ANUL I. — 1859, Mierkurî 18 Martin ta r: A Beastx foaie ese de do* opi ne sints-min-b Sinifi’Eta mi MiPp^»P«a- npejjsi asona-ments.iEi nentps tpeî jiBnT 9ÎMÎ sfanuiiî. O foaie singsp-B 20 napaae. Foia politica şi litterarâ. Asonanta se rase în nskBpeiutî, jia jli-spxpia ani Christ. Ioaninn ^et C"- Ro-manov. în distpikte aa kopesnonden. sxl. Op se aBonamentţpe-nse n.ntit îndats ks BBBskpiepea. Redactorii responsabilii D1MLTRIE BOLINTNEANU. DomnslS va nstea konvoka Adsnarea estra-ordinan» nreksm asemenea VA I15TEA A O IIII DESFIINI|A. în anestS din «rnn. kas este datorS a konvoka o adoa adsnare, etc. * r Apt. 17 aj KonBenujei. : . ----------------- -G ■ - Bucureşti 18 Martie. De la 24 genarie ntnt asttzî ns am încetat a striga kt trebse st artttm kt sîntem la întlţimea cir-konstanţelor aktsale. Dar aceste konsilisrî în nsţine inimi not se afle ressnete simnati'ie. Ne înmeltm noi oare ks maî mslţî sekolî desnre simtimentele acestiî gene-raţisnî ? Reia ne seim este kt fie ce zi, ne tiece de la 24 genarie ne ofert o nost okazisne a face lskrsrl frs-moase nentrs ţart, iui noi facem maî nsţin nentrs ţait de ktt am fi ftkst în zilele enovelor snde ori ne fante natriotice eras nrivite ka nişte krime. Ktnd arsnkt eine-va okiî assnra fisionoraieî de abatere ne mezintt Iskrs-■rile, ns noate st kreazt kt ne afltm în timnsl în kare naţisnea este kematt a uiî nrenara sn fiitov maî ferice. Fisionomia ţereî ne-ar face st kredem kt ne afltm intr sna din anele enoee ktnd se astenta graţia ssltanilor sas sn narat st ne gsverne. Asttzî astenttm reksnoasterea alesslsî de la 24 genarie sas sn alt Domn. Aceastt astentare ne uaralizeazt: ea sltbesce e— nergia gsvernslsî; mtreste sneranţele nartidelor ne aleai-gt ftrt rsuiine, dsne Domnie ne la şinele streinilor. Romtniî trebse st astente de la nsterea sszerant a se reksnoaste alegerea lor maî mslt ka sn l-skrs de e-tikett dektt de datorie, sine qua non, kteî alfel drentsl lor de alegere ar fi nsmaî o vorbt deuiartt. Aceastt alegere este sas ns este legalt? Konvenţisnea ns are nicî sn artikol ne o defendt: Drentsl ţereî de astonomie se konssltt în asemenea kaz, rai acest drent este nentrs alegere. Rointnii dar, dsne votsl de la 24 genarie trebsiaS st ntraeaskt îndatt înainte: ks ori ne nreţ, st încea-nt sna ktte sna a desbate rai a determina artikolele kon-veriţisneî Esronene ks nea mai vigsroast energie. Romt-nii înst ns a kstezat st fakt cel maî mik nas înainte. maî trist kt, la inttmulare ktnd streinii st decidt a stn-ka alegerea, ks kondiţii şas st fakt alta sa» st se tii mint d’a drentsl Domn snsl din aceî romtnî ne bat la şinele kabinetelor, Romtniî ar nriimi intr’snsl sas în cel alt kaz, ba înkt kiar atsncî ktnd s’ar trimite sn narat st ne gsverneze. Ne reksnoasterea votslsî de la 24 genarie, ai fi dar ns nsmaî o nerdere ssb ranortsl snsî nas kttre s-nire; dar înkt ar da okazisnea st se vazt o mare nar-te de romtnî, deserttnd votsl de la 24 genarie, alergînd ks fericire la noile disnoziţisnî lsate de streini, kondem-ntnd rai nerseksttnd, ftrt rsmine, simtimentele naţionale jesurimate în alegerea de la 24 genarie. Aceste kazsrî nenorocite s’ar fi nstst evita, daka* romtniî kemaţî a xottrî desnre srsitele acestii naţisni, ar fi dovedit, nrin faute demne de era în kare am întiat, kt sînt la întlţimea eî. Ilaralizia înst în kare am kt-zst ns este de natsrt