ANUL I. — 1859. :: A M 39 Simbătă, 21 Fevruarie. Aieasti foaie eae de doi opi nes-snti-mini SiniBita ari Miepkspea. npejjs.i aaona-ments.isi neutps tpel asni sinsl sfanjjixl. O foaie singsps 20 □apsue. Foia politica şi litterarâ. f ,; h şiiaiv «rf 4rn,nlg îi iâ «r'Jiî' îsioîkjs ii " ' "" " n ab .mau «a ^rviJ nssa:oi an »aVtai3ii' e> ne. Asfel Itstm la o uarte ne a zis D. K. A. Roseti, mi D. I. Otetelemansl îu Adsntri, mi ne mtiginim a fa-ne ktte-va observagiî la nele dot nsntsri. esnrimate în nsmita skrisoare. Este vorba de dost ksestii ne ating istoria Ilrinqinatelor Romtne. 1 ' ' în sfîrmit nartida konservativt esaltatt îmi esnrimt nentrs înttia oart oniniile sale în nsblik! nrintr’snsl din neî mai konsideragî kanî ai ei. Skrisoarea înnene ks o gremalt de ortografie: Dar st Itstm forma la o narte. Astorsl zi'ie: Miiukarea de la 1821 fiind yreueasks, erosl romtn de atsnnî, dsne ideia mea, n’a jskat de ktt o foarte triste roit; netele de ssb komanda sa .ns s’aS însemnat ks ninî o fante vrednikt de admiragie, ele a-fltnds-se âdsnate de oameni de toate mtna mi deames-tekttsrt de nagionalittgi, ajsnsert la desordin, nini kiar ne mefsl lor n’a snist st’l anere ltsînds’1 a neri asasinat; înst neia ne întristeazt mi mai mslt anea enokt este kt anea miuikare a kaszat ntvtliri de oştiri streine kare a nss sabia în loknilorii tţsrii, kare l-a desnoiat ftrt krs-gare mi kare ar fi adss înssmi gara în stare de kotro-nire, daka ns am fi fost ferigi ka nrintr’o siugsrt mi-nsne Dsmnezeeaskt.“ ’1 Astorsl xslemte mimkarea de la 1821 fiind ks era o m'mkare greueasks! kt nstslirile de oştiri streine aS nss sabia în loksitorii tţsrii etc. Noi ne mirtm ksm snsl din kanii nartideî nolitine ns a nitit înkt istoria Ilrinqinatelor, traktatele ne regs-leazt kondigiile Romtnilor în fagt ks nsterile venine. Daka ar fi nitit istoria mi traktatele, daka ar fi voit st întrebe nel nsgin, oameni kare as nitit, ar fi aflat kt de la 1716 mi nînt la 1821, aneste neferinite gtrl nerdsse-rt, nrin ktlkare, drentsl de a avea domjii romtni; (neia ne era o dsreroast insslte nentrs nagie). Kt nriu mimkarea de la 1821 ne kare astorsl o nsmeste greneaskt, a reksnoskst Romtuilor drentsl de a avea domni dintre Romtni, kt, nrin srmare anest drent Romtnil este dator mimktrei de la 1821. Anest drent este sn drent nagional, este satisfakgia date nentrs nea mai degradate inssltt ne se ftksse nagiei. IUi ktnd astorsl kondamnt o miuikare qe ne a§ dat o narte diu viaga nagionalt, se deklart în notriva dren-tslsi qelsî mai stnt al gtrei. Ftrt ageastt mimkare, noate kiar asttzî, Romtnii, aviligi, degenefagî, ar fi tremsrat mi ar fi rouiit la sin-gsra idee kt sn romtn noate st domneaskt neste erf Iloate kt asttzî astorsl mi ar fi skris skrisoarea sa în limba greqeaskt sas tsrqeaskt; ns ar fi fost niql dens-tat la Adsbare; niql «n membre înrîsritor al snei narti-de; ns ar fi visat la kandidatsra snsi Domn