ANUL I. — 1859.
A
Mierkurî 25 Martifi.
Aseasti foaie ese de doi opi ne sinti-mini SimBita mi Miepkspea.
llpensa asona-mentsasi nentps tpeî jsni ainai sfanjiixl.
O foaie singspt 20 □apaae.
Foia politică şi litterarâ. y
ABonapia se fane în BsUspemti, aaJi-Epipia a»i Christ. Ioaninn et C“ Eo-manov. în distpikte na kopcsnonden. aii. Op ae aconament tpe-nse naitit indati ks BEDskpiepea-
I
rn»
Redactor» responsabilii D1MITRIE BOLINTINEANU.
nnannu-iraTL
d
Moldo - Romînil vor fi tofi deopotrivă priimiţi în foncţiile publice în amîndoă principatele. Apt. 46 a.i KonBenijieî.
Bucureşti 25 Martie.
Lenta între ideile trekatalai iui între ideile viito-relei ermeaza ne înnetat. Ideile viitor8l8i sînt anelea ne najgia romana a esnrimat în diferite enone. ale istorie! sale mi kare fara tot d’aana nabamite bnd de o narte de Romani, ktnd de streini. Aneste idei astazi aS mai malta manşa de reamitt, kani se nrezinta ssb forma kon-vengiei EBroneene ne koustitaa o revolegie legalii, înk8-viinnata de mante din nele. mai mari nateri a le lamei. Astăzi ideile viitoralai ne not st mai fie nersekatate mi nabamite. Ka toate anestea, vor fi oameni kare, de mi n8 keteaza a le lovi de faga, le nrenaia lovitari askan-se. Lenta ameaza ne înnetat; Reakgia nerde mi kasti- j gt în jokarile sale fine mi aestanioase. Loksl în kare kastiga mai malt tîram nare st fie în îndoit8rile malgimei mi în adanare.
în malnime nartida retrogradt noate rearni a fal-sifia oninia nablika ftktnd st joane toate resortarile ta-tslor sltbinianilor; mtgalind ktnd simtimentele natrio-tine, ktnd ambigiile nersonale, ktnd neraalgamirile. In a-danare, noate reami nrin vot8rî ne ftrt st fie de natera a viola konvengia, ar fi de natera st ne d8kt la eska-motagia konvenniei.
Kateva votări date deja ne vor dane akolo.
Alegerea nelor natre membri la komisia nentrala este, d5nt noi, anal din aneste votări.*) El înkredingînd aneastt misie delikatt aner nersoane onorabile în adevtr dar a ktrora vi an a nolitikt trekata. tot daena a fost o onozigie nermanentt mi violentt ideiloi din konvengie, n8 infirmt in niraik banaielele kt de aini înainte antago nistii ideilor nrogresiste vor deveni antrttoriî lor kredin-nioml.
în skart nozigiea nartidei nrogresiste n8 este des-neratt; dar na este înkt xotarîta în lenta de faga. De la kanal statalei, de la direkgia ne el va da lekraiilor,
dentndt triamfal saS nerderea nrinninelor- din konvengLe
mi nrin ermare fiitoral garei.
Okazia va fi alegerea ne va fane ka enirea neloţ algî natra membri la komisia neutrala. Aneastt alegere va snane neva mai malt. Ea va fi mtsara nolitinei ne kanal statalaî va îmbragima în viitor, adikt, fiva ka na-giea mi ka ideile noi din konvengie, saa fiva ka trekatal Jsa ideile vekî mi ka nreogii anestai temnla ktzat.
Noi snertm kt aneastt alegere va ktdea ne oameni nrogresisti, kanabilî ftrt st se gie î» seamt nini nasnerea, ne na este în konvengine, nini kavinte de interese de nartide nolitine saa simnatii isolate. Alegerea, din Moldova ne dt drent st snertm kt nri nea de la noi va fi nemeritt.
O fantt mare, ftrt esemnla înkt în istoria nagiei Romtne s’a stvtrmit în aneste zile în gara noastrt.