st înlttsreze rtsl ce noate st se înttmnle. Tot ce noate st ne skane înkt va fi bsnsl simţ al ns terii or ce se vor fi sttsrat noate st vazt a-ceastt nart nrada oamenilor ce as fost kasza tstslor relelor eî. __ Noi ksnoastem snde se aflt niedika a ori ce ls- krţri. Aceastt nedekt ns vine de la kansl statslsî; ea este în mijloksl tentei celor ce se disnstt înkt ne Domnie. Akolo trebse ktstatt rai sdrobitt. Dar tenta aceasta se aflt în toate organele legitime ale ţtreîf învins mi smilit la 24 genarie trekstsl ks ideile rai oamenii sti, veni din nos la lsntt. Ilartida este întinst, ktcî ienre-zintt sn nrincin rt», iui tot ce este rts în ţart trebse st fie ks trekstsl. A gsverna nrintr’o aristokraţie, este kredinţa nar-tideî trekststsî. Doktrint streint, fsnestt ce ka st se nse în Iskrare, are ne antrat trebsinţt a sakrifika kon-venţia, în tot ce are maî salstar nentrs interesele ţereî! ITaiti-da trekstsî lskreazt ks o energie, kare ţine de timnsl rains-nelor, nrin toate mijloacele ce noate îmbrtţima o narti-dt nolitikt în desnerare, ka st înlttsreze \otsl de la 24 genarie. Iltrtsitt, înninst de naţie, aceastt nartidt întoarce okiî kttre streini. Streinsl ns linsesce nici oda-tt ideilor rai oamenilor îmbrtnciţî de naţie. Interesele streine as tot§ d’asna trebsinţt de oamenii de kare naţia ns are trebsinţt. Asfel vtzsrtm kansl acestiî nartide, ntrtsit de naţie, alergtnd îndatt la streini; asfel vtzsrtm oamenii acestiî nartide, lsînd toate mtssrile nronriî în toate organele legitime snde îi arsnkt sneltirile nelegale ale Ktîmtktmiei trekste, ka st konrtsnsnzt ks akţia ka- vtnd tottt atenţia lor la x,ottrîrea konferinţelor. De se înţelege nsţinsl nreţ ce eî singsri nsn ne dren nslsî lor de afart. . Tot sînsl societtuei bate asttzî ssb înrîsrirea i- îde se mţeiege uoamoi ---““ , .. ... rile de astonomie ale ţtreî lor, rai ceia ce este mslt Ideilor acesta nartide,. www.dacoromanica.ro 182 tuMBOVIHA— 18 MARTIE. De unde vom mi nronaganda kt Domnul ales st aibt j mulgime de defekte; kt oameni! nartidei nagionale sînt nerikslomi nentru siguranga nublikt, kt nara este în a-narxie; De unde vine strigttul nel mare anrono de kri-se komerniale, din kare oamenii trekutului ne! de fagt mi ne! askunmi vor şt fakt o treabt de stat; nagia vede, ssrîde mi tane, vonea ei nu noate st şe auzt de kttS în adsnare mi în foile nubline. Din nenorocire fisionomia sa nare kt nu are nici o legtturt ku ib-teresele nagiei; Foile nsblice, ele însumi esistt st vor-beaskt, ka ktnd ar voi st menageze ideile mi oamenii ne, dunt a lor nrofesie de kredingt, sînt kemani a kom-bate. ktnd' organele uublice se kodesk a snune konvik-gia lor, esistenga lor devine ne trebuincioast. llriimim anest Art. de la D. Ar ine sk 8 ne se afh la tţars. 1821 mi 1348 în No. 20 din Romsnsls citim o enistolt a D-lui Ioan Otetelemeanu, adresatt D-lsi redaktor al acestui ziar». în aceastt enistolt Onor. Denutat din dreanta, (ne Kare stnt ranorturile nronrietarilor ku kultivatorii în nara Romtneaskt? întreba sn ministru al frannei ne sn ministre al Romtniei din tiranul domnirei lui ffltirbei. __________ Escellennt, resnunse ministrul nostre, am multe momii dar nu ’mi am bttut kanul nici odatt a mt o-kuna ku kestiea gtranilor; noi tmtia, siniori mari, ltstm aceastt sarcint ne seama intendangilor. ___ îmi snui înst kt ai fost ministre de StatS, ka ministru dar, n8 ka mare siniore,.