ANUL I. — 1859. Aieasts foaie ese de doi opi ne sxntx-mînx SimB'bta mi Jliepkspea. - npeas.1 asona-mentsasi nfentps tpeî asnl ainaT sfanjjixî. O foaie singspx 20 aapaao. MAZ. Sîmbâtâ 7 Martiu. Foia politica şi litterarâ. $ Redactorii responsabilii D1MITR1E B0LINT1NEANU. Aaonaiiia 3e iane în Bskspemti, aa 3i-Bpxpia as! Christ. Ioaninn et C“ Ro-manov. în disfpikte aa kopesnonden. sxi. Op ie anonament tpe-E»e naxtit îndatx ks ssnsUpiepea. Domnsl» va n»tea konvoka Ad»narea estra-ordinarb nrek«m asemenea VA 115TEA A O IUI DESFIINIJA. în anest» din 8rmT>. kas este datorS a konvoka o adoa adsnare, e t e. Apt. 17 aA Koneenijieî. Bucureşti 7 Martie. ns trebse st fit astăzi cel nscin nici din minoritatea. kamereî, dar nici- din sînsl maioiittgei, mi ks mai drent ksvint; ni oameni afara din ori ce lsnte. Sneram kt domnsl va fi nttrsns de aceastt necesitate. Este timn asftrmi ks nişte akte de onozigie ce ns mi ea« naştere dektt în ktzstele motive de ambigie kivernisttoa-rie. Este timn a face st înceteze scenele skandaloase ce se înttmnlt ne toatt zioa ţn sînsl kamereî. Sîntem de ntrere kt ministersl aktsal, format de elemente eterogene, ns noate st ntmeaskt înainte. Noile desgintri între administratorii jsdegelor mi între sekretarî sînt de natsrt a naraliza toate lskitiile. instrskgiile celor dintsis sînt attt de onsse în sniritsl ce le dikteazt, de instrskgiile celor din srmt, înktt ar kre-de cineva kt sînt nsrcese de la dot gsverne diferite. Aceste neîngelegeri ns nsmai amorgesk energia gsverns-lsî, dar arsnkt în snirite neînkredere, mi desksragiar-e. '* Noi ne afltm ne acelani ttrtm ks maioritatea a-dsntreî în ceia ce nriveste modifikajjia acestsi minister; dar noi nlektm de la alt nsnt de vedere ktcî mai înainte de toate voim a fi nentrtinitori mi legali. Dorim st se modifice ministersl, înst nrin aceasta ns dorim alt ceva dektt omogenitatea sa. Dorind nrefacerea lsî, ns avem okit agintagi în srna konferin-gelor ce ag st fie, dsnt votsl ce arS ansla alegerea Domnslsi aktsal. Ns dorim aceastt nrefacere nen-trs kt ar deskide loksri ambigieî nersonale; nici nentrs kt srtm nersoanele, sas kt ne este frikt de kredingele lor nolitice; o dorim ka sn mijlok cedesleagt mtmlemi nicioarele snsi guvern a ktrsî misie este st ntmeaskt mai regslat mi mai iste dektt în tot desna. Inst ori ktt de mare ar fi nentrs gara avantagisls nrefaceriî a-cestsi minister ks attt ar fi de nozitiv, de sigsr rtsl ce ar ktdea ne gara ktnd acest minister ar fi ales din sînsl maiorittgei kamereî. Aceastt maioritate komnsst de btrbagi Isminagî mi onorabili, ns ne îndoim, dar sklavi ai ideilor estreme a avst nefericirea st debsteze întrsn kin attt de violent, înktt st konvingt toatt gara kt ns are st astente de la dtnsa, de va ajsnge la minister, de ktt reîntrodscerea snor doktrine de onresie mi de boe-rism. Dakt gara ns voieşte anarxia la nstere, ns voeste nici desnotismsl. Asfel ori-ce minister se va komnsnş Ssb domniile încetate onozigiile, kondsse de nar-tida nagionalt, aveas st lsnte îmnotriva sistemslsi anti-nagional; antinrogresist