Mierkurî 1 Aprilie. ANUL I. — 1859. Aceasta foaie ese de doi opi ne sinte-mîni. SiniBita mi MiepLspca. IlpefiS-i asona-mentsasi nentps tpei asnT îinîi sfanjjiil. O foaie sing»ps 20 napane. Aconania se ian în Dakspcmti, a3 Ai-Bpaipia asi Christ. loaninn et C“ Ro-manov. In distpikte na kopesnonden. sxi. Op « anonament tpe-nae n.rntit îndatt ks sscâkpiepea. Foia politica şi litterarâ. •> Redactor» responsabilii DIMiTKIE BOLINTINEAKU. Bucureşti 1 Aprilie. Kamera noastrE nreksrmE seangele sale nentrs ktt va timn. Ks toatE imnargialitatea noastrE, ns nstem esnrima nini sn fel de reksnosningE desnre aktele sale de doE Isni. O singsrE fantE are, votsl de la 24 gena-rie. Dar aneastE fanţi frsmoasE, insniratE narte de res-nektsl ei nentrs oninia nsblikE, narte de geloziile ne o îmbrEgtmas, a fost ka sltima strigare a lebedei, dsne kare se nrenarE la moarte. De la anei vot sere aksm, nrin toate fantele sale, kamera n’a fskst de kEt se moarE. Sînt în mare narte nersoane onorabile în adsna-re, saS în nartea dreantE sas în nartea stEngE; InsE, a-neastE adsnare, asfel ksm este formr.tE, ns dE nini o ke-zEmie kE va adonta artikolile konvengiei în sniritsl lor adevErat mi salstar intereselor natrieî. Daka ns am avea în vedere de kEt aktele ei în timn de doE lsnî, ne aratE kE ns noate se fie la înElgimea nozinieî sale, înkE ar fi destsl se ne întEreaskE în aneastE kredingE. Domnsl ns ksteazE se mi formeze Ministersl din maioritate, mi oninia nsblikE anlasdE. Disksgiile ne lsmineazE, sînt înbiEnnite din sînsl ei sistematineste, maioritatea ns fane de kEt se voteze. MimkEiile ei sînt regslate mi se efektsazE ssb komanda snsi mef, nreksm manevreazE soldagiî. Seangele sînt nsblikate, mi ns mai avem trebsingE a nsmEra ainî toate anele fante nrin kare kamera mi a nerdst sna kEte sna florile din ksnsna sa. Ilstem însE zine kE toate aneste fante as dovedit kE se aflE mai nre-jos de misiea ei, mi kE aneastE kondigie neferinitE ori fEramE kamera mi skanE nagiea, sas nEstieazE kameia mi snide nagia. AstEzi, în noile kondigii ne ne-as kreat îmnrejsrErile, fiitorsl g^rei denEndE de la ksragisl mi îngelennisnea kanslsi statslsi. Avem drentsl a astenta de la ksragisl mi de la în-gelennisnea sa tot ne noate se asigsre viitorsl gerei, nrin realizagia nrinninilor din konvengie. D. B. ai ni este xotErît kinsl ksm are se se îmbsnEtEgeaskE kestiile ssniale. AfarE de konvengie, în nozigiea RomE-nilor astEzi. ns vor afla de kEt nerirea loi, afaiE din konvengie ne asteantE anarxiea sas desnotismsl. Denî ns am dori, în nsmele snei idei, kEt de ssblime ar fi, se a-jsnyem la sna din aneste doE rezsltate fsneste. Eseks-giea ks fidelitate a konvengiei în toate nsntsrile sale, kezEinsieste nagionalitatea RomEiiE mai mslt de kEt kon-nesiile ne s’ar fane snor nsrgi, în anest skon nrin sa-krifiarea snor nsntsri din aneastE lege. Aneasta este kre-dinga ne nrofesEm ne înnetat nrin kanalsl anestii foi. în zioa kEnd togi fiii anestii gEri se vor sni ne tE-rîmsl konvengiei, ks sinneritate, toate nele rele s ar fane bsne. Daka lskrsrile noastre ns kalkE ne tEi’EmEl lor nronris, kasza este kE togi RomEniî ns as xotEi’Et înkE se se îmnane ks o konvengie ne loveşte deonotrivE teoriile nolitine estreme. Sakrifinele dar ne trebse se se fakE; ns konsistE în a nErEsi ori ne kestie sonialE nentrs kestia nagiona-1e, ksm nretind sniî; neia ne trebse a sakrifika, ka se servim nagionalitatea, sînt