anul I. — 1859. A'ieastfc foaie ese de doi opi ne sinti-rnîni Slinnita mi Miepkspca. npejiH.i aEona-mentsasi nentps tpeî asni sinaî sfanuixi. O foaie singapt 20 napa.ie: - „ ...ii L ,.i _ -on ‘jbbim.n iBRisv egoist* byaî J-iinine s jil md nî. sttni »« J f " >4fna ns va fane ninî odatE konnesii klinilor noliti-ne ne se disnstE ne nstere; ns va fane ninî o datE: a-mande houorable, ideilor învinse, sakrifiind nişte drentsrî kEStigate. Snii ag zis kE tErEmsl ne kare are a lskra naţiea este tErîmsl jiaţionalitEţeî. Anest kadrs ni se nai e strimt: asfel zinem mai bine: tiriinsl ne kare are a lskra naţia este tErîmsl konvenţieî: ainî sînt kestii mi soni ale rai naţionale. A sakrifia kestiile soniale nentrs nele naţionale este a resninţe konvenţia, a rensnţa la nişte drentsrî ne kare ns le am fi nstst dobEndi de kEt dsne .o lsntEks armele în mi>nE de o sstE de ani. Ks toate anestea noi înraine ţinem la o armonie între Ronrtnî: aneastE înţeleţere ar nstea se ne fakE tari înaintea a ori ne invazii de armii streine din afarE. Ns vorbim ainî de nişte oameni ale kEror interese as mai msltE omogenitate ks interesele streinilor de kEt ks interesele naţiei: aneia sînt nerdsţi netrs tot de sna. KEni ideile lor sînt kEzste astEzi. Vom vorbi de nErţi mari din naţie, ne kare, în zilele de astEzi, nişte kestii .soniale ar nstea se le rEneaskE, se le isoleze de interesele nele mari naţionale. Asfel, kombEtînd maksima: sa sakrifiksm kesliile souia-le nentrs nele naiţionale ; nstem zine: sa amsnsm kestiile soniale dsno nele naiţîonale. Uli anelea kare ar fi de nats-n> a naraliza akţia naţionalE. între a sakrifia rai eywano este o mare diferinţE. A-neia kare ar fi între a HErasi kEmnsl lsntei nentrs tot de sna mi între o armistiţie: deni noi nreferEm ka sn mijlok salstaris nentrs naţie, armistiţia, nimik mai mslt. Uli aneasta în kas de nenesitate. însE de vom nerneta oriţinea neînţelegerilor ne se srmeazE în sînsl sonietEţeî noastre, în sînslkamerei, vom afla de sigsr kE ns ssnt kestiile soniale. Aneste neînţelegeri sînt de sn grad mslt mai kEzst: oriţinea lor este: nine se ajsngE la nstere. Kestiile soniale sînt nişte nretekste. S1T6.UIIA AKT6AJ1. Lskrsrile ns merg dsne ksin âe amtenta. ÎnsE kare noate se fie kasza? neî mai mslţi iaS e-fektsl drent kaszE. Alţii iarE o atribse la o mulţime de Iskrsrî streine efektslslsî de kare este vorba. Kasza a-devEratE a naralizieî vine mai ksrind de la kondiţiea ne ssnsne aleţerea Domnslsî neste amîndoE ţErile, xotErî-reî konferinţelor. AneastE kondiţie ne lasE snritele se rEtEnedskE în îndoialE, ne fane ne toţi se fimînaneeamî noziţie în kare ne aflam în ainte de 24 Genarie. AneasH nexotErîre singsrE onreste kEnitEniile noii tine de nssea-ratE înkE la lsntE. Nimika ns s’a skimbat din ajsnsl lsi 24 Genarie: toate as aneearaî fisionomie. Taberile, snef ranţele mi îndoelile; simnatiile mi antinatiile, lasdelene-jsste mi kalomniije, în sksrt sniritsl de nartidE ne tinde la nstere ks ori ne mijlok nrezidE taberile. Nereksnoaraterea în konferinţe a aleţerei Domnslsî aktsal, va da semnalsl lsntelor mi alt 24 Genarie