ANUL I. — 1859.	MAI
’ilk
A'ieastt foaie ese de doi opi ne sinti-nuni Si mut ta mi Jliepkspoa.
Ilpeys.i anona-mentsaBi nentp« tpeî nsni 'iinnî sfanijixi.
O foaie singspi 20 napane.
Foia politică
şi litterarâ. $
■ ■■ ■
Sîmbâtâ 21 Martiu.
AEonaijia se iane în Bslispemti, aa Ji-spipia nai Christ. Ioaninn et C“* Ro-manov. în distpikte .ia kopesnonden. aii. Op ne anonament tpe-nse niiitit îndati ks ssnskpiepea.
Redactorii responsabil» D1MITRIE BOLIîsTNEANU.
Bucureşti ,21 Martie,
Noi tragem aneste interesante riadul! din Courrier da Dimanche, foae frannezt ne este la Ilaris subt inteli-ginta nant a komnatriotuluî nostru Gtnesku, anest june kauabil ne nara uitt, mi streinttatea îmbrtgimazt ku bu-kurie.
. . . Singurel lukru ne nreokunt ne Iloarta Otomana este îndoita alegere a kolonelulul Kuza la tronul ambelor nrinninate. Ar krede nineva kt sktnarea ko-roanel sultanului este strimt legaţi, ku koroana nrinnine-luî Alesandru loan I. mi kt a snarge koroana Domnule! Romtn, va st zikt a sktna ne a şeitanului. Ilolitikt de mirare mi de nietate! Dar st fim drengî, aneastt noliti-kt este numai a lui Fuad-IIama, anest nelebru dinlomat, învoit ke algiî, nu noate st se obinnuiaskt ke amara i-deie st nu mal fie agengî ku ltrgime komnlezengî, în osnodaril Romtni. Trebue st afle odatt Eurona kt daka nrinninatele Romtne nu au fost de mare folos la nuterea mi antrarea imneriulul, au fost înst, în zile rele, de mare folos nentru oamenii nuternini ne înkonjurau tronul, îndatt dune ne se nriimi la Konstantinonol snirea desnre votul de la 24 genarie, Iloarta, vestind anestea nuterilor sub însemnttoare traktatuleî mi konvengieî, a nerut ka konferingele st se reuneaskt din noS. De ktnd kabinetele a§ konsimgit la aneasta, Fuad-IIama, nu a înnetat de a xrtni ambasadorii mi agengil din strinttate, desnre nre-tinsele nenumtrate ilegalittgî asunra alegere! . . . între altele diverse a trimis o nirkulart ne la renrezintangiî stî. Iatt sniritul nunturilor nrinninale: Ministrul lukruri-lor din afart din Turkia, înnene ziktnd agennilor otomani kt nuterile sub însemnttoare grtbinduse de a ob-temnera la doringa esnrimatt de Iloartt, în nrinina noel ţl konferinnî asunra alegerel Kolonelulul Kuza, Guvernul 0-toman krede de trebuinnt de a âdtoga nişte noi esnli-kagiî ne ltngt anelea ne s’aS mal dat ddjâ; ka st se I sunue la guvernele ne ltngt kare se aflt . . .
I	„îndoita alegerea a Kolonelulul Kuza konstitut
o infrakuie attt de vtditt în sniritul mi în litera konvengieî de la 19 august, mi insultt attt drenturile imneiiu-luî otoman asunra unor fangî attt de vtditori . . . Inte-| resele mi doktrinele nartideî revolsiţionare, ie se dekorea-zt ku numele de nartidt nagionalt, vtzînduse ameningate în fiitorul lor, nrin amezarea unul ordin de lukrurî regu-i lat mi legal, a§ întrebuingat toate manevrele, ka st a-| dukt kunoskutul vot de la lauri ini de la BukuremtI.
■	Aktul de la 24 genarie al aduntrei din Valaxia,
' nu este de ktt nea d’întîiu revelagie a unui sistem ne kare konduktţorii unor nartide îmi rezervt st anline în
viitor. Nu numai drenturile mi interesele imne riulul s ai gtsi komnromise în zioa în kare înnenutul realizagieî anestor nroiekte ar fi fost tolerate de Eurona; dai înkt sekuritatea mi nanea Orientului întreg. Iluterile Eurone-ne kunosk disnozigiile ne au ftkut st naskt în sniritele mi în inimsle lokuitorilor din mai multe nrovinniî ale Tu miei evenimentele kare, de doi ani, se trek ne malul sttng al Duntreî. Guvernul imnerial nu se mdoeste kt aneste konsideragiî nu vor fi luate în btgare de seamt în neea ne au de just mi de imnortent, fiind sigur kt guvernele ktrora se vor nrezinta le vor anregui în konsili-urî unde are st se xottraskt asunra alegerii nelor dot nrinninate. “
Asfel stnt nltngerile norgei.
