ANUL I. — 1859. B ■rt ir y ®T5Î/U aaK/'nrft o ‘>rsTf M 44. yrw *ioT« Tvftîzlrt &r Aieastx foaie ese de doi opi nesinti-mîns Si multa mi >!iepk»pea. Ilpepsa aoona-mentsasi nentps tpel asni îinai sfanijm. . O foaie singspi 20 napaae. . 1 iiî ; ulb <511 Of III ifl. Or ;; .ii'tiî? -rff'vl'ii î'iţ» ? <<•> Mierkurî 11 Martiu. ■ < •' m fc)”‘: Asonanta se fane în Rskspemti, aa 3i-spipia asi Christ. Ioaninn . et C’“ Ro-manov. in distpikte aa kopesnonden. ai]. Op ne aEonament tpe-Bse naitit îndati ks ssBskpiepea. Foia politică şi litterarâ. $ lledactoru responsabilii D1MITBIE BOLINTINEANU. . om ,a ^1 rd^îiPl T'bynno'ir. <'A fontii i Li' i uiua '.iuW iniiop i ■ . . . -J: . DomnslS va n»tea konvoka Ad»narea estra-ordinarb nrektfm asemenea VA II5TEA A O UII DESFIINIJA. în aneste din srmrb kas este datorS a konvoka o adoa adsnare, etc. Apt. 17 a.i KonBeniiiel. — P ' } u j. i -19PHÎ ab Bucureşti 11 Martie. ~ înttrzierea deskidereî konfeningelors a8 ftkut st kreazs nei mai mulgi kt alegerea Domnului na va fi în-ksviingatt de nsteri. ~Bskuria mai bttu odatt la tunde amatorilor de Domnie, nuse ksnunî de flori ne «orgile lor. mi surîssri ne buzele lor. Iltnt ainî, deskuragiauî, abttugi, de votai de la 24 genarie, înnetasert de a da semne de viagt; asttzî în st rtdikt înkt kanul, se mimkt, lukieazt, dau semne de vieagt; dar ne viagt, Dumnezeule! mimkaiea lor în sinul nagieî este ka raimkarea veninului ne întru în organele omului: mimkarea, energia, viaga ne nrenedt moartea. ■m Asttzî, grania anestii lukrtrî, toate distriktele se aflt sub imnresia soirilor faime, kt votul de la 24 genarie este anulat. Taberile reamezate ka în ajunul lsî 24 genarie intrigile se ursesk în întunerek, skrisorile din Ila-ris, faime se nitesk în loksrî nubline. Votul de la 24 genarie este nus în diskugie; nei ne îl snrijineas mai mult, astt datt 11 xslesk mai mult; lskrul nel mai mare, nel mai frumos, ne a nutut st fakt nagiunea Eomtnt în kur-sul a kttorva sekolî de miserii, îl aflt o fantt nebunt, revolunionart. Algii skuzt ne nei ne aS dat Votul „în starea lukrurilor, zik ei, denutagii noştri a dat anest vot, numai ka st skane nara de anarxit în anea zi; Siguri kt lukrurile a§ st se skimbe. Reia ne este o virtute din nârtea oamenilor* noştri. Aneste kuvinte sînt kunoslcute mi anrobate la Viena mi la Konstantinonoli. Ktnd vedem aneste fante ftkute însumi de Ro-intni, negremit kt am avea drentul a ne îndoi de viitorul anestii nagiuni; daka nu am fi konvinmi de mai n a-inte de esistinga legei kt rtul esistt tot d’auna altturi ku binele. Ku toate anestea la noi îtul este attt de mare! Jhp Aneste fante ne rekiamt mintoasele kuvinte ale Snui din nei mai mari ktnitani Romtni zise înaintea Memorabilei lunte de la Ktlugtreni: «■’ „Nini o datt Romtniî nu s’atî învins nrin arme; setea unora din ei a ajunge la «utere, iau adus în stare de robie.“ ’ St ne înkinuim kt konferingele anuleazt votul de la 24 ganarie. în nozigiunea noastrt, Grenii, Strbii, Magiarn, 1^ talieniî, în sksrt toate nagiunele ntskute st fie libere, ar (lesgrona din morminte ku vîrful stbiei drentul de auto.. ‘tonomie al neamului umilit mi robit, mi ar zWe lu stnge 1‘am ktstigat, ku stnge îl vom nerde. 