ar în-nene îndatE. Reksnoasnerea Domnslsî aktsal, va linisni nartea nea mare a naţiei, fErE se îmnane nErţile estre-me: ele vor srmEri nsterea nEnE se vorkonssmasingsre. Dar nEnE la xotErîrile konferinţelor, fisionomia ye-neralE a Iskrsrilor se resfrEnţe assnra organelor leţiti-me ale naţiei. Kamera, formatE de doE nErţi estreme, a trebsit se dea naştere snsî minister format iarE din doE nErţi estreme. Linsa de omogenitate în minister, fane de rai naraliseazE Iskr&rile. Fisionomia anestsî minister tre-bse neanErat, se se resfrîngE rai în aktele kanslsi sfats-tslsî: este o konseksinţE. Kondiţia esnenţionalE anestor organe leţitime tre-bse se dea naştere la o mslţime de fante de o natsrE nronrie natsreî or'ganelor, mi aneste fante se destente mslţime de msrmsq drente sas nedrente. Noi înmine^ www.dacoromanica.ro 158 n DIMBQVinA. — 25 FEVRSAPIE. ks toatt imnarţialitatea ne nstem g^si înkt, n5 nstem vedea toate ktte se ftksrt ftrt oare kaie dsreie. Kainera naţionali, nrevestitt de mai mslte ori kt ns noate esista o kamert de ktt ks kondinie de a fi inde-nendentt, nrin înlttsrarea ne fskB artikolslsi nestinslea-zt> kt 511 denBtat se sokoteste demisionat îndatt ne va nriimi o fonkţie, abdikt de bsnt voe, indenendenţa sa ar5nkînd5-o la ninioarele kanslsi siatslBi. Asfel este fisionomia ţtreî. Dar ne ktnd noi ne nerdem timnBl în neaktivitate Brmînd a termina lskitrile meskine ale reţimsrilor trekste, streinii se gtndesk la noi mai mslt de ktt ne" am gtudi noi înmine. Suirile sosite din Franuia sînt de natsrt a îmbBksra toate inimile de romtni. Daka ns am snsne de ktl aneasta: „kt kestia ţtrilor noastre devine kestie de onoare frannezt“ înkt ar fi de ajsns st fakt a se înkide bszele din kare nati-mi'le individsale mi ag ftkst lokamBl lor de nredilekţie. Dar neia ne trebse st suim este kt sn drent or! kare imnsne datorii, nrin Brmare, aneastt suire ne adsne aminte kt nini odatt ns se kanttt 5n mare bine ftrtsa-krifiue. Ftrt aneastt din srmt kondinie ns noate st fie nini sn» bine nentrs naţie. Aneste sakrifiue se uere de la toţi fii ţtrei; ele sînt de mai mBlte felsri. Asfel fie kare klast, nartidt, individ are st sakrifiue ueva ne al-tarsl natriei. Sakrifinele materiale ns sînt uele mai anevoioase: nele mai grele de ftkst siiit auelea ne konsistt în a sakrifika simtimentele de ambiţie nersonale nentrs simtimentele de ambinie ale natriei. Suim kt aneste sa-krfine de uatsrt a însntîmînta ssfletele komsne, sklave ale vieţeî, ale simtimentelor egoiste, ns sînt date st le înţeleagt de ktt sBfietele de elit. Dar noi ne totdes-na am snerat, st snertm mi akBm kt în anest timn de ktdere, alttsrî ks rtsl esistt înkt binele; alttBrî kB nBlberea ambiţiilor ne vîneazt nsterea, a mai rtmas oameni ne kare st se razeme sneranţele noastre. St ne adsntm dart, îmnrejsrBl kanBlsi StatBlBî în kare se ner-sonifikt nrinuinisl de Bnire al ţtrilor — anest nrinuin ntstreazt fiitorsl Romtnilor. Kiar atsnui ktnd Domnsl ar linşi naţiei, naţia nB trebse st-î linseaskt: kBraţisl naţiei trebse st rtdine ksraţiBl DomnBlBi; ns ksraţisl DomnslBî st rtdine kBraţisl