1859. Sîmbâtâ 4 Aprilie. ANUL I. — , r;• Aieastî foaie ese de doi opi nesinti-niînt SimBiifa mi MiepksPea- II pena.i a'nona-mentsasi nentpa tpei asni dinîl sfangixî. O foaie singspi 20 napaae. Asonanta se mie în Eabspemti, aa^Ii-spspia asi Christ. Ioaninn et Ro-manov. In distpikte ■ia kopesnonden. ssi. Op ie asonament tpe-B8e n.Tttit îndati ks ssEskpiepea. Foia politica şi litterarâ. $ --------IBM— i" ■ --- Redactorii responsabila DIMITEIE BOLINTINEANU. Bucureşti 4 Aprilie. însftrmit alegerea Domnslsi Ksza domn neste a-mtndot nrinninatele s’a reksnoskst.. Kredem kt este de nrisos a mai esnrima nii aini roslgBmirea noastrt. desnre reksnoasterea 5nsî fant ne konstitst 5n nrinnin nagional. Anest nrinnin este kasza bsksrreî ne simgim nentrs aneastt reksnoasnere, nersoa-na Domn5l5î vine în srmt, ea ne este dragt nentrs kt nrinninsl se nersonifikt în sine, în sksrt este nentrs noi neia ne este nentrs kredinniomî lemnsl ikoaneî ne renre-zintt o ideie stntt. De aini înainte dentndt de Domn ka st rtmîie nentrs nagie simbolsl snsî nrinniti (ie- nanionalitate mi de nrogres, sa§ st se skimbe în simbol snsî nrinnin agti-nagional mi retrograd- Era în kare întrtm este snikt în analele istoriei romtne. Simnatiile nagiei sînt nentrs dîn-ssl; konksrssl ei ns îi linsesne. Jsnege, vigoare inte-ligengt, mijloane, esistt; kalea este deskist de nsterile nele mari ale Esroneî; konsilisri salstarii mi desinteresate ns-i a linsit, în sksrt toate Iskrsrile konksrt ka nrintr’o magie, a înnleti nsmele stS în ksnsna anelor nsme strt-Isnite mi dragi nagiei ie nlant ks mtndrie ne trekstsl anestor gtri. De asttzi se nsmtrt mi se anreniazt fantele; de asttzi nsmaî, avem drentsl a astenta lskrsrî mari. Daka Domnsl va fi la întlgimea nozigiei sale, aneste gtri ne-r ferinite, se vor întsrna ktlre viagt, kttre ferinire; Daka din notrivt, îi va linşi aneastt kondigie, ţoale bsksriile se vor nrefane în desksragîare, mi Esrona va krede kt an est nonor este de anele nonoare destinate st niart. ini anest nas ne fanem nentrs snire asttzi, ne-ar dsne mai ksrînd la senaragie. Daka ne este ertat ka snsî nartikslar indenendenf a artta kalea ne dsne kttre sn fiitor ferine, vom zine: kt kalittgile ne se ner snsî Domn asttzi sînt ks totsl onsse nelora ne se nereas Domnilor eri, mi toatt arta konsistt în a simgi, a ksgeta,* “a fane din kontra de ktt as ftkst nei algi Domni. Dar a ltfa o altt kale snim bine ktt este de difinil.: înst tokmai aneastt difiksltate are mai mare merit. D. B. A emit vorbt kt nosl minister, voeste st dentr-teze ne togi ssb administratorii kare vor fi nsmigi de la 24 genarie înkoane mi kare ns vor fi figsrat ne listele de kandidagi de aksm natrs ani. Avem nrea bsnt oni-nie desnre sintimentele anestsi minister, ka st nstem krede kt ar nstea st-î treakt nrin kan o ksgetare attt de desbrtkatt de imnargialitate mi de logikt. Anesti noi şsb administratori se not dentrta, în narte nentrs felsrite vini; dar ns se not dentrta în nsterea nrinninslsi kt trebse st se nsmeaskt dsne regslament; Este adevtrat