teoriile nolitine, ssb kare se asksnde nentrs sniî nisne nebsnii ssblime nentrs algii interesele degradate. Nsmaî nrin aneasta ne vom iibtea sm ne tEim-msl konvengiei. Nsmaî ks aneastE kondigie, vom nstea fane En-tEisl nas kEtre marele Ilrinnin al nagionalitEgeî. Feie aneasta, sniî mi algii vor kESta se smslgE vesmintele anestii vergine jtfne, ksrate, frsmoase ne a venit ne malsrile DsnEiei se ne arate kalea ne dsne Ia mErirea nagieî. FErE aneasta, o renetEm, vom kEdea sas ssb des-notismS, sas in anarxie. IUi nini sna din aneste îelens ne va dsne la mErirea mi la ferinirea nagionalE. Kît nentrs noi, ne ns vedem lskrsrile nrin fsmsl natimilor mi intereselor ne nrezidE nartidele mi kamara-deriile, nînE kEnd vom avea o nanE în mEnE mi vom fi liberi a esnrima sentimentele noastre ns vom înneta a striga kE în konvengie este skEnarea nagiei RomEneas-tEZÎ. Este la modE astEzi a se zine: a ns ne oksna dekEt de kestia nagionalE. KEnd sn nonol skrie aneste vorbe ssblime ne frsntea temnlsrilor sale, trebse se fie nrenarat a le skri tot de odatE ks vîrfsl SEbieî ne frsn-gile ineminilor ne îl assnresk, mi îl desnregsesk. Vorbele ne snrijinite de fante, ar fi ka anele etikete nomnoa- se assnra mErfsrilor meskine. Ns este kestia astEzi a alege între tErîmsl nagio-nalitEgiî mi amelioragia inlerioarE, este vorba se se nse în eseksgie konvengiea EsroneanE, în toatE a ei întregime. Aini este reksnoskst drentsl nagiei de astonomie, Kamera elektivE nrintr’sn vot snontanes, denise înkE o mEssi’E nentrs nrevenirea krizei komergiale. Vo-tindka se dea sn remediS mai grabiîik anestsi teS, tnE-rit dsnE nErerea snora nEnE la disneraie, ea zise kE Gs-vernsl nrintr’sn dekret, se amîne nentrs trei lsni toate e-fektele noligilor al kEror termen va esnira într’anest interval. Fanta, nrivitE din nsntsl de vedere ekonomik, este salstaiE, dar trebsia anlikatE dsnE ne kornsl komer-nial ar fi înnerkat toate meziile sale, mi ns ’i a fost no-sibil a denErta rBsl- FEkst’as oare D-nil komersangî www.dacoromanica.ro 198 DÎMBOVIHA — 1 AIIRILlE vre o srmare ? Asoniats-sa D-lor într’sn kin solidariS ka st întîmnine nerikolsl ? Ori anlasdt îmnresnt ks Israeligiî kînd vtd vre snsl notikniuds-se? Ar fi de dorit st afltm ne Katssrî a§ lsat D-lor îmnarte, rai daka a'iestea ns vor fi ssfiniente, atsnnl nsmaî st neart interverigisnea gsver-nslsî. El trebsea st esamine kaszele krizeî, st le stadie, rai st vazt daka meritt sas ns afengisne, ka ns ksm va nrintr’o nrinitt mtssrt, st dea lok altor rele mal neriksloase. Trebse asemenea st observe daka kor-nsl komernial meritt intervengisnea sa. Nimeni ns tt-gtdsemte kt komergsl este inima soniettgil; kt legile nele mai bsne sînt anelea snde el înflorerate, rai k£ nrin srmare statal este obligat al snrijini. Dar nreksm Statsl este obligat, asemenea rai membrii lsî de ori ne treantt sînt kemagî a ’l sssgine ks ori ne sakrifinis. Imnlinite-m’as D-ni komersangl aneastt obligagisne ? Kare le sînt ajstoarele ne as ftkst statslsl? ne konksrss as artfats ori kînd a fost kestia de ameljoragisnea gtriî, de regene-ragisnea el? Enistolile suora trimise ne la koresnondeti-gii D-lor din distrikte, ne sînt ksnoskste. Kiar la 24 genarie fosta vre snsl la Mitronolie? lsat’a vre snsl nar-te aktivt în favoarea nagiî la anea zi memorabili de la kare aratenttm fericirea natriî? Ilrobt evidinte kt D-lor s’as kodit ori kînd a fost vorba de interes