Miercuri, 18Fevruarie. ANUL I. 1859. I ' Aieastx foaie ese de doi. opi ne sxutE-mîni SiniBita mi -Miepkspea. IIpeijB.r asona-nientsjisi nentps tpel asnî linii sfanjjixl. O foaie singspx 20 napa.ie. k ABonania se lase în Ufckspemti, na Ji-Bpxpia .isi Chrisţ. Ioanina et C’“ Ro-manov. în dîstpikte aa kopesnonden. sxî. Op ie aBOnament tpe-Bse n.TBtit îndatx ks ssESkpiepea. - Foia politica şi litterarâ. $ Redactorii responsabilii D1MITRIE BOLINTINEANTJ. IUIMFITIM IIT! re am nateâ îmnlini linsa, nrekam mi noi am natea sa-i dum oamenii de kare ea însămi are trebuinţa. Konven-ii*a Earoneaua na onreste asemenea skimbare; ba înka, Bucureşti 18 Fevruarie. Timnal. .trene: zilele ne se skara sînt nreţioase. Vor mai veni sa» na vor mai veni în viaţa anestii veneraţii? mi ks; toate anestea na fanern nimik : saS fanem mai nsjriin de kat am fakst în timnarile nele mai moarte. Naţia se odixnemte, ne sneranţele sale; natrioţii senearta ne fonkţiî; nartidele se disnata asanra teoriilor ; adana-rea se kodeinte a lakra, ka kand asteanta o noranka de an-deva, ka dana dînsa st înneana. Ministerul e kombinat asfel înkat sa se naralizeze singur. Mei nenarni în nane striga kontra gavernalai nrin kafenele. Vazînda-ne ni-ne-va ar krede mai lesne ka astentam sa ne vie an na-ma de la Konstantinonol, sas an baron de la Viena sa ne guverneze, de kat ka sîntem o naţie ne a nro-klamat, de kate va zile an mare nrinnin. Na doresk nini de kam aneă anrindere, ne nlekand dane strade, merye mi naralizeaza ori ne organizaţie; dar doresk sa fie mai malta viaţa, mai malta enerţie în organele leţi-time ne miinka kornal anestii naţii; Domnii sa kombata revolaţia ne strade; dar sa o îmbraţimeze în nalatallor, sa-i skoaţa vesmîntal nlin de nalbere mi sa-i dea manta de narnara a naţionalităţii, snentral libertăţii a-nita ka ordinea. Am nroklamat an nrinnin, mi astentam A ka Earona sa’l rekanoaska. Insa kare este atitadinea noastra ? Me înfaţimeaza noziţia noastra înaintea kon-ferinţelor ne as sa xotaraska desnre soarta noastra ? Fisionomia ne am laa va fane st se xotaraska neutra mult în favoral saa în defavoral nrinninalai nroklamat; viaţa, eneryia, xotarîrea ar vorbi în faveral nostra—mi din nenoronire noziţia ne am laat este de natara a deskarayia ne anei ne ne anara, a îmbarbata ne neî ne kasta sa ne vaza tot de ana în desgiuare. Ilretatindeni naralizie, mi deskarayiare. Invidie mi kalomnie. Hoaţe ka na va fi venit oara nreskrisa de arşiţa nentra anirea anestor ţari? Hoaţe ka na se vor fi naskat înka oamenii ne sînt destinaţi sa radine naţia din kaderea ei ? Reflekţii dare-roase, ne kare na kredeam sa fie akam timnal a le fanel Kand este vorba de natrie, se aud malte esuresii măreţe în sonietatea noastra; se varsa malte lakrimî de tinereţe în adanarea naţiei; vorbele mi lakrimile na ne vor skoate ninî odata din întanerekal în kare ne nerdem; fantele singsre ne vor skana, mi tokmai ne anestea ns le vedem înka. în artikolal 46 se nronanţa în kinal armator: „Moldo-romanii vor fi toiţî de