'v Nu fak injurit nagiunei meleakrede kt ea singur rt, tremurînd de a fi autonomt, romind de a fi libert, i ka nei mai din urmt sklavi degradagi sub greutatea langu-! rilor, ar nleka fruntea bukuroast mi mi ar unide ea sin-gurt drentul esistengeî sale, am mai bunt oniniune e anest neam. în st iartmî, în kondigiunile ne î aS kreat timnurile trekute, nu nutem înkt st i atribuim o virtute ne kare nele ne se fak asttzî în sinul ei o sltbesk iitnt st i o ttgtduiaskt. Rine va mai rtdika vonea sa în favorul drents-rilor anestii neferinite utrî? nonolul? dar nonoţul ne are st ntstreze alt dekttS tristele lui kondigiî? boeril? boeriî au ktzut în nea din srmt lrntt de indenendingt sub Radul de la Afumauî, mi ktgî a mai sktnat înkt a8 nikat sub srgia Fanarului. Ktte ramuri au nutut st mai rtsart înkt ne a-neastt tulnint s’au ftrtmat îndatt ne noi înmine în nrun-nia lor. Asttzî ori ne nutere strtint ne ne ntndeste aie în sînul nostru o avangardt de ntmîntenî ne kare tot deuna noate st se rezeme. Noi nu mai fanem lukrurile gerei; fanem lukruri- le stitinilor, mi nregul este guvernul gtreî. As fel este fisionomia lukrtrilor în gart asttzî. înst se vede kt Dumnezeul ntringilor noştri ve- geazt inkt ku dragoste asuma ursitei anestii gtrî. E1S va insnira, nel nugin, ne anei ne se vor aduna în konfe-ringe ka st anrobeze votul de la 24 genarie, ka nrin a-neasta st ne fereaskt de nea mai amart umilingt ne a nutut vre odatt întîmnina aneastt gart. La ori ne înttmnlare, anelamS sniritu bine ftkt-tor se va koborî în mijlokul nagiunei Romîne mi îi va zine kt daka uu-î este ertat st treakt votul de la 24 genarie, nel nugin îi este ertat st kazt ne o alegere kare înlttsrînd nulberea nelor ne kautt la domnie, st nu se deslineaskt ku totul de nrinninsl unire! mi aneastt alegere va fi iart asuma unuia din fragil noştri din Moldova. Dar neia qe este mai urobabil este kt nini una din snerangele ne am avut neutru rekunoasterea votului de la 24 nu este înkt nerdutt, konferingele nu vor în-nene dektt neste mante zile, de asttzî. Am fost de utrere kt votul de la 24 genarie nu este alt dektt esersiniul neluî mai sîntu din toate dren-turile anestii nagiuni, drentul de autonomie. Noi nunem anest drent mai nresus uri deţBt konvengiunea, mi afart www.dacoromanica.ro 174 ■ *- H .Tîi DÎMBOVIIIA - 11 MARTIE de ane! oameni ntsksni st fie sklavi sîntem sigsiî kt ns se va gtsi sn singsr stilet în aneastt gart kare st des-mensiaskt drentsl gtrei de autonomie, niektnd de la anest nrinnin, am fost de oninisne st fanem onoare anes-tgi drent, artttnd kt nea mai mare iranortennt o dtm k5 nreferare mai mslt votslsi nostrs de la 24 genarie de ktt anrobagisnei konferingelor ssnsse la kanrinisl nirkonstannelor nolitine. "Ie am ftkst noi? am arsnkat votsl, mi sntimîntani kt am ftkst o fantt nrea mare rai îndrtsneagt, am agintat toate atengisnea noastrt assnra srnei konferingelor. Soarta noastrt ns a emit îukt_din aneastt srnt ntnt asttzi. Dar noi n8 trebse st ne gtn-dim kt avem nartea noastrt de akgisne în neea ne nn-veste soarta noastrt, nreksm avem deonotrivt drentsl ka toate *ele alte nsterî st dtm rai noi oninisnea noastrt ktnd este vorba de moartea sas de vlaga noastrt? ne-grernit