Sîmbâtâ 14 Martin.
ANUL I. — 1859.
Aieasts foaie ese de doi opi ne ssnti-mîni SliiiB'Bta mi ,>liepL*»pca.
npejjK.i asona-menta-i»! nentps tpeî asm Hinal sfanj^ixi.
O foaie singBpi 20 oapajc.
Foia politica şi litterarâ. 9
ABonajjia se fane în BBknpemti, aa 3i-Bpxpia a»i Christ. loaniDU et C*“ Ro-manov. In distpikte na kopesnonden. sil. Op ne asonament tpe-Bse nutit îndati ks Bsnskpiepea.
Redactorii responsabilu D1M1TRIE BOLINTLNEANU.
iwmii im.
DomnslS va nstea konvoka Adsnarea estra-ordinarb nreksm asemenea VA II5TEA A O IUI DESFIINLJA. în anestS din srim» kas este datorS a konvoka o adoa adsnare, etc. Apt. 17 a^ Koneeniiiei.
Bucureşti îâ Martie.
Ani nriimit de la mai mclgî anii1!! innutărî kt es-nrimăm o 513 nartikulara asunra boerilor marî din ţara. Mărturisim kă această idee nu ne trekuse înkă mân kan nănă astăzi. Noi nu sîntem de aneia ne îmnarte gara în tabere urekum năstoriî îmnart vitele în turme de măna întăig, a doa, a treia etc. Konvenţia din mai multe klase fane o naţiune, Ilrin nrinninul de egalitate ne arnază între toni Romănii fără nini o diferinţă. Deni nu mai este nini” o nevoe a veni astăzi mi a mai vorbi de virtuţile sag de meritele unor klase ne nu mai esistă. Astăzi este o naţiune; tot ne noate să distingă ne Romăni din Romă ni, sînt virtuţile mi viţiurile nersonale. Lăsăm să se okune de klase istoria. Istoria skrisă de mănl inde-nendinte mi imnarţiale va zine negrerait kă nuterea în-kredinţată klasei neleî marî, într’un timn de 28 de ani, se denusese în măna ei ka un mare glob de bronz în măna nlănăndă a unui konilam. Kă nu a rămas mni un mijlok nrin kare aneastă klasă să nu arate inkananitatea nea mai mare unită ku viniul «iei mai renugnent. Dar kă aneastă nutere, de ar fi trekut în măna klasei inferioare, nu ar fi fost mai bine snrijiuită, kăMi aneleami defekte înbrăţimaS toate anele klase; kă aneste klase nlăţise ţerii tributul lor fie-kare în narte, în oameni ku nnnnimi^ frumoase, mi kă aneastă neninieră de bărbaţi emiţi din toate ramurile naţiunii singura ar fi fost în stare Să a-kă ferinirea ţării.
Iată ne va zine istoria enonei trekute.
în sfărmit, de vom sta să arunkăm okii ne tre-kutul de erî, vedem aneste klase rivale ne se disnutag ne nutere, amăndoă de o notrivă inkomnetente în arta de a guverna, amăndoă linsite de o notrivă de învăţătura, e inteligenţă, de nrobitate. Singura distinkţiune între ele era trufiea ridikulă a neleî d’intăig, mi beseţa tăra ^ toare a neleî. de al doilea. în amăndoă însă se aflaS oameni de simtimente nobile, ini natriotine, de inteliţenţă sunerioara, kum mi oameni nărăsiţi de toate kualităţile. Tot mc a fost element favorat de natură mi de edukaţiune, a
trebuit să se ridine mai nresus de linia în kare erau des-inaţi să se nearză; au trebuit să se uneaskă, să lukre^ ze mi să nrenare o era noă, era în kare întram astăzij
Iată tortă istoria kiaselor.	^
Astăzi însă nu mai sînt klase. Toţi Romănii ag anelamu drentg la nutere. Meritele nersonale singure noate să arneze o distinkţiune între individe, fără si formeze klase.
Noi nu vom inkrimina ne nimeni nentru nasnerea sa, ori kare fie aneastă nasnere, kănî nasnerea numai e-sersează un drent. Nu vom înkuviinţa nini odată înjo-sitele trebuinţe de rasbunări ne fak o krimă ne ui ie nu este năskut de nirinţi lakei; dar nu înkuvnnţăm nini dobitonestile nretenţiuni ne fak iară o krimă nelor ne nu sînt năskuţî de nărinţî boeri marî. Singura nobilime neutru noi este meritul nersonal. Anest meritg singur îl vom anăra, kănî singur răsare astăzi ne ruinele unei
konstituţiuni de 28 de ani.	.