Aneastt fantt este sosirea în kanitalt a fragilor romani o.stami din Moldova. Este malt timn de ktnd ro-mtnii Manteni se dtdasert st nriveaskt oştiri străine în-trînd mi emind din kanitala strtbanilor lor, ftrt st-î întrebe ande sosesk mi ande se dak; st dtdasert kiar ka trista datint st vazt anii din fii garei nriimind ne streini ka kanani de flori, mi neia ne este mai trist st romeaskt la ideie kt ei aa drental mi datpria a antra mormintele strtbanilor lor ka armele în mtnt. Astt datt fese au lakra noa st vazt o mikt oştire de Romtni din Moldova întitnd în gara, ka st le snae nrin nrezinga lor kt na-giea Romtnt este malt mai mare dektt ntnt la xotarale de fer ne desnargeaa ne Manteni de fragii lor din Moldova. Ori ne inimt romtnt ne kare interesele înjosite na a degenerato înkt, a tribait st tresart de bekarie la anest snektakol!
Noi mtrtarisim ka darere kt anea narte a souie-ttgei din kanitalt ne înnletea kanani de flori nentra streini, astt datt na a konsamat nini o floare. Dar ne d altt narte avem a ne bakara de interesai ka kare a salatat venirea ostirei Moldave, gtraniî, aneastt mare mi karatt narte a nagiei romtne.
E! emeaa în aintea ostamilor mi îi întrebaS: „De venigi ka bine în aneastt gart, bine st vt dea Damne-zea; de venin! ka rta, întornegivt îndtrtt!“
Aneste vorbe emite din inima nagiei romtne sînt mai adînnî de ktt noate nineva st le ea. Ele na se a-dreşeazt la ostami; ni la nrinnin, la votai de la 24 ge-narie, la anest nas kttre o mai strimta legatara între Va,-laxia mi Moldova mia alegerea anelaiam Domn,
*) Esengie «nsa din memBpi.
www.dacoromanica.ro
190
Domnsl mes!
Es, ka nettgean romtn, nentrs aksm nel nsgm mi nentrs vre o aste de ani înkt, îngtleg ksvîntsl de streini din nsntsl de vedere etnoloţrik; rai mi am ragis-nile mele, mtkar kt nrevengisnea de fagt îmi rensgnt îndestsl nefiind idee smanitart rai de nivdizagisne. Dar dauimi nermisisne de a vt fane rai es o mikt observabile. Ns snis ne agi voit a îngelege ks internelagis-nea ne 'mi fanegî, dar mi se nare kt agi voit a mi întreba, kare se notS sokoti streini desnre kare xrisovsl Ilrinninelsi Rakovigt vorbemte; fiind kt ns este vorba de nei ne cs not sokoti de streini ni de nei ne anestxri-80v sokoterate. Ama dar, es îngeleg, rai este foarte des-lsrait, kt anest xrisov sokoterate drent Romani ne toni kîgi ssnt de neam romtnesks, fie sas ns loksitori ai nt-mîntslsi gerei romtnemtî, rai ne togi aneia ne ne fiind rominl dar ssnt natsralizagi dsne legile nreskrise ale gt-rei; iar streinii ne nei ne ns se not klasa în aneste dos
katigorii.	^
ţ Gata o vt rtsnsnde mt ssbskris al D-trt.
M. Kinezs.
D-le Redaktor.
în No. 41 al foii d-le antrs sn artikol ssbt însemnat de D. I. Halt, rai întitslaţ: ne nozigisne sonialt as ktlsgtrii noştri? într’anest artikol, dsnt ne D. IIalt eksnsne argsmentele sale, konkide kt atît dsne legea în fiingt, kît rai dsne sn ragionament stnttos rai legal, o-rasl ne a îmbrtnimat viaga ktlsgtreaskt, ns mai noate avea nini o roit în lsme, rai se sokoterate ka ne esistpnt în nrivinga ei. St vedem daka anest ragionament este logik, rai valabil dsnt legisirea noastt.