îni faks aceastt întrebare ___ Eu subskriu numai xîrtiile ne mile înftgimea- zt subalternii; nrin urmare, e datoria acestora a mti ko-nnnsul anelor xirtiî. Ministrul frangeî, nrintr’un sentiment de delikate- nt, skimbt atunci konversagia.') _ ~ ]^B e dar de mirare ka mi autorul enistolei renro- dust de Romtnul în No. 20, st fi skris enitola sa sub diktando vre unui Greku sau konfrate de rea kredingt; mimkarea de la 1821 a fost GreueaskMW Nu e de mirare, o renettm, a vedea mi azi boerî din nrotinendadt neavtnd cele mai mini nagiuni desnre istoria natriei lor: istoria se învagt în skoale sa§ în ktrnî mi boerii nomtriî, nici în skoala n-a* învtgat’o, fiind n’atunci skoale Grecemti unde nu figura istoria natriei, nici ktrgi de istorie nu mtesk, neer-tîndu-i okunagiile felurite a se okuna ku lekturi serioase mi instruktive. Srmeazt dar ka tot junimea studioast st ar». în aceastt enistolt Onor. Denutat din areania, ţ, i nentrs D-lor mi în aceasta, ka în toate, kare D. redaktor al Dîrabovigei îl numemte snsi din vei n mjB,karea de la 1821, observtm D- maî konsideraijî1 kanî ai nartidei konservative esaltate) se nevoemte a motiva aversiunea mi disnregul, kum mi groaza ne ’I însutit cele dot date istorice, 1821 mi 1848 ne kareînkt dip medinga XII (4 Hoemvrie)2 de la divanu ad-xok D-lui le-a numit nimfe enone neleflftite. De mi D. redaktor al Dîmbovigei, în No. 39 al a-nestul Ziar», a rtsnuns D-lui Otetelemeanu atît de logik mi ku atita finege, înktt krezu kt ’i a nltkut mi D-lui, am krezut de datorie înst ai rtsnunde mi e§, ne alt ton, ku istoria în mînt; mi fiind kt analisa kritikt ne am ft-kut în kestia aneasta, a emit kam voluminoast snre a nutea figura ka unS artikolu într’un ziarS d’ale noastre, mi asttzi mai ku seamt ktnd kestia mare a zilei in-tereseazt attt de mult toatt suflarea omeneaskt am ott-rît a nublika în ziare numai nrefaga anestei analise, kare este aneasta ka un mergttor înainte al analisei ne sq va nublika neste nugin în formt de bromurt. Enistola D-lui Otetelemeanu se înmealt, dune i-deea mea, din nemtiinga istoriei mi neveridinitatea autorului. Nu e de mirare a vedea mi azi boeri a gramati, mi denutagi neveridiui: ^ Ama! Avem înkt boeri nrotinendimti, a ktrorS toatt mtiinga este a servi ne strein ku naguba gtreî; mi toatt kananitatea, o iskslitsrs3 nust de desuntul xîrtiilor înfeginiate de subalterni, ftrt a avea nea mai mikt idee de konrinsul lor, ba unii isktlesk kiarmi demisiile lor, ftrt st mtie. , , N’am vtzut de untzi ne un ministru subskrnndu, fcra s* mtie, m ranort kitre kansl statal* nrin kare rekomanda de meft de 8eksie ne »n» rebalten. ne kare toata lemea Î18 menrisa, ka mi mm.ştra, metal «»? mi nentrs demnitatea ministmM, Domne ft nevo.t a a-„roba ranortsl ad-xok. dnnn ne «um !nen bine kannl ministrului dinlomafâ. Desnre mimkarea de la 1821, observtm D-lui 0-tetelemeanu în trenere, kt, de mi D-lui era atunm noate într’o vîrstt kînd mintea sa nea krudt nu nutea judeka nrin ea înstuti kauza anele! miuiktrî, resultatul înst alu anestei mimktri (restituirea nringilor îndinyem) era destul a '1 konvinge kt mimkarea a fost nanionalt, nu gre-neaskt • iar Tudor Vladimiresku, nu un agenlu al lui.Jn-silanti, ni un tribun al nonorului, kare mi a dat viaga nen-tru o kaust juste mi rumtnt, ktzînd viktimt a intrigilor lui Insilanti, mi a urei