naţiei. Ns mai asfel naţia va sni st dovedeaskt kt este o naţie libert. în sftrmit noile aleţerî de denstaţi în loksrile va-kante a§ st se fakt: ordinal este dat. Iltnt aksm e-ra§ 12 lokBri vakante; ks artikolsl nriimit înregslamen-tsl kamerii nrin kare se stinsleazt kt se va sokoti demisionat ori ne denBtat nB se va afla faţt la mase rne-dinţe, aneste loksri vor kreste: Toţi denstaţii din stingă ne ag nriimit fonkţii afart din kanitalt vor fi demisionaţi ks voie, ftrt voie. Iatt nartea sttngt a adsnt-rei îmnsţinatt. Dreanta, din kontra stt în fiinnt: dens-taţii ei nriimesk fonkţii în kanitalt. Alegerile dar se vor fane! Kredem nel HBţin kt ministersl de asttzi nB se va gitbi a imita ktimtktmia trekstt, în nrivinţa alegerilor? Listele trebse st fie modifikate într’sn snirit dejBstiţie— iatt tot: Ile srmt st se lase alegttoriî a se bsksra de nea mai mare libertate de konstiinţt. Anest nrinuin l’am snrijinit ssb ktimtktmia trekBtt, îl vom snrijini mi as-tt datt. Snertm kt ninî de faţt, nini ne asksns^ mi-nisterBl ns va ktsta st inflsenţeze alegerile. Snertm kt nş va imita gBvernele trekste în nişte simtimente ne le as fost fatale, snertm kt nB vom avea motive a tintri în aueaslt foaie nrotestBii de la alegttori în kontra sni-ritBlsi de narţialitate al administraţiilor. Snertm asemenea kt însBmi nartidele nolitine vor resnekta astt datt misia konstitsţionalt. Kt, aneste koterii, retrograde sas liberale, vor nsne mai mBltt nsdoare în disnstele lor ka Sţ sftmieu drentBl konstiţBjjional, snertm kt şnirits! de klikt ns va kombate, astt datt, nrobitatea^ mi talen-tsl ne nB voesk st se nse ssb stindaidsl sts, de mi este vorba kt Bnele din anele koterii nartikslare vor kts-ta mi asttzi st kombatt kandidatsra kBttrsia mi kstt-rsia, kare ns nin de stindardal ktnittniei. Aneste lBkrsri în toate limbele se kiamt ks nsme rtS. Reea la kare trebse st ţinem mai nainte de toate este libertatea konsuiinţei alegttorilor. Ftrt aneasttvir-tste ns este konstitsţie nosibilt: ţara ub va fi ninî o-datt renrezintatt în kamert, ni vor fi nsmaî nartidele no-litine. îndatt ne ne abatem de la sniritBl leţei neregg. leazt libertatea konsniinţei, trebBe st ne intre în kan kt leţea de%ine netrebBitoare, mi ori a mai fane aleţerile ks forme sas a le xottrî nrintr’Bn nitak skris în BBksremtl de mai ’nainte este tot sna. Ilrin Brmare însBmi trebBiu-ţa Biiei kamere devine nBltj Cronica interioară, IUedinţa de stmbttt de mi mai senoast dar a» fost mai kalmt mi o zinemS kB mslţBmire mal nBţinS atakttoare mi ofensttoare de la Bnii kttre alţii, S’aS votats RegBlamentsl kamerei mi s’aă nriimit mai în toatt întinderea Ibî; — nB nstemă da ani konrinderi-le anelsî regBlament» ktnî ne linseste snaţislS mi ssnto ssmt de artikole mai mslt sag mai nsţin bine kombina-te, ne kare nini nB le mai nBtemS kombate fiind dsnt ksm am zis votat mi nriimit (fait accompli). între alte artikole ne kare le konrinde auelS regs-lamentS în BnBlS se sneţifikt kt „loksri sneţiale vor fi reservate nentrs jarnalisti." Aneasta se zine dar ns se faHe; — on. domni ksestori ns narS de loks