Romtn, qila sosirea snsi nos fanariot sas sns înos nanit; noate kt gara ar fi fost înkt asttzî moinia Fanariogilor, mi Romtnii boerî, negsgetori, nonol, nişte tsrme de sklavi; noate www.dacoromanica.ro .154 *!' PIMBOVIUA, — 21 FEVBSAPIE kt> astorsl îns8ml, daka ar fi skănat ks viaga, de nismă, ks starea de bemlegi, ar fi fost silit să ulene neibiniifa-nariogilor armau! ks falanga într’o mint rai kskorsngia în neia altă mint. Rezsltatsl dar al mimkăreî de la 21 fiind redobîndi-rea snsi drent nagional de auia mare însemnătate, mim-kârea este nagională. Astorsl arsnkă sra rai disnregsl ne amîndoă. Astors fane dar sn akt anti-nagioual. Asfel sint legile logineî. ,; Asfel dar, daka oninia astorslsi skrTSorel este nro* fesia de kredingă anelor alg! kanl din nartida konserva-tivi, ne nare destsl de răST neutrs kă vedem, astă dată ksrat mi ne fagă, konservatori! ei singsri, nrin aneastă .x j a^iS de snde, des- ,k*t ioklrim “T"e' Sk re de kredinjjt din »9"“" ammiuftome intre unii, k* « g5Veind mi. re. nartea nelor ne erag kemagi a anăra g ^ >tatsl an ol, tot ks mvdin de oştire Astorsl arsnkă sra mi disnregsl ne doktrmete stre^- ne • le diable se fait moin. Insă noi vom tea înarăsnea a ne , ie umu c p npaoni , daka raobilile a Întreba ne onorabilul RomM neao > ^ ^ ^ d-sale na sânt ^ feti de a minka, de a se s^Utoateda- finele vieaei d-le n» sinistrei,,eîntrod5se. * Daka înssmi livreaoa iagărilor d-le ,ns „ dssă ns sni§ de snde? Daka limba ue vorbeşte mai a- Ksrat mi ne iagi>, iwi.oei»«bt» -...gsn , nrin aneas . - kg siranatie ns este streini? I'isă aceste da-, skrisoare, kă adeverează imnsterile ne le fă^eas nagionaln^de g ge n5mtr. ,ieia ne se nsniără sîntdoktri- mi kare nănă ain! se kredeag mi ns se kredeaS. sto-' n kttJÎ a4este idei sînt de natsră a slăbi rsl skrisorel rădikă ori ne smbră de îndoială ar mai °®.vilej?.grile ’boerilor mi din tiran! srîni de nagie, a fane rsl skrisoreî rădikă -avst nsbliksl; ori ne ilszie ar fi mai rămas oamenilor. Mărtsrisesk kă nănă astăzi era» mslg! kare kredeaS kă singsra diferingă între nartida nrogresistă mi nea kon-servativă, se mărginea assnra ksestiilor de legi mi oiga-nizagie interioară. Mslgî, din nsntsl de vedere al liber-tăgiî de oninie, le resnektaS oninia, îi skszaS înkă mi îi din ei netăgenî. . , •. , Anele doktrine streine ne astOrSl akfteorei le xdeste sînt ad litteram nsse în konvengie de ne e mante nsterî. Kombătînd doktrinele streine, a^orsl devine, fără să snie, anti-konvengional: în notriva snor idei netrek Kolele se skimbă. tăgiî de oninie, le resneiuas ornau,, « “ de j le k5 aite vorbe reeolsiţionar anlraS înaintea streinilor mi a «urne. nublwe; D. Ote- de legate kş telemans a strikat singsr lskrs sre nrintr’o renedemine-gîndită deklaragie, la kare nimeni ns se astenta: Această nrofesie de kredingă noartă în sinesnnrni-qin ne ns noate afla nini o sksză. Este 118 nsmai a renega simtimentele de nrogres; dar