Nini nravila Insilant, nini nravila Karagea ns ko-nrinde vre o disnozigie relativt la anest ssbiekt, de sn-, de srmeazt kt în tot timnsl ktlsgtrii s’as bsksrat^de drentsrile lor ka ori kare neltgean. înst la ansi 1776 Mai, Aleksandrs Insilant nrintr’sn xrisov desnre rîndseli-le mtntstireratî, nrivind ne ktlsgtri ka afart din sonietatea smant, dekrett kt ei ns not disnsne de averea lor, ni mtntstirea snde îmi vor avea metaniea va esersa dren-tsl de ssknesisne, iar în linst de metanie, bsnsrile lor se vor lsa ne seama kasii mililor. Motivsl anestsi nrenios doksment este lesne de îngeles: ktlsgtrii greni, viind aini, rai nrin îndemînarea lor, dobîndind averi kolosale, tvebsia la moarte st rtmîe ne seama fiskslsi. Mtntsfi-rile grenemtî înst de neste Dsntre, nemslgsmite nsmaî ne neea ne absorbea ne kît agenniî lor eraînviagt, niin inflsinga ne esefsart assnra Domnslsi Koreligionar, do-bîndirt nrivilegisl ka st rîdi-ie rai neea ne mai rtmîirea la moartea anelor agengî eklesiastini. Kît nentrs ktls-gtrî ntmînteni, mai nini o dalt ns s’a anlikat anei xrisov, ni ori kînds se disnsta bsnsrile snsi monaxs, rsdele eras nreferate, dspe nroksimitatea gradslsî: nilde avem ne llarion, fostsl, eniskon al Argemslsî, ne Sinadon, ne Gavriil, fostsl igsmen la Snagov, ra’algi. Dar kind era vorba de ssknesisnea vre snsi Grek, de mi tiibsnalele ktsta a se emannina, înst Domnsl renoia nsteiea xriso-vslsî lsi Insilant; astfel Kostandin Insilat adsse xatirae-rifsl ks ansi 1802 Noemvrie 1 [1217 stil tsrnesk] rai la ansi 1827 Mai 15 ssbt nrinninele Grigorie Gika, se niti în Divan sn alt asemenea xatiraerif; desnre amîndost a-nestea se mensioneazt mi în tratatsl de Andrianonol de
la 829 Sent. 2; în fine nrinninele Barbs IHtirbeî le kon-firmt nrin ofigsl No. 558 ansi 1851.
Mai înainte de a esamina valaditatea anesteî dis-nozinii, st nernettm daka e jsstt sas injsstt. Frange-zii observînd kt moartea nivilt ne esista, dsnt kondika lor, este o anomalie, kontrarie natsieî smane, kontrarie kiar kreatorslsi, kare akordindsne esistinga, a dekretat kt nel ne ne ar ridika-o, se va sokoti robsl divinittgiî, a£ xottrît kt ns este konformt ks nrinninele eksittgii, ale nivilizagii, rai astfel la 31 Mai ansi trekst o desfiingart-Aneastt legsire îmi nare foarje ragionabilt, ktnî de mi moartea nivilt este diferitt de moartea natsralt, înst ns este moral ka sonietatea st se nse mai nresss de nel A tot nstinte, rai st nriveaskt ka mort ne snsi din membrii sti, mai nainte de moartea sa naisralt. îmi varts-nsnde noate nineva kt sonietatea nentrs konservarea sa, este în drents a fane anest sakrifiinis, dekrettnd de msl-te ori kiar moartea natsralt, kînd sigsranga nsblikt o nere. Dar am kombttsl aneasta nrin komentariile dren-tslsi nenal la nagina 282 rai 291, rai vom kombate tot-d’asna.
Ksvîntsl kt ktlsgtrii se sokotesk afart din sonietate, ns ’1 uriimesk ni nsmaî kt ei, kînd îmbrakt xaB na monaxalt, trek într’altt sonietate, fiind kt dsnt idea kontrarie, n’am mai nstea st avem igsmeni ne la mt-ntstirî, Eniskonî, Mitronolit, in’alnî fonkgionarî eklesias-tini, ne vedem kt joakt sn rol însemnat în lsme, rai kiar în kamera de la Mitronolie. Legea kanonikt nonremte ne ktlsgtri d’a fane komerg m’alt, dar aneasta nsmaî nentrs resnektsl religii, iar ns nentis kt sint inkanabili. Ama dar, dsnt mine ns vtz nini sn ksvînt logik ka st jsstifine disnozigiile xatiuierifsrilor.