al gsvernslsi — ks alte vorbe lsn-ta era între Domn mi Sateligii sti mi între nagie, asfel nozigiea Domnslsi era dificilt; nrincinii sti ns eras no-nslari; onozigia din kontra avea nentrs dînsa toatt sim-natia nsblikt. Asttzi lskrsrile sînt skimbate: nrogresistii s’aS ftkst konservatorî mi konservatorii s’as arsnkat în ouozinie. Konvengia ce nroklamt nrincini nrogresisti mi na-gionali ne deonarte; atitsdinea ce a Isat Domnsl de a se da mai mslt într’akolo snde este nrogressls mi legalitatea, ne de altt narte, ag ftkst st se skinjbe rolele, cel nsgin în formt. Hei ce autra ideile nrogresiste mi nagionale, ks gsvernsl, ns atrag ka ne trekst antinaţiile nagiei; Dar nici cei ce fak onozigia ns mi atrag ka ne trekst nici o a-nrobagie, nici o simnatie de la nagie. De snde se îngelege kt cei dinttis kastt st fakt a domni konvengia mi cei de al doilea kastt st o sftmie. Ks toate acestea demert ni se nare rezsltatsl a-ceştii onozigiî, cei ce o fak ns vor avea nici favorsl Dorin nslsi, nici komnensegie în stima nagiei. Ei nrevtd aceasta, mi singsra snerangt ce îi mtn-gtie este kt noate konferingele ns vor înksviinga votsl de la 24 genarie mi asfel vor nstea st aibt Domn în-ssrnî ne ktnitansl lor kttre kare sînt legagi în toate kinsrile ftrt kare vor fi nevoigi a se lentda de tot felsl de onozigie. Dar aceasta ns va fi. Cronica interioară. Krîza financialt se simte din ce în ce mai mslt. Sînt mai mslte nroiektsri desnre îndrentarea acestsi ras. îîns.l a veni statsl în ajstor ks mari ssme de bani, kaselor ameningate de nerdere. Heia ce ni se nare sn mijlok mai mslt nolitik în sengsl de nartide, de ktt nraktik, mi ar da naştere la fel de fel de abszsrî mi www.dacoromanica.ro 170 toa-rea sa nreksvîntare. — 2- lea Ilartea komerjiiafe din Regslament :s’a destiiniiats înki dek-snd s’a alknteit kondika komeriiafe. 3- lea. Ilartea de nroiedsre s’a modifikat osebit. 4- lea. Ilartea kriminafe s’a desfiingat nrin kondika nenafe. 5- lea. Ilartea livife o regsleazn kondika livife de la 1812- 6- lea. Ilartea nronriefegilors s'a desfiingat nriu modifika-rea mi nerfekgionarea ei în favoarea sătenilor» la 1851. 7- lea. Ilartea karantinelor s’a desfiinţat nrin mari mo- difik-bri, a 8- lea. Ilartea militare s’a desfiingat nrin modifik-arile în toate armele, nrin reformarea kondbrii nenale militare mi nrin reformele kontabilitigiî miligiel, m, 9- lea. Ilartea skstirilor iboerilors de miligie, de dijdiî, regslile de întlgmi în rangsrî mi iele-l-alte nrivilepisrî boerestî s’a desfiingatk nrin egalitatea înaintea legilor» mi a kontribsgiilor deaise foarte nreiis în konvengie, în virtstea ktria am intrat de ninil stnfemîni în tot regim»! konstitsuional. ... ‘ Tot ne a mai remas din Regslament este leea ne ns s’a nss niii odate în lskrare; ksm kadastrsl momiilor kare nstea să mărgineaskă xrenirile mi lskrerile mi lrelkările «ie as fekst mi fak boerii 'iei mari momiilor boerilor lelors mim mi gT,rănilor» nronrietari mi kare nstea si îmnsgineze venitsrile gosnodarilor, ale jsdekătorilor mi ale administratorilor din timnii