înkă rai simtimental de natrie. Figî konservatori, domnilor, kăt voigî aceasta este sn lskr8 de oninie; dar snigî nel nSgin a deosebi nagionalitatea de ouinja nolitikă : a fi konservatoii nen-tr8 jsgsl streinslsi, este o krimă de les-nagisne. Noă însă ne nlane a krede, kă n8 sînt anestea simtimentele astorslBl skrisoreî, sa§ kă sn moment de spleen l’a fbkBfc să dea aieastă tristă anregiagie nelsi mai sănt din toate simtimentele: "* J Kăt neutre neia ne mai zine kă: anea mimkare a kaszat năvălire do oştiri streine kare as ms sania in lo-ksitorit tţsrel etc. Astorel se vede kă ns ksnoaste kă nini o nagie nini o dată ns a nstst să kauete nini o libertate fără să fi înnerkat grestăgi, nerderi ; fără să fi făkst sakrifine? Kă libertăgile nagionale ns se dobîndesk în balsri rai în bankets'ri, k8 ineminiî gării de gît, nreime-zînd ne divansri, ni ne kămns'l lsnteî, k» armele în mă-nj; dsne mari sakrifi>îiî, grestăgi, dsne sănge vărsat. Aksm să venim la vorbele astor^lm skrisoreî kă: rezultatsl mimtorei de la 1848 a fost tot ks nl.vtl.rl de oştiri streine. .. Daka D. Oteteleraans, ne ta erta oare kare franmi- ză ne înssmi ksestia ne nsne singsr ne tanetne dădren-tsl, a lsa, vom resnsnde : kă rezsltat»l anei mimkări este Konvennia ne dă Esrona astăzi nrinnmatelor. U. Ute-telemans ia fsmsl drent flakără: invasia streină nsafost rezsltatsl mimkăreî; ni o reakgie trekătoare kare a dat mi mai msltă nstere ideilor nroklamate în ansi 1848. Kăt nentrs infiorarea ne arată nentrs anea invasie streină, sokotim kă este o ingratitsdine din nartea asto-rslsi skrisoreî: kăiî toată lsmea snie kă anea mvasiesa făkst în nsmele restabilirei nrivilegisrilor lioeresni. Toată lsmea snie kă mai mslgî din bocriî retrograzi se dsseseră în tabăra armiilor streine să dea ranort de starea găreî, de nozi-gia nsterei de anăiare, ne kare erag slcrise nsmele tsts-lor natriogilor, mi ks felsl nedenseî lor. Toată lsmea snie kă,* îndată ne streinii intrară în kanitală, retrograzii rekăn’jtară nrivilegisrîle lor mi gsvernsl gărel. Toată lsmea snie kă în anele zile dsreroare nentrs natrie , ne ksnsnile năreî smslse mi kălkate în irinioare, nevesmin- A blestema oare ie aS nstut. si ne dea '.tele sale ^frsmiate ne_ onoarea. sa ™ vi»»k «■ “ o libertate nagională, este a blestema înssmi anea libertate nagîonală. . Kare este g'reksl ne ar inkrimiua saknfiniele ne as făkst nagia Elenă în tentele sale nentire libertate? Snsl ka anela ar fi kondamnat de nagie, mi ks atăt mai mslt kănd anela ns mi a nerdst în lsiitel^ Greniei nini măkar bn ban, nini măkar sn deget! Grenii. Sărbii, Eginteniî se onorează ks sakrifinele ne i-a§ kostat, ks săggele ne aS Vărsat nentrs naţionalitate Nagiile nele mari ns as nimika mai sănt de kît ssvenirea dsrerilor ks kare mi a§ anărat nămîntsl natnei. Nsmai între Romăni se află D. Oteteleraans kare să inknmi- nezeomikă narte de nerderi materiale ne ne as adss sn mare bine