kt o lege veke se sokotesne înkt în vigoare ne ktt timn ns se fane alta în loksl ei. Dar aneastt maksimt ns se noate anlika în anest kaz. Este o serie de kestii în konvengie ne ns as nini de ksm trebsingt de legile vekî, ka st se nse în eseksgie. Asfel vedem kt înkt de la 24 genârie s’a nro-klamat nrinninsl desnre resnonsabilitatea miniştrilor. Ns-mirea dar a ssb administratorilor din oameni ne ns as figsrat ne liste, dsne legea veke, ns este alt de ktt o konseksingt a ministerslsi resnonsabil. Ktni însftrmit ns noate st esiste nini o resnonsabilitate din nartea snsî ministers ne ktt timn el va fi silit st se serve ks fon-kgionarî alemi de nronrietari într’o altt enokt ne fane o mare onozigie ks enoka de asttzi. Art. 47 din konvengie zine: „lltnt se va înnene revizia nrevtzstt nrin art. 37, legislagia în vigoare asttzi în nrinninate,. se va ntstra înkt în disnozigiile kare ns sînt înnotrivitoare stinslaiţiilor hrezintei konvent(ii.u , Asfel, legea regslamentart ne xottrasne nsmîrile ssb administratorilor, nrin alegere, întrt în kategoria anelor legi ne sînt îmnotrivitoare stinslagiilor konvengiei, nrin srmare, kade de asttzi. In art. 14 al konvengiei se zine înkt: „Domnsl va nsmi ne toiţi fonkiţionarii administraiţisnei nsbline. înkt odatt dar legea veke a ssb administratorilor se Vede înnotrivitoare stinslagiilor konvengiei mi nrin srmare moartt. Asfel dar menginem ideia noastrs kt ar fi ilegalitate a anlika la nsmirea ssb administratorilor legea nea veke; kt ar fi înkt o kontradigie a nriimi nrinninsl res* nonsabilittgei miniştrilor, ne deonarte, mi a le imnsne fonkgionariî nrin alegeri, ne de altt narte: ktnd toatt lsmea ar ksgeta asfel, nsmaî ministerslsi ns va fi ertat. Snertm înst kt nosl minister ns va înnene lskrtrile sale nrintr’o fantt ne ns noate fi nriimitt ftrt st se nrii-measkt tot d’odatt ka o konseksingt înssmi negagia sa. Ilrofittm de aneastt okazie, a vorbi desnre nrofe-sia de kredinga a ministersls’, este asfel ksm se astenta, am fi dorit nsmaî la nsntsl 5, înlok de: „De a ne kon-forma strikt ks legile în fiingt, ntnt ktnd fie kare din-trtnsele va fi înloksitt nrin altt lege not ftkstt ne bazele amezate de konvengie* st fi zis mai bine, „Le-gislagisnea asttzi în vigoare în nrinninate, se va ntstra înkt în disnosiiţiile kare ns sînt înnotrivitoare stinslaifiilor konventfiei,u este o mare diferingt între aneste dot, nrin nea din srmt ns se ttgtdsemte nrinninsl de resnonsabilitate al miniştrilor. D. B. —-sraŞţter—-> AktslS de ferinitt memorie de la 24 lansaris fs în fine reksnoskstg ka fantş înnlinits mi konsakratg de www.dacoromanica.ro 202 DIMBOVIH.A — 4 AURELIE. nsterile Esronene. Nagisnea Romănă este regenerate, fiitorsl mi destinatele sale sintS asekbrate., Anests aktS als kabineteloră Esronene va rămînea în Istorie ka snslS din evenimentele nele mai imnortante ale tsekolBlBi XIX. Ilrintr’anestB aktă nsterile Esronene as nrobatg kt nsuS drentslg nagionalităgilo.rs ne d’agsnra intereselorS vitale mi egoiste, kt ele ns ksgetă de kîts la ferinirea