general, este kt n’as alergat ninî snsl la anelsl ftkst nentrs înfiinga-rea btnnii nagionale, ne nrivea mal mslt interessl ko-mergglsî. Erte-ml dar D-ni komersangl aneastt frankegt. Este ratist kt ori ne drent imnlikt o datorie rai vine versa, nrin srmare ns se ksvine st nerem de la stat obligagisni, mal nainte d’a ne îmnlini n’a le noastre kt-tre dînssl. Liksrg în legile lsî zine: ntrintele ne ns va da konilslsl o meserie, ns va avea drentsl st nretinzt a ’1 nstri la Ustrînege, de snde srmeazt kt konilsl este obligat dsne drent natsral a veni in ajstorsl ntrintelsî, rai noi kît sîntem denarte d’a ne ksnoarate datoriile kt-tre natrie, kttre msma uoastrt la al ktriî sîn ne nstrim! Aneasta este violarea abnegagisnilor nelor mai sakre. St nernettm înst efikanitatea mtssrii de amîiiare, lsatt de kamert în favoarea komergslsî. S’as vtzst asemenea mtssrl rai la alte statsrî, in timnl kritinî de a-devtratt krizt, a ktriea kaszt era sas starea nolitikt a gsvernslsi lokal, sas a altor statsrî venine. Astfel ftks Eranga, Ilrssia rai Asstriea la 1848; rai kiar fabrikangiî streini, dsnt foksl întîmnlat la 1847, nronssert singsrl konnesiî de amînare, rai sktztmînt negsgttorilors noştri. Kriza atsnnl era evidintt, rai ks toate astea mslgl din komersangî n’a» voit a se folosi de indslgenga streinilor, sokotind aneasta o degradare a stimei semnttsril lor. A-raa dar mtssra de amînare lsatt de kamert st fie fa-ksltativt nentrs debitor, mi ka restrikgisne ka nel ne va invokao, st fie dator mal întîis a densne mventaris de aktivsl sts, snre a se vedea daka kreditorsl noligii are de snde st se desntgsbeaskt mal tîrzis, ktnî daka de-bitorsl ninl aktsalmente ns va fi solvabil, amînarea ÎI va nroksra okaziea ka st konssme rai marfa ne mal are, snre a ns se mai gtsi nimik neste trei lsnî. Asemenea sokotesk kt amînarea st ns aibt lok de kît nsmai nentrs cfekte streine, iar nentrs nele din gart, ntrgile st rtmîie libere a se regsla ksm vor ns-tea, ktni sînt sigsr kt sn kreditor vtzînd de bsnt kre-dingt ne debitorsl sts, va gtsi mezil de îngeleţrere ms-tsalt; maî ks seamt kt daka togi vor nere a se folosi de aneastt favoare, atsnnl mtssra va fi vânt, ktni nimeni ns va nriimi de nikteri sn l?an, rai kriza va kon-tinsa. Dar kt toate garangele ne a sokotit kamera kt grezintt o asemenea mtssrt eS krez kt va amîna ns- mai nerikolsl. Sn medik bsn ns trateazt nini o datt rana nrin remedii eksterioare, asta e treaba femeilor, a babelor kare se întitslez doktorige, rai kare nrin alifii, s. neori isbsterate a astsna rana, dar bsksria nenoronitslsi bolnav este vânt, ktni kangrena a înaintat ne dedessnt rai ns mal e snerangt de sktnare. Mediksl stadie ne bolnav, esamint rana, o sondeazt rai o trateazt nrin me-dikamente interioare, ka st nsrifine smgele, adevtrata ssrst a rtslsi. Tot asfel trebse st fakt rai kamera, ktnî sonietatea ns e de kît sn korn moral kare vieazt nrin organile sale. 8t kaste kare sînt kaszale krizeî, rai st se sileaskt a le desfiinga. Kînd s’a tratat kestiea îmnrsmsttriî, on. denstat D. Ioan Brttians a demonstrat ks toata eloksenna, sna din aneste kasze, mi a nerst si se ea mtssrl. Taksa nentrs eksnortauisne, zise oratorsl adaogt la nregsl nrodskgisnilor noastre, mi astfel kon-ksreuna ne niegile streine devine difinilt. Dar D. Ministre al finangil se onsse ssbt ksvînt kt taksa eksnor-tagisnel konstitsind o narte din venitsl fiskslsî, mi bs-getsl