nagional! « w . Aszigi, domnilor konsoli streini, voi ne sinte» fii ai s'5or nanii libere, auziBI kare sint simtimentele kamlor nartideî konservative, mi aflaiii kn sini ale loi, ns nagieî1 •Ji i„ «ik pnnlrR aneia a anslni 1848. Aksm să venim la altă enonă, late ne mai zine astorsl: vjea de la 1848 am văzst’o iarăim kă ns este de săngele săS, ne lakrimele sale, ne trekstsl ei ks fante glorioase, ei nrezidară banketsrile; tra.seră dangsl bsks- rii; nini odată în timnii de mărire iui de ferinire ai a-^ nesteî gări ns se dete mai strălsnitoare sărbăterî; nini o-’ dată femeile mi fiinele nrivilegiagilor ms rai konerirăko- sigele ks ksnsnî mai eskise nini ietjele ks mai dslni raze de bsksrie. IlentBl boerilor se imbr’&kă în krsni mi în i M.r,i kordoane. Ileutrs ne dar vom blama o invazie ne ne adsse a- tătea bsnsrî? J|ara ssferi. 1 Dar ne ne naşă noă, kănd noi ns ssferim? aneastă nară este a noastră nsmai atăt ne k^ăt noate să ne dea gsvernsl în măiia noastră; nsmai nrin aneasta ginem de dînsa! _ ju ■>' Noi ns snim daka astorsl skrisoreî a lsat narte ks nei alni boerî. Dar snim kă ns a fost nini în kansl mira-kărei, nini în kansl sneî armii nagiouale, nini în îukisori nini în esil; mi aneasta o snsne singsr, nrin skrisoarea snde ’se deklară în kontra anei mimkări într’sn kin(atît, de nas io nat. Ori ksm va fi, noi ns f^n^in, ai^î an^lisg viege.i sa- www.dacoromanica.ro DiMBOVIUA ^ 21FEVRB7ARIE.1 155 le1- noliti'îef cf' & skrisorei sale, un skris'ifârea nu' sunt îu lavorsl nagîei. Traduk’o cineva în toate limbele, mi tot asel simg va trage, simgul anti-nagional rai retrograd. {. Ne nlace a krede însu, o renetum-, kt un moment de suntrarc. o esnlikagie nenotrivitB a nutut su dea naştere unei asemenea skiisorl. Ne nlace a krede kt D. 0-tetelemanu va retrakta aceste zise, la 'ieă dinteib okazie He se va ar&ta, nrofiit&nd detimaulde astuzisnre aface, la trebuing-B sakrifme serioase venire libcrlmţile naiţionale, mi Romuni kare nu simnatîzau de lok, im aiul este adevăratul rug. Ka ambasador al nagiei mele, zicea în anii trekugi un om eminent, nu nocig de kăt kombate unirea nărilor Romăne; însă kănd văz un Romăn făkănd ka mine, nu nociu de kăt să-l desnreguesk. Se iartă Austriacilor, se iartă Turcilor să strîmbe din nas la vorba de unire, kăul sînt streini, ktci inteie-, le lor se kontrazik ku aceasta idee; dar Romăniolr nu noate să se erte asemenea găn^ire : nimika nu onoatesă fiind kă naSiea romăiiă are trebuingu înkă de multe lu-|o skuze kruri de la civilizâgia streină, ne lăngă cele alte lukruri streine, va adonta ku ulăuere rai doktrinele streine de la 1848 kăte fak astăzi narte din konvengia Euroneauă ' T - - T M * T ■ r ■ 1, t KAA* ,1 luiituoU AiPr* 1 ,ic’/Kbl Oonica interioară. • 'fc bl" Sniritile sînt toate okunate ku skimbările. La noi mero- toate altfel de kăt la algî nonolî, In alte uărgi skimbările în fonkgii trek mai tot de una nesciute mi