St vedem aksm daka ele ssnt valabile, dsnt le-gisirile noastre. Ilravila Karagea art, 3 nag. 101 zine: snde ns e nravilt akolo st se întrebe Domnsl, rai regs-=--lamentsls organik, modifikîndS apeastt disnozigie, zine: înaltsl divan va forma nroekte de legisirî, kare nriimin-ds-se de obmteaska sdsnare, rai anrobîuds-se de Domn* vor avea ttriea nrtvilii. Vedem dar kt regslamentsl ri-dikt Domnslsi nsterea legsitoare, mi o dete adsntrii, ntin srmare disnozigiea nrinninelst Ultirbei îmuresnt ks toate xatiuierifsrile n’as nini o valoare. Konvenniea de la 7 Avgsst ansi nrenedent snertni kt ne va fi mintsits de ele, dînd nsterea d’a fane legi ka.merilor rai komisiei nenr trale de la Fokraanî. Ama dar konkizs kt, dsne ntre-rea mea, ori kare om este ntskst a se bsksra de nleni-tsdinea drenlsrilor sale; anest drent ns ’l noate ridika nimini [afart de legea nenalt], rai ks atît mai mslt ns este nermis nimslsi a nressnsne kt îmbrtgiraînd nineva viaga monaxalt, a rşnt ks sonietatea, rai a rensngat la toate drentsrile sale; ks kît este de imoral a nesokoti sl-tima voingt a snsi om, ks atît mai mare va fi imoralitatea kînd aneastt voingt va fi a snsi ktlsgtr, ktrsia ne kît era in vieagt îi nerearu konsilisrî, konsolagia mo-ralt, benediknia. rai dsnt moarte st ’l disnregsesk atît înkît st nressnsil kt n’a esistat nentrs sonietate, kt n’a nstst st aibt o voingt, o argsmentagie în kontra mi se nare sn naradoks rai tribsnalele noastre akordind kli rinilor faksltatea d’a disnsne de averea lor ks akte intre vii rai de sltimt voingt [testament] sînt krezs în toati legalitatea, ne kît tiran nş vtz o lege kontrarie. Aneasta este konvikgiea mea.	p
V, IletrQni,
f
www.dacoromanica.ro
o
191
DlMBOVIIXA — 25 MARTIE.
Uriimim de Ja D. Nameska dimisia D-le kttre On. Elre-fektara a noliuieî. Noi ns kanoaseem kaazele aeestii diiîiisiî as-fel ne mtrginim a o tintri fora nici an komentariă.
ONORABILEI PREFECTURI A CAPITALEI.
Kalomniile, aă fostă în tot timnal, mi ssnts kiar mi as-ttzi, snsl din iele mai kondamnabile defekte ne a natat esista vre odatt în gara noastn.! Oameni onorabili ka an trckat daka ns glorios, cela uagină ne nttată, srntă esnami ne tot momental mi ne nedrentă la nerdere de nosigiane soeialt mi kiar de kon-deitt din kassa astor rele ntskoeirî ale inemieilor nomtri. încetarea snsi asemenea atakă nersonală, kînd dînsal ns e inventată dekîtă de ara mi intrigi-, este o datorie indispensabili a snsi bană gaverna, kare n’ar trebsi st tolereze nici într’snă modă ne ka-lomniatorî; dar nentrs kt vtz, asttzi, ka mi ssb regimele de trişti memorie, kt aste kalomnii. joakt tot rolsl loră de mai nainte, infernal» mi demnă de toate ara; ssb însemnatală, Ivomi-sară de Galbenă, konvinsă kt nsmai nrin disnregă natemă bombate ne insolengiî inemicî, ce ns îneeteazt d’a ne înegri nrin în-tenerekă mi a astsna gsra voitorilor de rtă, vină, în toate sinceritatea, asttzi, în ajsnsls nsmirei mele, a densne Onor. Ilre-fektsre dimisisnea mea; mi ks toate kt interesele natriei ne kia-mt la lskrs mi la aktivitate. dar onestia, fiind ne antrata kon-digisne ce trebse si se ceara snsî bsns fonksionars, mi aste o-nestie katt si fie ne kîtă se uoate de nenitati, nrivii dar, mai nainte d’a ksteza vr’ană inemikă s’o kalce, mi cer Onor. Ilrefek-tsre, Cea mai grabniki anrobare a dimisisneî mele.
/. A'. Nsmesks.
—-«.«».—
TEATRU NATIONAL.