Akum st ne vie mi not rîndul, m'in organul Dim-bovigel a fane ktteva observagiî asunra anestor nltngerî niudate ale divanului kttre agengii sti în Eurona. 1
în ktteva din numerele anestei fol, mi mal ales în nel din urmt, am desvtluit mal multe idei favoritore intereselor imneriulul otoman, anrono de linia sa de kondui-tt în nrivinga nonulagiilor krestine mi mai ales în nrivinga alegerii Kolonelulul Kuza. Am arttat kt imneriul otoman este invulnerabil la toate loviturile ne aru nutea st-î vie de la nuterî, granie gelozii ne konkerantul Tur-niî ar fane st naskt în sînul nelor alte nuterî; Dar kt loviturile nerikuloase sînt anelea ne ar veni de la nonu-lauiile de kare se komnune imneriul. Am zis înkt kt ai ni este tot nerikolul mi kt aini trebue st se verse mal mult balsam vindekttor ranelor ne se not deskide. Iloar-ta mai mult dektt nrodigt a fane konnesii în desavanta-giul st§ nuterilor venine devine avart ktnd este vorba a fane nel mal mik bine unul nonol krestin din imneriu, si-litt înst de nuterî a fane, ea trebue st ml înkine voinga, mi asfel nerde mi sakrifiniul ne nu voia st fakt mi reku-nosninga krestinilor. Dar se vede kt este skris st se fakt toate anestea.
Ministerul otoman, în nirkulara sa, atakt alegerea Domnului Kuza, fiind kt, zine, kt este în kontra sniritu-lui mi literei konvengieî, mi rtneste drentul imneriulul otoman asunra anestor nrovimiii. Konvennia nu zine kt Domnul unul nrinninat nu va nutea st fie ales în nel alt nrinninat ; konvengia kiar nrin disnozigiile de konformi-tate ne trebue st domneaskt între ameztmintele anestor nrinninate mi kare trebue st se denizt de nişte organe formate din Munteni mi Moldoveni; nrin disnozigiile luate asunra ambelor armii, mi multe alte lukrurî, deskide noar-ta în oare-kare mod Romtnilor mai mult la unire de ktt la senaragie. Asfel înktt nentralizagiea ambelor ktrme ltsate în mtna unul singur Domn, este o konsekuingt a anestor disnozigiî din konvenuie, mi nrin urmare, în sniritul konvengieL Kare este kuvîntui fiingei anestiî kon-vengii, daka nu ideia unei anronrierî între amtndout nrin-ninatele, un nas mare kttre unire? disnoziniile luate de
i
www.dacoromanica.ro
l86_
konvennie asenra anestiî anronierl întie tmbele H^rî, sînt de naturt, a adune, fort voea niraenifl,	a
genarie, rai noate rai
DÎMBOVjg^^ll^RTIE
tera R5St; enimikel eî, era enimikel Rcsiei. Ne kredem kl> D. ministre sx> nretinzt kt ambele neteri ae
.	_	• .	--- vr~î *	- în
f>rt voea nimenci, votci de * -	' dg gna a,eleaini interese. Maî ttrzie
alte voturi maî serioase. Wai a a______________	are simnatiile Terniei,
geiiane, iui hu<u.g	,	. t? • ____
fcnim a,est vot, zdrobim nm> late.» konvoag.a Esistea-
jia iele! dinteiS a mod as aleea »e mimstrel otoman na-
mesne violagie.	.	.
Ministerul otoman mai zine kt drenterile «mneris-...........	^ ^ ............ _
lai assma a-.es.or s™ «W «■**• min «f V0'.	.	tort» 1« «fere ko"kBre51 l#r nd'
sini îmiiic ui...	„o vninS st. armeze
timirel resbetelsi, aartida ne are s.mnatnle Tarn.e,, era in tabara eternii*, ini averile ei ae oferă» aîrre kelte.el.le lenioanei Greko-Slave, ne trebaea s* kombate kortra Ternilor, ne kw! kanil nartidet nagionale, erab narte in înkisori, narte in esil, narte neisekntam mi gomni .interni
Drenterile iranerielei otoman ne
anest vot: sînt raniţe de raclai ani arin muierea voinnei sale, de sine. în diskegia nelor alte neted : Ktm nnntr -aneasta iraneriel a abdikat tot felul de wigiativt, ne este esnresia voingei mi a liberiei în numele emu drent, ltstndemi soarta în mtnile neterilor strtine. noarta rai a rtnit singurt drenterile sale asenra gmilor; nrm neie-rea ne fane de a se sencne alegerea Kolonelulei Keza la cercetarea rai xottrîrea konferingelor. He ktnd ea, ne tea st ia ininiativa, în mod favoritor alegere!, rai kc aceasta st înlttereze toate okaziile de a vedea ne stieini amestektndese în lekrerile noastre. Daka soarta noastit vig.a_vis de noartt, ne este din nele mai bene soaita sa vis-a-vis de neterile Eoronei, este maîaneiauii ka anoas
trt în fant kc aceste neteri.	,	,	.