Heia ne kritilram sînt indivizii în kare se nersom-
fikă nrinninii neî răi; sînt tendinţele ori kiror nersoane Me vor înnerka a adune lukrurile trekutului, vie de la klasa înaltă sag vie de la klasele inferioare. Ilănă ami se întinde nuterea leţilor; nănă aini se întinde mi nre-tenţiunea noastră. Nu nutem dar rani unora nini nume e nini" vekimea familiei lor, kăni nu nutem rune naţinele istoriei. Teia ne nutem, neia ne este just, neia ne este legal e să vegiem ka nuterea să nu mai fie de astăzi înainte nronrietatea nini unei klase, ori kare ar fi, ii gloria naniunei renrezintată de toate inteliyinţele sale.
//. n.
Nimeni nu noate tăgădui kă imneriul otoman este indekadinţă.
Aneastă mare mi nutintă îmnăraţie a înnetat de kăţî-va ani să nrimeaskă mimkare din voinţa sa nro-nrie: dintr’o fiinţă nenesarie a devenit o fiinţă konten-nentă. Voinţa sa este sunusă voinţei nuferilor euronene, mi tjerkul în kare are să eserseze fakultăţile sale este tras de mai n’ainte de Eurona. în skurt kondiţiunea sa noli-tikă nresintă astăzi o stare ne se noate numi ku drent
kuvînt veselaţig Euronean.	.	.
Kauzele anestei deklinări sînt multe mi de felur
diferite; însă ori kare ar fi natura lor, nu vom ezita a II5ne în fruntea tutulor kauzelor de slăbiniune, noliţika Xlorţeî vis-a-vis de nonulaţiunile krestine din anestu inw
nerig.
Ora de nerire a îmnărăţiei otomane va suna numai în zioa kănd aneste nonulaţiuni krestine vor veni să neara sokoteală îmnăraţiei de trekut. Anest adevăr es e dovodit nrin istoria fanţilor săvîrmiţl în mai multe eno-qe Anesti fanţi au dovedit kă Turniaes te invulnerabilă la
www.dacoromanica.ro
177
DiMBOVITIA — 14 MARTIE.
loviturile ne not st-i vie din afart. Ilsterile Esronene, ns vor nermite ninî odatt sniea din ele ninî o lovitsrt kon-tra imnerislsL IJelozia lor ns va erta ninî snia a se mtri ne rsinele anestsi mare ixnnei’is. Din kontra, tot anestî fangî ne arate kt de ktte orî sna din nonslagisnele Tsi qiei s’a skslat kontra el, Tsrnia atribuit st neardt ktte o nsluant din mantia sa imnerialt, ks anrobagisnea ns-terilor Esronene- De snde srmeazt dar kt nerikolsl ne anest imneris noate st înnerne este în nemslgtmirile nonsla-gisnilor krestine din sînsl st8. Ainî este rtsl mi ainî dar
trebse a se vindeka.	_
A mslgtmi doringele anestor nonslagisnî sas ssb ranortsl nagionalittgeî, sas ssb ranortsl institsgisneior liberale, este a înţîmnina, a înlbtsra oii ne ksvinte ne ar nstea nsne imnerisl în nozigisnea enimikt vis-a-vis de kres-tini. înst ainî vine o întrebare de nea maî serioast kou-sideragisue. Eseksgisnea anestsî nroiekt se nere st fie bine nemeritt. A ltsa ITsterilor streine st ea inigiativa în tot ne nrivesne satisfanerea doringelor krestinilor mi a fane dsiie invitagisnea lor, ar fi ka kind ns s’ar fane nimîk; noate mi maî rts, ktni în asfel de kaz, reksnos-ninga nonslagisnelor krestine ar fi nentrs nsteri, ns nen-trs imneris; Dar a lsa de la sine inigiativa, nieveniud asfel kiar okazisnea de a nstea st se amestene streinii, aneasta ar fi meritsl Ilorneî otomane.