nonoa-relorS a kărors soarta reklamă ue nenese o modifikare imnerioasă în kondinisnele esistengii, lorS materiale mi soniale. în adevărS, orî-de kîte ori în timniî nef mal memorabili ai analelor istorine, dinlomagiea Esioneană a fost8 konvokate a rezolva vre o kestisne în favoarea 8-nsi nonslg, ns s’a văZBtS ninî odată ateta abnegagie, a-tîtea konnesisni atîta abginere ka în sînsls konferinge-lorS ne avea a determina desnre sltima voingă a ansi nonslS, kare mi-a manifestatg, nrin jnandatorii sţî, în dosă rîndsri ks atîta religiositate esnresisnea doringelorS sale legitime. Onoare dar, glorie mi eternă reksnomtingă nsterilorg Esronenel Ele s’as ridikats, nrin sentimentele lorS de smanitate, ne d’assnra intereselorS nartikslare mi n’a avstS în vedere de kătS a stabili adevăratsls eksili— brs oriental». Reksnoamterea astonomii mi a indenendin-gei nolitine ale IlrinninatelorS-Snite ssbtS sszeranitatea Ssblimei Ilorgl, este snelS din nrinniniile salstarii kare imortalizează sentimentele smanitarii mi aktele glorioase ale SsveranilorS Esroneî. Rămîne aksmS noă. nonslS omăgen» de ninnî mi-liovne, avîndS o origine komBnă nrofeşinds aneeamă limbă mi religisne să ne amezămS fsndamentele regenerării noastre. Estona ne ne a garantatS drentBrile străbsni-lor» noştri, mi kare ne a amezatS ne terîmBlS Bnei esis-tengi noi, va avea totS-d’asna okil anintagi assnra noastră, ne va armări ks aneeamS solioitBaine mi interesS moral» în toate fantele mi lskrările noastre, mi atsnni ns mai, vomg dobîndi ks desăvirmire simnatiile ei, kîndS vomS mti a monede ks onoare mi demnitate ne kalea ne ne a kreat o konvengisne ks kare ne a dotat». Să ne grsnămS dar îmnregisrslS anestsî naladiS al» nagionalităgii noastre mi, lenădîndS ori-ne sră, ori-ne antinatie, ori-ne interesS meskinS, să ne konvingemS kă nonslsl» RomănS ns-mî noate afla adevărata sa ferinire de kît în armonia mi snirea materială mi morală ne kare Ilrovedinga a dekretatS în diferite enone ale Istorii nagio-nale. Să ne konvingemS odate neutra totS-d’asna kă zi-zania nivilă a adssS mai de malte ori aneste Ilrinninate în nrănastia de a-mî nerde drentBrile ei nele mai sakre. Iniminiea interioară este msltg mai neriksloasă de kătS intrigile, kabalele, ameringările mi baionetele streine. Snre a da konvengii noastre adevăratsls ei ka-rakterS EBroneana, mi snre a kongisra ori-ne intrenre-tări vigioase, avemS trebBingă de Miniştri mi de dens-tagi kauabilî. în mîna anestora stă trismfBlS snorg legi salstarii. BnS denstat nekanabilS este o fatalitate, este 1 BnS flagelS nentrs gară: BnS vot» alS săS, datS fără kon- ! vingere, este o negare evidentă a snsi nroektS salstariS. 