fanatine a Rumtmlor kontra Turniei, ku kare se aliase Tudor, de nolitikt (ka noi la 1848), mi de la kare Turnia gara suferise attta rt» un sekolu mi mai bine. Eatt nentru ne Romînii ltsart ne Iordake, bragul drent al lui Insilanti, a mtneltri ne Tudor subt okiî lor: fiind kt Iordake artte Rumtmlor ko-resnondinga lui Tudor ku Turnii, mi Rumtnii kari nu în-nelegeau, ka nimte simnlii soldagi, nolitika salutare a mefului lor, îlu krezurt trtdttor§, mi ltsart a ’1 unide ka n’unS trtdttorS, Daka D. Otetelemeanu nu krede ne 1 snuiu e», întrebe ne D. Eliade, nentru kare are, ku drent^ kuvînt, o konsideragie nartikulart; de mi D. Eliade îlS numemte în nrotektoratsl naratei (nag, 14) jakstor de ksrm mi venetiks (parvenu), imitator senil al Bibeskuluî mi al lui Illtirbeî, autori ai regulamentului, din nreunt ku Vilara ) La 1848 D. Otetelemeanu era btrbat format mi omS de stătu; urma dar st kunoaskt mai bme de ktt§ algiî, kauza anelei mimktri ku totul nagionah, mi kare, ku~ konkursul klasei nrivelegiate, din kare D-lui fane nar-te, ar fi reumit noate înkt d’atunni; sau, nel nugin, nar fi dat arme lui Nikolae I al Rusiei a o trata' de komsmsm. Desnre îmntratul Rusiei nu ne nrinde mirare a vorbi mi a lukra kum a vorbitu mi a lukrat; dar un rumtnS ka D. Otetelemeanu a numi mimkarea de la 1848 komsnisms. ---------• D. redaktor al Dîmbovigei în ne sti as- 1 Am dori si ne snsie , »r., 0 „f. Deustat de Vilnea ? ti konstderare a ono . Vezi Momtorsl EHade. * Vezi anest» ksvint» Vezi skrierea. L’Autriche, la Turque et Ies Moldovalaques, par B. . . Paris, 1856 pag. 103 et 104. ^ Tsdor a nrofitat de Zavera lsi Insilanti, ki a» nrofatat kanu mimkiriî la 48 de Zavera ae o nrenara Dsxamel. v Vezi desnre Bibesks, nag. 27 mi 28 nrotektoratsl garslsi. www.dacoromanica.ro DÎMBOYIIIA — 18 MARTIE 183 jXIi ce alt îngelege onorabilsls denstatg nrin ksvintele doklrine streine introduse nu uitis de unde? Are ksvînt D. Eliade a nsmi partems ne cei ne vorbesk ini lskreazt ka D. Oteteleraeans; are ksvtnt redaktorsl Dtmbovinei a nsmi ne D. Oteteleraeans retograd rai antinaiţionaV. Sn adevărat Romtng rai stslnu al iţsret notabene, ns se es-nrim'B astfel în nsbliks; ns lskreazt ka boerii la 1848, n’jrbsinds snii nara, rai algii mergtud în tabtra inemi-tjilor snre al konjura st vie ka st Bmileaskt rai st stri-veaskt natria lor! Te cereas oare Romînii la 48? res-nektul tratatelor lsi Mircea rai mtefan, ktlkate de kiar a-nea nstere ne kare retrograzii o roagt a veni st rtstigneas-ks nagia, ne reklamt drenkîlg stg! în alte ntrnî rai în alai tirani, nirate asemenea desertorî mi truditori ar fi fost mai m8lt de kît anatematisagi mi menrisagi; Romt-n5] este înst kreratinS ks inima rai ks fanta, ka mi ks nsmele: ellg last ne Dsmnezes st rtsnltteaskt nelor rti. nentrs nei ni, îngelegg; dar ne iei bsai? Acestora ksgetsl lor le rtsnlttemte. __ \raa dar D. Oteteleraeans, vede nele dot mari e-noce de generarea nagionalr, nrin nrismsl uatimelor noli-tine rai ale nrivelegelor kestiei sale, nrivilegisri atakate de nrogramsl nagional de 1848; fiind kt aceste nrivilege erag stmtnga diskordiei din întrs, mi a ktderii noastre nolitice în okii Esronei oficiale rai demokratice. Dsnt tratatsl de Ilaris înst, rai mai ales dsnt konveiuiia de la 19 Asgsst, ktnd D. Otetelemean* a vt-zst kt mante mari nsteri ale esronei (între kari mi ns-terile sszerane