ne-kritikate; la noi, bărbanî, femfei, d&micele, de laMitrono-lit nină la gîrkovnik, rai de la mlnistereasă nînă la snă-lătoreass se okună d^ skimbărî. Lukr'ul este lesne de îngeles: Fabrici nu sînt; koraergul okună nuginî oameni; institugiî nartikulare nu sînt destule; frumoasele arte ele singure a» trebuingă de nrotekgie > cei ku stări ka rai uei fără stări aleargă la fonkgii — aceasta nu este nu numai un mijlok de a se xri-in, dar înkă de a’raî satisface ambinia. O fonkuie bună face să fii konsiderat, fa-ue să nloă foile de zestre; Să-rai strice okii fetelennvin-dute; să fii invitat la baluri nublice. să fii trekut în al-manak; să nriimesti vizite etc. etc. Ilentru o mie de nos-turi se atlă tot de una o armie de 15 mii de amatori rai nrintre aceşti oameni se află şămburile inteligenţei din gară. Iată nentru ce se făkură atătea vorbe. Skimbarea Domnului adune iot dd una o mare nrefacere între fon-kijionarî. Ilentru aceste kuvinte am konsilia ne DD. Miniştri să nu viză la o skimbare totală—am mai zis undeva—kă se not skoate fonkgionarii cei kodaci; dar să se resnekte cei buni. în adevăr ce vor face «o mare mulgi-me de oameni ku familii numeroase, ku un trekut recomandabil, de s’ar vedea arunkagi ne noduri", fără alt ku-vînt de kăt kă: destul ag fost. ei, să ka fim rai noi. Da-ka ku alte kuvinte, cel nugin simtimentul de umanitate trebue să ne fakă a găndi la mblgimea^ oamenilor sărmani ne s’ar afla în desneraie. Adunarea kontinuă a fi kund monotonă kănd sgomo-toasă; ku toate acestea, la sfărraitul seşi^I, denutanii nu aS să iasă obosigi de lukrarl; ba înkă este sneranuăkă ini cel slabi au să se îngrarae. Domnul nu trimise înkă nroiekte. Sînt sigur kă în aceste kurioase zile, nartea stăn-gă va snrijini nroîektele rai din miniştri le vor kombate ku amărăciune. Lukruri noi în istoria kamerelor; dar la noi noate să se întîmnle rai aceasta: Nu sîntem destul de konstifusionall: aceasta va veni ku încetul, ne atăt ne-kăt se va snăla sniritele de rugiua boereaskă: singura barbarie a Romanilor. Domnul uleakă în aste zile^Jientru Valaxia mikă Denutagii Moldavi se înturnă la uima lor: ^ Scirile din Eurona nînă " astăzi urmează a fi în favo rul kauzei Romănilor. Rusia, Francia rai Sardinia sim-natizează ku kauza noastră. Ilrenarauiile de resbel urmează în Francia. Jurnalele francese ne anlaudăj Eu-rona încene a krede kă merităm să fim o nagie. Denăn-dă mult, foarte mult mi de noi să simnatizăm ku nagia noastră, kăci, de aS fost nrintre nuferi kare nu ag snri-jinit kauza nagională a Romănilor, ag fost asemenea mi Balurile nroiektate a se dă Domnului de kăgl vâ kanî de nartide, ag rămas, Domnul nu a nriimit să joace rola generalilor armiilor de okunagie.