai atroce nedensi, ka toate astea ereaa denarte d’a se îndrenta, mi infrakgisnile de legi se oneras ue fie kare zi, într’an mod» mi mai nerversS. lIivilizajjianca este kare îndreiiteazt moravele; Ea este kare face a fi simgitt cea mai inikt vtttmare se se adsce a-nai omă. Na este dar darerea, na este dar krazimea kare korige ne kalnabila. Nn nonora kare kremte în darerî, în krazimî, na’î mai nrodsce, acestea an efekta ama malt simjjibilă! — Ilrin armare dar, nedeansa, ne lîngt karakterals d’a fi dareroast, trebae, st mai fie mi koripitoarit. Dar am mai zis kt kriminalala trebae st dea mi E-semnla nrin aceastt nedeanst, adikt nedeansa st fie esemnlarit. în timnii cei vekî, nedensile se stvîrmaă nrin akte este-rioare, adikt, sas nrin matilaijiane (ciontire), saă nnn înfierare mi altele, kare, nrin krazimea lor, ajsngeas a fi d’an foarte trist» esemnla. — în timnii de asttzî, civilizagisnea namai nermite acesta: esemnlaritatea nedensilor, na jse mai face ka ’n trekat ai nrin nablikajjisnî, nrin afime. în fine nedeansa, ne lîngt toate aceste kaalittgi necesarii, se cere a fi mi mtsarabilt, anlikatt adikt ka mtsart în ranortS ka deliktală, ginîndsse în seamt mi imnresianea mai mare saa mai mikt, ce noate ea adace delikaence, dant nata-ra sa, dane krescerea ce a nriimitS. Dakt am ftkat aceastt esnanere de cele mai nrincihale ksalittgî, ce este de necese a le reani o nedeanst, kaasa na este alta de kît Kt voim a vedea, în facia tatalor, daka mi nedeansa ka bttaiea, reanemte aceste kaalittni. Ei bine! o snanem mai înainte kt, aceastt nedeanst ka bttaiea, na se aflt reanind nici ana din aceste esenciale karak-tere, mi na nrodace saferindalaî nici an efekta salataria, din kon-tra, nedeansa ka bttaia, degradt ne orna, îla desonort. Kam am zisa noi kt trebae st fie o nedeanst? — Am zis kt trebae st fie, jsstt, morala, esemnlarit, mtsarabilt, ect. Iledeansa ka bttaia, na e nici, jastt, nici morala, ktci nrin anlikajjianea ei se vattmt sapatatea omalai, uii’i noate kaasa kear mi moartea. Na este nici esemnlarit, ktci irita ne cei ce o vtda ese-katînda-se, mi face a se arî, a se desurenai naterea gaverna-mentalt. Na este nici mtsarabilt, ktci o singart naia, o singart lovitart, noate adace anaia cea mai mare imnresjane, mi altaia din kontra, cea mai mikt. — nedeansa ka bttaia dar ka nedeanst ce na se noate mtssra, ka nedeanst indivizibilt, este vt-ttttmttoare mi na nrodace cela mai mika efekt salataria. Tivilizagisnea namai are trebsiniji de dînsa, ea o nri-vesce ka o manstraozitate, mi daka este a ne da oninisnea nedeansa ka bttaia, ka nernicioast în societate, namai trebae a e-esista an minat kiar în legislaijisnea nostrt. Sueitm în sfîrmit kt kamera legislativi, ka okazia mo-difikagisnei ce va face legilor ijtreî, ne va sktna mi de aceastt nesaferitt novart, ardikînd ne orna la kondijjianea sa de om8, de fiinnt intelipintt, rajjionabilt, mi ne mai ltsînda’la a fi bttat mi elă, ka toate cele lalte animale. Kît desnre sistemals nenitenijiariB la noi, nenermînînda-ne kadrala acestaî ziară alS artta