Reî mai mar!, ne! ma! gloriom! Domn! mi Eroi a! Romanilor, intri ma! în toate acele niese ce se renrezin-ti la teatrs de kitva timn. Kkind acele niese ar fi niese literare, de oare kare merite, ne gremit ki Mixai Viteazsl, ki Ştefan cel mare, ki Bszestiî, Kalofirestiî, ki toate aceste nersonaţie ale istorie! ce fak onoare natjiel Romine, s’ar r&dika din mormintele sitBrel în toati stri-Iscirea lor, ks ideile, ks datinele, enocelor în kare as tri.it; Din nenorocire niesele sînt atit de mkioane înkit insslti nemsritori! eroi — kicî falmifieazi istoria, enocele, karakterile, înjosesk sintimentele, ksţietBrile lor. Sniri-tsl de snekslfc s’a întins ntnt st skoagt din mormînt acele genisri sirtlscite mi st le arate nsblikslsî, ssb o formt attt de komsnt, ka iui onerile ce le renrezintt. Asfel kt de aici în ainte aceste nsme redsse la atîta înjosire, st ns ma! noatt figsra ks nrestiyis în onere emite din mtnî meştere.
Astori! ce as nretengia st skrie nenlrs teatrs, as ftkst sn mare rtS; as korsnt gsstsl nsblikslsî: în lok st rtdice nsbliksl la dîiimiî, s’as koborît eî la nsblik. De aici vine kt teatrs nagional este în dekadengt, aceastt eroare o face înssmî aktorii. Ks aceastt kondinie arta dramatikt ns noate st înfloreaskt. Teatrs nanional a ner-dst din klientela sa, din aceastt kaszt, oamenii de gsst. Ftrt ktteva niese a le D-lsî Milo, ftrt nrezinga sa ne scent, mi nreziDija a doi sas trei alrjl btrbagi mi femei ns ar mai nsne nici snsi niciorsl ne nragsl teatrslsî. Ka st vie oameni de gsst la teatrs, trebse niese bsne, trebse ka aktorii ei înssmî st rensnge la acea mkoalt ce as adontat, onsst ks natsralsl mi ks arta, onsst ks toate kondigiile ce se cere de la sn talent. Sîntem sigsri kt daka Mixai mi Ştefan, ar fi stist ktt as st-i batjokoreaskt mai ttrzis Bsksremteni!, ar fi dat fok a-cestsi orarn înkt din timnsl ktnd ktlkasert aici.
Re rts vas ftkst, Domnilor, Mixai mi Ştefan, st-i skimonosini asfel?
Ori ct; kritikt am tace desnre aceste niese, seim de mai n’ainte, kt va fi nrivitt ks amtrteisne. Astoriî în lok st fie bsksromi kt li se snsne erorea în kare kad,
vor striga kt cel ce kritikt ns scie ce zice, kt o face din nismt; kt ns scie st nregsiaskt talentsl mi gesisl d-lor. Lskrsri zise de o mie de ori de toni cei ce se kred astori mari, ktnd ns sînt nici mediokri. Talentsl este tot-d’asna modest, asksltt mi nrofitt—Mediokritatea, ignorenna sin-gsre se kred mai mslt de ktt sînt. Asfel dar, am adsce aminte mai bsksros D-lsi direktor, kt ntnt ns se va ns-mi sn komitet komnss de oameni de gsst mi ks ksnos-cinge, snre a censsra niesele ce se joakt la teatrs, ns vom avea nici odatt sn teatrs nrezentabil. Fiinga snsi asemenea komitet a ftkst din komedia francezt din Ila-ris, mkoala artei mi a bsnslsi gsst. Rtdikarea gsstslsi nsblikslsî o vom fi datoare komitelsi ce s’ar nsmi.