o■ notriea nriimiiţi în fankiţiile-nssliue în amandoa nriminatele. Aneste rîndarî, traduse în toate limbele lamei, aa tot anei înţeles, adika ka Mantenii not fi nriimiţi în fonkţiî în Moldova mi Moldovenii in fonk-ţii în Valaxia. Anest artikol de mi na esnrima noate dorinţele amatorilor de fonkţiî din anal din aneste doa Ilrin-ninate, esnrima însă trebuinţele nele mari ale naţiei înaintea karora trebae sa kaza ori ne sanentibilitaţi isola-te mi egbiste. Valaxia, ka fii saî inimomi, dar novinî în ksyetarlle nolitine mi soniale, Moldova ka bărbaţii saî nraktini mi matori în kayetari, ar înfaţima Earoneione-niniera de oameni ne în tot timnal le-ar fane onoare. Dar ka sa se noata forma aneasta neniniera, este trebuinţa de skimbarea ne fane sajetsl anestsî artikol. Noi snim ka de malte ori gsvernsl se afla în trista noziţie sa nre-fero oamenilor nelor mai eminenţi în kananitate, ne alţii ne na aa de kat nonalaritatea; snim asemenea ka de malte ori noualaritaţile anora sînt tot atat de nejaste ka mi linsa de konfienţa ne aa alţii; ks aneasta kondiţie ra-mane tot de ana neva de dorit. Kaţi oameni kanabili de la noi ne ns a» natat atinye koarda nonalaritaţei devin nefolositori! Ks skimbarea nronasa, toate aneste rele not sa îmblanzeaska. Valaxia ks oameni ka liana, Nat-mazake, Kogalnineans, Maarogene, Negri, ar dobîndi maturitatea de kare are trebuinţa. Snim asemenea ka nainda-se în nraktika aneasta idee, se va radika malţime de glasarî saa ainî saa din-kolo — de la nei ne kred ka vor nerde mertikal de ros. Dar noi mărturisim ka anestor m»rmsrî le dam an lok atat de degradat ureksm am da mîrîitarilor »nsi kane, ne roade an os, mi vede ka alţi kani î] înkonjoara. Anele marmari egoiste mi înjosite, s’ar îneka în anlaade-le naţiei, kare na ar vedea în Mantenî mi. Moldoveni de kat Romani rai nimik alt. Asemenea skimbare ar fi trebainnioasa sa se faka kiar între regimentele ostirei. Ile lînga avantayele nolitine ea ar nrodsne, avantayial de a ne kanoaste mi a ne înfrăţi; kani nimeni ns noate sa tagadaiaska nsţina mi mai ks totsl linsa de kanoastere ne esista între Romanii de dinkoanî ks nei de dinkolo de Milkov. Mai malte relaţii are Valaxia mi Moldavia ka Viena de kat ele între dînsele, asfel kat ar krede nineva ka ori an nrinninatori nel alt este srsit a se ani ks imnerial Austriei; iar na între ele. ♦ag— Noi avem ’malţ! oameni de inima mi naţinî oameni de stat. Dar sarora noastra noate sa ne dea oamenii ks ka-* www.dacoromanica.ro 150 DIMBOVIIIA. — 18 FEVRSAPIE^ Temerea D-lsi S. Marc,Girardin kt într’anest sekol de fangî stvtrmigi faits accomplis , Tsrnii st ns voias-kt a stvîrmi ei înssmî sn fant, nrintr o invasie în Vala-xia, a smnlst de snaimt mika noasttt nrest romtnt. In adevtr noi îî kredeam mai mslt ksragis, mai adînkt re fleknie, ori mai msltt indenendengt a ksgettrilor sale de ksgettrile ne viazt aisrea. D. S. Marc Girardin ns ks-noamte sniritsl de asttzi ninî al Tsrnilor, nini al Romanilor, saS krede ne TsrnI mai -barbari de kît strit mi ne noi