Miercuri 4 Martin. ANUL I. — 1859. _ ,h)l£H *" iii--' ^ A’ieastii foaie ese de doi .opi ne sinti-niîiii SimBlta mi Miepkspea. II pepsi asona-ments.isl nentp» tpel nani sinul sfangixl. O foaie singspt 20 napaJie. Foiâ politică şi litterarâ. $ Aponania se lase In Bskspeuti, aaăli-spipia aşi Christ. Ioaninn et C"* Ro-manov. în distpikte jia kopesnonden. sil. Op ne asonament tpe-Ese naitit îfldati ks ssBskpiepea. Redactorii responsabilii D1MITRIE BOLINTINEANU. PRIimtE ilTE. DomnalS va iiatea konvoka Adanarea estraordinart, nrekam asemenea VA II8TEA A O DII DESFUNIJA. în ayest» din armt kasa este datora a konvoka o adoa adanare, t. c. Art. 17 al Konvengiei. —-—♦ —— '",p' Bucureşti 4 Martie. ■;,f 11 “ Yotulu de neîncredere* Lanta ye armeazt în sînala adantrei între nartida retrograda mi nartida nrogresitt, mi a denas yel din arma vesmînt. Sîmbtta trekata maioritatea dete sn vot de neînkredere ministeralai. Sînt doa mijloace a doborî 8n minister, sn minister kade ktnd se îmninge sn nroiekta, saS kade ktnd este akszat de fante sevBrmite. Aste date nroiektal s’a nriimit, nrin armare, namaî este lok de votai de neînkredere. Akam st vedem al doilea kaz -de a-kazagie a ministeralai: Noi ne ranortem la art. 15 al konvengiei kare sânt într’ayest fel; „Miniştri vor fi resmmsabilî de violarea lefilor mi mat' ks seams de orî ne risinire a fondsrilor mbline. El se vor jsstifika de kstpe înalta ksrte de jsstiiţie mi de ka-satţie. brmrirea lor în jsdekatn se va faue de kstrs Domn sas adunare. “ Din ayeste rîndari vedem kt adsnarea are drental st akaze ministeral; înst namai atanyî ktnd ei vor viola legile sas vor risini fondaiile nabliye. Ayeasta na noa-te st se anliye în kazal de astazî; asta date ministeral nS eiste lcazat în kategoria desnre kare vorbeşte konven-ijia; ktnî na are înkt niyî an akt stvîrniit; nrin armare, adanarea na noate st-1 akaze nentra fante kare na aa ftkat înkt. Akazînda-l, komite o ilegalitate, nlektnd de la an est nrinnin, adanarea însămi kroieste o kale, a-fart din konvengie, kare noate st devie fatalt ei însămi în fayt ka lcondigiile sale kttrt Domn. Mai vedem în anelamS artikol din konvengie armatoarele rîndari: „ Akszaiţia minister alai ns se va tironsniţa de kst ik an Ip* resttrilors, onresiilor, trebsingelor de rtsbsnare; violagii j nsbline mi organizagia administrativt; servinisl noligiilor, legilor; ar fi în sftrmit o ssflare a kadaverslsi trekstslsî neste nauie mi konstitsgie. Ne îtmîne a vorbi de ntrerea de rt§ ne înnearkt fie nine vtzînds kt maioritatea kamariî trene linia ne des-narte atribsgiile sale legislative de atribsgiile administrative ltsate Doranslsi mi miniştrilor. Ks alte vorbe, ea nare kt tinde a esersa o nstere la kare ns are nini sn drent. Ilretengiile ei ns sînt în armonie ks suiritsl me-sagislsî Domnesk. Adsnarea trebse st ksnoaskt kasza nentrs kare are st se fakt îmnrsmstsl; nsare înst nini sn lcsvînt a nere st i se dea înainte sokotealt de kinsl ksm are st întrebsingeze banii. Ea le va nerneta mai ttrzis. (vezi art. 22 mi 24 al Konvengiei) asemenea nre-tengii sînt de natsrt a îtsfrtnge neînkrederea înssmî a-ssnra kanslsi statslsî. Ile de altt narte snii din maio-ritate strigt îrnnotriva snor akte ministeriale ne ns not st aibt nini sn ranort nini direkt nini indirekt ks adsnarea. Ar fi sn Iskrs destsl de trist st vedem kamera ftkînd servinisl adminislragieî. - .