kt trebse st ne gîndim rai st fanem asfel în ktt nrin naţsra fantelors noastre, st dtm aminilor noştri, m konferinge, ksvinte ks kare st noatt st ne snrijine; iar ns st dtm iniminilor arme ks kare st loveaskt votsl de la 24 gen. [,, Utrerile noastre de rts ns se îndrenteazt kttre alessl nagisnei, în nozigisnea noastt esengionalt, ks di-vizisnile nolitine în kare ne atom, ks simnatiile rai an-tinatiile injsste, kansl statslsi ns noate st gtseaskt kon-ksrssl nostrs. ffli fcr& anest konksrs ori ne akgisne devine nenstinnioast. ntrerile de rt§, desnre naraliz.a în kare ne afltm le adrestm mai ksrînd anelora kare kondsk nauisnea rai onimsnea nsblikt. Le adrestm ministerslsi resnonsabil, le adrestm adsntrei nagionale, le adrestm sniritslsi de nartidt ne desnarte ne Romtnî în ktmnsri inemine; le adrestm am-biuiorailor, nelor ne aleargt dsne Domnie dsne 24 genarie. Aini este rtdtnina anatiei în kare am ktzst: interesele egoiste as snis interesele nagionle. Daka vre odatt, istoria anestii enone se va skri de o mtnt indenendintt rai nentrtinitoare, va însemna o nagint ks kolori attt de negsroase, attt de triste, attt de înktrkate de inkonseksingt, de ktdere, de amegealt, în ktt nei kare vor niti într’o zi ns vor afla nini destslt grt, ninî destsl disnreg ka st arsnne ne aneste fante. ^ Adsimrea nagionalt îrai nerde timnsl în disksnii nersonale. Ea ns înalgt, nini nrin disksgisnî nini urm fante demne de enoka în kare sîntem, moralsl nagisnei. în lok st înalge anest moral, st insnire intssiasmsl, ea se koboart mai jos de simtimentele nagisnei, o desksra-giazt, o naralizeazt, ii ntbsraeste in itiimt oii ne simti-mente generoase. Votsl assnra îmursmstslsî singsrslakt natriotek ne ftks, trebsi st-1 desnobileze nerînd drent nren, ktderea ministerslsi ne last loksrî vakante. ~ K-Bt nentrs nartidele nolitine ne se disustt ne ns-tere aneasta este înkt mai trist delsatîn konsideragisne. Ele vor st ajsngt la nstere nentrs nstere: amo-rsl de a fane binele ns le insnirt în nimik în gelsl lor. Viitorslă nagisnei ns le intereseazt; drentsrile gtrei nele mai stnte sTnt. arsnkate din nerksl nel îngsst al asnira-gisnelor lor. Maksima lor nolitikt este streint, fatalt, este a ajsnge la nstere kiar atsnni ktnd aneastt nstere ns ar mai fi dektt o smbrt, dektt o derizisne. Inteligenga, Energia, averea se mirakt asttzi din toate nsterile lor ka st ssrne viitorsl nagisnei, nerktnd a ssrna votsl de la 24 genarie. Toate anesie nsteri o-fert konksrssl lor streinilor în notriva nagisnei. în aneastt stare de lskrsri konksrssl nagisnei lin-seste gsverntmîntslsi, Romtniî asteantt soarta lor de la konferinue, rai nrin aneasta dovedesne kt abdikt nartea ei lor nagie la drentsl n : ^ lorioî minîl^irsn »b nîni D-le Kinezs! r ' ., - • .mi»'' In nsmtrsl din srmt als jsrualslsî Dîraboviga ai dats semnalsls la diskssgisnea assnra kestieî; ţia ntnt în ne grads ssnt de a se admitte în fsnkgiî, nei ne ns sînt ntsksîiî în gara Msnteneaskt? . .j Dtmî l)-le voia de a te întreba: ' dakt ksvîntslS de „strtinia Îs îngelegî din nsnkts de vedere etnologikS, sas a îmntrgirei nolitine a ntmîntslsî saS a nrovingu- lors înnonslafe ks romînî? - 6th« RominS. , www.dacoromanica.ro DIMBOVIHA. — 