keltselilor, fiind bazat ne anest venit, de s’ar desfiinga, s’ar întîmnla o mare konfszie rai definit trezorslsi, deosebit de desntgsbirea ne ar nretinde kontraknisl ak-tsal în asemenea kaz. De rai D. Brttiansl nronsse kt atsnnl se vor' kibzsi mtssri nentrs întîmninarea difinitslsî rai a desntgsbiriî, înst kamera ftks neea ne sokoti mal bine. Aneastt ameliovagisne nronsst de D. Brttians este de nea mal mare serie, rai ka st rekomnense statal de mika nierdere ne ar avea, s’ar nstea mtri în monornie taksa imnortagisneî.* Kît nentrs desntgsbirea kontrak-nislsl, s’ar nstea da din anest adaos, sas fiind kt kon.-traktsl eksuirt ansi korent, nel nsgin st ns se maî arendeze în viitor. O alte kaszt a rtslsi ne ne ameringt este difi— ksltatea treneriî la sslina. De s’ar lsa mtssrl de gsvern ka st se ksrege snre a ns maî amerinna nrimejdia vaselor, nortsrile noastre ns s’ar sita ks întristare, kînd a-neste vase trek la venin!, rai se înkarkt ks nrodskte. In fine sokotesk neantratt amelioragisnea semingeî, nrodsktelor rai a rasei animale, ne s’ar nstea fane ks nsgint keltaialt, rai ar nrodsne avantaje konsiderabile. Nsmaî atsnnl am nstea egala la aneste artikole ks nele-lalte statsrî. Ilentre toate anestea trebse a se lsa grabnine dis-nozigiî, ktnî astfel vor fi tot d’asna viktima krizeî, rai ns vom sktna de dînsa de kît kînd din nenoronire s’ar întîmnla linst însemnatţ într’alte nortsrl. V. lletroni. Se vorbeşte mslt de o denerat nirkslait adresate, ks data de 22 martie^ dela Tsrin, de Kontele Kavsr kttre aţrengiî dinlomatinî al lliemontalsl akreditagî ne a ltngt ksrgile streine, afart de Asstriea. Intr’aneastt nirkslart Kontele Kavsr esnrimt o adînkt mtxnire des-nre neia ni nriveste skoaterea niemontalsî din Kongres, nrotestînd kt ne avînd ninî sn interes în rtsboisl krimeeî, înkt a lsat narte aktivt la oneragiile militare a le nste-rilor aliate, kt ns a krsgat ninî oameni ninî bani, kt a-neastt esnedigie Ta kostat trei sas natrs mii soldagî rai 50 milioane. Kt din aneastt nrinint, odatt nriimit în kongressl rai în Konferingele trekste, snde erea ks total * De mi nsmaî aneastt mxssrc. ns este de ajsns vezi skrisoarea D. X. Ilolixroniadi într’snsl din No. trekste. www.dacoromanica.ro DlMBOYmA. — 1 AURILIE 199 strein, ku atit mai mult are drentul a asista într’un kon-gres unde va fi vorbi kiar de asa esistenţi. Kt nu vede ninî un ksvirt ka nrezinga în Kongres a Iliemontuluî si tragi asemenea nriimirea nelor alte State Italiene. Kihî, dine nlingerile niemontului în notriva Austriei, se va fa^e acest kongres snde se vor cerceta anele nlin-gerî. nrin urmare ar fi nedrent si se auzi numai glasul Austriei mi al niemontului nu. Nota se termini nrin de-klaraţiea ki daka marele nuferi vor lisa si skane oka-zia firi a face ceva nentru Italieni, risnsnderea va ki-dea asunra lor. Aceasti noti ar fi fokut mare Senseţie în Ijlermania. Dune ziarele streine Ternii trimit un korn de armie de observaţie în nirgile Dunireî. Le currier du Di-manche, îmi face kuragiu anrono de aceste mimkiri, a-runkind resnunsabilitatea asunra Ilomei, kici Romiuiî, zice el, fak mari nrenaranii de risboiu. Are xaz si ne facem renutagie de nonol risboinik, fin si ne batem! Este adevirat ki astizi, de s’ar intimida o nivilire ilegali în ţari, de mi ar fi multe Tomnatere ne arnriimi ne nivilitorî ku flori; dar ar fi mulgi mi konii de inimi ne ar snila ku fante nobile de