^ Acest refuz a a-runkat o mare întristare nrintre gracîoasa grună de dăn-guitoare de aici, kare nrevăd kă în această domnie sni-ritul nu se mai cere să fiie în nicieare. Ox! timnuri de okunagie streină!... kănd o să ne facegisă mai dăuguira!.. Aflăm "kă junii oficeri Romăiii trimirai ku insnekgie. ne lâ deosebite nunturî, nu-mi nerd timnUl dune vekiul obiceiu; ci îmi fak datoria lor. ^ liriimirăm de la Iaraî scire desure erairea Foii de agrikHltsn vraktikt, skriere neriodikă, redigeată de kunos-kutul D. Ion Ionesku. îu cea d’întăiu foaie citim un arti^ kol desnre imbsmttitţirea soarleî tfsrănilor; altul Meteorog-nosia; un altul desnre /geens; un altul Kolomile din Eas-sarabia. Kresţrea eitelor. Ortiksltsra tui ikonomia kasniks. i £n skurt această foaie ni se nare trebuincioasă. Romă-nil ag mare interes a se okună de kuestii de agronomie Kultura nămîntuluî e singura nroduknie ce nexrănesteîn aceste gări. Asfel invităm ne cei ce se okună ku mun-kă nămîntuluî a se abona la această foaie. .ic <0.' .i A te-/J A li-.nl . BnkBremtî, 1859 Fevnur». ' ’ D-le Pedalelor, — v i *fc iii!1 , V Sub-semnatulg ia îndrăzneala a vă ruga să bine-vogi a trece aceasta în una din koloanele stimabilului d-voas-tră ziarig; krezînd kă vegi îndatora nrea multu ue cellg ce ku onoare se subînseamnă allu d-voastim nrea nlekat lf — Soamiî» liostandinesks. Jri (Snslg dintre abonagil d-le.) "^On. D-lui Redaktor allg ziarului «Dîmboviga.“ D-le Redaktor! iv. Abia 4 lanî treksră, de kînd, nrin ayera mi străllacita nani, a d-tale, ziieaiji in Kronika interioara din N. 3 alls foael ce ks atîta demnitate rediyeanî, între altele mi acestea: „MkIijI ce ,n8 ksnnosks noziijia de astăzi a yărei; ml înkinsesk» kă noua ’kăimăkăroie are de gîndg iă se noarte ka o armie streină ce ar „fi konkiss Rara k« sabia. Noi n» kunnoaintem» însă intenţiile nersoanelor ce bomnună această kăimăkămie, dar snerams kă „vor fi konformS ks acellea alle Înnalteî CorRi mi nsterilor cel-nlorii garante mi cellors bine-voitoare. Anoi n«Rin» mai la vale: ”,La o assemenea înţîmnlare, daka kăimăkămia va fi înssflată de ”sniritslg fatal» de klici mi de koterii; i« ns de interesele adde-„vărate alle Răreî, neanărats kă această măssra va fi fatală nen-trs Rara: imniegaRU se vor skimba k» intenRia de a servi în ”timn«l aleyerilor, daka însă kăimăkămia, va mti să saknfice m-teresele nartikulare, nentrs iuteresele Rărei, abszslg n» se va „nstea kangrena o asemenea desnozigie. — Sneram Însă, kăcio-mslS trebue să snere, kă această kăimăkămie va înRelleye no-„ziRia Rărei mi, nozinia ei. ete. - Ne fehcitămg kă nersoanele „ce vor komnune kăimăkămia nu vor fi din această kategone de oameni mi vor îoRelleye sniritslu timnului." ^ D-tale, Ri nlăcea afund a krede, ka un adevărata Romănu, kă acea kăimăkămie va înRelleye noziRia Rărei mi a ei; snerai kmn mai trebuea să snere înkă toni cei ku inime addevărată ro-mc.nă mi kare mai era înkă sneranRă în viitorul» ce senreBedea a se deskide Romăniei; mi te felicitai kă kăimăkămia aceea va fi komnusă de oameni ce va mti să sakrifieze interessele narti- www.dacoromanica.ro 156 DIMBOVIIIA. — 21 FEVRSAPIE, kslare