1 TimnslS de a servi Bnei koterii kB sneranga ximerikă de a avea odată benefinisri, a trekBtS mi a disnărstS în în-tBnerekslo brsmosS alS trekstBlBi. Nb este îndestslS ka' denstatblS să sneaskă în nersoana sa ksalităgî de na-triotismS mi de kondesnedengă; elS kată a fi lsminatg, snenialS mi ks nagibnile ne reklamă neanăratS nozigib-nea sa legiferă. KouvegÎBnea este Illarta kare ne va gB-verna în viitorg, mi ne va ameza între familiile niviUzate ale nonoarelorS Esronene, HelS: ne nB-î dă anregiările kBvenite sa» ksgetă a se abate din adevărata sa semni-fikare nolitikă mi sonială, atrage ks sine maledikgisnile kontimnBrapilor^ săi mi a nosterităgiî; nîngăremte temnlsls Divinăgii înaietea kăiia se ksvine a da komnBts foră msstrare de ksgetS. Imnoranga, dolislS mi nreksgetarea, nete negre ale nivilizagisneî, mi în internreţare:a legilo adskS ks sine nete irenarabile. T8 i V. Stilesks. .. - r I ’O ■ < ..SHirUiJ* intI Kamera este înkisă nrin srmare : „odixneaskă se în nane nînă la 4 maiS!* — M. S. Domnsl a xotărît să lskreze în fie-kare zi 1 ks kăte sn minister în narte. Lsnea se va oksna ks netigiile la Ilostelninie. Margea va lskra ks sekretarsl de stat mi kontrolorsl. Merksrea ks ministral finange-lor mi ks ministrsl EbUbIbi,- Joiea ks ministrsl din întrs, Vinerea kaministersl iastigiei; Sămbătava nriimi ne DD. Konsolî streini. Ilartîkslariî se vor nriimi în toate zilele între 6 mi 8 ofe seara, la Halat. Seasteantă ks nerăbdare înnenstal lBkrărilor noB-IbÎ minister. Daka kestia ssnerioară ne are rartort ks nro-iektele de organizanie nreokană sniritele nele mai agere, kestia de skimbări în fonkgiî nreoksnă iie neî mai mslgi. Nb nstem nini anlasda la skimbările generale în fonkgiî nin! desanroba trebsingele snor skimbări în narte, ks kon-digia însă, ka nei noi să ns fie mai răi dukît neî vekî. Nb nstem anla8da( skimbări generale, fiind kă ton! fonkgiouariî nB sînt răi. Fie srmă kă, de vom fane a-neastă înnenere, anoî, la skimbarea fie kărsi minister, ar trebsi să ne astentăm la o skimbare generală. Skimbările ministerslsi vor fi freksinte, mai ales ks adsnarea de astăzi; asfel vom ajsnge a nsmai găsi fonkgionarî, kăn! fie nine ns va mai ksteza a nriimi fonkgiî nentrs o 1b-nă mi doă. Ile de altă narte, ne ini ne kolo se simte \ trebsinna de kăte-va skimbări, saS din kasza- de linsă de kananitate mi nrobitate, saS nentis ksvinte nolitine ne ns a§ nevoe de a se esnlika. Aneste skimbări singsre mi ks mare băgare de seamă se not efektsa, fără să a-gîge mErmarile mi nemBlgBmirile într’aneastă gară de fonk-gionari, de mi ns sîntem sigBrî kă mi atsnni anele msr-mBrî a§ să linseaskă. Hernetarea xogilor se srmează la înkisoare. Nb voim înkă a zine nimik desnre kăte se snsn kă ş’ar fi deskonerit de la arestarea lor, ka să rin înaintăm vre o eroare. Vom sni mai sigsr kănd se va săvîrmi toate ner-neterile. Ilînă atsnni vom vorbi nsmai de anea mamină infernală a kării figsră o dăm ani: © a d .0) P1 m cj t i ■ onon î55Fjî nit op i"t î«jIm: .IJUI98 ut bnîiftţ M fi/lfîvt •.koIbj1 fildBC fi op olii' .TtiffiJ ă)l v. iriolop oaano ii“ fi nî Bîai’ittoa p tBîl' s* % ,'lt ‘ 1 î-'- ■_ ^i. ‘li sn acteu- o Ar M Desnpe fonksionapii nnEAfră. ’ întegimarea unul nroiekt de legi relativg la ameliorarea sine qna non a kondigisniî materiale a fonksionarilor nubliii este astăzi ns numai de dorită ii de o mare imnortangi. Onorariul ie nriimeuite aiestS kornS al soiietigii urbane