disnsmi a se oksna de ’ndenlinirea auestei ntrţi ai saruinei D-lorS, mi mt tems foarte nmltS ka anelă artikolŞ st ns figsre în anelă regulament® ka o fitmoast glsmt ne kare dom7 nii ksestori ub o nota 15a la seriosS. On: domns Boeresks a§ desftmBiatS nOziţisnea mî starea aktsalt a lBlatrilor. A desvtlitS în toatt întinderea ei kriza komernialt, mi aS întemeiat ne on. domnBl Ministrs al finanţelor assBnra mtssrilor Işate nentrB în-tîmninarea aueleî krize. ' On. domnB ministrB als finanţelorS ag resnBnsS kt ksnoaste înssini kt auea krist eksistt în adevtrs, mi aS datS snele argBmente kare i s’a utrst a fi motivele ane-Ibî rts de kare safere ţara asttzi. On. domns beizade Dimitrie Gika aS deklaratS kt ns este mBlnsmitS de esnliktrile date de on. d-ns minis-trs al finanţelor mi ag nerst ka şt sneţifiije ltmBritkBne mtSBri st se’nttmnine rtBl». On. d-nslg Ion Brttians as nronssg kt nB este nini de oninisnea D-1bî BoereskB ninî de a d-lsiGika, kt ţara noastrt ag trekst nrin faze nolitine mslt mai difiuile nrin ssferinţe înslt mai krBiite de ktt nea de asttzi în kare aveing o konvenţisne nentrs garantarea drenlBrilorg noastre, Bng gBverng legalg kare nossedt simnatia mi în-krederea a, întreţei naţisni ini ns ag fostg krizt finan-ţiarit; — kt starea de asttzi a lBki’Biilor ns este o krizt mi kt banii sînt narte înkiml de nartikslarî, narte s’a keltsit în differite kestisni lkare ns sînt de natura komer-ţslsi anelsia ne formt kreditsls mi bogtţia snei naţisniţ mi narte s’a skoss» afart din ţart, ne lBkiBri instile mi lsksoase kare derantnt sns nonolg. On. beizade George Ştirbei ag lsatg ksvtntBlg; — ag întrebat dakt toţi d-nii miniştrii. şBnt în stare a-i res-nsnde asssnra interneltrilorg ne avea a fane; — ag zis kt as vtzBt ka toatu lsmea miniştrii ortndsiţi nrin de-krets domneskg, dar kt ub mtie ne ssnt anesti ministriiS nentrB kt ns ag vtzstg ninî o iiBblikare, nini Bnaktnrin kare domnii miniştrii st dea o nrofesisne de kredinţt a d-lor, st sneţitine o linie de nBitare, şt ’mi aleagt sng drsms de Brmare ama nreksm se nrakiikt la toate na-ţisnele imse ssbt sng reţimg narlamentarg mi konstits-ţionarg, kt nere de la domnii miniştrii st îndenlineaskt aneastt linst, st-mi fakt nrofessisnea d-lorg de kredin-ţt st sneţifiue linia d-lorg de nsrtare mi drsmBls ne ag st Brmeze, anoi intrîud în ksestisnea krizei komernial'B on. domns Ştirbei se redBne la nres^ zjne k5 vede Bnele www.dacoromanica.ro DiMBOVmA — 25FEVR8ARIE. 159 skrierî iussltstoare. Ilentrs 8niî altele incendiarii în kare fakă lsmea a krede kt nsmaî este lege, reliţtie— altele defBÎmttoare mcl. mcl. inel. nii internele Ministerisls st snse de s’a desfiingats censsia, mi daka s’a desfiingatg, pentrs ce ns as nronsss sng nroektS de lege ama înkît libertatea nrese! ne kare însămi d-lsî o resnektt o isbe-mte o sssgine ka celg raaî stnt mi maî civilizatorg drent al Bne! nagisnî st ns devie o linennt, o armt fatalt kare st nrimejdsiaskt libertatea, onoarea, familia mi religia, lskrsrî zise la Ilaris de togi konservatorii. Triste konsekBingt a nerdelel de ferS mi a întBnerikBlBî