Am mai zis mi o renetem. Tsrnia avea frsmoasO simnatiî în nrinninatele Dsntreî, sînt k^gî-va ant- ^ar aneste simnatiî se stinsert îndatt ne Iloarta se nronsngt kontra snireî. Rola fr'smoast ne avea ea vis avis de kres-tinî, o treks în ratnile Rssiei, întokmaî ka sn stlbatek ne gtsind sn frsmos diamant, îl dt altsia ne snie st-18
nrepsiaskt.	„
Esnerienga trekstslsî va nstea servi In. Ilorgi în înnrejsrtrile de fagt, anvono de alegerea de la 24 gena-rie? iatt ne ns nstem înkt keztmsi. Dar sîntem sigsri kt daka Tsrnia lsa astt date inigiativa snre a reksnoas-te alegerea, voinga ei ns ar fi mai fost ssnsst la voin-ga konferiilgelor kare, de ar fi kiar favoritoare Romtni-lor, ns va krea ninî o reksnosninnt de la Romtnî nen— trs Tsrnia, mi kare de ns ar fi favoritoare, ar adtoga sra în nrotiva imnerislsî. ’	D, B.
iSu :tiB rî)	:£fli ii! .Ti* •	■ =ii’	*	•>
-ol» ii* ,rt	î hj	-ji ■ .■
.‘dtf® şbgnry'f. v,‘
! onreaskt statsl de a o întrebsinga în lskrtrî de sn interes magionaL
Ilreksm ns nstem merge ntnt st esnliktm sim-nsl anelsî nroiekt într’sn kin attt de defavorabil nentrs nersoana ne as întokmit nroiektsl, ns nstem ninî a-1 m-ksviinga. Anest nroiekt ns noate nrodsne ninî sn bine In niagt. Trebsingele niegi sînt ks mslt maî mari dektt ajstorsl ne ar fane aneastt ssmt. Ssma dar ne fiind de ajsns a mslgsmi toate trebsingele, va da lok la mslnime de msrmsrl mi nltngerî. Sîntem de ntrere kt îndatt ne o rntssrt oare kare ns aromite a ajsnge la skonsl nentrs kare este lsatt, trebse a se arsnka ini a se lsa alta. Dar ns înksviingtm ninî nronsnerea D-lsî Brttians nentrs o mare ssmt ne s’ar lsa de la kasele nsbline^a'ieaşte daka ns ar fi o glsmt în nartea D-lsî, ns am nstea ninî într’sns kins a o lsa de serioazt, ka st ns-î fanem ne-drenttgire.
-' t*t{
*7‘ ttoinion
'7 non^ni^R .intfîtoiH .1.-:rm>
Streinii ne au călcata 11
■«	t #^1	«/ biuiKiJ
drepturile! -
*

.n a
Cronica interioară.
,î: nroiektsl de 20b miî galbeni ne ivistierf^ voeste a lsa ks îmnrsmstare ka st înlesneaskt komernisl, s?a dat la adsnare-. ,nv
=	■■ Afart dt ktgî-va oameni interesagî în kestisne
ini kare vor st îndatoreze ne aminiî lor sas st mi fakt nonslaritate într’o mare narte de amatori, toate gara inteligente mi indenendintt desanrobeazt anest mod de înlesnire. IUi ne oamennii e o sssgin. Ns este în destsl a se folosi nine-va de mijloksl de a fane st treaki. oninisnile sale, orî kare ar fi, trebse a avea oninisnî stnttoase ftrt kare anei mijlok devine în mtna nelsi ne mi trene oninisnea ka o armt neriks-loast în mtna snsi konil. Asttzx oamenii mi as format o mslnime de btnseli. Snii as Isat anei nroiekt ka sn mijlok de a se sktna o kast negsstoreaskt ameningatt de a înneta. Algii zik kt nroiektsl în sine ns ginteazt ninî de ksm la o îmnrsmstare de 200 mii galbeni nreksm ssnt, ni la înksviingarea mijloanelor ka st se noatt dis-nsne de ssma de 70 mii galbeni ne are statsl nrin difer rite kase, ka nrintr’aneasta, sktntnds-se interesele sss nsmite, st kotrtneaskt ssma de 70 mii galbeni, ka st
Ile kît Romînii ns vor îngriji de nana lor, ne kît vor ltsa-o madt streinilor, ne ns as ninî sn drent în-tr’însa; ne atîta, o snsnem nositivimente kt, garra are a merge mi mai î'tS, kt di'entsrile lor vor fi ks destvii'-v mire ktlkate, mters'e, kt, într’sn ksvînt. ga'rr'a ’ Romînt va neri.—
Hers gtrrile într’adevtrs, snim kt se nrtritdesk mi ele, întokmaî ka mi individsls; dar trebse st mai a-dtogtm, kt o garrt kare nere, ftkînd tot ne ’i a fost nossibils a esista, ninî odatt konsniinga sa ns o msstrt ns o tsrmente kt, nere dsne voinya mi kanriuislS seă; mi kt aneastt nerinisne ns nrovine de kît dintr’o adevtra-tt nirksmstannt indinendintt de voinga sa, din Jdar voinga ssnremt, ka st zinem ama.