aci, va face afektals altei artikols. Ioan /. Palid. Msljiî din arendainiî momiilor m'&n'bstireuitî aS nre-zintat netiijisni atît ka merii kît mi M. Sale Ilrinninelsî, Merînd sktztmînt. Motivul D-lor ns este alt de kît ks la mezat s’aS miuits, mi nrintr’o konksrenn,^ ne notrivit’B ks valoarea realt, momiile în ţienere s’aS adjsdikat ks nrenbri ekzorbitante. Ile lîng"B anestea, linsa eksnorta-jiisneî, Kriza fiuangiarB, zik D-lor, îi nbne în imnosibili— tate d’a mal kontinba kiar kontraktsl. Ka st nstem în-ijeleye daka aneastt uerere este raijionabiit mi legalt st esnliktm ne skbrt ne este kontraktsl, de kîte snenil sînt, ne elemen,te trebse st konksre la a 1«I formare, yi-ne este kemat a ’l eseksta, mi ks ne mod. Toate aneste esnlikanisnl ne nronsnem a le fane, nentrs ksvîntsl kt drentatea fiind relativt ks ideile mi interesele fie-ktrsia, st ns ltstm D-lor arendam! nici sn nrenss assura ksîva. lIe este konlraktsi ? Drentsrile omslsî în genere ka membrs al sonie-ttgiî, sînt de dot snecil: reale mi nersonale. Drentsl real este ranortsl ce esistt între o nersoant ks sn ls-krs, assnra ktrsia are drentsl de sz [intrebsinnare], szs-frskt [folosinga], mi absz (konssmarea). Drentsl nersonal este ranortsl ne esistt între o nersoant ks alta determinatt, ini kare e obligatt snenia-1 limente a da, a face ori a ns face mi a nresta (a nroks-ra.) Kontraktsl ftkînd narte dintr’aMeasft serie, ne vom oksna nsmal de drentsl nersonal! Evenimentele ne das namtere drentslsl nersonal sînt fantele omslsî, ktnî ori ne drent are drent kaszt 6 fantt. Aneasta noate fi efektsl voinrjiî, saă nartininigis-nii omslsî, mi sînt diferite kasze ka mi fantele; înst noi vom artta nsmal anele obligagisnî ne as konvennisnea drent kaszt (kam 1. nart. 3. k. niv. nentrs tokmell). flravila noastrt la art: 1. nay. 11. zine: tokmeala este o ftgtdsealt de o notrivt de doi sas de mal mslui inmî. Aneastt definigisne este generalt nentrs ori ne tokmealt, dar ns vorberate sneqial nentrs kontrakt, kare este nsmal sn fel de tokmealt: astfel este kontraktsl de A vînzare, de înkiriere m’alt. In linst de nravilt kare ns nomenemte nimik în nrivinga definigisniî kontraktslsl, noi zicem kt el este sn akord între dot sas mal mslte ner-soane nentrs snsl sas mal mslte obiekte. www.dacoromanica.ro 208 DIMBOVIIIA — 8 AIIRILIE. De kîte snesit sînt kontraktele? Ilravila noasrtt ns face îmntrgire, rnst dsne Ila-tie sînt G snecii de kontrakte: 1. Sinalagmatice oii bilaterale, kînd ambele ntrgî se obligt sna kttre alta; iui unilaterale, kînd nsmaî sna se obligt kttre ceîlaltt. 2. Kontraktele konsimgsale sas reale, snde se cere neantrat tradigisnea lskrslsî: astfel la îmnrsmst tre-bse a se da banii fogtdsigî îmnrsmstatslsî. 3. Kontrakte oneroase saS interesate nentrs ambele utrgî, nii gratsite kînd nsmaî sna din ntrgî dobîndem-te sn avantaj. Mele oneroase se ssbt înnartîn komstative. kînd nrofitsl este ksnoskst kiar la formarea kontraktslsî, mi aleatorii, nreksm kînd zik vînz frsktele ne se vor face în livede. 