este în disnronor-Hlisne învederate ks sksmnetea ie domina astezî. Aiest onorariS fiksats într’o enoki kînds artikolele de nrima neiesitate eras lesne de nreîntimninatu ns mai noate satisfaie kondigisnilors subt kare vieguim astezî. Obiektele de nrima neiesitate eras atunci norma sag barometrul dune kare se fiksase onorarislg nubliku. De atunci îpsini mm astezî s’a oneratuornare modifikare în artikolele de konssmare, de îmbrikiminte, de înkiriere m. i. 1. ^j,-, Akumu treî-zeiî de anî lea mai mare narte de fonknio-nari netreieau ks singurul» onorariu o viagi modeste terţ asim-gi lea maî miki geni în konduierea menagiului lor». Atunii »nă fonkjjioDaru inferior nutea şusuine ks onorariuls sig ns nu- I mai subsistenga sa individuali, ii mi iie aieea a konsoartei sale i mi a koniiloră siî. Astezî sn fonkgionat» sunerioru abia noate nreveni keltselile domestice. De va avea o familie numeroasi se; vede redusu de mai multe ori la trista neiesitate sau a kontrakta datorii nesolvabile sau a nriimi onorariul» siu înainte ne mai multe lunŢ. De aii rezulte firemte derangeare în ekuilibruls siu domestiku kare atrage îndâte dune sine di'skredets, suferinge în* nemulgsmiri morale. Atunii uns fonkgionaru [inferior» era mîndrs de nostul» stu. Elu surîdea în mijlokul kommoditegilor viegii. Astezî unu fonkgionaru sunerioru, denarte de a gusta aieste komoditegî ale1 viegiî, are satisfaierea morali a se lirkonskrie în limitele kel-tuelelors sale kotidiene. KoDdigisnile materiale subtu a kiror» imnresiune este kondssi astezî societatea noastri este ks totul diverşi de lea trekuti. Valoarea obiektelor atunii era foarte sktzuti, de aieea ouorarele nubliie erag konsiderate de sufiingi. Ars fi dar în kontra naturei lukrsriloră ka astizi kînd» valoarea obiektelor» s’ag srkat», onorarele nubliie si nmîie aieleami. La asemenea kazs aieaste situagiune a lukrsriloră s’ar ksalifika ks drent kuvînt de anormali. Kriza eî este foarte simgiti mi ra-giunea kati a interveni snre a o remedia. N’amu krede ki ar fi în nutinga umani ka astezî, kîndu meseriamul», indsstriamsls, komersantul», nronrjetarsl» de bunuri mobile au întreitg valoarea, obiektelor» lor», si nretindemg de la fonkgionari a se lunta în kontra aviditigilorg ku singurul» ono-: rari» ie s’a stabilitg akum treî-zeiî de ani. Subtu regimele tre-kutulHi, de nsgirii ani înkoaiî, aieaste situagiune anormali s’a simgits mai de multe ori. Gsvernele trekute, disnuindu de nara-grafulu lerealeloru înduliea din kîndu în kîndu soarta fonkgfona-rilorg nubliii. De arg fi konsideratg mai serios» aieaste sitsa-gisne ns»sîntem» la îndoiali, s’aru fi nstutu adsie înki de atunii o ameliorare radikali ielg nsging kondigiuniî materiale fonkgio-narilor» inferiori. Dar atunii interesele nrivate erag konsiderate mai mresusu de interesele nsbliie. Konvengiea de la 19 Augsst regulînd destinulg aiestui naragrafg îl» ameazi între veniturile nu-bliie ie se varsi în erariul» nublikg. Astizi kîndg ne afiimu într’o eri noul, kîndu regenerarea noastri nolitiki mi livili este