IJarra Romînt înst, daka va neri, transformînds-se în garrt streint, ns nere, ninî din vre-o nirksmstan-gt neatîrnatt de voinga ei, ninî kt denisisnea lsi D-zes este întrs aneasta; ni ea va neri nsmaî dintr’o ksratt negligengt ne avem noî togi Romînii „nentrs sssgigere^ ei, nentrs sssginerea drentsrilor noastre.	.	"	„
TTTi iatt ne ne sxlemte a zxne aneasta:	,	,
Am avst okasisne a tratta, într’snslxl din rismerile nestsî ziai-s*, desnre nestisnea de natsralizagisrie, nxi am vtzst kt legile noastre admitts, într’sn kins nositivs nrin-ninsls kt, sti'einsls sure a deveni ntmînteans, snre ami dobîndi indigenatsls, katt maî întîis a se ssnsrie kondi-gisnilor nreskrise nentrs natsralizagisne; am maî vtzst asemenea, kare ssnt aneste kondigisnî, mi în fine, ain kon-kiss, kt ninî sn strein, ftrt esnengisne, ns noate întră în drentsrile noastre, mai înainte d’a se gtsi resnind a-neste kondigisnî.	ij£ j,	..
El bine! aratt-ni-se âksm, de kttre on-^ine ar^ fi, daka streinii kîgi asttzi se bsksrs de drentsrile noastre, kîgx as nronriettgî teritoriale, as îndenlinit vre-sna din aneste kondinisni? — Este mare nenoronire a vedea kt litera legei disnsne într’şn fels, mi nraktika srmeazt într’alfels.

Ilressusind aksm kt o neate de sti'eini ar _ veni în
*) No.. 4 ziarul» Dîmboviţa.
ii ..rii:on*>i«58 ., r - isOî a âv
www.dacoromanica.ro
DÎMB0YI1IA — 14 MARTIE
178
nar&, mi kB, fsrB mul o nroibinisne, ar fi liberi a ksm-nsia toate nBmîntsrile noastre j a ksî va fi kslna oare kîjid ne nesimgite ne vom vedea esnslmî din natria noastre? Esnslsisnea noastrT., va nroveni ea oare dintr’snă kază neatîrnat de voinga noastrţ, saă kt aneasta este dis-nbzigisnea lsî D-zeă?— Ns, negremit.
1	Esnslsisnea noastre, va nroveni din voinga noastre din- neîrigrijirea noastre, din kiar tik*Bloinia noastre; kBnî ks legea în mBnB, ks nstere d’a o nsne în Iskrarare, neam smilită înaintea streinslsl, mi l’ara lBsată a ne kBlka în îiinioare drentsrile noastre sînte, drentsrile noastre sfremomesll!
Hfî Dar iats ne ziks snil streini, kare aă nronrietBgî nemimkBtoare la noi,- kB, de mi într’adevBră ns as în-denlinit kondigisnile nentrs nBmîntenie, ka sb noatB avea o nronrietate nemimkBtoare ani, dar ks toate astea nronrietatea de kare se bsksre ’I este nrovenitB din moştenire. din donagisne, din legată de la snă Romînă, uii snre aneasta înfBgimeazB kiar mi titsla ne ’î konstatB a-nest drentă. Mal adBogînd kB ne lege ar fi aneia kare sb ntoibe ne sn romîns, a fane orî-ne va voi ks bsnsri-le sale, a le dBrsi kiar mi la streini.