- ntfion «fl cai£ii-» k : Miiiiatersl instrakBii rabli-ig.,,^ Ministersl isstigiel. ,• Snertm kt Domnsl este konvins de trebsiima ne nere înfiimiarea snor asemenea komisiî, mi kt se va gîndi ~ Jll la aneasta. . , . !. I»; . _ ...____! Ii■ ~>------------- : Iisfmhr ahnioj Cronică interioara. * In Esrona lskrsriJe merg snre nane; dar aneasta ns, va st zikt kt kaszele nele drente aş st niarzt sneran-gele lor. Din kontra, ni se nare kt nanea mai mslt are st favoreze interesele dsntrei de jos de ktt resbelsl înssmî al ktrsi rezsltat se nerde tot desna în smbra vii-torslsî. Snirile din frannia, nentrs snrijinsl ne aflt în ns-terile nele mai mari, kestia îndoitei alegeri a Domnslsî Ksza sînt înkt îndestslttoare de mi agengii. koteriilor ne Sînt nsgine nagii kare ns as trebsingt de servinisls btr- asnirt la nstere fsrnikt ne kalea Ilarisslsi ks akszanii www.dacoromanica.ro ^ DIM60VIUA. — 4 MARTIE. f 167 kt nara estc^în revolsnie;- ks^nretenniî la tronţ «tskreri qe ns se mai kred ne la kabinete; de rai în întrs togi merbiî kandidaijilor la Domnie îtsntndesk vorba kt alegerea domnslsî are st. kazt rai kt Domngl se va trimite nsmit din Ilaris lnkrg kard se ttlmtneste asfel: kt ns-terile vor strika alegerea Domnslsî Ksza nentig kt ar fi o ktlkare-de konvengie, rai as st dovedeaskt resnektsl qe noartt konvennieî, ktlktnds-o ele singsre, nrin nsmi-rea direktt a snsî Domn! nsmai ne la noi se vede nersoa-ne ne în nsraele legali ti» uei fak ilegalittgî. Romtnsl a dat nasuere snsî alt ziar, komik nsmit Iţîngarsl. Debstsl JG^tugarslsi este bsn. î5u ziar de a-qest fel era nenesar la noi asttzî. Tleste ktleva zile vor mai erai nişte ziare. Se zine kt domnii din nartida kon-servativt strtng foudsri în Kraiova rai în kanitalt ka st fakt sn mare ziar; kt fondsrile strtnse se srkt nt-nt asttzî la 3000 galbeni; se ngniesk kiar neţâoanele xo-ttrîte nentrs a konlskra la anest ziar. însftrrait estetim-nsl st esnrime rai trekstsl oniniile sale. St vedem toni kare este krcdinjja nolitikt a anestor oameni, ne Itngt aqeasta nsmita foaie, de ns va da sn folos vtdit nentrs binele nsblik, qel nsgin va oksna ktgiva oameni de ka-nanitate ftrt mijIoane de trais, în aneste zile raedinge-le la kamert fsrt vijilioase, anrono de îmnismslsl ne dete -naştere votslsi de neînkredere. î''^oi asemtntms aneasta ks neea ne fak konii ktrora ntrinnii le ksmnt-rt nisme de naşti, iui eî le usn în ajsnsl nastilor. St snertm kt asfel sînt toate lskrsrile la înueustsl loi;. E-raigi de ssb desnotism, ejl, ns o st nstein îngeleye via-na konstitsgionalt ka ueî ne a8 atskst asb inslilsuii de aneastt nafsrt. Ks toate aueslea sîntera sigsrî kt de ns era N. Golesks rai D. Brttians, noate rai K. Kreuslesks în minister; de iis era st se falit îii ksrînd mai mslnî denstagî, rai de era xottrîtt deja la konferinge, alegerea Doranslsi, auest vot ns s’ar fi nronss. Era tirnnsl aksm st tsrbsrtm asfel maiestatea kamerei într’sn moment de îiinerkare ktnd Esrona st sitt la noî st vazt dakt am îngeles votsl de la 24 genarie? nriT ori ne tsrbsrare, ori snde, ori ne ilegalittgi de ori nine ftkste, ns not st se rekonailieze ks natiiotismsl. ■ ■■ ozon i__ , ■' ■ ■■ .'