rai nrotektorate) sankgineazt nele mai msl-te nrincine din nrogramsl regeneragiei de la 1848, nrm-tr’sng akt oficial rai solemnei ka konvengia, dsnt 19 as-gsst zik ns ’i mai era ertat D. Oteteleraeans a trata mis-karea de la 48 de komsnismg, ftrt a se deklara singsr revolutţionar; fiind kt ks asemenea vorbt se deklart res-beiu kttre mante nsteri kare a8 sankgionat în nea mai mare narte nrogramsl de la 48, ne kare D-lsi îlS dekla rt azi, la 1859, de komunistiku. ^ Iar daka cele dot enoce sînt nelepuite fiind kt as kassat tuturor dureri mi suferimţe, anoi rtsnsnzs D-lsi 0-teteleraeans: Kt nirate drentsri vitale mi sakre ka nele reks-goskste mi garantate de areonagsl Esroneang la 19 As-gsst, ns se not ktntta ks nroslitsgii rai bankete, ksm ag krezst boerii noratrii, ktnd dangag xora orgiei la 1849 ne mormîntsl Romîniei!.. ktte lakrtmi rai dsrerî ns kos-tt ne msmt naraterea fiislsî sts! ktte ssdori rai keltseli ns kostt ne gtran nradsktele ks kari ne nstresk ne noi trîntorii, anele albine sociale! Istoria ne aratt ktte la-krtmî, ktgi bani, ktt stnge a kostat indenendmga Grecilor rai celor-lalte nagionalittgi, înviate de sniritsl de viagt al sekolslsi în kare trtim! ~ IUi ks toate astea, daka rai la 1821 mi la 1848, boerii sar fi nss în kansl acestor miraktrî nagionale (ka sîrbiî, bsnioart) de ktte dsrerî rai ssferinge ns am fi fost togi skstigîl . Daka D. Oteteleraeans ar fi voit st te drent, rai nrin srmare ar fi nrivit nele dot enoce ks stnge^ rene mi ks konratiingt, ar fi mtrtsrisit, ks togi Romtnn ade-vtragî, kt nelg ne a simgit mai de anroane rai mai greg ssferingele nelor dot miraktrî, este gtransl, ns boersl. nentrs ksvîntsl kt rai regimsl fanariotiks rai regimsl re-gslamentarg ag fost fatale nsmai klaselorg msnnitoare, kari singsre se not nsmi martiri rai stslm ai tţsrii: fiindg kt ag dss ne smerii lor tot edifinisl sonialg, rai aă ssf-ferit toate ntntstsirile de la luminstoru mi nsrintfti natriei. mi ks toate astea, kîtt îngelennsne a arttat a-nests nonslş de martiri în mirakarea de la 48! ktt nen- trs nea dela 21, toatt lsmea raţie (afart de retrograzi), kt mernenarii nedisninlinagi rai vagabonzi ai lsi Iusilanti ag nrodss anele desordine fatale, dtud nretest Tsrnilor in-gragi a nsne sabia în ltkBitoriî gtriî, kari se skslasert ka mi la 48, nentrs a o deratenta din letargia morgii mi a o rekema, nrin resnektarea astonomiei noastre, la in-denendinga ei nolitikt, la regenerarea ei sonialt. Tel ns-gin, la 1821 nsrtarea Tsrniei nstea afla o skszt în starea ei semi-barbart; dar dsnt Maxmsd, dsnt reforma ei de la 1840, nini o skszt ns mai nstea avea, de ktt sltbinisnea. Destsl istoria o va jsdeka, mi DBmnezt;», va rtsnltti dsnt inima mi fantele sale. Misisnea boerilor era a lsa inigiativa mi la 1821 rai la 1848: mtiinga lor, esneriinga lor, nosigia lor sonialt ag ftkst ne nonols ai nsmi*] sttlniî gtrii, ftkliea neamslsi. Nsmai ktnd mirakarea vine de sss, de la klasele nriveligeate, zinea D. Al. G. Golesks în divansl ad-xok, atsnni nsmai anea mirakare se nsmemte revolsgie, rai re-volsgia aneea îmi dt frsktsl ksitnd rai ftrt sgsdsiri fatale, ktnd vine înst de jos, de la gtrans, mirakarea a-neea se nsmemte revoltt, anarxie, mi ksrtnd se komnrimt iar frsktele ei stnt tîrzii rai nekomnlete. Anesta e îngelessl ksvintelor D-lsi Al. G. Golesks, kare ns noate fi tratat de demagog mi komunistu