Noi la aneasta, le resnsndem, kB într’adevBr dren-tsl de nronrietate, este nels mal întinsă drent assnra ls-krslsl, mi kB nrin srmare rtronrietarsls Isl noate disnsne Orî-ksm va voi de dînsslă; dar ks toate anestea mi dîn-ssl tot este ssnssă la oare kare limite: asfelă legea a-fieia kare ar nermite Romînslsl a darsi nemimkBtorsl seă streinslsl, ar fi o lege ks totsl nenolitikB rai fsre nels mal nsgiu snirit de konservagisne, tinzînd a nrefane din gara RbmîneâskB, o nare de deosebite telsrl de nagisnî, sn tsrnă ală lsî Babelă, ka sb zinem ama. Relă nsgins noi ne felinitBm kB n’avem o asemenea lege; garra Ro-mînB ns se aflB ks ninî sna din gBrile streinilor într’o asemenea reninronitate. Din kontra, legile eî nrevBds kB, streinslă ne ar voi sb se bsksre, de sn drent nivilă kiar, tot trebse sb îndenlineaşkB oare ksm kondigisnile de na-tsralizagisne; kBnî a dobîndi nine-va, nrintr’o momtenire, sas nrintr’o donagisne o nronrietate teritoi-ialB, este a se bsksra d’sn drents nivilă.
TTTi kînd noi ne am înlBtsra din kalea anestiî legi, mi am srma kontrarisls, ns nsmaî kB am naraliza legea nentrs nBmîntenire, dar înkB am offeri sn drsm destslă de largă streinsls a veni la nronrietBgile noastre.
Trebse dar sb rsnemg odatB ks aneastB indolen-yB, sb mal dBm la o narte molinisnea, mi sb kBstBm la ginerea ks sîngenie a drentsrilor noastre, a drentsrilors strBmoinilor noştri.
Re kaslB streinsls aneia ks nronrietate nemirakB-•toare .în garB? întrebats-l-a nine-va de resnemte mal în-tîis kondigisnile snsî nBmîntenit?
Dar streinsl nels-l-alts ne se vede nronrietars; ne atîtea momii, mi kare, în nronesele sale ks romîniî nentrs nronrietBgl, nretinde a fi kemat nrin konsslatsl nro-tekgisnel salle?
Ns este oai'e anormals ka ssnsssl» snel jsridik-gisni de din afarB sb aîbB nronrietate teritorialB în gara noastrB ? La ne dar ne mal nsmims rai noi kB formBm o sonietate, la ne mal zinem kB avem legi, mal bine es-se sb le rsnemS mi sb le arsnkBm în fokS de vreme ne ssntem ama de nenBSBtorl în nsnerea lor în lskraref
Aneasta ns este treaba snsî nroffets a o snsne kB, garra noastrB în ksrind, va fi neidstB, konle-mitB de streini; aneasta este treaba orî-kBrsi oms ks ragionament, kare avînd în vedere astBzI dessele invazisnî streine, szsrnBtoare drentsrilors noastre, konkide nrin a-
nalogie kB ns neste mslt timnc, Romînsls ns va mal avea o nalmB de nBmînt mBkar, asssnra kBria sb se ma nsmeaskB mi ells nronrietarS, mi ne kare la moartea sa s’o transmigB desnendingilor seî.
Ilrin srmare vedem kB raslS ne ne ameringB este iminent; mi ns ml amB uatria sa, mi ns este romîns, anella, kare nrivind anest rBs ks indifferingB, n’ar kBS-ta sb ’ls stîrneaskB, ni l’ar lsssa, din kontra, sb se în-rBdr.nineze mi mal mslt, sb ’mî ia sn avînt mi mal mare.
AstBzI ssb legislanisnea ssbt kare ssntem nsmî, libertatea defensisneî drentsrilors noastre ne este nrokie-matB, garantatB, niminl ns ne mai noate kBlka ninî sui drent alS nostrs, kBnî, o mikB kBlkare astBzI, este o kri-mB din nelle mal mari, o krimB karakterizatB.
Dar sb ns fie aneasta nsmaî în litterB, st ns fie nsmaî nimte vorbe frsmoase, sb kBstBm a le nsne mi în nraktikB, sb kBstBm a nrofiita de dînsele. —
Destsls garra noastrB, ssbt regimsl boeresk, ssbt regimslS servilS, s’a vBitats mi a ssferits adinks kBlka-rea flagrentB a drentsrilors eî, destsls a fosts sfîmiâtB; mal ginB mi ea aksm la essistinga mi nronBmirea eî, mal nearB mi ea aksm resnektarea drentsrilor el!
Ama dar ssbskrisssls, nlekînd de la nrinninisl kB, orî-nine are sn drents trebse sb aibB mi o datoriB, este de oninisne, ka orî-ne streină are vre sn drentS în garra noastrB, trebse ka, nrintr’o konseksingB, sb fie ssn-'nssS mi la ’ndatorirl.