mai ntkttoinî de ktt sîntem'. Ori kare ar fi tsrba- rea Tsrnilor, ns vor ktsta st dobîndeaskt manşe nesi- gnre a snsi fant sivîrmit, nrintr’o lovire nesigsrt mi de natsrt komnromitttoare, atst în kaz de a resmi ktt ini m kazsl de a-ns resmi; ori kare ar fi sltbinisnea Romtni-lor, ns va merge ntnt akolo st înlttsreze o fantt frs-moast ne noate st le snele mslte nete din nei din simt ani treksuî. Fangii stvirminî, ori kare le ar fi resimtă, aS mi ei legile lor, o margine, sn xotar; ftrt aneastt margine, anestî fangî s’ar înttmnla ne toate zilele. Ile toate zilele ar fi invasii între nonoare, snele assnra altora; ne toate zilele s'ar înkeia mi s’ar strika traktatsrile. Tsrnia ne ea înssuiî trtemte mai mslt nrin resnektslkt- tre traktatsrî de ktt nrin armele sale, ns va nstea st kalne, nrintr’o lovire în gart la noi, anele traktate ne a-sigsrt esistenga sa, ftrt st nse în nerikol anea eşisten-gt. O invasie otomant în Ilrinninate, ar nstea naşte mai mslte rele nentrs dînsa, nreksm: o antrare din nartea romtnilors ne astt datt i-ar dsne noate la indinendenga absolstt; venirea snei armii rsse în Moldova. O dekla-ragie de resbel arsnkatt Esronei. Ns nonis ttgtdsi kt sînt fangî stvîrmigî ne trek ; dar ns noniS admite kt ns sînt mi de nei ne ns trek nini odatt. Mi anela.de kare vorberate D. S. Marc Girardin, intrt în nea din srmt kategorie. Ktt nentrs întrebarea mesei noastre daka st ia mtssrî de antrare ar-matt; ne snim ks nele alte foi. A se nsne armia gtrilor ne ninior de resbel este de mare trebsingt ns -nsmai îmnrotiva ameningtrilor din a-fart; dar înkt, mi ks mai drent ksvînt îmnrotiva ameningtrilor din sntrs. Avan garda streint este în gart de mslgi ani; soldagii ne o komnsn vorbesk limba gtreî, se aflt rtsntndigi în toate organele gtreî, mi nsastean-tt de ktt o snire în defavorsl lskrsrilor de asttzi, kast arsnne mtsnile, mi st mi fakt datoria de avan-gardt streint, ne o intrersnsert în zioa de 24 Genarie. Ne vom dsne mi mai denarte. La înttmnlare ktnd Koggfessl st ns reksnoaskt Ilrinninatele ssb sn singsr kan, drentsrile gtrilor de astonomie, vor fi konsiderate ka violate. La asemenea înttmnlare vom nleka kansl ks rs-mine, sas ne vom fane datoria, ka st nstem zine într o zi, kt sîntem o nagie, ftrt a insnira nelor ne ne voras-zi milt mi ridiksl? Toate aneste întrebtri nrivesk ne seama Domnslsî st le gea o rîndsialt. Ori ne antrare, trebse st fie kon-dsst de sniritsl ordineî mi organizagieî serioase. Ktnd va rtmtnea nartidelor mi koteriilor grija de a nsne la kale antrarea, adsntrei de asttzi de a xottn daka este sas ns este trebsingt de antrare, ostirei daka voeste sas ns voeste a merge. Klaselor nettgenemtî daka adert sas ns adert la antrare, ori ne antrare ar fi imuosibilt: Timusl ar trene în disksgiî, mi disksgiile ar naşte kses-tia de oninie nolitikt: sînt sa§ ns sînt de ntrere. Cronica interioara. ♦ D. Ioan Btllieans , s'a namit nrefekt te “'/“‘li, D. George Vtleans s’a nsmit direktor la mims- 5ntl5Afar'B de trei togi administratori! s’as^ skir^Bat. Jlii komnaragie ks nei ne se ftneas mnt asttM, A- mai bsnî: sniî îi lasdt, asnirangn rtmami ii ki * - devtrsl este kt în mare maioritate sînt bsnî. Sîmbttt DD. denstagî romtni de dinkolo de Milk _ d5s la kamera de ainî. D. Kogtlnineans a gint^t sn is^ ksrs anroane o ort mi ne a dovedit astt data, k* noastrt Moldova are ns nsmai oameni nolitini rria ,, ‘ mi oratori mari. St ns se ssnere oratorii noştri, da ns am avst înkt sn talent oratoris de aneastt n:8 ^ • kotira kt ns nstem esnrima mai jsst talentsl D-Lsi ^ ' nineans de ktt snsind kt vorbele sale as st smnle okiî de lakrimî kiar denstagilor de ladie _£ ra vorbt de a se strtmsta adsntrile ne ttnmsl b osmanilor. Ministersl a remas tot anela, dar se ra metane mai ttrziS, kt ni ministersl snide oamenii nreksm nea ia morei manint grtsl, ks deosebire kt grîsl mt«nnat ser-vt la neva bsn, ne ktnd miniştrii ssagi nsmai sînt bsm nini kiar de a fane onozigie gsvernslsl; neia ne noate st-î skane înst de sitare dsnt ororile ne fanem este marea linst de oameni de stat. Ns-Î vedem nikwri, mi daka ktte odatt se aratt vre o kananitate, vre. su talent, rivalii kad assnra lsî îl kalomnie mi îl s4ide, ktm din nenoronire aneastt armt este la krîsl tstslor, Iciarlabnsl an el ora ne strigt mai mslt kontra kalomniei; i se dt granie înst; dar ks kondigie a se nsne ssb stindardsls-neî ktnittnii ne viseazt la nstere; mi fiind Ic'B oamenii de adevtrat merit, ns isbesk a se ssnsne voinţei medio-krittuiltr, nrefert a rtmîuea în întsnerik. Linsa oamenilor de stat mi de administragie mai vine kt, jsnii R,o-mtni ne nsteaS st se formeze nentrs aneasta rts nre-gsigî, ba înkt nersekstagi, lsart kalea onozijaiei, mi în lok~st devie oameni de stat, devenirt oameni de barika-de, snenialitate bsnt noate în timni de tsrbsrojri, ns în timnî de nane, de organizare serioast, ktnd inima ns noate fane nimik daka ns se aliazt ks îngelecmisnea. Nesokotinga a ftkst ne snii st snerielsmea kt Tsr-niî not st ntvtleaskt în gart st nse Domn nos. A-neastt este de natsrt st mtreaskt tabtia oaxoenilortre-kstslsî. D. G. Magersl se va nsmi general kan al dorobanţ gilor. Aneastt alegere în nersoana bttrtnslsî nostrs Ilandsr mi natriot, ni se nare sna din iele mai ne- merite. . Valaxia are trebsingt de tsnsri. Are artilerie ftrt tsnsri. lili ks toate anestea ns le a nerdst în btttlie; i s’as lsat în timnsl oksnagieî de armia rs-st mi nînt asttzi ns i s’a mai înanoit. Avem tot dren-tsl a astenta de la D. Konssl general al Rssîeî a adsne aminte snde se ksvine desnre aneastt întoarn^re, nest-vîrmitt înkt ntnt aksm din sitare neantrat. Linsa nsmtrslsi de denstagî în Jkamert înnene din zi în zi a se simgi mai mslt. Este ntnt alcsm o bsnt ktttgime, ftrt a se ensmtra nei ne nriimeslc fonkgii mi kare ar trebsi st demisioneze, ftrt a se nsmtra nei a-lemi înnoiriva sniritslsî Konvengiei mi a ktror aflare în adsnare este nsmai o granie a Adsntrei. Se zine kt D. Xristake Tel mi D. Alesandrs Go-lesks s’as ales denstagî la Moldova, de loksitorii de