MTnistrsl Otoman adotgt kt interesele rai doktn-
uele nartidei revolegionare ne se dekoreazt kc numele de nartidl naijionate, vizindsse ameninuate nnn «“«zarea 5„»1 ordin de tekrerl regalat mi legal, aS întrebb.n#ate toate manevrele nntinnioase ka « adbki votel de la Iam. mi de la Bukcremti.
Aceste idei sînt ntskete mai ksrînd ne maici Dîm-bovinei mi alS Baxtetetei, de k*t ne matei Bosforetei. Ele resnirt narfcmcl aristokragiei Bckcrestene.
Aceste idei sînt veld, este o formclt ne se zice ne încetat în toate gtrile, rai în toate timncnle de narii d'ele trekctclci, în toate cirkonsttnuile.
Ministrcl otoman nc ar fi trebeit st kacte a icne o koardţ kare a senat mulgi ani în favorul imnericlci, a-ceastt nartidt revoluiţionars ne se dekoreaz-o ks numele de naifionah, a ftkct oare kare serviciu utreî mi Tcrciei. Sînt mulgi ani de ktnd Romtnii, luînd o altt kale de ktt aceia ce ermas cele alte nonclagiî krestine, în toate miraktrile lor nagionale, ac resnektat drenterile de seze-ranitate ale scltanclci ne attt ne ktt ac resnektat rai drenterile lor nagionale, din kare a ftkct aneiarai kaczt. Mirakarea de la~182l este o dovadt sigert; nea de la 1848 a mers rai maî denarte. Atrtgtnd era Rcsiei rai a nonclagiilor krestine, Romtnii nc s’ac sfiit a reîiittii sezeranitatea otomant, lovitt mi sltbitt de cirkonstângele nolitice.
Atenei înserai nietrile era» neutre Resia. Aceastt, nartidt, iiroklamt în toatt gara kt singera mtntcire a Romtnilor este st restrtngt legttcrele lor k« îmneriel otoman, singcrcl nrotektor legal rai de la a ktisî noliti-kt romtnii nc ncteac st astente de ktt bine. Aceastt fantt, internt toate simnatiile romtnilor kttre nsterea sc-zerant ntnt aci rtc vtzctt de oninia ncblikt a gtrei rai a Ecronei. Romtnii fert nelc înttic noiiolc krestin ce keteza st braveze kredinga ncternikt întemeiatţ ne tradigie, rai kontrarie intereselor otomane. Toate aceste fante ac fost insnirate de acea nartidt de oameni kare în cirkclara ministrclci otoman, este tratate de revolcgio-nart, rai nerikcloast. Te roit jukt înst nartida kontrarie ne se bckcrt asttzî de simnatiile ministrclci otoman? D. Ministru snie ka rai noi trekctcl ei: aneastt nartidt întrebeingt toate mijloanele de kare a disnes, ka st na-ralizeze akgia favoritoare Tcrciei: La 1848 rai dene a-^est an, ea îmbrtgiuit interesele Rcsiei, azilcl ei era ta-
in gart, naralizac akgia boierilor ce voiaS st armeze
Romtnii kontra ncterel sezerane.
Nc seim, lcînd bine în cercetare; daka doklrmele
nartidei nagionale, daka votci ne i se atribee în nirkela-rt nc va avea cn rezcltat favorabil nentre interesele nor-neî de ktt nerikelos, nrekcm nivkclara nretinde.
~ Dakt ne este ertat a vorbi în narte desnre votci de la 24 genarie, kt este rezultatul manevrelor nartidei re-volunionare, vom zice kt fantele stvtrmite sent din kontra. Kamera în mare maioritate fese formatt seb înrîc-rirea cuci gcvern ce nc ncmai nc era revolcgionar, dar kare askclta maî mclt de femanele venite din afart de ktt de legile din entrs. Maioritatea kamerei se komnese dar de oameni nc ncmai nebtncigi de idei revolcgionare, ba în kt kcnoskcgî de cei mai konservativî. IRi kc toate acestea, tokmai aceastt maioritate vott rentre Kolonelcl Kcza. Vor zice cilii, a zis kiar kt aceastt maioritate, trebei st se nlece voingeî nonclclcî, de temere st nc dea nascere cneî revolte, ftktnd alfel. Dar aceia trebee st scie kt maioritatea kamerei a avet nentre sine toate armia regulate mi neregulate din gart, din kare o mare narte strejuea urnele kamerei, ne ktnd dot sau trei mii de kuriomî, btrbagî, femei rai konii ne nriveau afart din Mitronolie, nu nrezintau o nutere ne st imnue voinga eî aduntrei. Deni rai anest argument kade.