kuragiu mi natriotism ru-minea fragilor nelor mkitomî. Numai si fie kondumî de kanul Statului- LUi kredem ki la întimnlare kanul Statului va sni amî fane datoria. O. K. Steriad s’a numit Ministru ad interim la finanţe kmî D. Gr. Alesandresku a refuzat a fi ministru. D. M. Angelesku s’a numit direktor la ministerul din untru în lokul D-lui G. Yileanu. Se asteanti ku neribdare numirea nelor natru membri la Komisia Mentrali din nartea Domnului. Mei natru ai kamerei sînt togi konservatori; nenriimirea aceşti fonk-gii a D. Skirligiki Filkoianu, a fikut si vie în lokui un konservator. Akuma dar fie nine snen ki Domnul va numi ne ai sii dintre nrogresistl. Daka ne ar fi ertat a rekomanda natru membri, nu am balenga un minut de a nune în ainte mulţime de nume onorabile din kare s’ar nutea alege. D. Britianu, Bozianu, Xr. Tel, S. Golesku; G. Alesandresku G. Kostaforu; Lumea se întreabi, ne kind se fak nronozigiî a se îmnrumuta komergulu ku milioane, a se -adi-ogi lefile etc,. nu ar fi ninî un mijlok a se drege navelele din kanitati ne kare nietoniî, laşi ki înoati în tini, dar îmi sknntesk seara nicioarele. kail îmi firimi ungiele, trisurele se firimi, cei «te stau în trisuri îmi mumki limba, îmi diuli kanul, îmi stnmbi gîtul. Nu înţelegem nentru ne tot-d’auna s’a vizut aceasti neni-sare din nartea administraţii Muntenesc! desnre înbuni-tigirea stirei materiale! în zilele trekute am kemat luarea aminte a noliţieî nentru lakul din Gorgani de lingi Mismedjiul, lokul Zosima. Dar aceasti rekomandagie nu a fikut ninî un efekt, am xotirît a numai zine nimik, ka si nronoveduim în nustie. O skrisoare de Konstantinonol ne ne este adresaţi de la o nersoani onorabili suni asfel: „E mare sneran-ţi ki toate nele fbkute în anele doi ţiri, vor fi nriimi-te de nuferi mi vor rsmînea kum sînt, mi noate ki în momentul kind vei nriimi aneasti skrisoare toate vor fi terminate bine. Se vorbeşte de o manrini infernali ne s’ar fi fost nrenarat în umbri de nişte aventurieri streini ku infama intenţie de a atenta asunra alesului de la 24 genarie; dar kare din noronire s’a deskonerit. Noi avem a ne felinita nentru doi kuvinte desnre deskonerire, 1. Centru ki a skinat viaţa unui om în kare se nersonifiki un mare nrincin naţional, 2 nentru ki asemenea uneltire lami mi kriminali vine de la nişte streini; iar nu de la Romuri în al kirora karakter nu întn kugetirii atit de lame. , nrin judeţe unele lukruri kam atîrni în kumm- ni snre trekut. Skrisoare a onorab. D. X. Teii, ne di misura oare kum de starea de înanoiere în kare s’a aflat mai tot deuna anei judeţ, ne s’a renumit de unii Sil-batekul. Snenm însi ki sub ministerul D. N. Kreţules-ku, acest judeţ îmi va şterge mi elu Enitetului siu cel ciudat (Urmare) UI Drentsl de transmisisne a nronrietsiţer Dsni ne am tratat în nămirilă nrecedent desnre origina nronrictigiî, mi am demonstrat ki este de drent natsral, s’B cer-cetim aksm daka acest drent îl nstem transmite la algiî. Dsni nravila noastri, dobindim lskrsrile nrin oksnagisne (art. I. nart. 2 nag. 5 nravila Karagea); nrin vînzare (kan 2 nag. 13) nrin skimb (kan 3 nag. 21); nrin donagisne (kan 1 nag. 64); mi nrin sskcesisne (kan 3 nag. 67). Uîni ani noi am vizat namal modal de dobîndire nrin okanagiane, mi ’l am jastifikat bazîndal ne drental nataral. Dar va zine cine-va noate ki acest mod s’a esnlikat namaî la cei d’întîis oameni, namai la nele d’întîia soci-etigii, kind, în leaginal lor, n’avea necese de transmisiane, kni fie-kare gisea ka înlesnire ceea cei trebaea. Inşi în timnal so-cietigilor moderne, kînd se ivi necesitatea -de transmisiane a lu!