a-kolo. La timnsl de alegeri ns vom rtsnsnde mi noi la anest semn de simnătie alegînd ne doi sas mai mslgi din www.dacoromanica.ro DlMBOVmA — 18 FE VRÎ5ARIE. 151 » li fragil noştri? Aksm ns mai avem a ne teme de sabia să renresente adevăratele interese ale găTrii de astăzi, lsi Damokles «ie sta atărnată ne kanetele alegătorilor la am avst în vedere la facerea artikolslsi mennionat. nele întăig alegeri. Acesta fiind adevăratei îngeles al ksvintelor litate, Soirile de la kansl denstagilor triinimi la Konstan- mă grăbesk a’l esnlika snre evitarea a ori ie fel deres- tinonol, demnsl bărbat K. Negri sînt bsne. Dar densta-1 tălmăiiri. n giî sînt siligî să astente akolo ressltatsl xotărîreî konfe-j ----- l1- »H. ringelor. învestitura Moldavă dar este amînată mnă a-, tenii. < Lsnî se făks o ^revistă a trsnei de garnizonă din kanitală. M. S. Damnsl ns se afla fană. Trimise în lo-ksl săg ne D. xatmansl ostirei din Moldova ie este destinat a treie îu loksl D. Snatarslsî al Valaxieî kare va. treie la Moldova. D. Xatman esnriraă mslnsmirile sale. kătre oştire: ie se faie la asemenea okazii, ksdiferinnă kă astă data disksrssl era vănos rai neted. Şe ziie kă ministrsl Drentăgiî nrenară lista defon-kgionarii ie trebse skiinkagi în konrinssl astorităgilor ie denindă de aiel Denartamfent. Sneiăm kă ns va fi o listă ka toate listele ie se făieas ssb toate guvernele tre-: kste. Uli nromitem de astăzi, de a kritika toate aiele înloksiri ie ni se vor nărea nejsste, mi a le arăta nsbli-kslsi romăn mi strein nurtretele tstslor fonkgionarilor fără ksvînt rekomandagî. Trebsinga ie faie a se skimba fonkgionariî ns trebse Să vie-de la iiriniinisl: „Skoală-te te să mez mi e«;“ ii de la: „a skoate ne iei nedemni mi a nsne demni.“ Asfel de vor skoate oamenii demni, adikă kanabilî, nentfs singsrsl ksvînt kă ns intră în ks-tare mi kstare klikă, mi a usue în loksl lor oameni ne-kanabil!,- a skimba ne favor saS ne xatăr; nentrs dren-tel de naştere etc. Aieasta se făiea mi ssb gsvernele trekste mi noate ks oare kare măssră. 1 Ministrji akteali trebse să aibă sn lskrs înaintea D-lor; să ns fakă să dorim gsvernele trekste, Ka să ns ajsnyem în Esrona în diskredet. • in^mh fthrta Ta! D-le Pedaktor, wifif vmm«gnii un i *i .. .î||u uflintaui iyiil.ci imn niil ‘)t. a-mM e*i 'l OH iî. fi .1 ■ ij.l ■ Ssb imnresia' 'Strălsiitelor evenimente nrin kare nara noastră se ridikă astăzi la treanta ie i se ksvine. Sa-lstînd îu voi reîntoanerea glorioaselor zile antiie kind msmele romăne ziieas fiilor lors să moară sas să nie învingători. Ne sokotin) feriie de a vă nstea nrezinta- es-nresi'a viilor simtimente de bsksrie mi de orgoliS nanio-nal ks kare msmele de familie din aiest distrikt ving a vă adsie nrin noi omagele lors resiîektsoase mi siniere, ii a rsga Mersi ka asreola de glorie mi de mărire na-gională ie îniinge frsntea Mării Tale Să se1 resfrîngă a-ssnra generanii kreskînde ka să o takă vrednikă de vii-torsl ie se deskide. Tiăiaskă Măria Sa Aleksandrs Ioan I domnsl stănînitorg al Romăniei