D.. Ministre mai zine kt aktul de la 24 al ade-ntreî din Eekereinti nc este de ktt nea din tti desko-nerire a sistemului ne kondukttoriî unei nartide ac de gtnd st anline în viitor. Kt nc numai drenterile rai interesele sultanului s’ar komnromite în zioa ktnd ar fi to-leratt de Ecrona înnenerea realiztreî unor asemenea nroi-ekte; dar înkt s’ar komnromite nanea orientului întreg.“ Vom rtsiiunde la o întrebare bazate ne sunozigii, ku fangi istorini, aceia ce î ara numit maî sus, kt de kt-te ori romtnii au fost liberi st esnrime voinga lor, nici odatt nu au trekut mtrginile legalittgeî la kare sînt su-nuraî de traktaturile Domnilor vekî ku sultanii. Defiez ori ne cine st gtseaskt cn singur fant de la cn mare snacic de timn înkoane kare st dovedeaskt kt romtnii aŞ intengii st eserne drenterile Tcrciei.
Ktt desnre, Daka nroiektele lor ar fi tolerate de Ec-rona, s’ar realiza rai ar komnromite sekeritatea rai nanea orientului întreg, not ni se nare o enigramt din nartea D-lci Mims-stru: numai ku aceastt kondigie noate afla lok altturî kc cele alte temeri; de va fi st o lctm de serioz, D-ne Ministre ITorgei, ne dt o roit în adevtr foarte mare rai foarte imnortantt în lume. Ne dt st îngelegern, kt numai st voim, rai nutem konkide orientul întreg, noi ne abia nutem, gracie interesului ne trista noastrt soartt a nutut st insnire Franneî rai generosului ste suveran, st nutem esista kiar în kondigiile de asttzî ale gtrilor kc imneriel, ftrt st fie skimbate gtrile în naraalîkcrî, un aneastt nutere nekcnoskutt esistt în sîncl nartidei revolcgionare, o nioius de oameni streniî în iţara lor, o mtnt de oameni ktria komnatriogii lor îi kondemnt la tribent kt ar fi inkanabili kiar de a avea cn minister! negrerait, kt este o enigramt asenra nenctingei noastre ne se tra-dene, min ironie, în nirkclart, kc esuresiî de mare merit.
www.dacoromanica.ro
DlMBOVIHA — 21 MARTIE.
187
eksneditiv, ar trebsi a n8 se observa nrouessl nsnerel la
Aceste observagii âe not anlika^.rai la stele ste mal adao-o-b yirkslara kt starea noastre, fane de se tBrbsre sni-
O	__
ritele în alte nrovinstii ale Tsrgiei.
Am zis mi o renetem, înalta Iloarte ar faste mai bine. în interesele sale, a se ranorta mal mslt la trebsin-nele nonolilor krestini ne ner snrijinsl ei, de ktt a as-tenta se i se imiree de nsterile streine snrijinsl ne le re-fsz'b de la sine însBinî. Ilrin aueaste nolitilre stengaue Iloarta se nsne singsre ssb enitronia nsterilor, iui tere nini sn folos m'Bkar. Dar se vede kt& 8na este uolitika mi interesele imneriBlsi, mi alta este nolitika mi interesele minstrilor.	D- B.
vot§, institsat nentre kestienile ordinare: mi ksvîntsl este, ktB regslamentBl a omis de a nreskri mi sn nrones mal eksneditiv nentre nsnerea Biior asemenea kestisnl în-votarc. MiBdat lskre! nentre ktB ns s’a legsit kazBl nar-tikslar, este nineva în drent a ns se konforma legel ka-sbIbÎ general.
Notn ni se nare kt& kamera a nss, la aneaste îm-nrejsrare, voinga sa în loksl regslamentslsi ne m’a dat, nii nrin srmare ks a k'Blkat legea.
Ktn este sas ns o Irelkare de lege, asta ns rntiS bine. Dar ks o kamere legsitoare este datoare a da, mi nrin fantele mi nrin vorbele sale, eksemnlsl urni religios resnekt pentru legi, aneasta gîndeskS a ti nekontestabil.
VoigI libertatea natrieî voastre? Nn esersagî mi-noritegile. k^nl minoritatea are a deveni ks timnsl, majoritate dakfc are miuniniî ne kourind în sine lamina mi adevtral.
A asigara libertatea tstslor membrilor, zine Ere-mia Bentam în oiiera sa taktika adsniirilor deliberante, a nrotege minoritatea, a disnoza kestisnile de tratat într -8ii ordin ksviinnos, a nrodsue o diskagisne metodik'B, a ajBnge în nele din Brnre, la eksnresisnea fidete atinge! generale, a stzrsi în întreprinderile sale, iate kondigisnile nenesariî nentre menginerea 8iieî ad8ni.rl nolitine. Este datoare a se feri ne înnetat de trei mari rele ne o bîn-tsesk în tot k8rs«l deratei sale: nreninitagisnea. violen-na mi amăgirea. Doi mari inemini S8nt tot d’aana la 8-mea sa: oligartuiea, nrin kare naniBrel nel mik dominT» votsl maioritegij, mi anarmiea, îg kare fie-kare, gelos de indenendenga sa, se on8ne la formagisnea votBlsi uentral.