de kttre D. Oteteleraeans rai komnania. Dar, ns! în inimi tocite sentimentsl de natrie ea-dormit sag e mort, rai oamenii ks asemenea inimi stnt sklavi, stnt instrsmentsls streini lsî vikleans sas tare; Ei sakrifikt natrie, familie, religie, totsl intereselor mi-vate, onoarelor meskine. Ks toate astea ksvintele din enistola D. Oteţele-means, ks noate ss fiu gremit în idea mea, ne last st kredem kt, fiind konvins, îmi va retrakta ksvîntsl de ne-legsite, anlikat nelor dot date istorine de kare ne e vorba, Ile anest temeig dart, ’mi am rai nronss a fane o analist kritikt desnre aneste dot enone mari ale istoriei noastre, baztndsmt ne doksmente astentine, ne as-torittgi resnektabile: mi aneasta, nentrs instrskgisnea klas-sei din kare fane narte D. Oteteleraeans, nentrs onoarea istoriei, rai mai ales nentrs veneragia kttre adeespu kare este nrogressl, kare este Dsmnezes. K. D. Armesku. Cronica interioară. în nentrsl kanitalei este o grtdint desfttttoare ftkstt ne sn lok ne altt dâtt era o baltt monirloast mi infektt; aneast't snigttoare baltt ns mai esistt ne lo-ksl ei; dar ns este desfiingatt nini ea nini efektele ei cele rele. Balta a skimbat loksl, a trekst alttsri ks grt-dina, iatt tot. Mslgsmitt nronrietarilor de lingt grtdint la Gorgani, balta kreste, snoreste mi noate deveni navi-gabilt ne nronriettgile dsmnealor. Este sn an de ktnd loksitoriî Gorganilor a reklamat la gsvern, kt laksl mocirlos dsne loksl D-lsi Zosima este vtttmttor stntttgeî oamenilor ce loksesk înnrejsr. O komisie s’a nsmit ka st esamineze daka în adevtr acea baltt vattmt. Ko-misia a dat drentate cerere! loksitorilor, rai Gsvernsl a ordonat a se astsna laksl de kttre nronrietarg. noligia de atsnci a nss norsnka ssb saltea dsne obiceisl binira-liilor noştri; înst ka st arsnce nslbere în okii lsmei, a trimis nincî ktrsge ks gsnoî st le deraerte în lak. A- *] Re boeri ka Bszemtil mi ka Golemtiî www.dacoromanica.ro 184 DÎMBOVIŢA. 18 MARTIE. yeste miiim! grtmezî sînt de fajgt; singsre ele mţrtsrisesk ktreste knza tmanniait. u. uuumi ^ neutre kt ssma destinatt în ajstor, ns este de ajsns, mi ^ bombate aneastt idee, kasza aneasta D-lsI o pseste mal asfel ns va faMe ninl sn folos komernislsî, ne ktnd sta-i^,. în iinsa drsmsrilor mi altele. Taksa esnortslsi baratelor, tslsi va adsne nagsbt sigsrt, kt'ii kriza îl va konlenn zine D, Ilolixroniadi ns este kare onreste esnortarea «realelor rendamî se vor artla ks nreflsrî sktzste, mi ks alte ke-ztmiî, ar fi o asigsrangt nentrs stat kt la ansi fiitor ns se va’ Mere înkt o sktdere sas rsnere de kontrakte, dind aMeleamî ksvinte? , , , Sînt arendam! demni de ind5li,ienna gsverhslsl. Ilentrs aMeia am nronsne o komisie st neraeteze mi st rekomande ne Mei nenoroMigî este rai dients mi Eman; dar din nenoroMire ns sîntem în tinmiî nastoiali ktnd komi-siile se sitaă la asr ftrt st klineaskt din okî. IHi nrin srmare kiar aMeastt mtssrt de mi smant, devine înura- tikabilt. . ». , A Domnsl Ksza se asteantt st vre neste ksrind m a- neastt kanitalt. Siirile date de o denemt kt alegerea are st fie reksnoskstt, ks nişte mml kondiinl Me Mere lloarta m sas deszis înkt. D. Xrist. Ilolixroiiiadi ne trimite o skrisoare în kare es, nsne ideile sale assnra internelagieţ D-lsi Ioan^ ^retians (vezi No. 30 RomtnBl). Kttre ministrsl finangelor nerind deshingarea nltgei drentslsi de esuortagie a bskatelor