-krarilora, s’aă gisit snirite eminente, zikînd ki drental de transmisiane na este de drent nataral ka cel de nrourietate. naskal gneinte: „vi înkinaigi voi ki dane an nrincin natsral aă trekat aceste banari de la stnbanii vomtri la voi? Asta na e adevirat. Singara voingi a legaitoralai a fondat acest ordin, bazat ne oa-rekare konsideragiani rezonabile, iar na ne drent nataral. Daka ar fi voit si ordone ka aceste banari dani moartea stribanilor vomtri si treaki la renabliki, n’agî fi avat nici an rezon a vi nlînge.tt Monteskie adaogi „legea nătărăii ordoni niringilor de a ’mî natri konii, dar na’i obligi a ’i face momtenitorî. Imnirgirea banarilor, legile asanra acestei îmmrgirî, sakcesiani-le dane moarte, toate na se not regala de lut în societate, k» legi nolitice sas civile (Esprit des lois liv. 26 eh. 6). Robesniers na kontesta drental de transmisiane al banarilor, dar ataka drental de namtere, mi cerea drental de egalitate la desnirgire, astfel în kît focea ka statal si ia nartea cea mai eminenţi. Acest nrincin nîm la oare kare nant este adontat kiar în konstitagianea Aastrii. „Omal, zice Robesniers, noate disnoza de acest mmînt ce a kaltivat, kînd el însămi este redas în girîni? Na, negremit. Uronrietatea omalai, dane moarte tre-bae a se întoarce la domenal nablik al societigii; namai nentra interesai general se nermite transmiterea acestor banari nosferi-tigii defonktalai (mortslsi); mi interesai general este egalitatea, nrin armare ea trebae în toate kazarile restabilit!.'1 Uartizanii acestei teorii se riticesk: statal rekanoskînd-drental libertigii, daka însamemte naterea d’a o mirgini, însi n’a kreat el nici libertatea nici nronrietatea. Daka ar fi kestie de transmisiunea anor obiekte mobile, cine ar kontesta ki acestea na sînt ale eredilaralai (momtenitoralai) dane drent nataral, ka minte nrodakgiani ale manei! defonksalaî (mortalai)? Dar kînd e kestia de nronrietate, nentra ce si na zicem tot astfel? Omal transmite koniilor inteliginţa sa, simtatea banele kalitigi, defektele, imnerfekgianile, boalele, mi nentra kare kavînt si na ’î noati ti’ansmite nronrietatea? Kînd mefal anei familii moare este nataral ki lasi kîm-nal ce a kaltivat, kasa ce ’mî a konstrait, instrumentele mi nro-dakgianile msneii, komnanianii sale, koniilor niskagi' din anirea sa, acelora ce aă komanikat ka el, osteneala, tradele, bakariea mi snerauga. Jariskonsalgi Romani moderni aă rekanoskat mai bine acest nrincin. Ei zicea ki konilal este membra familii, mi ki sak cedînd rie tatii na face de kît a kontinaa esersicial drentalai sia, dobîndit înki de la namtere. Ue aceasti bazi este întemeiaţi ka kondika noastri civili kînd zice ki avînd rade din jos, adiki fii, na natem lisa erazî (momtenitorî) rade din sas (vezi art, 29 mi 31 nag. 75 k. Karagea). www.dacoromanica.ro 200 DÎMBOVIŢA — 1 AIIRILIE- Ns este destsls ka sn nsrinte st dea nsmaî edskajjisne koniilor *T. trebse n aibs mi faksltatea d’ale ksa dane moarte neea ne a dobîndit nrin msnks, nrin internii* m, nnn bonomie. Sn jsriskonsslt antik a zis „nronnetatea e atamate de familie ks nimte m.d’Bmnî mi leg*tsri nsterniHe.