kon-sciingeî. On. d-ns Ministrs alg finanţelor dsnt ne s’a kon-sBltatS ks doi din on. kolegî ai d-lsî: resnsnde: de mi MinisterslS nB’mî a ftkst înkt nrofessiBnea de kredingt dsnt konssltarea ne ag avst ks d-lorS kolegii d-lsî ,. o noate fane mi anea urnfessîsne de kredingt este: „Libertatea individsate, naza legilor în fiingt kon-venniBnea mi Regslamentslg în artikolele kare ns s’ag desfiingatg sag ns s’a modifikatg de konvengisne, egsa-litatea, demnitatea legel, resnektg la nronrietate, legalitate mi strikta nazt a bsnei ordini." Aneasta ns este nrofessisnea de kredingt bubî minis-terg, ktnî ns aratt ligia de nsrtare ne ml aglsatmidrs-msl ne kare are st ntmaskt miuisterslg, ns denott ninî o mtSBrt, ns suegifikt ninî sng nrockt»; — este o nrofessisne de kredingt a snsî nartjkslarg kare vroeste st fakt narte din o sonietate nolitikt, a bubî membrB de klsb» sag a snsî kandidatg la denstagie; — dar iib este nrofessiBnea de kredingt a BnsI gBverng. On. d. ministrs al trebilor eksterioare ag resnsns la internelarea assBnra nressel. 5îtasem ne on. d. Ioan Floresks kare la kestia nres-se! ag tsnat în kontra skrierilorg mi ag cerst ka gsver-nsl st ia mtsBil mi st le onreaskt. ^ ^ Ns aiirobtniB ninî ne ne! kariî în skrierile lor» în-gelegg rtg nressa, înjsrt, inssltt individele, le atakt în viaga lorg nrivatt mi onoarea lorg, —- dar ns îngele-gemg nentrs ne on. d. Ioan Floresks vroemte st alerge totg la mijIoane ekstreme. D-1bî kare se nltnge de ls-krBi'I ekstreme. On. D. Ioan Floresks a Bîtat kt ssbt sng regimg konstitBgionalg sng gBverng ns se noate fane jandarmg în kontra nressel. ^ în adevtr& ns vroimg nentrs kiar resnektslg liber— tegilor» noastre ka libertatea nressel st devie o linengt dar ns nstem nriimi oninisnea on. d-lsî Floresks kare ar vroi st’nkizt nressa în o kstie ks gevrele de Ier ksms vroesks algil st’nkizt sng trekstg ne kare ns’l notg er-ta de a fi nagionalg rai mtregg. Ile ktt ţinui va fi libertatea disksgiilor în kamert, trebse st fie mi libertatea disksgiilgr în jBrnale. M. S. IlringBlg dommtors ag nlekatg la Brtila Ga-lagi mi Iamî de snde are. a se îutsrna neste foarte ksrind la BBksremtî. Skimbtrile jsdiciarfc kare s’a ftksţ în gloate ssnt în nea mal mare narte rtS notrivite, mslgime dcj individe, ftrt ninî o mtiingt de teorit sagnraktiktdelegi. Ktnd ministrs este resnonsabil de toate fantele sale ka ministrs, nel mai bsn lskrs ne era de ftkst în asfel de kestii este, st nsmeaskt bii komitet de oameni kom-netengi snre a rekomanda nersoanele ne meritt a fi înaintate sag alsngate; rtmîind ne seama lsî nsraaî skim-btrile nolitini. Dar aneasta ns s’a ftkst; ni sa ftkst dsnt vekisl tinik kombinînds-se skimbtrile^ ks sn mik fonkgionart Asfel o nislgime de nenotrivirî strigt as-ttzi nretBtindenî în toate loksrile în notriva acestois skimbtrî. Daka ar fi st tintrim toate reklamagule ne ag venit nsmaî la aneastt foaie îmnotriva insniragiei ne a avst D. ministrs ks aneste nenoromte skimbare, am avea ks ne' st smnlem mslte nsmere. _ II. GIKA. îrfbr <• ■' '• "‘i J «' " t t ■ 1 , Iatt frsmossl disksrs nronsngat de