4. Kontrakte nsmite mi ne nsmite, ne se regslez dsne nrinciuiele yenerale ale kontraktslsî ks kare va avea maî msltt analogie. 5. Kontrakte nrincinale mi akcesorii: astfel în-nrsmstsl este nrincinal, iar inoteka akcesorie. 6. Kontrakte solemne mi ne solemne: adonnisnea dsnt art. 7 mi 8. nag. 81. k. civ. fiind trebsingt a se face înaintea jsdekttorii, este kontrakt solemn; iar nesolemne sînt toate kontraktele snde n’avem necesitate a in-voka ajstorsl jsdekttorii nentrs esistinga lor. Ilrelism îmnrsmstsl m’alt. Dsnt art. 2. nag. 11. k. civ. snde se ensmert kaszele kontraktslsî, s’ar ntrea kt noî uavem kontrakte nsmite mi nensmite ; înst observînd art. 10. srmttor, vedem kt sîntem liberi a forma orî ce fel de obligagisnc, ne kît timn ns va fi în kontra nravilii. He elemente trebse sz konksre.la formarea unşi kontrakt? De orî ce natsrt va fi kontraktsl, la formarea Isî se cer dot sneciî de kondigisnî: snele sînt indisnensabi le (neantrate) kiar nentrs asistinga lsî: astfel cel ce kon-traktt trebse st se bsksre de întregimea fakslttgilor sale, ktcî kontraktsl snsî nebsn, orî kît ar trece de la formarea lsî, ns noate lsa namtere, mi n’avem de kît a kon-stata a lsî neasistingt înaintea jsdelsî. Sînt alte kondigisnî ce se cer la formarea snsî kontrakt nsmaî nentrs validitatea lsî, ama kînd s’a format ks eroro, sas violingt, de mi esistt kontraktsl, în-st avînd o esistingt vigioast, este anslabil. Legsirea noastrt ns determint kaszile de anslare, dar dsne drent natsral se cer nalrs kondigisnî (art. 1108 k. fr.) 1 konsimnimîntsl, 2-lea kanacitatea ntrgilor kon-traktante, 3-lea obiektsls obligagisniî, mi al 4-lea kasza. Kînd ntrgile tokniitoare ns vor fi esersat libersl lor konsimgimînt, kontraktsl se ansleazt (art. 5 nag. 12 k. civilt.) Vinisrile ce not afekta konsimgimîntsl, sînt 4. e-rotea, violinga, dols mi lezisnea. Erorea (amtgirea) kînd va ktdea assnra natsriî, saS assnra obiektslsî kontraktslsî, el se strikt: ama kînd sna din ntrgî krede kt ksmntrt, iar ceialaltt kt a în-kiriat nsmaî, kontraktsl se ansleazt. Tot asemenea mi ktnd erorea va ktdea assnra kalitsgilor nrincinale ale obiektslsî, sas assnra nersoani ks kare koutrakts: nreksm kînd ksmntr o bskatt de bronz, sokotind kt e de asr; sas kontrakts ks sn skslntor, sokotind kt este altsl. Violinija (sila) kînd va afekta konsingiinînlsl, kade kontraktsl. Violinija trebse st fie efektsl sneî fricî ra-nionabile ce ne ameringt într’sn kin eminent nersoana. orî averea noastrt, sas a celor ce sînt strîns legagî ks noî. (art. 4. nag, 12. k. civ). Trebse st îngelegem kt aci ns intrt violinga fizikt, ktnd ks sila ’mî a lsat mî- ... - na, sas m’a arestat ka st ssbtînsemn kontraktsl. ktcî a-tsnci el n:a lsat de lok namtere. Dolsl (înmeltcisnea), este kînd Fa facerea snsî kontrakt s’a întrebsingat toate maminaniile snre a amtgi ne cineva ka st kontrakte (tot art. 5 de maî sss). Kît nentrs lezisne (vtttmare) ns nstem zice alt dekît kt leţiisitorsl, avînd în vedere eksitatea ce trebse st domine în orî ce transakgisne, a decis kt se strikt kontraktsl, nreksm kînd s'a vîndst sn Iskrs ne nreg mai nsnin de jsmttate. (art. 44 § 12. k. civ). 