Sintemă în ajanal deskideriî konferingeloră. Konferingele vor da alternele resolagiani asanra aktalai memorabilă de la 24 Ianaariă 1859. Ilrintr’aeests aktă adanarea elektivt eirkamksrist în limitele nreskrise de III arta de la 19 Aagastă 1858, mi eser-eitîndă drentarile eî ab antiqno rekanoskate mi garantate de sa-veraniî Earoneî, a nroklamată în ananimitate de l)omnă konsti-tagională ală Romtniei ne Domnală konstitagională ală Moldovei namaî ka modala acesta s’ar fi natată atinge skonală konvengia-neî mi a se realiza nrosneritatea nonolalai Romana.
nrintRaceaste îndoite alegere sniritală konvengianeî na I este nici de kamă violată; ande se kavenea a fi doi Domni, a-kamă este namai anală alesă de doat ori. Domnală na renrezin-te o natere enikt, are doat nateri distinkte; na gavernt ka ană ministeriă ci ka doat ministerari mi doat adan’Bri diferite. De aci rezalte ki aceaste sitaagiane na konstiîa’B anianea ne kare traktatală n’a krezată ki se kavine a o stabili. Domnală va face legi lokale ka adantri lokale. La kază de legi komane cine na vede kt îndoita alegere, în lok de a krea--obstakole, tinde im-meziată la o facilitate mare de konkarsă mi de armonie?
Na sîntemă la îndoialt kt majoritatea nateriloră garante kare aă dorită nrosneritatea nonolalai Romtnă, mi kare aă. sas-ginstă ka atîta ktldara nrincinială snianeî, voră rekanoamte mi akamă esnresianea fidelt mi ananimt a doringeloră esnrimate de adantrile elektive, mi voră nrocede immeziată ka aceea-mî ba-, nt-voingt mi amanitate la konsekrarea legalt a fantalaî îmnlinit. Ilaterile garante voră da înkt anregitrile kavenite acestai rezal-tată într’acelami timnă legală mi legitimă, mi daka aceaste îndoite alegere a întrekată nrevederile generale, este ka toate acestea ka denlinttate konformt sniritalaî ftrt a fi kontrarit literiî konvengianii de la Ilarisă. Dinlomagiea Earoneant na va nerde înkt din vedere kt îndoita alegere a Domnalai no^tra konstita-giopală na necesiteazt modilikarea nici anaî artikols din kon-vengiane.
■	Voră fi noate anele din naterile ce aă a narticina la dis-
kagianile asanra rekanoamteriî fantalaî îmnlinită kare voră arata destale difikalttgî, voră internreta acestă tantă konformă sistema-lai nolitikă ce le dirige. Dară aceste nateri ne sîntă foarte bine kanoskate, mi n’avemă de kîtă a le arata estrema noastrt grati-tadine. Ilolitika loră kontinat a fostă st komnrime veri-ce asni-rtrî legitime de drentari nagionale, mi st anlice sistemală noli-ticei loră fatale asanra stateloră celoră mici kare ară fi meritată oare-kare îmbantttgire în viaga loră nolitikt mi socialt. Istoria demonstra kamă nrovedinga a dejakată imoektele loră de konke-te asanra nrincinataloră. Evenimentele cele mai noaî nrobt înkt îndestală sentimentele loră ostile la manifestarea ananimt a anai nonală, kare a gemăt de atîgea sekolî sab dessnotismală cela mai degrtdxtoriă, kare înst, în enoka glorioast a armelor sale, a a-dasă serviciari generale Earoneî civilisate.
Dinlomagia Sablimei Ilor^i va fi konvinst asttzi mai malta de kîtă ori-kîndă kt simnatiile Romtnîloră nen-tra aceaste natere na s’aă demingită nici odatt; kt dintre toate elementele eterogene ce komnană imnerială stă, Romtnii aă fost mai fideli mi mai kondescendengi noliticei sale tradigionale. Ka toate kt Romtnii aă rekanoskată kt toate kalamittgile ce aă nlanată neste statală loră aă dekarsă din sltbicianea Tarcii, n’aă încetată a se konvinge kt nolitikă statalei loră este în ranortă direktă ka aceea a Ilorgiî. La toate estredigianile memorabile în-trenrinse de Tarei în enocele trekate, Romtnii aă fostă cei d’în-tiiă a le înlesni brage mi nroviziani; ama, snre esemnls, în cele tiei esnedigiani în kontra Germanilor», mi în toate esnedigianile în kontra Ilolonilpr. Aceste fante dovedeskă nînt la evidengt kt
www.dacoromanica.ro
192
DÎMBOVICÂ — 25 MARTIE
Rominii n’aă voită nici odati ase deslini de imnerisls otomană; ki simnatiile generale neutre acestă imneriă n aă degenerată nici odati în lsnte de natimî nolitice in kontra lsî.