►f rOilIH J lîţri; i. ,a Sîntem invitaiţf a timri aneste kspetzri, ne reservsm î'nst drentxl a [ane observabile noastre în alte numere. -*»a* -aii» , Esknpeuitî în 23 Feepmpie. Aszit-aî kb în kamepb s’a npoBokats gsBepnsas snpe a asa'nvr.sspi nentps a napa.iisa kpisa kommepniaab în kapea ne afabms? un» întpesa a seapb sns netegîans eminentă. I-am pes-nsnsS kb neaBÎnds BiaetS, ks nbpepe de pbă pesignezs de în-nepkapea de a întpa în saaa adsnbpeî. — Ne întpegînspbni» anoi assnpa kpizeî> rai D-asî ’inî îmnsta kt de ne ns kommsniks ns-Baiksasî nbpepkie nc "i .ie am îmnbptbinits în onestă objekţîkjam snsss kasza, ne kape ne af.iînds-o întemeiate, stepsi se nsns ne xîptie konsidepagii.ie ne i ae-am kommsnikată. Mb înnepkă dap a-mî înnaini npomisisnea ne i-am dată densnînds-ae în ziapsaă Drtaae. Mi siaesks a fi kît se noate mat skspts konfopmînds-rpt kadpsasî foeî. Noî ns aBems indsstpib mîiib tentspaîab saă fa'Bpikbtoape ka sneae Statspî, snde nentps kb npodskteae aops ne nstînds-se esnopta din kasse estpaopdinapiî, kanitaaeae întpenpinzbtopi-aops staS înkise. N’aBems institste de kpedits, sag Bankspi npi-Biaepiate kapiji se aiei faksatatea de a îmmsaSi Banii npin xîptii, ka în natpiiae kpisiaops kommepniaae, snde se sneksaeaz-b ne effekte. sag Baaopî intepne-'iui stpiine, ne akijiî de esnaoatapea raineaop^j ktai fepate de assigspanyie, de îmnpsmst'bpî de StatS, m.a.m. — Ssntems în ainimte, ns ssnts inBasiî stp^ine, ns e eni-demie, ninî sns ninls fisiks aas nepîsasi; — ^e este dap kassa kpizeî ne se nsmemte kommepniaai? în adeBBps ns aBems aneste kasse ne în.iesnesks narate-pea kpiseaops, dap aBems ks aţîts maj msate'ne aacsnse soniaae. ABems kpizB în instpsknia ge-nepa-ix mi maî ks seami în instpsk-nia aa întpenpindepi matepiaae, kpizi în peaagiiae ks kommep-niangiî stp^bini, npoBenit"b din aBsseae jKspisdiknisneî konssaape, — kpizi ka se ns zik§ anapxii în administpagia ekonomiki,—kpize. aae npinniniî soniaae,—kpizs în agpiksatsps, — ksm se ns fii dap kpizi în kommepnis? Toats Biana noastpi ekonomik'b e Boa-naBt, mi daki totsmî am ansts n^ntaksm anetits întpegs—kom-mepnîs fips kpise mapî ^ ssnts soaae în kapiî naijientsas mînk'b nînB moape. Am ziss k-b ainsa» kpfcmtepeî aa întpenpindepi este o kas-~ sb npinnina.TB a kpiseî npesente. — Mî pesnsnde nineBa kt maî de msats kpiza epa neksnoskstT» aa noiane kîndş ignopanga epa mi mai gpoasB. — Aate ziae, aate nepinnei! In ansa 1857 s’a fb-a ksts o npoBokape aa ssBskpiepe nentps o [iikoaaB kommepnianB.. — Ssfaets de om» ns a dată o a^skaii! Innsassas s’a dats de ssss, dap ns s'a dats rai esemnas. 