konstitsati, kmd» nriniiniul» de drentate, de eksitate va nrezida la toate aktele noastre gabiile mi nrivate, kîndu avem mîngîitoârea snerangi ki am» nsssu un» termeng ssferingelor» noastre trekute, kîndu nriniiniulg nro-. klamatg la 24 lanuariu kati a li tare, statomik» mi nevariabil», kîndg o kameri legislativi nagionali estg kemati a vindeka ra-nele trekstslsî mi a ne nrenara o kale nosi, o viagi feriie mi siguri, kredemu ki soarta fonkgionarilorg nubliii va insnira sentimente de »manitate în inimele D-lor Miniştri kirora este ak-kordats drentul de a faie nroekte, mi aduniril legislative ie are a diskuta aieste nroekte. Adunarea legislativi a manifestată destuii umanitate la denumirea fonkgionarilorg din kameri. Kon-siderînd» greutigile subsiâtengii de fagi, s’a npon»ngatu nentr» onorari» komnatibile mi nronorgionale k» skumnetea ie domini astizi. Daka dară adunarea legislativi a manifestat» atîta kon-desiendingi morali nentrs a umura aieste klasse de oameni, nu sîntemu la îndoiali, ea va fi insnirati de aieleami sentimente de umanitate mi kitre tonkgionaril nubliii, mi va susgine între alte nroekte reformitoare mi aiella leareranort» la ameliorarea soar, tei fonkgionarilorg nubliii. : F. Stilesksr (IÎ Jî( : 1 i’if ©3^ mm D1 Xristake Teii; D. Stef. Golesks; D. Gr. Ar-gironols, G. E. nredesks se ziue kt se vor nsmi membri Komisieî Rentrale. Felinittm ne Domn neutre aneas-tt bsnt alegere! Genepnliuesktil Elinesk Konsvlat în Balaxia Anâimt: Kt avînd în vedere sentenga Tribanalslsi Konss-larS ssbt No. 31 nrin kare se ordont vremelnineaska ei esekstare mi aktsl de darea în nriimire a amnloiatBlsi G-lsi anestsi Konsslat V. namila din 3 Fevr. a. k. din kare se dovedemte kt s’a komsnikatS HBmitslBi datoră Aristidi Aganiadis ssnssS ElinS konie dsnt destvîrmita sentengt ks norsnkt de a nltti datoria sa konrinst în anea sentengt karele înst nefiind srmttorS la nlatt, s’a ordonată nomenitslS amnloiatS nansla de a înfiinga sekfestre ne dtferite mobile mi alte lBkrsri ale datorelsi Aristidis A-ganiadis ne se nomeneskS în aktslS de sekfestre alS ns-mitHlBi amnloiatS din 7 Martie înnetatS, ne i s’a komsni-katS mi kare s’a linitS ne neregii kangeleriei G-1bI Kon-sslat, nregsite anele obiekte în lei 2272, nentre vînzarea anestor obiekte sekfestreite mi transnortate în kangeleria G-1bî anestBi Knsslat mi neneţlsite ale datorelsl Aristid Aga-niadi, se determint lokS de strigare nrin linitagie în niaga nen-tralt viz-a-vi de kasele D [gî N. Gerasi, iar zioa la 19 ale viitorelsi Anrilie dsnt stvîrmirea Sf. litsrgiî, ftkîn-dsse linitagia înaintea kangelierBlsi G-1bî Konsslat D-1bi Teodoră V. Dimitrakonslo, înnenînd de la 10 ore de di-mineagt nînt la 2 ore dsnt amiazi dînd5-se semn nrin barabanS. Se invitt dar doritorii de a ksmntra a se înftgi-ma în aneami zi mi neasS la nomenitslă lokS xottrîtă nentrs linitagie snre a konksra. BskBremti 30 Mart. 1859. General Konssl K. Xaralamb. Tiuogpafia Naiţiona.io a m losif Pomanoe tui Komn.—Strada Nemneaski., Xams Germam. No. 27, www.dacoromanica.ro