Aneste îndatoriri, dsnB dînssls, ssnt: ka streinsl nronrietars în garrB, sb rensnnie mal întîis la nrotekgis-nea sa (de ns va fi ssbt vre o nrotekgisne), mi ano! a resni kondigisnile nerste de lege asssnra nBmîntenirel; kBnî nsmaî ks kinsl aiesta, ells se noate bsksra de nronrietatea sa.
TTTi neea ne ne fane a zine aneasta este kB, ns ne vine a krede sb se gBseaskB garrB, în kare sn streină, înainte d’a se reksnoamte de legile anei gBrrî, ka fBkînd narte din membrii sbI, sb noatB intra în drentsrile kare ns ssnt akkordate dekît nsmaî ne nersoana anelor membrii.
Ks alte ksvinte snde s’a mal aszit ka nine-va sb aibB drentsrl de orî-ne natsrB ar fi, în Franga, în Italia, în As&tria, sas ori snde, mal ’nainte d’a fi Frannezs, I-talians, Asstriaks, mal înainte d’a fane narte, d’a fi re-ksnoskst de garra aneia kiar, snde voemte a esernita a-neste drentsrl.
IatB kît este de nrejsdi.niabilB, nenBsarea RomB-r nilor nentrs garra lor!
LBSsBm dar în deliberagisnea fie kBrsia, eminen-ga anestsi res, rai tot de odatB rsgBm ne neî komne-tingi, a lsa nelle mal effikane mBSsrî în nrevenirea mi stîrnirea lsî,- kare mBssrl, nentrs nrezentă, între altele, nots .fi mi anellea kare le am mai ziss, nreksm d’a se nere într’snă kins obligatoris de la fie-kare streină ne se aflB nronrietars în garrB, a se ssnsne regslilor nreskrise nentrs nBmîntenire, lenBdîndsse mi de ori ne nrotekgisne esterioarB; iar nentrs viitors, d’a se nBzi striktă a ns se mal nriimi ninî snă strein» la essersiuisls verî-snsî drentă allă gBrreî, ksvenit nsmaî membrilor seî, mai înainte ka anest streină, sb fie reksnoskst legală de garrB ka nBmînteană, ka membrs allă seă.
Ioan I. Pallă.
SîntS aksm ninnl anî de kînd Italiea avea okil agintagî assnra Orientslsl snde se angageasse o lsnt-B mare între nrinni-nislS nrogressslsl mi trekstslsî, între lsmin-s mi întsnereks. Ilrin-■rinisl Pansbislsî kare eras mBrsl de diskordie as nervenits în
www.dacoromanica.ro
DIMBO VIgA. — iţ MARTIR
. .	. • b.0iQTnit-iiTTY dsne atîtea sakrifiMii în*1
fine dsne atîtea ssfermge mi kalamitigl,
semnate din nartea Ssveranilor ne as bont nrosoentatea lorii, a fi smslse de nrotektoratslă esklssivă alls Rssiei, nu a fi	'
zate ssbtă nrotekgisnea kolektivi a nstenlors Esronene. Ka^ ° konseksengs natsrali drentsrile lors ab antiqno violate de ati tea ventennarii, fsn reksnoskste; assigsrate mi kon*akrate nnn
aktslS de la 19 Asgssts 1858, nrin kare li se redeskide o er nos fondate ne ragisne mi ne drsntsrî inalienabi e nu °e°erlto^ re Din anellS momentă kondigisnea esistengn lors uolitme nu soniale a intrată în drentsls nsblikă Esronean». Astonome in lisntrslă lors, elle sîntă kemate, nrin aneaste konvengisne kiar, a forma sns kornă komnaktS ks familiile Mele mari Esronene^
De ani rezslte ks elle ns mal not fi snektatoare indiffermte la evenimentele nolitine se se destemoan astezi în smslă nonoare-lorS Esronene. Ka menbrs konsiststivs allă anelsiami korns, or,
,e evenimentS nolitiks kate a inflsinga direkts saă niezims ass-nra destinatelor* sale. flonslagismle nrinMinatelors-bmte, kare ns de mult se aflaă în kondigisnl analoge fiind» de anellami^ îementă mi konsîngenl k» konfragii lors din ^ kiî loră agintagî assnra kestisnil ne se agite astezi în Okmdent. Dar Mine a datg nasMere aste! kestisni? violarea traktatslsl de