8ng -ans dsn’aneia s’a fopmatS o skoaat nepmamE»; imnsassas s’a dats de k'btp'b stpiini, mi ka-nsas statsasî a dats cssemnasas sssskpiindg din naptea sa, a fa-miaiei rai a fondspiaops nsB.iine mal msats de 150 mii de ael. în snepanija ki se Beps esnopta eskateae ka în anii 1854 5G, apendamiî ssipi. apenziae fepb de a anea atîta npeBedepe fcb aksm ns ssnt aaiagiî în Kpimea ka si se npoBisioneze de aa noi, Denî gpîneae stas în magasine; ne ainsemte o komnanrb nentps esnoptsas aops, mi aînteanti, sns aats pesBeaas ka sb se kaste aagiî. Iatt o kpizi» agponomik'b. Se atsxms de o napte ssfepin-geae gepaniaops ne kapiî fapi dpents st» deskapk'b apendamiî a dap oape nponpietapiî. mapi ns ssfepe? iafra-î ks sepii întepBe-uipea gSBepnsasî. D-aops as kontpeEsits sste mii de ael aa mkoa ^ia stpiinB. Este Bep snsai» sBBskpiss mi aa kontpiBsipea nentps o nikoaaTi pea.Tb sas kommepHia.rb? Ns, -îD-aops as nstpits sîoa-pLie mi as ssgpsinats' nopsmsii. în anii din spnn» tpsneae stpT»ine rai maî aaess Rsmii în-BÎpteas ms.igî noaî imnepiaaî npin niaijeae noastpe rai stemx- de a se fane dopigî. — In adeB'bps msaijî sssninB de dopsas aneaop ziae^ Aneaste îmnpemspape asattpassîn kanitait afapt de stpbinî npe msaijî' nsmintenl lcbpopa ae 'Bine npea nekommods a as--kpa nbmîntsas. Arai deskids np-bBT»aiî sans faşon kiii m komep-nis maî de gpan se îmBogT>iiesks. A'ieratia i mii maî nsgins fiekits qei mal Bekî ssis aata, de kîts a kamnipa de snde ao Bine în kaae, adesea din a 3 mîivb, rai a ninde ksmnţpateae ks 50-60 °/0 maî sksmnă. Ks nsm^psas aops s’a stpikats ekiaiEpisas întpi konssmmTjtopî rai BÎnzBtopi, fiindă-ki» ne kinds konssmenteae ap-; miî eraip’b din gaps, BÎnzT»topii ns înqetas a se snopi. Ilsgin dsn’b aseia se isi kpisa komepnisasî în seaeaaatc statspî, npoveniti» din naetopiqitate, adek-b din npea mupea npodskgisne de mT»pfspI mîî nBfbntspaae ne ns sas oststs desfane. O napte din aneste s’aS stpekspats ne kpedits mai aangs aa noî în ijapi, de rai ns npin, kommepniangiî pomiini. Ainî ns s’as nststs Binde din kassi» kt ne de o napte în ansai» tpeksts nenitspiae agpikoae as skBzstS npeksm ne apatb taEeaaeae de esnoptk în komnapagii ks anii pesBeaasasî opientaas, ne de aate napte kanitaaeae as emigpatg din gaps nentps amî lcbsta sBivatatea ne aa m>iae din EBpona ne aa konfepinjjeae din Ilapisg, intpipiae din Konstantinonoae mi snbsenia aa stentsas msnfe. Kbdepea mai msîtops fipme din Bpa-moBS ne aBeas dap-aBeps ks fipme de ainî, înkb as npininsits dasne mapî, maî ks seams fiinds-kT» tpissnaaeae de akoao ns ssnt ama de idoaente ka se aase o napa nentps desnbgsoipea neaops din aate gapb niub ns desn’bgsBesks mai ’nainte denains ne aî aops. în aste îmnpeysp-bpî mapteae stas DeBÎndste, konks-pinga nea mai neaegaa'b a sksmnits toate peksisiteae komepnis— asî, ignopanga mi de ani npoBenite nepegsaapisate, ns a nststs da o dipekgie maî esm întp'bnpinz’Ltopiaopi», ns a nststs npeBedea spm'bpiae aBSzspiaops de kpedits aa noî ssnt deskise toate smi-ae, zisa kbdingeî noaigeaops soserate, stapea askpspiaops ns sa skimBats, rai iate k-b ne srpnpinse o kpiz-b kommepmaa-b. Dak-b a fostă kpiz-B kommepniaa-b în toate kanitaaeae as-meî niBiaisate, nentps ne ni