Regslaments-Isi; kare ar fi nstst s-t ne înlesneaslre astăzi lskrarea snei sta-tistiie în temeisl lreria st nstem nro«ieda la regslarea kontribs-giilor. A mai remas din Regslament esuloatarea minelor, kana-Jiztrile mi navigările anelor m. m 1. d’asemenea natsre. Regslamentsl dar ns maî esistă, ini aceasta trebsia s’o mtie fostei ministre mi deustat astăzi, D. Ştirbei, ne a nronsngats ns-mele mea, aksztndsmt în kamere snde e» ns not vorbi, mi a-tribnindsmi vorba ie es n’am zis, dar n’am obicei st resnsnd la ataksrile ie se fak nersoanei mele, nreksm n’am rtsnsns niii oda-tt niii kiar kalomniilor «ierni s’as fekst: oninia nsblikt ma res-bsnat tot d’asna, mi astt datt, onorabili mei ami«ii DD. K. Ro-seti mi I. Bretians as rtsnsns în loksl mes D-lsi Ştirbei. Kînd se atakt în st saS seva atak'a sn nrimin la kare mt înkin, mt lsnt verde ntnt în ntnzele albe. — Regslamentsl boerilor nsmai esis-tt. Ssntem în konstitsgia ne lskrtm ne basele konvengiei kare a reksnoskst jsstigie nelor nroklamate de voi în 48 mi verste de adsntrile Ad-xok. — St trtiaskt 48 st trtiaskt Traktatsl de la Ilaris, st trtiaskt adsntrile ad-xok, st trtiaskt konvengia de la 19 Asgsst, st trtiaskt nroklamarea snireî ssbt sn singsr Domn, st trtiaskt Domnsl Romanilor» Aleksandrs Io?m I!—Vom lsnta nentrs aste nriniiusri în kontra revolsgionarilors; kţ«iî am ajsns snde doream mi noi mi gara. - Ssntem gsvernamentalistî asttzî ne nla«ie linimtea nsblikt nrin ‘libertate, mi nsmai ssferim întoarae- "* 9I' ' " 'Omr BoUiac. Xrisov de la Ştefan Mixail Rakovitţd, nrin kare si onreskS străinii de d avea dfentsri Micile rui nohliue m tţars.. 1764* A Noi Ştefan Mixai! Rakovnji, Voevod. o * De vreme ne streinii kare vin aii! în nara, -Greşi, Albanezi, Sîrbî mi alniî, afani din Moldoveni, snii oameni maî de linste mi ks neamsl mtist, alniî nrorntî mi ne-rntisgR snii fora memtemsgsrî, iar algil ks imeintemsg, kojokarî, kroitorl, zlătari, simigiî, naieagiî, nitarl, kasanî, mi- alniî. .iei maî mslgî gonigl din natria lor, nentrs msl-te felsrî de rasfogî mi blestemăgil ie fak akolo, înkă-s-nil ssnt înssragî ne la loksrile lor, dsne ie vin aiiea în gara mi ml fak oaremî ie kiverniseafo mi kimtig, ns ns-maî kă se înradăiinează ks înteraeere, ii înkă se mi în-soara de ias femei -de aiii de nămîntenî mi fete de bo-erî, mi ks mslte felsrî de mijloiirl intra mi în rîndsl boerilor ks dregătorii kare ns ssnt de obrazele lor, din kare lskrs dregătoriele se neiinstesks, neamsl boerilor nă-mîntenl se okăramte, kămtigsl mi folossl ie ar nstea să albă nămînteniî, îl anskă el, mi se nriiinsemte de ob-mte rasvrătire mi strikăiisne la toată natria. De vreme kă streinii intra în neamsl mi rindsls boerilor de se în.