Ksm se noate oare ilustra libartatea miiioritegilor kînd, saS n8 S8nt legi, sas, de S8nt, n8 se nBzeskg. De aneea datoria nea d’întîiS a anei adBirerl deliberante este de a mi fane 8n reg8lament, d8ne kare, n8mai, are a nro-neda în iBkrerile sale; anela este legea sa.
Dakfc îiis:b, a ’mî da 8n regBlament este o datorie a sa kanitate, dar a ’l mi resnekta mi observa ns este mai nsgin astfel. Resnektsl legilor fane în mare narte nrosneritatea 8nei netegî, mi o îndelsugi. băgare de sea-mi> le arate sonietegile nolitine înflorindg kînd îmi ntslreaz'B k8 religiosilate legile, mi skszînd kînd înnene a le nesokoti mi a le lrelka.
Aneaste rekomendare, se noate trimite 8n8î nonor, ssb forare de konsiliă, de k^tre o aBtoritate eksteriore, oare-kare, ka Liksrg, Solon, Moisi mi algi filosofi ne ssnt nersonifikagisnea ragisneî, lsmina divini, Revolsgis-nea. Dar anei adeniri deliberante, ne este reiirezentantsl 8n8i nonor, se trimite ssb forare de ekzigingi de lretre anei nonor karele este ssveranitatea, adeki omninotenga
omeneaski.	,
Kesti8iiea akern este si mtîm, kare este nel mai mare bine ne noate fane nineva natrieî sale? solsgisnea se res8mi în aneste dosi kBvinte: resnektsl legilors.
Sentimentele nele mai S8blime, iiatiiotismBiile nele mai înflikirate, yirtsgile nele mai solide mi mai inner-kate ssnt datoare a nleka kanal înaintea anestei viitagl nraktine de invengisne moderni; nentre ki este dovedit mi de komsn reksnosket, nel n8gm neutre astezi, ks mîn-tsirea remsbliuel este obsertaiţisnea. strikto a legilor sale.
Am fost într’o zi in kamera noastri, kînd se dis-ksta o kestisne srgenti, mi am viZBt o narte sBSginînd ki, dsne regelamentel kamereî, ori ne kestiBne ne sa disketat ns noate fi nssi la votare dekît dene 24 de ore; o alte narte sssginînd ki la kestisnile srgente, avînd ele ixrivilegisl de a fi nsse în disksgiBne într'sn kin mai
M. Kinezs.
-----— —
Snsl din membrii kamerii, nsrtat de nobilsl simtiment al simnatii kBtre klasa komersante, foks o iniernelagisne D-lsî Mi-nistrs al Finanuiî assnra kvizeî komergiale. D. Minista’8, konform nromisisnei ve dete, nrezinte în medinija de la 12 ale korentel, sn nroekt de îmnrsmstare nentrs 200,000 galbeni.
A «iest nroekt konrinde ka ne lingt 40 mii galbeni deno* zitele tribsnalsrilor, 10 mii din kanitagia emanninagilor, mi algl atîgea din eksnortagisnea aerealelor, st> se ia ks îmnrsmstare de la nartikslari restsl nini, la gifra de 200,000 galbeni. Anemtî bani se vor da iar&iuî ks îmnrsmstare de ministersl Finangii, la anei komersangî ne vor figsra în listele elektorale, mi vor dobîndi konsim-gimîntsl snsl komitet negsg’Btoresk, atarnat întradins ne lîngB zi-ssl Minister, Sure asigsrarea Fiskslsi de kitre îmnrsmstagi, se aer trei semnT.tsri solvabile sas o inoteki., mi sn termen de trei ori de mase lsni.
Ilressnsind Ies esisti, într'adeviir o krizii, st aeraettms mai întîis defektele nroektslsî, mi auol st vedem daka el noate adsne vre sn remedia.
I. Art. 10 n. 62 k. Karagea zise: Kînd se va da lskrs în ntstrare ks voe de a se slsji ks el, atsn’ii nsmaî volnik este ntstrttorsl st se slsjeaskt ks el, iar altt ns; mi art. 11 adaogt kînd lskrs nel nss în ntstrare se va nere de nel ne ’l a nss, dator este ntstrttorsl a ’l da, nreksm ’l a nriimit.