se imnste ki> noi înk-b n-bUmimă de ea? kpiziae din aneae aokspi ssnt ks totsas de o aate opigine-Sn» negsgbtopiă din Biena ape sb npiimeaskb o ssmb mape de aa sns aat» negsgbtopis din Londpa, anesta de aa sns faEpikant de BsmBaks din Manchester, faBpikateae anestsia ns as tpenepe de sns ans. Din toate nbpgLie ne snde ae a densss, i se tpimits îndbpbtit». N’ape de snde nabti kpeditopsasi din Londpa, mi a-nesta neaBÎnds ks ne nabti ne neas din Bienna, kads togi tpei. Noî ns nsptems kommepnis ast-felîs. He se esnoptb de aa noî, ni se mibtemte : noî ns aBems datopami afapb din gapb maî de aoks; dig kontpa noi asbms de aa eî faBpikate ne datopii. Kpi- trjj.i ,iusitniJ subX cjmvto.qiuf. i www.dacoromanica.ro nţMROVIIIA 4 MARTIE eje aopg dap ns npodskS aa noî kpize, ni din notpmx no. am» nstea npiiinsi kpize în niageae kpeditopiaopg nostpii^dakx snpe nenopoiipea aops, kommepiis.ig nostps ns ap fi fosta npimitiBB ka ue tiiniiKlis asi ABpaamS. Dap din opa ne s'a iaitS mi aa noi kpiza kommepiiiaji’£> e semnă kx kommepiisas nostps îniene a fi mai komnaikats un npimitivitatea ks kape ne a înzestpată natspa din namtepe, ns e dest8.n> snpe a-as nspta. Aieasta tpeesia st o npeBedemă îndată ne am npimitS kondiiiae kommepiiaae, de kîndg ne foaosimg de noaiye npîminds mi dînds kpeditS, de kîndS simgim îmEsazea-aa konkspengiaopg de kîndg ne am nsşg în kontaktă ks sţpxinii din axsntpsag gxpeî mi ks iei din afapx, de kînds tpeEsingeae ni s’as amxpîts mi de kînds asnipxms mi noi a ns mai fi namt-payi întpe Eapsapî. Dap ne a fxksts negsgstopiî nostpi nentps aneste tpeES-injje de atîgia ani, mi în ziaeae le.ie Esne? dintpe iei mai ks minte mi mai aBsyî figspeazx ne aista de kontpiEsipî nentps mkoaiae stpx-iniaopS din yapx! —Dap ne aista nentps o mkoaax kommepiia-ai poraînx? Niii snsas! — nentps kx aieasta ns npomiteaa ai se înzestpa gaspa nastspiaopg ks dekopayix stpxinx. ^ ^ Sxpmanx yapx! dakx mi fiii txi iei smepigî sânt atîtS de modeşti mi îndestsaagî ks aae saae, ne mai amtentagi de aa iei mai desmepdani! _ Anus iepe esksse de aa iei ne faks esienyiî, dap aista de ssBskpiepe nentps mkoaaa komepiiaax pomina mi apate kt n’am de aa line. _ Iatx-î aksms în opa în kape ag înienstsa se isi tpisteae spmxpî a nenxsxpei de nxn’aksm, iatx-i în kpiza komepiiaax. lIe fakS? A.ieapgx aa gSBepng nentps amstops. Se naîngs kt kpedits,ig as disnxpsts din kassx kx nap-tiksaapii ns ksteazxa-mî da kanitaaeae aatopa miînssminsaenotsîn-tpensinga, dpent aieia iepg întpeBenipea gsBepnsasi. De s’ap pemti a neastx lepepe în Espona, ns ne ap kpede iei ne konteazE în kît-Ba ne BEpBEgia noastpE, Ba niii iei ne ssnt indiffepengî kEtpe noî, iap noitopil de pxs apg ziie: si non e vero, bentrovato; — dakE ns e dpents ieas nsgins e nostimă.