snite. . ii»’ t ttem i fi jiy^u 'mm hu iatţ, ui . : j: .mb of) r4 l'iiiid _ , E>onin6l6Î Si. II. AriMosk*.1 ... teu& Eine-voemte, te rog-g, a treie într’snsl din nsmerile ziarslsi d-le alătsrata esnlikagie a snsi nasayig ekivokg dir artikolsl mes renro'dss de Romănsl în No, 17. Mă mir nentrs ie D,. redaktor al Romănslsî ns’l a renrodss nî-nă aksm, kănd i s’a înkredinnat de sănt aksm mante zille. ....... miii "imjKi ^ 'tf’fil Sil 9gi(n ilu ■jirfom fiv ttiiid - -i.; r ! SA Al d-le mii. r;j K. D. Ariuesks. L nsn no d' enoit Un kseînt assnra ertikoMsî intitulat',Îa.ieysssooî. oameni iî6oÎ. ■ u lini fi 8V. 14 * Fiind kă. s’ag găsit snii kari ag restălmăiit îngel-lessl ksvintelor de mai jos, nenrodsse de jsrnalsl Romănsl în No. 17, kă, adikă Domnul este rtsnmzztor ks-tre kamers de toate aktele salle, ka fiisl mi dllessl lor — amorsl de veritate mă îndeamnă, a esnlika senssl a-işstor ksvinte. Ilrin ksvîntsl de kametys am îngeles -în aiel artikol o kameră kare să renresente .interesele, naujei roinăne; nrin srmare kamera e sinonim kş nauia, iar .ns o kameră karea alleasă ssb nresisnea kăiniăkămiei de tristă memorie, mi a kăiia majoritate, kiar dsnă 24 Iansarie, ne lingă alte kestisni salstarii ne le a kombstst din sistemă, anoî în medinua de la 10 korentţ nrin kombaterea ^votslsi ne fagă în kestisni de nriniinig rai mai anrobareaka gustatei să^-noată fi not de odată mi fonknionar, a do, ^t destsl de lămsrit kă tot nersistă In nriniiniele sal-retrogradare. Ilrin srmare, nsmai o kameră kare în No. 34 din Dîmboviiţa, anhjietit ks nlăiere o noe-sie a D-le întitslată: 24 lamarie 1859. Totg aieastă noesie o văzsrăra renrod'ssă mi de Pomznsl în No. 14, ksms mi d,e Naiţiohalsls în No. 17; însă în amîndoă a-leste jsrnale o vedemg mstilată (nontită), linsindg din-tr’însa mante vferssri, kare dsnă nărerea noastră, isînts iele mai frsmoase, fiind kă konrind nişte adevărsrî isto-riie; ka înkă în Romînsls, sîntg modifikate kiars iele dsoă verssri kare esnrimă înfrăgirea lanslsi ks oaia, .mi ne kare Nagionalslg le a resnektatg ks drent» ksvîntg. I Am vrea dar să siim» kassa aiestei mstilărî, daka adekă este volsritară sas sfornată.- ka de va fi sforyată, să adresăms njîngerile noastre Domnslsi Sekretarg de Statg kontra lenssrei rănosateî Kăiinăkămii,, kare s’ar afla înkă în vigoare; nişte asemenea vandalismsri literare nsteas fi nermise nsmai ssb regimslg tieksts, ns însămi dsnă 24 Iansarie; ear de va fi ks voiuna dsmitale, să ne mirăms de kanriiislîjjn snei mssenekonseksente mi des-notiie: într’adevărs, ksmg noate sng nărinte ks inimă să ssgrsme ks atîta krszime ne isbitslg săg Tfig, mig fis atît de isbitors de adevărg? ,i . . .;.TJtVl- MI Asientăms ks imnaiiennă .răsnsnssl d-le. 4 /. G. Valentine-ans t (3 16 u ‘ . m iei nis ; «an rfiai terifidoi' ' - D. George Sion noetslţ atăt de kshoskst nrin sniri-tsalele sale onere,- a avst feriiita idee- să tradskă istoria Romănilor a lsi D. Fotino , în limba Romănă. Aieastă oneră este foarte interesantă nentrs iei ie ns 