2. nentrs valeditatea snsî kontrakt se cere kanacitatea ntrgilor, mi maî ks searnt acelsi ce se obligt; el trebse st se bsksre de nlenitsdinea drentsrilor (art 3. nag. 2. art. 12 § 4 nag. 12; art. 2 nag. 28 k. civ). 3. Obiektsl obligagisniî. Nici o transaknisne ns noate esista ftrt obiekt: ama ns noc zice vînz, fort st arst ce. 4. Kasza este sltima kondigisne ce se cere nentrs valaditatea kontraktslsî. nrin kaset, în drent, se înge-leye skonsl obligagisniî, iar ns motivsl ce a determinat ne ntrnî a kontrakta: ama kînd zik vînz orologisl drents 20 galbeni, nregsl este kasza, iar obiektsl este oroloqisl. Kasza trebse st esiste la formarea kontraktslsî, st ns fie mincinoast, nici ilicitt (nelegsifo), adikt în kontra legii, a bsnelor morssri sas a ordineî nsblice ori morale (art. 4. nag. 12 k. civ). De mslte orî o kaszt licitt noate deveni ilicitt: ama datoriea cea maî. sakrt a snsî jsde este de a da drentatea ‘celsî ce o meritt, dar kînd nentrs aceasta va lsa bani, atsncî kasza a devenit ilicitt, ktcî jsdele nş trebse a nriimi de kît remsnerarisls sts.*) , (Va srraa). (Srmarea) Irenerea isî Mixais-Vodz în Rsmusks; rikloria kzstigatz de ells assnra lsî Msslafa învingîndslu. Aszinds Mixais o asfels de detterminanisne a Ssl-tanslsî, dette ordine la toni generalii lsî ka st strîngt omtirile mi st le nrenare nentrs resbellS. — Dsnt ce se strînsert toate omtirile, Mixais se nssse în kansl lor mi î înksragit nrin srmttoarele vorbe: „Voinicii mei! natria are azî trebsingt de brage-le noastre, inemicii ne ameningt, ksragis fiii ai bravilor mi nobililors Romtnî, st msrims maî bine liberi de kîts st ktdems în langsrile inemicilorS ! es merg înaintea voas-trt, ks sabia în mînt, st nimicimS ne togî inimicii 11a-trieî noastre! st înainttms dar kîts de ksrînd ka st a-jsngems la RsuicîskH; ns vt desksrajianî ktcî Ilrove-dinga e tot d’asna ks Romtniî!—“ La aceste vorbe ale lsî Mixais togî se animart, mi uliul de bsksrie mi de sns ksragis foarte mare, lsa-rt drsmsls kttrt Rsuicsks. — Ajsngînd la Dsntre, o gt-sirt dsnt ksm as dorit eî îngegatt, mi astfelS nstsrt ks cea mai mare înlesnire a ajsnge la Rsuicsks.—Lsart îndatt oramisls, dette foks tîrgslsi cellsî mare, mi în ksrînds tots oramsls era încinss de flaktrile celle mis-tsitoare alle fokslsî. — Rsincsksls nrezenta snS tablos în-fiorttoris. Tsrciî, sntimîntagî, mî ktsta loksrî de re-fsgis, mi sîmigî în ktstarea lors întîlnea eartmi snadele bravilors ostami ai lsî Mixais! Dsnt aceasta, Mixai intrt ks oamenii stî în armata inemikt, o rissinemte, nrinde maî întîis ne Serdars lor mi Îs mi tae; iar Domnsls ce venia ks intengia ka st domneaskt ’n garrt, abia nsts singsrS st skane. (Va srma). ) Finop ms.ijji astfe.i ? Asz ki sînt fonkgionapl ne n.iîng kidepea snop komep-sanjji. în kipopa figspezS ka kpeditopî ks roii de ga.TEenî. Anemtiea oape fiBop dintpe neT ne aS kpezst nsmaî în pemsnepapiS? _______________ Tinoşpafia Naniona^z a .isî Iosif Pomanog mi Komn■—Strada Nemjjeaskt, Xaria Germani. No. 27. www.dacoromanica.ro