-temeează, ks memtemsgsrile lor, dsne vreme as nriiinsit mslfo strikăiisne geril ini neamslsî boereski nreksm de mslte ori sas văzst; nrostimea îaramî nenărasinds-se mi aii! de rasfouile mi xouiile sale, d’as nriiină de ale sr-ma mi nămînteniî, lskrsii neksviiniîoase în toate zilele. Deii nentrs ka să se nse onreală aiestsî obiieis ie ras sas înradăiinats aiii în nămîntsls gerel xoforîm Domnia Mea de aksm înainte, nimeni din streini să ns se mal însoare aiii în nămîntsls gerel mi să iea fată de nămînteans, mi nămînteniî iarainî nimeni să ns în- drasneaskă a-ml da ne fiisa saS alte rsdeniî dsne streini măkar orî-iine ar fi, nentrs kă orî-kare de aksm înainte va faie neste norsnka mi xoforîrea aieasta a Domniei Mele, să mtie kă iei înssragi se vor isgoni din nămîntsls geril îmnresnă ks femeile, mi toată averea lor se va lsa me seama Domniei, nărinnii fetelor mi namiî se vor nedensi iaramî ks grea nedeansă, mi nreogiî iei vor ks-nsna lsîndslise darsl se vor da la jsdekătoria nolitiieas-kă de se vor nedensi. t)ar fetele streinilor as voe a se mărita dsne nămînteans, însă fora de a înksîba ne al seî aiiea în gară. Iar nentrs streinii ie s’as înssrats nînă aksm ssnt ssferigî a trăi, mi a loksi aiii în nămîntsls geril, însă ks orîndsialâ aieasta, ka fieuiî-kare să se as-tîmnere mi să ramîie la starea boerii. ie se aiîă, mi să ns smble a se mal înălga la altă treanfo mal mare, ii să traeaskă ks năiisire mi astîmnărare, ssnsmî ka mi nămînteniî la toate nravilele mi obiieisrile iele bsne ale geril, iar smbfond să-mî înalge boeria, mi să-rnî arate neamsl, neasfomiiărinds-se, snsl ka aiela asemenea se i.A’.i va isgoni îmnresnă ks femea să, mi ie va avea se va lsa ne seama Domnii, dar iei ie nmă aksm n’as intrat ft I«i»‘ D-le Redaktor! ni Văzîndg kă s’a întrodss obiieisl de a se oksna nostsrile nsbliie de kătre streini, kînd noi nămînteniî ne aflăm ne din afara; mi temîndsne, ne de o narte, kă a-lests obiieis se va întinde mai mslts, iar ne de alta kă va avea konseksinge tot atita de fsneste, kît avea mi în vekime, vă rog, daka este ks nstinnă, a faie lok în ko-loanele ziarslsî Domniei Voastre alătsratslS Xrisov als Domnslsl Mixail Rakovigă, snre a adsie aminte Gsver-nemîntslsl nostrs datinele noastre antiie. ks dregătorie în rîndsls boerilor, niil de ksm să ns în-drăsneaskă a faie vre o mimkare ka să ia dregătorie. Amijderea xoforîm Domnia Mea, nimeni din streini, afara din Moldoveni, ie se vor ameza aiii în gară, să ns albă voe a ksmnăra niil momie, niii vie, niii kasă, niii moara, niii nrăvălie, niii nimiks alte lskrsri nemimkă-1 toare, iar ne iei ie nînă aksm va fi ksmnărat să le sfo-nîneaskă, înkă remîind la ssnsnerea mi orîndsiala de măi sss. Deiî nentrs maî bsnă întemeere mi statorniiie a xo-1 tărirel de maî sss arătăm, am întărit Domnia Mea xriso-vsl aiesta ks înssmî kredinga Domniei Mele, Noî Ştefan Al vostrs serv, ' sc E. Kinezs. un Aiesta e xrisovsl desnre kare nomenim în artikolal Rominii i Fanoriogî, tom I. nag.. 121, din aiestS-Magasin. \ .o -Jli.S'MUnSKi l.^e - www.dacoromanica.ro 172 DÎMBOVIIIA - 1 MARTIE . . .. , i Dap de oape ne esistt kpiza, Hei attimni de ea amteantt Mixai RakKspi,pi.iopB, ini ainsits de aie.ie nea-îKsnse de kapii sap emannina nsmiteze Bankspî etepne, dakt o-B.iigagii kontpaktate ks statsas ns ap fi za miai.iokg; npoekta-pea snei institBHii auia de îmnoptante inima nentps mpksaapea sînyeasi .