La 1821 kîndă eteriea Grecilor se ligisse neste toate Tsrciea, Alessandre Insilante, kamsl eterimtiloră, invite ne Eroslă Romană, Teodor Vladimiresks, si-mi sneaski armele ks ale lsi mi si meargi în kontra Tsrciloră; însi Teodoră kare nrovoki ne Rominî la arme nentre rekîmtigarea drentsrilofă celoră veki i deklare: „ki Rominii avîndă skonsri diverse ns notă face ka-„szi komsni. Daka InsilaDte voemte si libere ne Greci si trea-”ki neste Dsnire la Konstantinonole; ki Rominii n’a» st se "skoale în kontra Tsrciloră, ni voeskă nsmaî si emancine gara „de jsgslă mi desnotismslă streină." Kare a fostă satisfacerea komnlete la cererile legitime ale Romtnilore este de domenslă
Istoriei a se oksna.	a
Noi sneremă ki ssblima Iloarte nsse va onsne în si-n»lă konferingeloră la aktslă de viagi nolitikia nonslslsi Domină de la 24 Iansariă. Daka va îugelege bine adeviratele sale interese. Ea ar trebsi st denirteze ori-ce inflsengi streini se va mirgini a konsakra solemnitatea acestsi aktă ama nreksină s’a esnrimată de adsnirile elektive din ITrincinatele-Nnite. Ssblima kloarti trebse si aibi în vedere ki konvengisnea de la 19 As-gsstă o skstcmte de drentslă de veto; are anriimi nsmaî tnbs-t«lg mi omaginea mi nimiks mal msltă.
V. Stelesks.
iOârjril] dl© Mfliis I
SnS cobană o date ks tsrme de Oi,.
TTTi cirezi de boi,
Ile lîngi o ssmi de kîînî nizitorl Mai ksmniri înki doi aniritori:
Snsl ksrcitsre,
IUi .... o sekitsrs;
Iar altsl, snă kîine kolgats mi vînosă,
KiTne bravă de stîni; dar . . . lisdirssă. Azi, mi dens tat,
Ksm mi dinlomat,
Ksm mi ministere,
(Fie kiar xengieră)
Ilreksm iui tribsn (Ori kît de nebsn)
Ori-cine voemte a înainta,
Trebse si ’mi faki nrofesia sa.
Ast fel este moda ka în lokă de fante,
Si vorbim în nsblik vorbe grase, late. Ilsbliksl ne krede, ne akkoardi tot; mi anoi, , . • Adio, frate Ilatriotg!
LITTERATURA.
(Srmarea).
Gimia noastre, arank-a aiikora în nortal inimto-ysloi. Este *timn st fak deskrinnia anestii gimii. Lsn-gt de 20 de naiul, late de trei nanii. în mijlokal ei era an fel de groant, formate îritr’o kamert langs mi în-gsste,. mi de hu meti’5 de adtnxiime. D assma astei gronl stas amezate lonenî, neste lonegi rogojini. Anosta era singaral koneremînt.
Vtntsl mi nloaia ne siliră st intrtmg într’aceaste groant. Akolo ne kslkartm, anal lîugt altsl, în lat; sgtrnini ka nimte oameni legagi, kam zice Romtntl, fe-delem, .ks kansl ne o gialea de fer, kt kornsl ne alte dot. între aceste balete sas gîalele, erea lok smed, mi temerea de amezeate, ne silea st sttm ne anele balete. Illoaia din ne în ne krestea. Dane ktte-va minate eram togi msegi de ant, ktni koneremtntBl ns serva în nimik.
Asfel trekar&m noantea-
A do'a zi timnBl se ftks frBmos; dar vîntBl înkt încete ks total mi nrin srmare ne vtzBrtm nevoigi ori a sta în lok saS a ne ltsa st ne remorne soldagii. Re-morkagia este neea ne Ternii nsmesk edek, adikt st ne tragt barka în sbsbI anei dane mal nriii mijlonirea oa-menilors. Asfel ns natem fane ne zi mai malte de dot sas trei lege Frannese. în tot karsal ktlttoriei noastre de treizeni de zile anroane ne ttrîrt nrin anest mijlok.