11 MARTIE. T75 ţftsmil S*. . tTUhiiT IMiVfi .' ^ Konferinnele Ilarisiene vor însene neste ont zile de astizî, dsne nisce scirî sosite din Haris. Nimeni ns noate înki si scie kare are si fie rezsltatsl lor în nri-vinna nrincinatelor: nrobabilitigile sînt înki în favorsl vo-tslsî de la 24 genarie. Ministersl s’a skimbat la Moldova în mare narte. între ndrsoanele ksnoskste aicî se citeazi fibkînd narte din nosl minister, Ion Gika nrincinele de Samos, ka ministre al afacerilor interioare; Xsrmssake; V, Alesandri M. Stsrza, Doktorsl Stege etc. jfrjza komerciali kontinsi în kanitali mi scirea ei kresce îirin îngrijirea nartidei trekstslsi ks sneranjja kt noate st vatiine reyimsl de asţizi kirsia î o atribse ks nedrent. Ks toate acestea sna din cele mai mari kase nentrs kare era oare-kare temere mi kare de ar fi ki-zst ar fi tras dsm dînsa kiderea înk^ a natrs-zeci de kase, astbzi.se afli in cea mai sigsn nozinisne. Arendamii aS sss-kris o netigisne nrin kare cer anslarea kontraktelor s’as ski-derea nrejjslei momiilor. Din nsntsl de vedere al leyilor, ns as drentsl a o face; kici nimeni ns i a silit a înkiria momille ks nreijsl oferit. Din nsntsj de vedere de smanitate, sînt msljiî între dînmii kare merits indslţienna statslsi, nrin nozigi-snea cea mai kritiki mi mai dsreroasi în kare se v$d kizsnî.j, Ministersl finannelor a nrezintat sn nroiekt nentrs sn ajstor ce statsl ar trebsi si dea komercislsî; bani ls-anî ks îmnrsmstare de visterie mi daj£i iarb ks îrnnrs-mstare la kite-va kase negsijitorescl, ks trd ssskrintsri. Ks alte vorbe visteria oferi a nliti golinelc din Asstria nentrs marfa de lsks. Acest nrodskt strein kirsia nauia îi este datoare o mare narte din nenorocirile sale. La toa te acestea noi ns nstem zice alt de kit ki este destslS de trist ksm gsvernele trekste ns sa8 oksnat mai mslt ks drsmsrile ce nsn în komsnikaijisne jjara ks oramele de nort: ksm asţizi ns se ea nici sna din acele missri ce ar îpleşni esnortajjisnea nrodsktelor,, ^ *' llentrs ce ns se ea missri urovizorit a se srka nregsl Bimei nentrs mirfsrile de lsks de imnortauisne mi tot deodati a se skidea nreijsl vimei nentrs nrodsk-tele din nari, în esnortanie, mi la trebsinn.1 kiar, a ,se redsce acea vămi ks totsl nentrs kit-va timn, asfel în kit nrodsktele noastre nrin modestia nreijslsi în nortsri, si noati atraye nreferinjja ^smniritorilor assnra ceyja-leleor din statsrile vecine. • O scire sosiţi în aceste zile snsne ki nsterele înainte d’a intra în konferinjge s’ar fi îngeles ki D. Ksza si se întireaski; în Valaxia, Dims lskrţi ksms îl aszim. ia ' ' ' .tbitaifr o srmeazt ini reklamt noziiiieâ. mfezentt a timnslsi de ai ksnoaste mi els mai de anroane mi a avea o idee nozitivt desnre nrinijine -le mi demnitatea lor. Domni Miniştri, kare ssnt Romîni, kare a lsat o rtsnsn-dere atît de gravi., trebse st fi întrebat oninia nsblikt, trebse st fi cercetat treksts fie-ktrsia, mi daka n’a ftkst aceasta ktcT n’a voit a o face st krede kt ns devine de la o innsnere ce a ls-krat nsmaî dsnt singsrt konvikgia D-lor, dsnt singsr indemnis ksyetslsi D-lor. E bsnt o asemenea mţssrt ea dovedemte sn aht de libertate mi imnoryialitate kare în tot neamsl n are îndoialt