— Ams aszits din mai msate nEpgî nponsnîndă ks sepiozi-tate kE StatsaS se npiimeaskx kanitaaeae zxkxtoape, mi ne aîn-gE gapangix de npoiente sx ae kpediteze ksi Ba afaa ks kaae. — Niii neaas mai essaatats nentpaaisms n’a mepss atîts de de-uapte ka sx fakx ne Stată administpatopsas aBepei kanitaaimtiaops. De ani nsmaî sns nass e nxn-b aa ekonomia Snaptaniaops, — ka sx ns adsks essemnae mai spyisite a stonimtiaopă mai modepni. Ns mi ap fi tpeksts npin kang a nomeni de snă asemenea npo-iektă dakx ns s’aps fi fxksts. Dakx D-aops ns-mî uots disaoka kanitaaeae, — ksm ae Ba nstea Statsas fxpx nepiko.ig mi mai mape, kînds uitists este, kx Statsas npetstindinea mai ks seamx aa noi kiaps mi în aae saae, este ekonomsas neas mai pxs, fiinds-kf eas ns e nepsoanx ni o idex, ne kapea nepsoane.ie as sepBesks nsmaî nentps aeâfx. A stepe ajKstopisas Statsasi în kontpa ssnpa asondangiei kanita-aeaopă în Bani — în Pomania! EmaTmsats de kîtă nponpie mxp-tspisipe kx ne ainsemte kiaps mi steag mai kommsng snipits de întpeupindepe. în aneâstE înnpejKspape kpeds kx nosas înnps-rnsts de Statg iste se Ba peaaiza mi înkx ks 5 aa sstx. Dap noate kx asteae kanitaae se afax în mîîni nedenpin se ks onepagiî sneksaxtoape, mi aps aBea Bsn-aBoingx de a amsta ks vpefepinm kommepsiangiaops în kpizx, mi nentps kx dpentg ns apg Bpea sx neapzx, nepe întpeBenipea gsBepnsasi npin gapangix. Ilxnx 'ie indiBideae se nots amsta înssrnî, este o mak-simx administpatiBX ai axsa se se ancste de sine. Ilentps ne ga* pa nuia gsBepnsasi, kînd aneasta o noate ssnaini mai sine gapangia soMdapa a kopnsasi kommepniaag ? Ks atîts mai nsgins se noate amtenta de aa gsBepns ka se îmnpsmste snopă kommepsiangî ne sns timns oapem kape; nentps kx ns nsmaî stapea finansiaax ns-as iaptx, ii mi kînds ap disnsne npeste kanitaaspt, fagi ks aate tpeBsmge mai yenepaae ie ssnt a se akonepi, ap fi a asa de snde kontpisse asmea msn-litoape nentps tpeBsinge nssai^e, snpe a foaosi snop întpenpin-depi npiBate skxnxtate din Bina aops; ks aate ksBinte: a snpi-acini gpemeaeae sneî kaase kg ssdoapea kaassei misepe. 3asx kx Banii apg mepye mai ks seamx în gxpi stpxine, snpe a akonepi datopil de ne akoao, dap ns aps fi aat-ieBam dekîtg o înkspxyiape a înBsazeaei aa kommepiis fxpx niiî o npe, gxtipe. Anoi iBinds-se în Biitopis asemenea kpise-ksm ns e în-Boiaax; sbb ie ksBÎnts Ba nstea pefssa Statsas amstopisas seg ? Hine Ba .sta Bsnă Bistepii nentps ssmma înnpsmstatx? Dakx este sep o gapangix, întpensnx-se ea aksm de a dpents.^S mi ns înkspie mi Bistepia gxpeu „ v . . . . Vine kx aa kpiza de aa XamBspgs as intpeBemts kiapg ,ing snpe aag aiKSta ks sns îmnpsmstă, însx mi snă gsBepns stpxing snpe aas aawta ks sns imnpsmstă, însx kassa e kx gSBepnsas asstpiakg de aa negsgxtopii de akoao ’oij „poBisioneazx Banksas ks Bepgî (barres) de metaas nosias nentps monete, mi dakx ns i ap fi a^stats ks aieas miaaions, nepdea 8 miaaioane în effekte, kapii i ae a dată mai înainte, nentps ka „este 6 asni se-i tpxmigx nentps eae aspg mi apgintg din A- mcpika fle nipepe kx, npin înfiingapea snsi Banks nagisnaag se Ba nstea ssgpsma kpiza. Sns Banks nagisnaas în adeBxps este o tpeBsingx spgentx; ks toate kx nxnx aas Bedea fsnkgisnînds kă npegxtipe. Mai întîis a disksta assnpa Easeaops fsndamentaae. Noi ns nstemg întemeia sng Banks dsnx mode, jisag Eanksasî din Fpanga sag Angaia sas Asstpia ne de o nap-te kx npiBiaeyisag aieaopg nankspi