D. Kogtlnineans în kamera noastrt. Domnilor Demtaiţî! Daka Adanarea Elektivt a Moldovii, aă natatS înkredinga snoră din membrii stî, o misie onorabilt, aneasta este misia ne ne-aa înkredingat’o nes; ktnî a8 ftkstS din noî internreg! a dotra milioane de Romini k^tre alte trei milioane. Mare onoare ni s’aS ftkstS noi, ka si. nstem figsra în aneasta Adsnare kare s’aS_ ft-ksts atîtg de illsstri nrin lsminatslS eînati'iotismS, kareaSmtistă st se nse mal nre sssă de toate nedinile, Kare as trismfats de tots suiritHls de nartidt mi de ori-ne konsideragie nersonali., mi kare nrin aktsls nels mare de la 24 Iansarie as dovedită Erro-nii, kt vekea virtste romanţ înkt ns s’aS stinsă în inimile ko*-Ionilor lsî Traians. Mare onoare mi s’as dată mîe în narte de a. mt ssi ne a-neastt tribsnt, de ne kare aâ ressnatS atîtea glassri ilsstre, în favoarea nagionalittgii romtne, m'a liberttijilorg nsbline. Adsna-rea elektivt a IItri-Iiomtnemtî, nrin întrsnirea bnanimt a ssfra-gielors el nre kansl» alesslsî nostrs, ag arttatS Esronil ne naijia voemte. Votai» ei de la 24 ianaaric aa fostă na namaî o sa'bii-mt nrotestagie în kontra xottrîriî anelora ne aă vroită st nie des-ntrgite dot ramarî ale anelaiami konaniă, dose fiin'e ale aneliami mame, dar aă fostă totă o datt mi o rtsnlttire Moldaviei. Dli n adevtră D-lor, Moldova avea drentă a fi resnlttite ktnî ea a saferită maltă nînt a venita la votală ei din 7 Oktomvrie. Ea nentra ka st noatt nroklama anirea, aă fostă eksnast la toate niedinile din afart mi din ntantra. Se sokotea kt Moldovenii na vor fi în stare st nae de o narte interesele nrivate mi st le sa-krifine în faga nellor generale, se sokoteaa kt îinirea este o fan* tt nre a mare nentra a se natea realisa de kttrenol; Moldova în-st aă biraită totă; nekonsaltind de kit datoria lora kttre Ilatrie, klasele nelle înalte aă arborată steagală nagionalittijii mi tot no-norala l’aă armată. — însămi onrezia la kare naijiea aă fostă eksnast i—aă îndoită karagiala j in zadară s aă kemată in ajatoră toate naterile: în zadară s’aă kalkată traktatală de Ilaris ; în zadară în kanal ijtrii sraă naşa ană kalmakam strein mi ka limba mi. ka inima. Aneasta a fostă o nalmt ne kare Moldova n’aăaî-tat’o. Aneasta ne aă revoltată mi ne-aă îmbtrbttata de la olal-tt, mi în zioa de mante Oktomvrie 1857 afart de doae votări kare mi anestea în armt s’aă ktit, ÎJnirea sa nroklamată demtrea— gt Adanare ad-xok. Ama dar în zioa de 5 ianaarie dane ne Adanarea Elektivt a Moldovii aă fostă konvokatt, nelă dintîiă v/ită al ei aă fost ia-îtm! nroklamarea anirei Ilrinninateloră; mi anoi ntmindă la alegerea Domnalaî, ei aă alesă ne anela ne kare l’aă sokotită mai k an abila nentra a adane la bană sfîrmită, marele nrinnină ala 81-niret. Ama dar Domnilor», kînd agi alesă ne alesală Moldovii, Dv. n’aijă laată Domnslă ei, ni agi laată Moldova întreagt. Moldova de azi înainte fane narte din Romtnia mi de akam ori-ne xott-rîre vogi laa în favoral nagieî romtne, st fiijî sigarî kt Moldova na vt va linşi, ni vt va arma ori ande o vejjî dane nentra antrarea aatonomieî, nentra desvoltarea