Daka dar nraviia nonremte întrebsingarea Iskrslsi deno-zat, ns mtis ue ne temeis noate viola nineva aneastt nroivigisne. Gsvernsl, avînd nsterea nsblikt, este kemat a fane st se res-nekte legile în toatt a lor întregime. Kînd într’anest interval sn tribsnal ar nere denozitsl sts snre a ’l transmite nelsi în drent d’al nriimi, ksm se va jsstilîka fisksl va resnsnde kt trebsinga nsblikt a nerst anest sakrifinis/ inst anela va zine kt trebsinga ns e nsblikt, ni a sneî klase, mi aneasta ns se ksvine a se sr-ka ne rsine streine. Mine uitie daka ks anei kanital el n avea st ’mî anere onoarea, lskrs nel mai nrcgios nentrs ori kare. Iti asemenea kaz, sokotesk k’ar trebsi nel nsgin st i se ultteaskt 1 dobîndt nînt kînd i se vor libera banii.
II.	Ilentrs kare ksvînt st se îînnrsmste nsmaî neî ne vor figsra în listele elektorale?*) As doart nsmaîanemtia sînt atinmî de krizt? Aneasta, daka esistt înţr’adevtr, trebse st fie komsnt mi simgitt ks atît mai mslt de kanitalimti nel mini. Ks anests mod, anemtia vor fi siligi a merge la bankeriî neî mari, kare ns ’î vor kredita de kît ks 24%» nreksm s’a srmat, kînd ei vors da fiskslslsi nsmaî 10 la %. Iatt avantajsl nentrs neî mai avsgi, mi nentrs neilalgi eksterminagisnea.
III.	Ile lîngt Ministersl Finaugil, zine uroektsl, va fi sn komitet uegsgttoresk. Dar nine vor fi membrii aneslsî komitetg? nine îi va alege? ks ne forrnt? mi dintrs nine? kînd *ieî mal în-semnagi bankerî sînt ne rîut ? Aneasta ns va fi oare rn meziS de absz, ka nentrs oare kare interes anei komitet st dea kon-simuimînt de îmnrsmstare nentrs ori nine? ni se noate resnsnde kt n’avem a ne teme, ktnî aktsl îmnrsmsttrii trebse st fie învestit ks trei isktlitsrî solvabile. Dar snde vom gtsi solvabilitatea, kînd, nreksm ea zine, kriza bate la srnile nele mai tari? de vom nriimi nsmaî semnttsrî nebtnsite, ns vom da oare sn me-zis de snekslt nentrs kînî-va, la kare înkinînds-ne ka la mmte
♦■) Sînt mi sine îutokmite !! (ped.)
www.dacoromanica.ro
188
DIMBOVIHA. 21 MARTIE.
zel, vom vedea îndate kt am adorat nimte idoli? Sasv&zstmsl-uime de kezuniî date numai nentrs interes, fort st ksnoaskt ne teziinsit. late kriza, dar ne le nast, kînd dota femei este înss-! tite.. mi asigsrate dani toate formele.
de ksriomî ne akolo mi da asfel, motive, nelor itî, st ziks kt are drentsl denerna de la Ilaris.
Ori nine ă ftkst-o, ar trebsi st-mi dea ksvîntsl, .ieste de interessl gsvernslsi mi de onoarea nonolslsi ka-
‘	---------- . A i u esic ue imeiesoi	~~	...—	---
IV. Daka banii îmnrsmstagi ns se vor întoarce la sorok |	simtiment de natriotism stnt Tirea bsne
it fisksl, va nrotesta noliga, msi stata trebse sr, nteteas- mtaiei _aie Ktibi	anarxie
kredifori k™ eî ns vor amtenta ressltatsl nrotestslsi, a ka St-l nressiise mne»a iaci Cie anaixie.
' ’	^	j_______ _ „.1	ni-Aip .'tx npnlrs niiiiiinarpn
negremit k'B ne
k-trsi soarte Dsmnezes o intie.	^
V. Kiar de se vor îmnrsmsta nsmai ks înotek-B, nînt Rina se va dobîndf sentinga nentrs vînzarea obiektslsî inotekat, statal ne va zi»ie kreditorilor ssi? deosebit de kazsl, kînd din ne-noronire iui inoteka se va întîmnla a fi afektate de vre sd vigis ki.nT atsnni ns mai rtmîne ninî sn reksrs de kît si niteze înjs-dekate ne tribsnalsl komernial ne a adeverit? inoteka. Dar întreb ks nine s’a jsdekat bietsl stat mi a kîmtigat? saă avem c-semnls ka ss fi mai ntetit vre sn tribsnal asemenea gremeli?
late ne sksrt defektele eminente ale moektslsî. Dar st vedem nel nsgin daka el noate atinge skonsl nronss?