nentrs interessele gereî. — Frsmoâsx mi nobili snerangx dar ne kare^n’avsmi ferinirea a o vedea realizntx^ kxni în lok? ka anei oameni si se nxtrsnzx de misia nea grea ne le o înkre-dingasse In. lloartx, mi în lok ka sx se sileaskx ka nrin fante. bsne sx anele ne anele mxrinave din trekst?, m lok? a indeniini misia lor? kb onoare mi nrobitate adskînd gara în o stare de fericire dsnx kare a sssninat atîgea sekoll, în lok? zik? ka sx ls-kreze în konuitiingx în nrivinga alegerilor?, se silirx kît nstsrx ka sx bage în Adunarea legislativx, în adsnarea în kare are sx se xotxraskx legile ne a? sx denidx soartea Romxnieî nentrs a-tîta timn?, oameni fxrx konuitiingx, ks nrinnine retrograde, oameni kxrora le ulane întsneriksl iar ns lsmina , oameni vîndsgl trauă mi ssflet? streinilor din nresgx ks stxnînil lor, mi kari ns mergea? sx Iskreze de kxt? ks ideea kx de vor isbsti a allege ne kandidatsls lor? de Domn? vor? fi mi el neva, nni vor? ustea întoarne trekstslS ks toate alle lsi. Rezsltatsl, domnslS inie?, alls kondsitei ne întrebsingx anea kxlmxkxmie, Îs vxzsis mal învederat? mi fxrx voea mea în rae-dingele nelle .din zillele trekste; kxnr de mtiam kx mx dsk în adsnare snde am sx vxză rxstignirea ne krsne a gxrei melle; mi din kare am emit mi mai alless Sîmbxtx., ks okil nlini de la-kriml, ninl kx m’amts fi mal dss? ! — Asziis însx kx Sîmbxtx vor? veni deustagil din garra sorx, denstagiî fragilor nomtril, ini krezînd kx anea zi va fi o serbxtoare nagionalx de kari sînt foarte nsgine în viaga snel nagisnl, mi snde sueram? kx togi se vor desnxrgi din anea medingx îufrxgigl, snigî nrin entssiasrasl? nell?' mare ne-lS înssfix nositslg mi illsstrsl? orator? M. Kogxlnineans vxzsis kx togi se'ntornea? a kasx ks frsntea tristx ks inimile nx-trsnse de dsrere, vxzînds kx sxrmana Romxnix, anea garx atît? de indslgentx kxtre togi mi kiar kxtre aneia ne atîgla sekoll I a sfîiniat? bragele, e ameningatx a fi arsnkatx în nrxnastia nea mal nrofsndx, mi kiar de snil din fii el, kari orbinî mi aksm? de asr, de interese meskine, ns nstsrx o datx nsmaî în viaga lorsalxs-sa la o narte interesele lors nersonale înaintea intereselor? Ilatril! Zissele d-tale de aksm? 4 lsnl de zile: ^Ks toate anestea, vai! am zis? mi o renetxm — nel rxî sînt în mare nsmxr?în gara noastrx. — Daka, maioritstea adsnxrei va fi komnssx de anei oameni ne ns a? de kît? nsmele de oameni mi de romxnl, avem si vedem lukrurl mari iui dureroase neutru aneaslo sormans uaro.u a? fost? o, addevxratx nrooronie; — kxnî krez? kx dsrere mal mare. nentrs vre o garx nsmaî noate fi altele de kît anellea ne le simte kînd vede ne fii el kari, fiind însxrninagi ks nell? mal frsmos? mandat? de ezekstat?, ar fi nstst? sx fakx a se realiza doringele el legitime, vissl? de asr? all? Romxnilor?, ar fi nstst? sx fakx sx’nneteze nentrs tot-d’asna ssferingele fragilor? lor? ls-krînd? nentrs ferinirea mi nrosneritatea