narţionalittijeî noastre; înst na trebae st ne askandemă, kt votală din 24 ianaarie rt-dikt malte greattijî mi komnlikajîianî. Dinlomagia streint iartml diskatt în nrivinga IJtriî noastre. în asemenea îmnrejartrî, konkarsală tatalora Romtnilor este nenesariă, ei trebae st fie gata a» namaî kînd li se vor înka-viinga nererile lor, dar înkt mi kînd li s’ar înkaviinLja. De a-neea Adanarea Moldovii aă krezată de trebaingt a se adresa kttre Dv. mi a vt nronane întranirea la Fokmanî a amtndorora Kameriloră, snre a ne konsalta îmnreant mi maî de anroane de aneea ne este de ftkat, mi în kază de a dobîndi an verdiktă a-nrobativă, mi la kază din kontra. Aneasta este skonală kemtrii ne vi se fane. Adanarea Moldovii na voemte st sftrame Kon-vengia mi traktatală, ele ne konsfingeskă aatonomia; înst Adanarea Moldovii vrea st ia mizloanele nele mai bane snre a lea-ntra în kază kînd algil le vora ataka. Trebae st ne nregttimă nrin kinai'I îngelente, înst temeinine, o nagie kare mi are kon-mtiinga drentarilora sale, trebae st aibt mi karagială de a le a-ntra. Namaî atannî ea este resnektatt. Votală Dv. din 24 îanaa-rîe ne aă rtdikat înaintea Earoni; ne vom ridika înkt mi mai malta, kînd î-vom dovedi kt intim st antrtmă aneea ne am ftkat.; mi kt ka toate greattgile, Snirea trebae st fie rezaltatala lakrtrilor mi a gintirilor noastre. ^ Bnirea este vonea lai D-zeă, Snirea ne este atît de nene-sarie înkît fort dînsa nâ ne este ka natiiigt a deslega mni kiar kestiile soniale la solauia ktrora sîntem îndaţoragî nrin konven- gie d’a nroneda. _ . . Snirea este folositoare nentra ambele gtri sarori; nnn am-re îussml vigarile noastre se voră fane virtag!; noî vt vom adane www.dacoromanica.ro DIMBOVÎUAl^ 25 FEVRSAPIE. _ nozitivismslg la kare. ne- aS formată nenorocirile deosebite ce, am avstă. .,ii I|ara rom^neaski este întreaga, Moldova, este sfounate. Iltrgile ei cele mai frsmoase aS fostă rente; Moldova re-dxs-h în xotarele ei de asttzi ne se noate antra nici în kontra vtlirilor, nici kiar în kontra înrîsririlor streine. înssuii kanitala ei este 'dosi. ore dentrtatTi de xotar, mi nrin srmare ssnsst a k^dea într-o noante în mîînile streinilor; mi nitigî ce mare nenorocire este kînd kanitala kade. în mîînile streinilor ; ktci gara întreaga kade. Moldova trebsia dar st> kate a xalder, trebse înst st fim konseksingi angajamentslsî lsat la 24 iausarie, de a trage sn» vtll» nestetrekst; nrin srmare ns e logik, ns e nolitik, a deskide noi înminerana înkist de noi, de a fi noi nrovokatorl la srt- mi la des-binare. — ^el nsgin, ziseiă D-lsi Boeresks, tolerează cele dot verssri ks înfrtgirea lsnslsi mi oii, fiind simbsrsl noesii. Dsns 5 momente de reflekgisne, onorabilsl redaktor al Nagionalslsi, nriimi cererea mea, din nresn'B ks noesia. iîeste trei zile, înttlnind ne D. D. Bolintineans, între altele i faks ksnosksts mi cele esnsse nînt aci; mi redaktorsl Dîmbovigeî observeazt: se vede kt kred înkt în înfrtgiri imriosibile. Sînt infrtgirî ce se notfacenii altele kare ns se not face, totsl meritsl este a sci şt te deosebim. Estremele ns se înfrtgesk lesne. ,i: „Es ns krezs în înfrtgirea sincert mi dsrabilt a k-mhl ks oaia, mi ns vtzs nentrs ce ami nrovoka sra mi desbinarea nsblikînd sn fant istorik ksnoskst de toatt gara, ktnd jsrnalele noastre abia sînt citite de vr’o ktte-va sste de abonagi; m’anoi, snde este libertatea nresseî? Krezi ts kt acele ktteva verssri not st aîbt nsterea de a desfrtgiii ceea ce ns este înfrtgire? kt o noemt, ori sn artikol de jsrnal noate st skimbe faga gtrei? atsnci am avea în botsl kondeislsi armonia de kare e vorba, re-volsgiile ce le viscazt snii; mi ktimtktmia trekstt, n’af fi avst trebsingt de ktt a skri sn art. de jsrnal ka st mi fakt kandidatsl sts domn. Es vois tintri noeziaksm a emit din inima ta kaldt, mi vei yedea kt ns se face revolsgii în gart. Mtine acemti natriogi nrsdingi, Bor gtndi ka noi, st fii sigsr, desnre acea frtgie, mi noate mi mai rts de ktt noi. Fiind kt, la nrima okkasisne, lsnsl va sftmia oaia; ktci astfel Boernte natsra, a le kt1 ria legi ssnt nekontestabile; ns nsmai attt, ci din aceasta kiar, noate st east lsmina; acele certe în nolitikt sînt de mslte ori folositoare nagieî. Scii kt msi nagia tot d’asna înaintea intereselor de nartide? i ap { — Ilriimesk st-mi imnrimi noesia în întregsl ei, zisei» amikslsî mi ko.nfratelsî mes: fiind kt îmntrttmesk ragionamentele talie, simgirile talie, urevederile talie, no-litika ta nagionalt mi kavalereaskt. ,ra ioiv -■rc Ktt nentrs modifikarea ftkstţ de redakgia Romtns-Isi cellor dot verssri relative la înfrtgirea lsnslsiksoaea, aceasta este sn drent al acemtii redakgii, koncedat de mine înssmî, ka sn frate mai mik snsi frate mai mare, mi ks mai msltt ksltsrt mi sneriingt, mi ne kare acela îl face mentorsl sts. Ilrofit de aceastt okasisne snre a mtrtsrisi mi în nsblik stima mi reksnomtinga mea re-daktorslsi nrimars als Romtnslsi nentrs bsnavoingt ce are tot d’asna de a-mi korrige artikolii mei, kari ftrt aceasta ar ssferi kritika gisstt a btrbagilor komnetengi; ks toate astea, katt a o mtrtsrisi, modifikarea cellor dot verssri mi a kassat dsrerea ce o simte sn ntrinte kare assistt la onerearea ttierei snei mtini a fiislsi sts snik mi nrea isbit, mi kare este konvins, bietsl ntrinte infor-tsnat, kt, mi ftrt aceastt ttiere, mtna ns este amerin-s gatt de kangrent; dar doktorsj, o ziue, mi ntrintele îmi nleakt kansl ssb gilotina soartei fatale! Am mslgsmit ksriositatea d-le, domnsle, karensteai st-mi faci mi verbal întrebarea ftkstt nrin enistola ad-xok, ftrt a mai deskide rane înkise mi ne jsmttate vin= dekate; dar fiind kt îmi adresezi narola în nsblik, onoarea mi datoria cers.a-gi rtsnsnd.e tot nrin organsl ns-blicittgii. ‘ . C* D. Aricescu. ■ ■ -= . ■-_ ,-:3 ——--- Ile momia Bsftea de lîngt Bsksremti a Ilringslsi Barbs Ultirbeî, se dt snre ttere o ntdsre în întindere de 1500 nogoane. Doritorii vor merge a o vedea mi a se înkredinga desnre întinderea ksm mi ksalitatea ei. Iar kondiniile li se vor face ksnoskste la kancelaria întlgi-mei Sale, de kttre serdar Marinesks. Ttnogpafia îsaniona.io a asî losif Pomanoe uii Komn.—Xan» Germani. Strada nemgeaskt, No. 27. www.dacoromanica.ro