“ Daka nronrietatea este sn drent natsral, mmik nb asemenea mal natsral de kît drentsl de transmisisne a bsnsiflor la konil, ne kare Agrikola skr.si de Ta-nit ki Romanii kînd era siliBi si lase erazî ne immraSn lor nen-trs o narte din b8n8ri, îi lega s8bt jsiimînt ka si n8 szsrne ne nea-lalti. Ama dar statsl n8 noate sskneda, «n este n8s ka si rc-esleze ordina ssknesisnilor. Drentsl de nronrietate statornicit astfel ks toate konseks-inuele lsi dine drentsl natsral, vedem ki konjjine în sine mi drentsl de sskcesisne, kare este al doilea mod de dobîndire a nro- nrietiaii. , , » , îndati ne am îngeles legalitatea acestor doi modsn de transmisisne, adiki nrin oksnaijisne mi sskcesisne, este a jsst!-fika mi ne celelalte ne am mai vizat d8m nravila noastn. a-,ka om8l este nronrietar ne 8n lskrs, mi daka nronne'ţatea konjjine drentsl de sz (întrebsinuare), de szsfrskt mi de ab8z (înstreinarea, strikarea, konssmaijisnea), nine mi noate o-nri d’a n8 disnsne de l«kr8l meg? De drentsl esklssiv de nronrietate, nrintr’o konseksiniii necesarie, deksrg drentsl de vinza-re de skimb, de înkiriere urni. Obiektsl ne stminesk noni sil înstreinez sag nentrs o valoare în bani. sag nentrs alt obiekt e-ksivalent mi mai folositor. Aneasti serie de drentsrl di namtere komernslsî, imnslsisne bogiyiî, mi emslaSisne mdsstnî. Leyile nozitive as venit si regsleze aneste diferite kontrakte, al kiror obiekt, nronrietatea, esista mai din nainte. Omer mi nei mai an-tinî astorî ne snsn ki nonslii nrimitivi se .servea ks skimbsl nentrs nanesitiijile viejiii (Illinie kanit: 33 §. 3.) Din toate nele argsmentale vedem ki drentsl de nronrietate nersonal nrimslsi oksnant sag nosesor, se noate transmite nnn ori ne mod, fie vînzare, skimb, donajjisne sas sskcesisne; k* transmisisnea este de esenSa nronnetiBn, mi deksrije din natsra lskrslsî kiar; ea ns este o întokmire kreati nentrs stilitatea ns-bliki ka si se noati revoka sas atinge de kitre gsverns. ka este într’sn ksvînt, ssbt ori ne nsnt de vedere, sn lskrs sakrs, în- atakabil mi innreskrintibil. . Dar ks kît este de sakn nronrietatea, ks atit este sakrs mi nrinninsl de îmnrourietirire. Omsi, fie de ori netreanti, ms-kst a se bsksra de toate bsnsrile ks kare kreatorsl a dotat natsra ssfen kînd îl linsim de vre snsl din aneste bsnsri, mi ar fi inisst ka si'l linsim tokmai de nel mai mare bsn, anek de a noseda neva. Mei ne nosedi este mai strîns legat ks mmmtsls, ks kiminsl sig, ka la ori ne îmnrejsrare îl vei psi gata a ’mi anira ks sînyele nosesisnea sa. Acest adevir îl ksnosk tom, este inkontestabil mi nrevizst kiar de konvenşisne la art. 46. ki ne zine ki nimeni ns se noate eksnronna, de kît ks desnigsbi-re kînd interessl nsblik va nere. Ki esisti interessl nsblik ns-mâi înkane îndoiali, kmi konvenjjisnea înssmî nrevizmdsls nsse nrinninsl de înbsnitiBire a soartei Biranslsi. Dar daka este tim-nsl a se eseksta aksm aneasti missn, ns nstem sni. Kît nen-rts mine resnsnssl este negativ îmi vois da la timn ksvintele mele RimÎDe ka neî ne sînt kemajji a se oksna de aneasti kestie; si se gîiideaski ks toati matsritatea snre a ’i da solsjjisne bme kalkslati, ka si ns komnromiti kasza nanionali nentrs nea somali. V. Iletroni. © SDAfiS ©I MA1UUA, (5rmarea) Mal bine, în fine, a'b vi dan,! fetele dnne fini ks-t:BrEÎ boer, kare de mi momteni avere, dar o nerds fiind] vinios sas a le da snorS oameni karil ka netenenî onest! iravo’i- k!,5ta deklt onestatea familiei lorS? Ani se skslart toate dnne skasns ka _ s^ mi în-trernn’B; dar le reamezaiS rEg'Bnds-m'B a ml da voe ka st sfirines^^^ ^ ^ ad5kS aminte, srmais, U-ek5t5l a- nelora ale kiror nrinHinil vizsig ki disnreg5mi,_ mi kredg ki ’1 veni nreusi, gîndinds-vi mai senoss, mai mslt de kit trekstslg anelora ale ktrorg nnnmnii vizsig ki ib- ’ Este vorba de a kondemna jsnimea saS maî bine oamenii kare ne as ades Îs mina! nentrs ne. lleritrb ki, denarte de msmî, ssrorî, amini, ns s’ag fikst kalin fra-nilorg lorg, ni din kontia bsteag norgile îmnernlors are-ttnd folossl ne ar avea lsmea întreap de gara noastrs daka ar sksna-o de îngrijirile de kare_ era ame-rinnats ? nentrs ks desnregsirs rangsn, aven, mi denarte de ele întrebag medinii nel bsni dcsnre remedisl hio-koismslsi, kare ne fsksse atsta nS, înkst vszsnds-ne nine-va arg fi ziss ks ssntems o mie de klase de oameni iar ns o singsrs familie dsne ksm am fostg,mi dsne ksm, ks ori ne nregs, trebse ss fims? . _ Vs nlsnea, doamnelor, ksnd oamenii trekstslsi vs nronsneag kste sn rang sag a fongie kş sn nreg ne ns se nstea îmnska ks onoarea familiei, nieg^ ne snea a vs kresne nretengiile ne kare biegiî bsrbagî ti-ebsia ss le îndenlineasks ? Snsnegi’mî, doamnele mele, daka ns vs tane sn blestem ksnd mergeagi la neî în nstere nsns aksm nentrs sksnarea din temnige a fiilor mi konsorgilor D trs nevinovani? iar ei, înkredings ks sînt mai^ mslt de kst oameni, vs gineag ks konilsl în nsntene, iarna ne frigsl nelg mai mare, în ksrte sag în sals, fsrs a ksgeta ks ssvîrmesk o fants srîts; in’anoi, de vs nriimeag în kass, vs nlsnea nregsl ne vs nsnea ka ss vs rateargs mim- melc ? . • Ns snis daka la jsdekats, kînd medegi în ninioa- re vs nlane vszîndsi mezînd jos, lîngs jsdekstori fragii j0j.g__ mi în lok a vs înanoia kasa mi masa ne kare v’o lsase ne nedfents, vs Îs a mi neia ne vs înkinsiagi ks mai avegi? Kredeam ks înnenssers a deosebi rssl ţlin bine. Dar ne nele mai tinere din dame ns snis ksm ss le kalifiks, ksni nsstrars tsnerea ks kare înnenssers, Iar kît nentrs dama slabs (ne kare sitais a vs snsne ks era nronrietara kasel în kare ms aflams), dsns ne skim-bs vre-o kîte-va nriviri ks nea din fagt-i kare înnensse vorbirea, se întoarse mi îmi zise, ks sus aers ka ksm ar fi voit ss ms sfîrnie. w T __ Domnsle! dsmneata emti sn om nenksloss. 1- deile d-tale sînt ks totsl altele de ale mele, mi daka mal voerntî a intra în kasa mea trebse a ’gi skimba maniera de a kontra-zine kokoane ka noi, ne kare, daka ns voigi a le resneta, o uretindemg ksni meritsms. Desgsstat de ideile ne xrsnesne aneasts narte a sonietsgii, ’mi lsaig nslsriea, salstaig mi nlekais, desnre-gsind aneasts narte de ssflete servile; dar kare ’mi ars-ts sekretsl inflsingei boerilor, mi kare este: servilismsl niokoilor fane trsfia boerilor. Georgie D. Elliaae. ---ss£îes=-- La Md inag©inîiffl q a a Ks frsntea ksnsnats de granii tinerele, De dslne frsmssege, ts vii, n’anest nsmînt, Ss seneri flori de asr in ksmnii viegei tale Imagine nlskste ne drsgslami te-nksnt Dar vai! femeia este o rozs delikats Me i trene frsmssegea ksm trene sn ssrstat; TTTi îî rsmsne nsmaî narfsmsl ne ne-mbats Ksnd niere frsgezimea ne noi am admirat. Ama neriva înks ssavagi frsmssege, Dar ssfletsl tsg tsnsr, tsnsr va rsmsnea, UII va vsrsa în viags tesasri dejsnege, De granii delikate, o koniliga mea. S . • • • de mi momteni avere, aar o neras mnui______________ _ fJiioypatia Naţionali '"o mi X&nb' ^erm^°1,