Snre ssma de 10 mii galbei miksimsm ne s’a xoterît dc kameit a se da snsi negsgttor, noate remedia r&sl, ori îl va a-mîna nsmai nentrs sn sksrt timn? Aneasta e nrobabil, nentrs kt statsl ns va nstea ninî odatt da snsi bankier kît îi va trebsi ka st’mi akonere toate nltgile. He va rezslta dar? bankiersl va nlt-ti ks nreleringt sas ks sktztmînt, ktni -fie-kare kreditor va fi mslgsmit a lsa dot ntrgi din kreanga sa, de kît st vie neste nsgin la masa kreditorilor, st ia 5 °/„ de la sîndikat, mi anemtia neste zene ani, kînd se vor termina formele nreskrise da kondi-ka komernialt, sînt falimente inkt de la 835, kare n as lsat uî-nt aksm sfîrmit.
Nekontestat dar este kt statsl ne lîngt datoriea ne are, va mai kontrakta alta, mi banii se vor da gratis, nentrs kt es snsi nel nsgin nsmai krez kt vor reveni în trezorsl fiskslsî. Dar sn-de se vor transnorta anemti bani? Negremit ne la fabrikangii de fitofe, dantele, titssri elegante, karete, în kare Doamna ns mtis kare, se nresmbla ka o nrinnest ks gsvernanta sa, mi asttzî kînd D. Brantmaer, trage uoligt nentrs nregsl anei karete, strigtm kt e krizt komernialt.
Aneastt înnrsmstare mi se nare nel mai ingenios mijlolc d’a skoate din gart naraoa nea din srmt ne a mai rtmas neek-snalriatt, ktni noi ks ne ne vom desntgsbi, kînd eksnortagisne ns e de lok? îmi va zine nineBa noate kt ns sînt togi kreditorî streini. Dar sînt sigsrg kt anemtia vor fi nrea nsginî; neî mai mslnî ssnsmi ssb alte jsridikgisni. kare ns vor fane dekît a ’mi tranlsnorta averea în natria lor, nreksm ftks oare nine în anii treksgî. Kiar de ar fi o adevtratt krizt, ne ar fi daka mi D-lor dsnt ne as ssbt atîgea ani nektarsl gtrii, dsnt ne as dobîndits averi kolosale, ne ar fi, zik ka st ssfere o mikt jent de ktte-va lsnî, saă mi o nerdere, de s’ar înttmnla? kît desnre mine ns vtz ninî o krizt. ni nsmai o mtssrt ekonomikt din nartea snor natriogi ne kiar ks nagsba lor gin asksnse kanitalsrile ks skon de a adsne sonietatea în desuerare, mi a ansnga la nrinninsl nro-klamat la 24 genarie. Dsmnezes fie ks gara, înst nroektsl de înnrsmstare fiind dar anrobat. ntdtjdsim kt Gsvernsl va lsa nel nsgin mtssri ka banii statslsi st se serve nsmai nentrs nlatt de kreange adevtrat komerniale, mi nsmai între ntmîntenij ktni altfel ks sakrifinisl nostrs, am veni în ajstorsl streinilor, sas al s-nor nersoane ne ns sînt komersante, mi skonsl este ka st se nre-vie kriza komernialt.
V. llelroni.
1 Cronica interioară.
D-1bî G. de la D. G. „ Enimi^iiî ţtrei sînt neobosiţi ; eî nretind, ru in memorande kt revolsţia eminente este în şart, kt gsvernsl este diskreditat. . . resnsn-d.eni ne este;,,
~ Aneastt denemt de joi se loveşte de minsne ks trimiterea soldaţilor romtnî merksrî, în Doamna Btlama ne ktnd nroksrorsl de la ksrtea jsdekttoreaskt lsa nro-nes verbal nelor btnsiţi kt as fost la sfat mi as înnie-tat assnra dreutslsi membrilor mBiiininalittţei.
Noî ns snim înkt nine a dat ordin st dskt oştire la Doamna Btlama; Dar kredem kt a fost bust de reflekţie. Snim înst kt în toate kazsrile fanta de mi n8 a fost ftkstt într’sn skon rtg, ajstt de minsue snirib; ne se îmnrtmtie în Ilaris. Soldaţii as fost la Doamna Btlama; denî aneasta vtdeste kt era temere ka nonolsl st ii8 se redine st vie la k8rte, st fakt neksviinţe. Denî vtdeste kt nrinina de la sfat are legttsrt ks nonolsls oraui8l8i. Deni nonolsl nstea st vie, mi ka st ns vie, s’as dss soldaţi la Doamna Btlama. Ilrinina de la sfat n’are nini sn rauort ks nonslsl, mi nonolsl ns ai ea nevoe st meargt la ksrte, mi soldaţii eras adsmî îndemert. Tokmaî nrezinua soldaţilor ar fi n8t8t atrage lsme mBitt
Adsnarea a adontat nroiektsl nenlis miiinţaiea s-
nor înuiegaţi ne lîngt kamert.