mi a vitelor kare, zi-,e. b rtdikt nregal nrodsktelor gtreî în tergsnle de afart mi adsne neustinga d’a sssgine konksrenga ne fak nrodbktorn altor rari, mi tot de odatt mtreste kriza finanniart D. Uolixroma- » . * . • t i__________ _____r^4-n Ti_lcT a crRRftsrp. mai kiar ne el în zilele lsînd va avea mal msltt trebsiuflt de bani l)ar vor ziMe sniî statsl \a avea 8 milioane deosebit ks kare va nstea faMe alte lskrsri. Aneasta este lesne dc zis: dar este ancvoe de gtsit aMele 8 milioane în timnsl de faijt. Asfel aMeastt ssmt de 8 milioane nentrs noi ns este dektt o moblemt. a Era alte lskrsri de ftkst nentrs kemeriiBl fitreî. înainte de toate drsmsrî nentre transriortsl bskatelor [vezi skrisoarea snsî negsnttor konmeteiit, în aMeastt foae!] Dar se ziMe, kt de se ta nsne în lskrare nroiektsl, are st ea o ssmt mare kiar din naragrafsl keltsieliler nen-trs drsmsrî,. mi st sc dea komersannilor întrebsinijanî. Noi Me ns avem trebsinnt de boerl, niMl de ne-gsuttorl ka st ne faMem nonslarl, mi niMl o trebsiniit de iions1aritate1 nstem esnrima aiul mirarea noaştrt, [dalta va fi nozitiv Me se zi'ie] vtzînd kt se ea banii de-stinaijî în kreania dremsrilor de la kare dentndt komer-nsl iitreî, mi se dt snre înttmninarea snor kase arae-ninuate, mal mslt. din gremelele lor Me as nrodss in nar-te krisa de asttzl, de ktt dintr’o nenoroMire nsblikt. Adsnarea ns are mtna noroMitt în votsrile sale. Dar st snertm kt dsne mslte votsrî sttngaMe, va ajsn-ye a nemeri ne Mele bsne. Kare sînt mediMiî Me ajsng st leksiaskt ntnt a ns neriksla stnttatea msltor bolnavi ? Mtssra- Isatt de ministrsl ksltslsl în nrivinna mo-miilor mtntstirestl de a se nltti în trei termeni nreijsls arenzilor, de mi noate st disnlakt arendamilor not ni se nare nea mal nemeritt, ktnî rekonsilie mal mslt de ktt ori ne, ekitatea ks interesele statslsî. Trebse st fie nlintre arendam! sniî kare în adevtr ssfert. Dar sktderile nrenslsl arenzilor mi striktrile konlraktelor trebse st se mtryineaskt odatt, ftrt kare ns va fi ninî o sigsrannt ne viitor nentrs stat, ba ninl nentrs nronrieta-ril momiilor nartikslare. .Ktnî Me se va faMe ks statsl, se va faMe noate mi ks nartikslaril. Arendamil în adevtr as lsat momiile sksmne, ne ltngt aneasta [de vom sta st kredem kronika] el as dat ftlodormn foarte mare; kondijiii ne ns sînt de natsrt a favoriza întrenrinderea lor; înst este Meva vinovat statsl st nearzt, nentrs gre-înelele mi abszsrile stvtrmite la arendarea momiilor? a-rendrmii nentrs ne as dat nreijsrl mari ne momii kare ns le era ninl ksnoskste? (1) st ne înkinsim kt nreijs-rile se skad ks nerderea statslsî, Mine garanteazt kt la ansi fiitor arendamil ns vor Mere înkt o sktdere? st ne înkinsim asemenea kt konfraktele se ren, kare iart ns este dektt o sktdere, ktnî la adoa linitagie tot anei a- ZlHe Ui UOlixiuiuaui no vow «.c*Av/ iierelC) mi faae ne k8mm.rttorî st. dea nrefenngt nortsnlor gti-eine, taksa aceasta n« este atxta de mare înktt ea singsrs si devit kasza srktrei uregslKÎ bakatelor noastre întrsn km ve ar da acestor nrodBkte sn nreg mslt mai mare de k-st aaela qe se aflt în nortsrile streine; ni este anevoinga kare ÎQ'iearkt kţm-i tanti de vase la intrarea lor în Dsntre snde dsin. ve smt siligi st întârzie, de mslte ori, mslte zile, sînt tot d’odatr, esnsmi la mslgime de neajsnssrî, ba înkt mi la mslgime.de nenkole. A-veste silite