ia 181o ^.n	traktatS se determini aksratS limitele nsterii
Asstrii, în Italie* nreksms se reservi asemenea centrale indenendenga lors ssverani. Asstria a violată anest» traktatS kiar în ansls moIIS d’întîiă alls inasgsnni Îs, Ea a konkisă ne kalea inflsengiî mi nrin transakgisn. nartiks ane I-taliea neutrali mi meridionali. Snre a nervem la aMeasta a in-keiatg ks ssveraniî Italiî traktate sekrete nnn kare nsne „e ă-nesti. în nozigisne de a se lenida de drentsrile lors fondamen-tale ini nrin srmare de ssbstanga nstenl lors. Ama a fiksts, snre essemnls, ks regele Neanolslsî, nrintrsns traktate sekrete înkeiatg la 1815, nrin kare aMesta este o.mtă de a admitte în regatslg ssă institsgisnî karî n’ars nstea si se konM.heze ks nnn-Hiniele adontate de Asstria nentrs regimslg interior» a m-ovingn-lors sale Italiene. Ssveranslă Neanolslsî, trasm.gmds snsi gs-verns streină drentsls de a determina institsgismle gsvernslsi sis a rensngată, ks nrejsdigislă drentslsî ssă mi alls interesslsi no-nolslsi sis la Mea mai frsmoasi mi la Mea mai inalienabili din nrerogativele salle. Asemenea înkeii la 1847 ks dskatelo Ilar-raa mi Modena traktate sekrete nnn kare ndiki aMesţois din . Srmi nrerogativele essengiale alle ssveranitigiî loră. Hrm anest traktatS Asstriea noate oksna, kînds va voi, militeremte ternţo-risls anestors dskate. La kază de tsrbsnrî interioare Asstriea ns noate interveni snre a le renrima dekît ks konsingimintsls dskatelors; iar la kază de nerikle estenoare ea noate demde ka ssverani: noate a oksna ten a kortsslta ne mefiiî lors, adiki ki ea este ssverani absolste alle dskatelors. Aneasti stare de lsk-rsrl este o violare evidente a traktatslsî de la 1815 kare reks-noamte mi iassigsn aMestors dskate o ssveramtate. mdinendenti. Oninisnea nsbliki nrotesti ks energie în kontra astei ştiri de lskrsrl mi daka Franga nentrs kare s’a stabilită anests sistemă de eksilibrs a resnektats auestă traktatS, are drentslă a Mere ka
Asstria si-lă resnete asemenea.	.	..
Kestisnea ne se agite astezi în Italiea, de mi identiki
ks aneea a Orientslsî, este mslt mal serioasi de kîtă aneea: Rss-siea, de mi mi înssmise nrotektoratslă nrinninateloră na nretins ninî odati, ka Asstria assnra statelor» ssverane alle Italiî, a o-ksna, kînds va voi, militsremte territorislă lors. Atsnnî, ka as-tizi, se zinea ki eksilibrsls s’a rsnts, ki traktatele generale s’aă violată nrin konvengisnile nartikslare kare aă stabilită aneasti stare de lskrsrî, mi Asstria ten a lsa armele a o desfiinga, nerea ea mai ’nainte desfiingarea el. Ns ltredemă ka nsterile ok-nidentale kare as întrenrinss anells resbelă memorabilă din O-rients snre a nsne sns termen», în Ilrinainate, ştirii de lskrsrî kare se afli astezi în Italiea, neea ne a restsrnats, ks nregsls atîtors sakrifinie, în Ilrinninatele-Smte. Franga anin nrmnini-»1» snei kasze jsste snde-lă afli. Ea va mti a annsla anelle konvengisni nartikslare nrin kare se violeazi traktatele genei ale. Ka si snenmă ks dinlomagiea kare va fi înssrninats a rezolva aneasti kestie va mti a înksnsna ks ssknesss îndoită onera astei întrenrinderî, iar Franga va insista m voinga ne manifeste snre a obgine solsgisnea în favoarea snsi nonols konsîngeană ks dînsa mi kare noate de sn» semi-sekols ks atîta imnaniengs m1 dsrete jsgsl mi dominarea streini..
V. Stelesh.
litteratura.
(Srmare.)