natrieî, fiind mîndri mi ferinigi kx iuti? a koresusnde foarte bine ks misia ne a? a în-denlini, din kontra se silesk? a lskra în întsnerik?, ka fii ai fn-tsnerikslsî, neBrînd? sx dea nagiel sokotealx de neea ne lskrea-zx eî, sigsri fiind de blestemai? etern? ne 1$ va arsnka ks dren-tsl? assnra lor?! „O! Doamne kînd ne vom? îmnxka ks anerntî oameni kari a? „în kontra noastrx nea mal mare srx? Kînd va veni ferinitsl? timn „ka sxrstxrile noastre frxgemtl sx ns mal fie întîmninate ks sx-„rstxrl de Isdi! kînd vor? ajsnge oamenii anemtia sx simgxtre-„bsinga a avea o natrie mare, liberx mi resnektatx de togi! — „Ns se noate gxsi ninl sn? meziloks snre a’I îmblînzi! Nekonte-„nits vor? nrigoni nre aneia kari vor? sx le dea gratis?) nsmaî „ks sakrifinisl lor o natrie frsmoasx mi ferinitx! D-zesl? nxringilor nomtril trxmitte bine-ksvîntarea ta assnra nonorslsl Romxns mi snemte-i atît? de tare ka ninl o iretere ax ns-I mal noatx desnxrgi. . Întxremte’î Doamne în kredinga ta dînds-le nstere ka sx dea sn? sfirmit? bsn? mare! mi imnortanteî lskrxrl din 24 Ia-nsarie. D-Zesle! mxrite în etern?! întdarnegl mi aksnfs’ okil nel în-dsrxtorl assnra fiilor txi nel denxrtagi de la kalea virtsgeî mi a adevxrslsli mi ’i lsmineazx nre el nentrs ferinirea nagisneiRomx-ne ini nentrs nrosnerarea natrieî ne ts le ai dat’o. Ks foksl? tx? nell? a tot? ksrxgitor?, ksrxgx Doamne! inimile mi mingile lor? de gîndsrile nelle relle mi îmnrotivitoare nagiel Romxne; revarsx nreste, ei lsmina ta nea nereaskx mi întoarse-! din kallea ne kare I a nss? ineminil gerreî noastre, fx-kînds-’I a ns se abate de la datoriile lor?, snrijinind? mi lskrînd ferinirea Ilatriel! Doamne, D-zesle A-tot?-Ilstinte, ts ne ns nxrxsemtl nenj. | mene kînd enerx în tine, ajstx-ne nox Doamne mi azi m aneste zile atît? de sakre nentrs Romxnî, nreksm? ai ajstats mi strxmo-milor noştri ssnsind ssb ninioarele lor? ne ineminil nomtril; . ssflx Doamne, fiilor? nellors rxtxnigi sniritsl? de dragoste mi de I drentate ka sx te mxrim? in etern?! ■ ■ ■' 'tit-e loanm Kostandiuesks:. ^ Bsksremfi. 1859. Fevrsarie. SîlX-tadlsJg io ui .«Lm sv sf. aţ, .fCynhcL * o urmi i J t,;}1 !ivit> «f sb hj| fcjiinLij; *■/ o. ,B, 1 dlU 08 hai ., orînhn Vibiuu filai .uIBH ■ bPdbiî Idldaruoll .ninoll i/ tiir de hlsiii n I -Jh ÎOÎl 08 cT>l—KY ifufio mIj om '« ob : dr>i ldii ob Jiiîv A ' l I t ’ Infrxgirea azi s’anarx între ssflets-gl mi-als mex! Noi avem? aneeamî gearx, . Tot o lege, sn? Dsmneze?! oilfi nil Bîî 1 i p ■ LA A11;* :'lRnoilf8Rî?no4 Doamne! Doamne! 01 kxtare ■ -- ay 38 n'MeslS nrings raminte^.ks / “uJi Ks ssflarea dar frxgeaskx, »<*nnioII No! togi, Tersl? sx rsgxm?: tYobîcU' iU|Rjauod Ilringsl? Kszea sx trxiaskx, 1 .. âlnii^fe ■ Mi nxmintsls ne kxlkxm?,! jmiufosaaa( 1859. agy ii .liKOiiiKii A KOSTIESKS '1 ni .issota Tinogpafia îsau,iona.io a xsi Io.uf Pomanoe iui Komn.. '• -fi" - -1- "! IT-'rtt :ot3n oiiann 1 ol :0a .'iiteaoii Ui , loluumoil «