— ns noate fi onepa Bnei zize; eap’ kpiza komepHiaat amteant-B gpasnikt zeksipe kiaps se aBemg gata în noptofozîs ană asemenea nzans kîts st noate de inyenioss mi sigspg de a fi anpoBatS, de ams aBea fsndagisnea Banksasi în kasst, mi ka-naHittBi fsnkgisnttoape ka Law Mcres, Perreire et — nentps ka st înneant onepagiize în 3 opi 48 de oape, — înkt ns ap ns-tea aJKSta kpizei noastpe, nentps-kt nankszs npin natspa onepa-giizops saze ns noate eskonta ne tepming mai asngs de 3 asnî, iap kpiza kommep'iisasî nostps e o Boaat ne ns se Ba îndpenta nini în de dost opî atîtea. Mai înkojo Eanksag ns e o lokomotiBt de a skoate din nopois ne kommepHiangii ne se af.it în opa agoniei, ni sns in-stitstg nentps a în.iesni nipksaagisnea sănătoasă. Nhî sns Banks ns e îmiensts nentps-kpizeae Bnopg kommepHiangi, mi neas ne ap înnepka de a fane, înnene în asemenea înnpeHCBptpî, ks Banks psnts (bancrotto) ap fini. — Vine kt Banksas odinioapt epa eskassiBsag institsas de kpedits, dap dsnt nepfekgisnapea modeaeaopg de asttzî, e.ig ns este, essengiaaemente institsts de kpedits, ne eae nipksiaijisne, neia ne ns Ba se zikt tot sna. Ea8 de kpedits nsmai eskontînds, skimBt feiispî de Bani, npimemte denosite de monete mi gagispi în meta.i.is noBi.is; dap a npimi. gagispi de a.ite Bsnspî effekte npiBate, sas xinotene nentps în-npsmsttpî, este a iristitsteaops de kpeditt. în aiests mods se faks asttzî nosfeie institsgiî de anestg feaîs, mi în senss.is anesta se npefaks în Bekiie Bankspî din Ilapis, Jlondpa, Bienna mi Bepains ne kîtS angayîamenteae mai Bekî -ie iaptt. Amîs mepye npea de-napte Bpînds ainî a tpaye o ainit de demapkanisne întpe Banks mi institsteae de kpedits peaas mi indsstpiaas. Bois se ziks nsmai kt institsipea Banksasî ns e dests.it nentps a napaaisa kpiza şenepaat, mi ‘kiaps de ap a*sta snops fipme kommepnia.ie nentps moments, pts.is Ba isBskni ssb a.itt fopmt mi în mai ne--piksaoast. Kîijî ssnt ÎDtpt negsijttopii kapii mi înBÎptesks kom-rnepiisis aops dsnt sns nians npekaiksaatg mi neii ne anests kaiksas as snenia-iiseazt nentps a aBea oBidenga mi konBikgia întptupindepei .iops? kît de nsijins ssnts în stape de ansptakon-diiiae npeskpise de aeţie! Assistajjî Bep odatt .ia tpiBsnaas.is nostps kommepHiaas ka se Bedegi kîte ssnt da a se îndpenta nentps ka se aBemg oapeinkape gayispi de soliditate! 5ns ans mi JKsmttate a fosts destsas ka fi.iia.isas Banks din EpamoBg se psineze toatt negsgttopimea de akoao, mai ks seamt ne nea pomînt, ks toate kt aiesti negsgttopi ssnts mai essakgi mi mai denpinmî în fopmeae sokoteaeaops dekîts ai no-stpii atsagî în Bsna Boia aops. Banksas este sns ksgits ks 2 ttimspi. Ns-as dagî în mina neaops se ns-as snis mînsi înainte de a i npegtti, — ns-ag dagî mai ks seamt în momentsas de deaipis komepsiaas.sas kpizt. mi ksnoskg manseae koaaegiaopg, amste, napte miHcaomnds npe-asngipea tepmineaops napte npin eskontg ne sns tepmmS nolpi-sitg kasspiaops, ne neiî ne îi gîng demni de aacstats. GsBepns.ig se înnpsmste anestea întptnpindepi, infasmga sa mopaat de-ns-miuds din naptea sa 2 kommissapî, dap ns mi ancstopn mate- piaag. v