inttrzieri, ne ajsnssrî mi nerikole la kare se esnsn ktnitanii de vase, fak ne avesti oameni de ver nentrs sn kank ne o st înkarne la Odese, 3franni, mi nentrs înktrkarea anelsiami karik la Brtila mi Galagî, qer kirie 5 franni. Aiestea stnt is-krsri ne. se înttninlT> uekontenit. D, LLolixroniadi adaog^. La gresttgile ne nresintt starea < e neîngrijire în kare se afit Dsntrea de jos, vine de se adaogt linsa nodsrilor rui a moselelor, ne fak transnortsl bskatelor la skelt ks totsl dînnil. Daka sn ktrtsrn ar dsne, o kilt de grts, ks 15 lei kirie, la skele; ks drsmsrî bsne, ks ktile rele ne avem este silit a nere nel nsgin îndoite kirie. De snde nregsl bskatelor noastre se srkt attt înnortşrî, înktt ori ne koriksrengt ks nrodsktele streine devine innosibilt. D. Ilolixroniadi adsne aminte fsgosBlsî denstat kt ar ii ti-ibuit st se adreseze mai ksrind kttre D. ministrs din sntrs ka. st se ia mtssri grabnine nentrs kreagie de inosele mi de nodsri lskrare ne as kostat ne stat ssme nemtri,imite ini ns as^ adss nini sn folos învederat ntnt asttzi[2] asemenea mi nentrs înfiin-narea kttor va vase remorkoare ne Dsntre kare st tragt la intrarea mi ernirea vaselor lskrs ne ar rtdika kţnitanilor sfiala ne as ktnd vor st vie st înkarne în nortsrile noastre, ftrt st neart kirii mari mi ftrt st se teamt de gsra Ds-ntreî urcksm se temea în vekime navigatorii de skila mi karibd3] gsra Dsntreî nreksm uii o narte din dsntre as trebsingt de ks-rtgire ne înnetatt ka st aibt tot de sna ninioarele de anţ Jve-bsinnioase navigagieî. D. Ilolixroniadi krede kt anestea sînt mtssrile nele mai nriinnioase mi nele mai srgente ne sînt de trebsingt a se Îs a în favorsl desvolttrei komergslsi gtreî. Aneste mtssri bine înge-lese mi bine nraktikate, zine astorsl skrisoreî, not st ne dea re-zsltatsl a konksra ks statsrile venine, ssb ranortsl nrodsktelor. Statsrile venine, nroiekteazt ktî de fer, ini toate mijloanele de amî ktra nrodsktsrile lor la xotare; nsmai noi vestejim în neak-nie. Aneasta este de natsrt a fane în ktgiva ani, st kazt ks totsl komergsl gtreî noastre, ntnt akolo înktt st ns mai nstem vinde nerealele, mi st vedem momiile ktzste la sn venit de 4 ori mai mik de anela ne das asttzi. în ora în kare sîntem, din linsa moselelor, sîntem siligi a idtti noi în marfa imnortatt, adaossl kirie! transnortslsi; în neea ne se transnoartt la Dsntre, a nltti anest adaos, într’snsl mi în nel alt kaz, kBmntrttorii din întrs mi de afart se îmns-gineazt. (’) IlentpB o ki.it gpîS saS fiins opdinapt amestekats ks ttpîjie, iei 4 nap. 25 Ilentps o kiit nopsmB iei 2. nap. 37 '/, — o kiat Meis — 2 — 15 — — Opz, OBtz — 1 — 32 '/, — — Ttptjie — 1 — 32 De ia pedaknie, (Bezi apt. 3 dîn kondijjiiie esnoptagiî). r*nnî7 kfi'sfiniiî mrn>t TTOTtfnS TTTnflPTO mi Tindinî B Iue aa peaaKgie, ^Bezi api. o um KouujjiiMe esuopiagii;. (2) Ks Banii keatsijji ntnt asttzi nentps moseie mi nodspi, s’ap fi nstst fanej moseie îndestsittoape daka ap fi linsit lenea mi aBszsi. ped. lUUaLUIil-bO 50 uca **0 OULO L-noonio , ano ini aifp dqqo Irw nnntî o^a anT.filt tllftl kOHl* ne ne se aflt nsmai în anele msngilor. } uc |^/lllupnv}>o uii wnu *»uov au uuufnţ «J u *r ”• ______ ^ I nanii stpeine ntnt aksm. Ns anim ne ape de gtnd st fakt ministepsa ? Tivogpafia NanionaAo a ahî losif Pomanoe uii Komn. — Strada Nemgeaskt, Xans Germani. No. 27. www.dacoromanica.ro