a se nsne vizavi în ori-ce nrobabilitate. Din cele ce koncidem este o bazt a krejliniji rnţ a voipiji celor ce a format acest akt atît de îngloatt. | St vorbim dar de aceste orîndsiri mi st vedem daka s’a înbsntttijit soarta oamenilor nersekstajji de trekst nsmaî nentrs ksvînts kt ns ’l a servit ssnt diviza ce i s’a dat, st vedem dar ka s’a resnektat meritai, st vedem daka aceea ce a servit kas-za komsnt ftrt vre-o snerannt de vr’sn interes, ssnt asttzi îm-brtyimayî sas cel itsyin înksrajayl, st vedem daka s'a adontat natsra cea mai nobilt a ns se mai da Prilej de a şe mai îmbrt-ka o livrea ce s’a kombttst de natriojii noştri, st vedem ,daka natri noştri kani kaszi, a sssijinst ideile D-lor a ns se mai ser-r vi nimeni ks enoxa st z.ci lsi Earayca kind slsjbile se isa nen^ trs nrikonsealt* dsne oamenii ce ’i oksna, mi st vedem daka ar ceea ce jsrase în nsmele snor rtnosayi mai not isbsti ka nrin ijtrint st fa kt a interveni ks intriyî, lingsmiii mi vorbe dslcî le sram noleite d’a nrofita în intennia D-lor m’ami forma narti-de; la toate rtsnsnssl este, fatalitate mi toate acestea trebsesks de anroane verifikate mi date la lsmint, ka, kans statslsi ce a voit a încerka nrin acest metod inkrederea ce a dat mi oniniea nsblikt, st ksnoaskt daka asemenea înroltrî are ksalittiiile re-klamate de timn, ssnt în ranort ks simuimintele sale mi daka nrin nesimuite ns vine a desftmsra iart treksts. kare toate acestea reklaint o mtssrt. Sînt nersoane kiar din acelea ce a reîm-nins odinioart renamterea jjtri, kare asttzi imnsta tstslor ce i kredea moriji, kt ’mî a jskat rols mi ei tots ei- Este sn drent a se konstata adevtrsl mi nlekmd de aci, st observtm îotiis nei -soanele admioistratiBe; nentrs administratori, ttcere, aceasta sa dat ne tanet de aliji, vom mai vedea; nentrs ssb—administratori mi aljji, vom vorbi mai tîrzis ka st se aleagt negina din gnă. St. trecem la cele finanijiale, nimik mai mst, fie-kare nentrs o-kols lsi dot nrinijine la sn lok mi sn kontraris altsia, la noi dovedemte oninia nsblikt, eleku,iile trekste stas înkt ne faijt, stri-gt, yeme, nlînye, p-eklamt jssti^a, e maskt ks mslte fe^e, e sn talent de amtyire, e o simbatie de reyimsls trekst mi sn narti-zan al lsi ks ardoare, dar aceasta regzistt, trismfs mi se prevede o fatalitate în snerani|ele viitorslsi. St venim la nartea jsris-nrsdintt, o nenotrivire, sn sistems de rsinare mi o înkorayare a trekstslsi în narte kare ne face a ns tscea, ktci cel ce se kredea mort între vii ka organsl snsî sistem de este mai kriminals ilegalittjji ns nsinai kt se înali^t la o ssneoritate nrintr’o strt-mstare, dar i st face mi sn akt de înkorajare nentrs sakrileyis-rile sale; se dentrteazt sn grafiei- kare a lskrat în kaszt mi se remnlaseazB nrin alts ce obosit de anii sti în servicisl statslsi a devenit a ns mai nstea nsrta o asemenea grestate vizavi ks nre-decesorslş stg; înst e drent al sts a sc înkoraja ks gratifi-kaijie, ks nensie de va voi, nentrs mai mslte st sttms aci, ade-vtrsl ns noate a se hsa în întsnerik, st vedem mi viitorsl, dar trebse st facem mi oare-kare escenniî. latt dar, noi desgsstsri, noi desksrajtri. Oare mi aksm trebse st ttcem de teama lannsrilor daka am jsrat ne adevtr mi nentrs sdrobirea lanijsrilor, daka Romîns s’a marterizat nentrs ^jJ( ■ 1 ' i!i!! .