Ks mai mape dpents ap nstea inBoka anests ainstopis kpiza agponomikt, nentps kt aini înnpsmstsas ap întpa în nt-mîntsas natpiei snpe a.is fane poditopis, ne kînds asKstoapeae date kpeditopiaops kommepHiangî, ess -ia Zinska, Ilapis mi Biena nentps MaaakoaBe, Illa.ispi mi Ilapfsmtpii. Msate aps anea mi nots fane mi nponpietapii şeii mapj nentps a npeBeni aatopg kpize mi mai dtsnoase. Dakt ns o so-.nietate agponomikt, ne.is nsgins sns kasES agponomiks, e snsag I din neae mai stnttoase mimaoane de a se konsepBa Bine fi-indg kt e ascstopisag npin nponpieae nstepî. Ilentps ne kag-bs.is nponpietapiaops din kanitaat ns se opganizeazt astfeais ka se desBatt odatt sas de 2 opi ne senttmînt kestisni ne intepes-seazt? — Ax, de kîte nş i aps sktna asemenea institsgii! Ilpi-Beaskt în Bntopisas npefanepei noastpe soniaae. Fsnkgiiae de Stats nsmai ssnt ananagis din namtepe. Dakt as fosts, ns Bops mâi fi isBops de înaBsgipe. Intpt npindepiae de Jot-feaîsaS ssnts aneia nei Bops konsepBa în sksmna nosigit a nedenendingei. Tpists este a Bedea kt nsmai dost pamspi de întpenpin-depi aseras ne ne konsepBt: agpiksatspa mi kommepHisas, mi amneae de odatt ktzspt în kpizt. Pagisnea stnttoast, amo-psas de natpit, mi sfatspiae ns as fosts pesnektate, a tpeBsitS st amtenttm ssffepingeae nentps a îngeaege, kt nentps a întpenpinde neBa ns e destsat Boie mi kanitaasas în nani ni kpemtepea, npe-gttipea npin instpskgit. Sokotigi kt notoainds momentans agi stîpnits nepikoasas ? în nemtiingt mi indoaengt este semînga ne o Ba penpodsne-o înmsagitt. Amstoapeae momentane dakt peesg___în anests kasş Bops npodsne pczsatate nsmai momenta- ne. Kazspiae antpttoape se katdesks din fsndamente. O singspt ^kspt nenpinitt dap sigspt a kpizei noastpe yenepaze este: st ne îndpenttms mai ’nainte ne noi înmine, nentps a nstea îndpenta iskpspiie. D. U. Maptţians.i. Reg5lament5l mesiî llaraiiioiiisiijilor. Starea de fagi a osebitelor, mi felurite skimbir de nostorî, administrative, mi jBdek’btoresti konvokmd în-tokmirea anestiî faimoase mesi a naranonisiijilor, nt nrin-nine solide, ne motive inkontestabile, mi ne baze nestrt-mstate, este trebsinijt evidente s£ o dotem ks bd nroekt de leţie sneniate, ka nronedînd dsnt nrinniniele amezate mai la vale, st evite tot felsl de skandal ne s’ar nstea naşte diu fszisnea diferitelor klase ne reklamt la sitsa-rea ei.— Ilartea l-ţa. „ § 1, Masa se va deskide, îndatt ne timnsl va fi nriinnios, ka st se konstitse adsnarea membrilor ei, în iilin aer, la grtdina nimmeţiiBiBî, în faga kofeterii, de ssb otelsl nilater. § 2- Vor fi nriimîni membri nbrmanezi, mi ks drent de inamovibilitate, a anestei mese, togi aneia ktgî mi în vara trekBtt, aS avat saS nB motive de a se nroklama naranonisigi. — § 3. Vor fi nriimigi membri temnoralî, togi ktgî a rtmasS ftrt nostsn la skimbtrile jsdekttoresti, administrative, mi noligienestî, de la 24 Genarie ,ntnt la sfîr-mitBl lBni lsi FşvrBarie ansi korent. (Va srma). Tinogpafia Naiiionajo a mî losif Pomanoe mi Komn.—Xans Germani. StradaNemgeaskt, Ho. 27, www.dacoromanica.ro