La Illimtov, nel nagin nstBrtm st ksmntrtm cele necesarii nentrs mtnkare adikt ntne; brînzt mi stra-gsri. Mînkarea noastrt, ksm vedegi erea destal de sim-nlt; ktte odatt se sftrmia înainte de a natea ajange la 8n sat ande am fi nstat gtsi alte merinde.
Kb toate acestea zilele treceaa, rtkoarea toamnei se ftnea mai simgitoare; noi înkt ne dedeam karelele noastre kreskînde.
Dane ktte- va zile eream attt de dedagi ks viaga aceasta, în ktt, orele de mînkare, de somn, de nreambla-re ne nodală gimiei le salstam ks aneeaml nltnere ks karele astentam în libertate mi în nrosneritate. Baletele de fer ni se ntrsrt mai terzia tot attt de moi ka nişte nerine de nsf. Aceasta ne esnlikt nentrs ne ornai în nea mai destvîrmitt miserie, gine la viaga sa tot atît nrekam omal nel mai bogat gine la traial saa în fericire.
(Va srma).
---xx----
Tiriogpafia Nau,iona.io a Mi losif Pomanoe mi Komn.—
11.
Sklavi acestei mode, cei d»oî nizitori Fakă nrofesisnea la konfragii lor. „Kamarazii nomtrii, le zikă îngîmfagî Korifeiî nomtri, — noi sîntem kemagî Anarxia voastre si o sBgrem'Bm,
TTTi din degradare se v$ rîdik'Bm.
Ns sîntegî energici ne kît amtentam,
Nici destsî la nsnrer ne kît noi kredeam; Venim dare astezi a ve ajsta,
TTTi din astă nerikolă tsrma a sksna.
Kici noi sîntem ageri, mi snerimentagî, Drengi mi fire natimî, tpiEsm modepauii.
A Kînd cineva însi n’o lskra ka noi, îi rsnem kojoksl, fie kiini saă oi:
Fiind sure folossl alls oilor kiar:
Reci noi sîntem soape, iui eoî felinap. Vedegî? sîntem sinceri, ssntem ksragiomî; Ilentrs amorsl tsrmeî, kiar mi sîngeromi. Ns voim peeoAta de Aa kîinl tui oî;
Mi dela uiosansA dela nam mi boi.
Kiar kînd tigrsl înssmî ne-ar ameringa, EeF a lor voing'B, ns ne vom Isnta. Kamarazi, aceasta e kredinga noastre.
Si vedem aksma mi kredinga voastre."
K’snă sarkastikă xoxots kilnii resnsndă togi; TTTi snsl vorbemte istor natriogî:
„Nimeni din noi, frate, ns ve kontesteazi Meritele voastre; ci le trîmbigeazi.
Iar ce ve linsemte, ns e birbigiea,
Ns este talentsl; este........Modestiea!
Lsstrs alls virtsgii mi alls frsmssegii,
Ea e norii însiiui ai kanacitegii. în lokă de ksvinte grase mi nomnoase,
Lisagi si vorbeaski fantele frsmoase.
A amtenta însi Dpentate-Fpsu,ie De la boi mi asini, e o nebsnie;
TTTi a snera iaremî de la renitors Antrarea tsrmeî, e scigitors.
Kînds va fi ciobansl krsd saă nitereă,
Ns devine tsrma nrada celsi res?
Trebse atsncea si ne sitem noi Ksm sfîmie lsnsl ne bietele oi?
Missia ne este s’an’Erem ne miel,
Ori kînd e nevoia, de ori-ce mimei. în lokă dar de lsnte civile ’ntre noi,
Ns este mai bine, ka lreini tot d’sn soiă,
Si aniremă tsrma de lsni scelleragi,
Me sînt inemiciî nomtrii ne’mnikagî?
IITatsnci mai ks seami si fim snigi noi Kînd lati'i ka kîinii, mi în niei de oî.
Asfel, kîinii fii-voră mai nerikslomi De kît înssmî lsnii cei mai fsriomi;
Kici nrin desbinare tiranii domne.skă,
Dara nrin tredare, nonolii striveskă.
Unirea i nsterea. Figi snigi ks noi,
Avem tot o ginte: xsli ne strigoi.
K. D. Ariuesks.
Strada Nemgeaski, Xans Germani. No. 27.
www.dacoromanica.ro