anaikats aa noi ap aBea sp-mxpi fsneste. Ns noiîs esnsne ne asngs în aiestg kadps pes-tpînâă toate konsidepaguae, ne pestpîngs de astx datx aa sneae. Astxzi aa noî eskonteazx ns nsmaî Bankepiî de npofessisne, dap tots omsas ie s’a petpasg ks oapem-kape kauitaas din negogă, as foaosemte npodsktiBg, onopîndă ks naatx noaigeae fipmeaops ie ae ksnoskg kx ag destsax gapangix. Institsinds-se sns Banks npi-siaeyiatg ks dpentsas de a emitte Bani de xîptix, dsne mxpimea ssminei aiestopg xîptii, Ba nstea eskontâ ks npoiente noate ne Hcsmxtate ka Bankepiî npiBagî, mi tots Ba kîmţiga desţsag; nentps kx afapx de aBantayisas eskisiBg de a emitte xîptii, faie mi aate onepagiî. IIstea-Ba konksppa Bankepiî npiBagî ks Banksas npiBiaeyiats? — Niii deksm. Me boPs deBeni dap? Meii mai miii se Bopg faie mimaoiitopî întpe nsBaiks mi Banks, sneae kanitaaspi se Bops îmnxptxmi din akgiiae Eanksasî, aaţeae mi leae mai msate ns se Bopă îmnxptxmi de o kamdatx, fiinds-kx institsgia e nosx, neksnoskstx aa noî, iap kanitaaeae noastpe maî msats de kîtă opî snde ssnt snxpiiiioasse, — doBadx istopia Ban-ksasi MoadoBeang. Ns e îndoiaax kx aBemg destsi JKidoBiîn ga-px kape ns se sfiesks de asemenea întpxnpindepî nentps kx a-iests nonops kommepiiantg nomads ’mi îngapkx fii mai ks ta-aents aa Bankg mi aa Espsx, — dap mai Banxnx a senonsaapi-za întpe kpemtiniî nenomazi. Ns zikg kx ns Bops asa napte snil din nponpietapiî iei mapî, mi dakx ns togi din famiaiapitate ks nosa institsgix ieas nsgins des „bonton“. Dap kîgi ssnt aieî ie se nots ainsi din o napte a Benitsasi koppentg fxpx a pesigna de tpaisag de nîn’aksm? — Se ziiems dap kx BOtns kxnxta akgio-napt întpx kommepiiangiî maî mapî, întpx nponpietapiî teppes-tpii, mi întpe Hcidani mi maî msagî în nponopgisne-; dap ie faks kanitaaeae leaop-aaagî? Ns mî este fpikx kx ns ag kîmns de sne-ksaagisnî nose ne nepgspsaă nxmints aa Pomxnieî, mi kx npin spmape Bomg tpxi sx Bedemg o înBsazeaax de kanitaae, dap am kaszx de a mx teme, kx Beninds aiea opx, fpigSpiae de sneks-aagiî se Bops isi atîts de sigsps npekits de sigspx e Eoaaa bx-iatsasî kînd îl kpesks dingiî, mi în aiests deaipis de a mtpx-npinde ieBa ks kanitaaeae ie ae ag în mînî, se Bops apsnka ne-aBÎndg înkxtpxs în sneksaagiî nose, mi konsîdepîndg kx sneks-aangiî nostpiî, niiî txpîmsas ieag Bekîs ns-as ksnoskg dekîts ns-mai din sss, ne txpîmsas nog iui mai nsgins ksnoskxtopî, Bops deBeni kpeditopî, mi msagimea aops Ba npiiinsi kpizx nosx mi maî mapet . i (Va arma). Editop»^ acestei fol inBitT» ne DD. înniegaiji ai nostiî mi al OnopaBi^e^op Ad-îninistpaml st» aiBi» B»m»tate a n« desne-qeUsi nakete^e DîmBOBiael ne n« sîntS adpesate mi a pT»t bHi mi întspna ziape^ie de ^a .rnkfij deslinaijiel *iop>, hni sokotim ki» este dpent a n« se Bi.tT.ma nponpietatea ni-menBi. Daka mi dsne aieasti» saipe nakete-je Bop spma a se desfane, Editopîu aiestil fol se Ba Bedea suit st» tpagr» înaintea tpi-Bîmanenop komnetente ne k«nneml. Christ Ionninu et Comp. Romanow. Tivogpafia Nau,iona.id a asî Iosif Pomanoe mi Komn.—Xans Germani. StradaNemgeaskx/ No. 27. www.dacoromanica.ro