*7 33 il Uiteon ni luimi ţ01, uJjg5g Fetrourie 26. . Iar hjJ toBtlalirisn ni «inşi m t ■ " - f Dar * , - . , t _ - r . . . j» î°f sfîj.^tj''ge mai rezsltt mi snsl din cele îmnortante ar tikole ce mimka sniritele de nertbdare, aceasta este skimbarea fonkijionarilor administrativi mi jsdekttoremtî; mi ce zice lsmea de aceste orîndsiri^ ce kritikt oamenii desnre nersoanele xemate la aceste fonkijii de kttre miniştri resnonsabili, kare este oninia nsblikt, kare este nrofesia de kredinijt a fie-ktrsia fonkuionar, mi ce rezsltt din aceasta? în adevtr, aceasta este mare mi oks-nt foarte mslts nonol» als ktrsia viitor de onoare, avere mi vi-eajit vede kt se înkredinHeazt în mîînile snor oameni ne kare dînss, daka ’l am resnektat, daka nc am arttat kt ’i am ftkst lok în inimile noastre nrin oniniîle noastre!! în kontra tstslor acestora ksm nstem nrctinde inimt mi btrbtijie! Noi kredem kt am sktnat de ameninijtri, de kaiiritiisrî mi de nretenijir: kare este sigsranija onoarii mi a modestii? kare este înkorajarea meri— tslsi în kontra ktrsi ns sta nimeni! — Evanyelia zice „bateijîmi nvi se va deskide, cşrejjî mi vi se va da“ tot evanyelia zice ve-„niiiî voi cei dreuni de 'momteniiji îtnntn.Tiia cerşişi m. c. 1. cei din tîis ka neksnosksijî mi cei de al doilea ka ksnosksjii, kare din dot st aibt rol» asttzi? noi vedem kt nici sna nici alta în întreyimea ei, mi n.ttcire din srmt va fi mal grea, fiind-kt oameni snsn kt n’a cerstg ktci sni eram, mi aliji kt a tressit st fit mi nrin armare iata sn kaz de ssferinijs nentrs nekomnlek-tfrî. Togi zicea kt n’a cerst, ftn. înst st mai esnlikain cerere; vedem kt D-lor, înst ama trebse st zikt, dai- noi trebse st kredem dsnt ksm vedem kt tot se mal strekoara sistems cine sînt aî mei, tot al mei nri vie în sînsl mes kid nentrs ei nsmaî, iar www.dacoromanica.ro DiMBOVinA — 11 MARTIE. ns, line sînt aî ijari a! nringinelsî, al nrogresslsî, aî mentalei vie la sîusl natriî fiind-ka lor li sa înkeedinijeaza sssnmerea ei în ori-ie timnS nrivia, ka favoră sa niara în abisă de «ude a emit§. — Este oare o krima, o neerentate, an skandal a vorbi de oameni buni, ns ne este ertat a taiea mi a ns sssgine meritele snor barbarii de demnitate ie a lskrat în kasza Romîna : Sa fie oare mi de aieea! mi ksm de este taiere de dînrnt! de ns devine atîta ideferenna? sîntem trişti, mi sa ns mai esnlikam a-leasta întristare. O banseala lirksla ka sii egoisism wurnits dintr’o inimă liatriotika, ar fi komis kalomnii, aieasta ns se kre-de, kaiî ns e timns nlanami, mi s’ar sokoti ka o dovada nsmaî înkîntarea «lelsi kemat nrin ureskimbarea anroa-nelsî sas; însă între mai msluî iei ie bate nenile n’are niii sn nrofit, aieasta de kînd lsmea mi namîntsl, kaiî nrofits e tot d’a-sna al aielora ie se nata la mai mslte rezerve de adsnat, dar line le vede din iei ie le ksnosk mi ar ustea sa se ksnoaska. Ks toate aiestea o asemenea disksrjie devine a nemsl-jjsmi o seama de oameni, mi e timns de rabdare, togi sint datori a se sita la kasza rjari iar ns la kiverniseala oamenilor ie n’aS snst nimik de uierdst mi niii odata n’aS fakst lela de ns-mai nentrs o asemenea kiverniseala mi nentrs o livrea ie ’i da o favoare, dar mi aii sa faiein o asekjjie. 