" Însfîrmit, dsne trei zile, veni administritorşl de la Htorv. k. na8noitaile. Era «n tet». ka Sn imlik n,a. re in kan, neia ne feka ne ne, mal tineri d,n no. .1 «rine ■ tomnatera! bietnlnl administratorS ne ae întoarse In-kredinuat kt. sîntem niinte konil, îiltr'aneastt. zi oem nint-te rade ale mele ini ml adssern bani mi merinde de dram. Bnksria lor vizindn-nn era ke aUtmal mare kn, ns ştia nimeni de mine ne ml fîknsem. Snre seara ne veni nn kolonel tnrk; ne knnta nnn sm siva-daka avem arme. Anoi, înkredinglnds-se, ki nn avem ne Imbarkl. In dogn vase nlntitoare, dogi gimn de trausnort fcste meante în lie-kare vas.. Fin-kare vas avea doi-snre-zeoe oameni armam kn nnmnl ,n, k» lonegi, ES ini aflai In vasul kn N. Goleskn, St. Goleskn. A„Go-leskn (albnl) Aristia; K. Boliak; Gr. Gradisteann; ,miT mândritnl Snagoveann. In nel alt vas erag A. Zanne; K. Rosetti, Ioan Bratiann, N. Btleeskn, I. Ioneskn . Voi-nesks Gr Inatesks. Aceste do-B vase, dsne orduiHl ko-lonelnim, inHiisera nnuzele ka nimte lebede arinele, uii nlekara kn renejnge In snssl Dnnirei. V.ntnl era foarte favorabil;-timnHl fremos. Era nentrs noi mare ntene-re st sbsrtm ne fana Dsntrel, într’sn kin 9e ne fssese strein ntnt atbnnl. Totsl ni se ntrea 5n vis misterios, kw not ns ne snsnea nimeni » Blide ne dBiems mi toate lskrBrile erag ama de nekombinate între ele înktt ktdeam din mister în mister, Seara înst vîntsl în-nenB st S8fle ks f8rie mi st ridine kiar valsn ne Dş-
ntre.

>in. inr
(Va 8rma.)
umbra
către
iLpârâtori lui.
Nisî kiar la sînsl morgi renaosă ns îmi.dagi?
Vi mslgsmesk de zelsl Me voi îmi aiitagî,
Dar e tîrziă aksma? Kimi voi m’agi omorit, .-ţ Isbinds-mi atîta înkit m’agî strms de gită! _
Oii kiar azi, kînd ka iăvrs’mî vregî a ’l galvamsa,
Tot ks metoda asta voigi a mi sksla? în van ori Me ’nMerkare! KimI ns vegi mai nstea ’	..
Ks nÎMi sn sakrifiMÎă din morgi a mi nvia!
Kimi, vai! kiar al meă tati, kiar ells m’a kondamnat^ ÎHÎ azi, ksnd zaks în groana Me singsrî ’mî agi sinat,/ Voi ziMegî: „ellă trienite, kiar firi kinigîni;
ÎHÎ miine învia-va ka sfinkssl din gimni.“
MinMsni! Xristos nsmaî j elle singsr invieazi.
Kimî ellă e Adeedpsl Me tot regenereazi;	-*^1
Iar es„ eă sînt Mimsna: am vrst şi sting din lsme , !ti Snă nonols bravă mi nobil, Me noarti-sn mare nsme! nentrs sn nsmn de oameni; simingi de strigoi,
5n neam întreg jertfit-am Me l’agî tratat ka boi. ( Uli vai! m’am SMMis singsr, ks înssmî jsngisl meă, . Disnregsind nrogresssl, Me este Dsmnezesl1'^ nrivigî... Ele a mea frsute sfr-agida*) morgii port.
Ssnt sn kadavrs rese... Ssnt vai! de trei ori mort!
Ks morgii Mine este, apella e strigoi;
Lskragî dări ks viii ka si viagî mi voi;	. •	„
mi fa^eijî -S'B se site trekstsl dsreross,
Lismd fiiloră nomtrii sns nsme glorios^ ■ o ff ■
a
.ii
ii
i r »■
S' ailfefio"
ni’o natrie feriMe Me togi o Dismsesk:
Kimî merite s’esiste aMestă neams kremtinesks J Iar altfel, avegi soarta strigoilor snsrkagi ne se ssnrinde noantea ssgmd smge de fragi.
K. D. Ariuesks.
rîylrtSc<i
*) Ifevetea.
______■ ') UQTOoi.	^m
’nrwgpafia Nau,iona.iş a mî losif Pomanoe uYKomn7—Xanx Germani, «trada Nemgeaski, No. 21.
www.dacoromanica.ro