Este vorba de alt nroiekt a se fane. o nensie de-iistaţilor de la uart. In aneastt nriniut este mslt de vorbit. Noî Sîntem sigsr kt us este sn singsr denstat kare st ns fi smblat mi nerst ks sttrsire a fi ales de alegt-torî, mi kare st fi fost trimis la kamert, înmotiva dorinţelor lsî. Ilrin srmare ktnd sttrseas st vie la kamert,~ns rnî înkinseas kt densttţiea traţe dsnt sine kel-îseli? Konvenţia ns xottrtste a se fane leaft denstaţilor dar venind la membrii komisii nentrale, zine ksrat kt vor fi nlttiţî. LIeia ne se înţeleţe kt ideia konferinţe-lor a fost ka denstaţiî st ns fie nensionaţî. Aneastt kon-venţie zine kt ori ne denstat trebse st aîbt ori o mie galbeni venit, ori natrs sste. Ns kredem st fi întrodss în kamert btrbaţî kare ns as venitsl sa» kanitalsl de kare este vorba, *ktni atsnni ei ar fi akolo îmnotriva kon-venţiei nrin srmare ne le mai trebse leaft, daka sînt bogaţi, înst nsţinî sînt ks \enit de natrs sste galbeni nei mai mslţi sînt de mai mslte ori de ktt atîta bogaţi, llatriotismsl ns se nltteste ks leaft.
Se zine asemenea kt este o ideie a se fane ktte 5,000 lei ne Isnt membrilor de la komisia nentralt. St vede kt noi fanem sokotelile ftrt a ne gtndi la bsţetS mi la trebsinţele ne are ţara de bani nentrs alte lskrsri. Komisia nentralt mi ksrtea de kasaţie, de s’ar fane asfel de lefi, ar kosta ne nrinniriate, ks lefile imniegaţilor ssbalternî ai lor mi keltseli, 2,200,000 lei ne an. De vom nleka ne anei drsm, ar fi mai bine st nronsneni nentrs fie kare membrs la ksrţî mi denstat la kamerî ktte sn nalat, ktte sn leagtn de mttase, iui ktte dot-snre-zene verţine^ nirkaziene k'a st-i resfeţe.
înţeleţem înst foarte bine kt trebse st se adaoge lefile iniiiegaţilor statslsi. Ministrsl fiuanţilor a ftkst »n nroiekt nentrs aneasta, (se zine) mi anest nroiekt îi fane onoare, ar fi trebsit ka toţi miniştri st fakt asemenea. Nsmai ks anest mijlok nstem avea fonkţionari oneşti, lefile fiind nrea mini ks nreţsrile de vieţsire as-ttzi. Noi vom snrijini anest nroiekt al 011. ministrs mi sînt sigsr kt va fi înksnsnat de oninia nsblikt. Ns vom zine tot asfel desnre denstaţî, ftksni denstaţî nsmai în nsterea drentslsi kt sînt nronrietari, mi nronrie-tari ksm se ksvine.
S’a ftkst vorbt la adsnare a se da denstaţilor o markt la gtt, ssb ksvint kt ama se obimnsemte aisrea. Din denstaţî din nartea sttngt snrijint aneastt nrons-nere nosnamt. Vor oare st nsraeroteze ne bieţii oameni ka ne dromnile de birjt? sokoteam kt niktnd nrivile-ţisrile, ar fi trebsit st kazt mi mtrnile. Eli ne nrinde mirare lskrsl st fie sssţinst kiar de eniminiî mtrnilorg de distinkţie materialt. Dar ama fak streinii, este sn ks-vînt st fanem mi noî neia ne fak streinii? Daka franţe-zilor le nlak st înbrane garda ks ktnisli mari de srs ne kan este de trebsiuţt st îmbrtktm mi noi ne denstaţî?Daka Englezilor le nlak st lase ne soldaţi ekstazî ks ţe-nskiî mi nslnele goale, trebse st fanem mi noî ama? I-mitaţiea este lskrs rt»: nrin imitaţie rts înţeleast, am ajsns maîmsţele Esronei. St iruitem natriotismsl dens-taţilor Englezi mi Franţezi, mi st le ltstm lor mtrnile de denstaţî; îmi nlane, zine Beranger, Englezsl st fie englez, rsssl st fie rss, tsrksl st fie tsrk. Ilstem înkt adtoga — îmi nlane romtnsl st fie romtn. Toate le are Zamfiriţa, nsmai tikie de mtrgtritar îi linsea!
litek«ti;ra.
A emit de ssb tinar mi se vinde la magazia Xristg Ioanins mi Komn. Roinanov. Ktlttorii ne Dsntre mi în Bslgaria de D. D. Bolintineans.
Ţinogpafia Nanioncuo a mi losif Pomanoe mi Komn.—Strada Nemgeask^, Xans Germani. No. 27.
www.dacoromanica.ro