8ni vor a se servi, dsne toate aiestea, mi ks nazsrile ie fak konii kînd sînt în etatea de a avea trebsinrja de leagans altsia. vor a se nrefaie, vor a ne arata, ka simt o nemsljjsmire (ne ie) nentrs xaina ie sa kroits ne korns D-lor la kare ne vine ai atribsi nroverbs Roraa-namslsi nostrs „tragema sa vis.“ Kît nentrs Tribsnals Dîmbovijia a fost mi este iîaralizat mi tot în timns Donrnslsl ăktsal Ministrs: Sa sneram dar ka în niitor mi tot ssnt rnefs de astazi, sa se îndrenteze? sa amteritam a vedea mi rezsltats snsi termen de viitor, mi leea ie se va ks-noamte de lsme vom da mi noi la lsmina, lţaii kand n’ar fi la la mijlok msstrarea, koritatea mi nimik mai mslt, atsnii am arata ne ansme motivele ie ne faie a krede aieea ie am sncrat mi am vxzst mi de la viitor. Toate aiestea ns se ştie la line sa se atriba, dar adeea ie vor ssfferi înkbmoditauî vor fi siligi a ns taiea mi mai mslt. Daka însă s’ar nsne lsmea iaram ssnt nretengiî mi favoare, ar lirksla o lakomie aieea ie se nrevede în kît tim sînt nenotrivirî mi se deskide o «mioara ie ar deveni o iioarta ka toate norgile din trekst. Sa nemaryinim nîna aii, nringmsl ne rekomanda tăierea mi rabdarea, line este resnsnzator e dator a aşamina toate mi sa se amtente la koniertsri egala kare nsmaî va deskoneri maska. Ns mai e timus kiverniseli,. ns mai e timns invalizilor, meritsl n’are bariera iui nrin sunare ns e nonrit a se arata în fana lsini iui am reklama loksl de la kansl statslsî ks toate ka mai sînt mi alte metoade de înnegrire, dar line e demn, line e investat ks ksalitajjile ie le reklama nrezentsl, sssgiate ka sa ns niarza dsne o kalomnie mîrmava. E timns de linimte mi moderare, sa ns uregsim akgia individsala ks aieea de komsna a- natrii, sa sssginem nringins mi sa krsgam to't nentrs interess nrosneritagi nari noastre; Avem deskis sn drsm legal, rabdare, mi ueste nsgin sa sneram la îndrentare: Kaus statslsî va avea tot în vedere, aii e sigsrau-ţja înkorajari de j»stin,ie mi imnorgialitate. Isaiea flepcsks. Regslamontfil mesei Hainiionisiuilor. (Brmarea) § 4. Vor fi nriimigi nrin votare, ks vot ne fagt, ori uine se va înftgima, ks doringe de a se înskri între membri ei, ftrt distenksisne de kondigie, enoxt, sas klast. § 5. Nsmtrsls membrilor» va fi nemtryinits. § 6. Minoritatea votsrilor va nroklarna nriimirea sas lentdarea^kandidatslsi ne se va înftgima ka st. se înskrie. § 7. îndatt dsne deskiderea seangi, la întâia ds-minekt se va moneda în alegerea nrezidentslsi. § 8. Fiind kt nici o soiietate bine organizate, ns esiste, ftrt st mi aibt aristokrauia ei, konsiderind kt ktderea nrivileyilor uii a nrerogativelor ne aveaS rangs-rile nentrs distribsirea nostsrilor, konvokt asttzî remnla-sarea anelor drentsrî, din nenorocire desfiiingate; avtnd în vedere kt dsnt regslamentsl organik înkţ în vigoare nrezidentsl înaltslsl divan, ns nstea fi nimeni de ns ax fi avînd rangsl de ban, ne aceste nestrtmstase baze ge leyiseste, kt nimenea ns va nstea fi aless nrezidentS al mesi naranonisigilorS de ns va fi Lminent în nrostie, în gsgsmtnie, mi îh negiobie; Deci adsnarea \