'se rornesk a liti Romănemte, a fi Romăni — a ksnoaste trekstsl www.dacoromanica.ro DTMBOVIUA. - .18 FEVEŞAŞ: j52 stobsnilor lor. Qreiii în limba kirora aseast-B oneii e skris'B, ne ksnossk maî bine de kit ne ksnoastem noi n mine. Noi ns aveam inki o istorie komnlekte nini astăzi. Feliiitim ne D. Sion desnre ideia ie a avbt im angagera ne toj^ţ ktgî vor si siie istoria şirei loi, si «nteaski aieastt onerB. o TîJRM'B IUI ni iute xiare. Niiute xiar’ n’o tsrmi nindea mi vina Ssbt nretekst ki ele ne oi nroteja, Ile knnl ks ciobanii nsrsrea ’nvrljbea Uli în felbri de kinsri foloase tragea Kvii kîini neţ niîrwavi notii rânitoare Dobitoaie latUe mi lingsmitbare Mercs se tîi’a ^rin intrigi mslgime Lîng’aieste xiarB ne l’era veline S-b skimbe ciobani ne ns se nort bine Uli st nse ^i He l0r le kouvine; Zikînd între aite ki ks-a lor kredingi Le dt mi kiar tsrma la timn de nriingi. Şuii din motani xiartlor ziiea: Lingi alte darsri mi ei tsrma s’o dea Nsmaî ne notti ne ne’nietat lato Si-î lase ţn vint ks gsra ktskatl; Alni din liobanl ks kîim ginea St ns neai.7/il n0sts de snde toi a Uli lisa ne kîini tsrm’a sfîmia ne kare’o tot kins.l kîini o kinsia Iar liobansl 1IOstrs ie îi nroteja Tragea sn5za m8ltt kam ne tsrta sa Uli ne .tsim’a veme nsrsrea lisa Fiind kt de dînsa niinini frik’avea Î5nsl din lobani mai kanasil vrednik ne dete dovezi ki ns fs nemernik, Kiiî de ini ksm snsn din bsget fsra Uli tsrma ]a xiar-B o figidsea Dar din bun8Vi n8bliyi tot fBiea leva lire kît nisrs ana o noate ginea Ul’între alte fante ie’l a osebit Din lobî^ni kare’n nimik n’a snorit lle notei ain togi tare ’îa mirginit De jafs'u,ietase maî ne jsmitate Fikînd si domneaski frika neste toate; Iar javrei înst de notei mîrmave Ilornir’a Htra k’srlete grozave Ki ioban8_i xog mi firi ssflet mare Kiiî nsmaî el fsra iar ei ei narte n’are. în srma aiestsî loban rtk mi xog Se nsmi $n a]tB mai bsn mai ks mog Ks inioiţ, bsni sdravBn natriot Kiiî de im 8e noarte nrea slab idiot Inst tsrma igi n’o ftgiaseinte Velinelor xiare, ne kare sramte Ile kîini însi-I las* de ras j’B'fsesk ne tsrmx anasB mi krsd kinsesk Knî de lîng’amiii de nroaste notei. El ns vrea 8-t mtie de tsrma de oi Ill’în tot e anarmie, jaf tikilomie Kizsta ne tsrui’a iadslsî srgie Dar lobansl însi este ssflet bsn ' Ama o % sniî iar ns sn nebsn Ka iei ,ie de tsrtemi nrea fin îngrijea î„k!t «rma'n.reag* mat nsgin simBei Omilii sînt înalte mi «wt felante De qobam! kare n as miei n * Ins* biata tsrmi ssferj mi geme lira ns se ssnsne tremure se teme; Togi fsra ksm fsra iar iei natriot ^ Tînt naralizat, slab mi idiot o’fsks ks vîrf, ks kaîmak niifiarti: D’aî inimi bsni, toate i se iarte ne kînd biata tsrmi sta înkremenite Desnerat konfszt de tot zinwti Lovite de tosnet, ea s’a nomenit to trei liobani tsrmi, d’odat’ s’a nsmit fDe xiarale kare tsrma nrotejeazi ; Ul’o noi kale, snre feriie-i simneazi) 5nsl este draksi, ka om d.itrsnat Alt’o vite mare, sn bos înkornat 5nsl om onest, tsrmi devsat. ^ , Draksl skamoteazi ks nangluî ne uas Bosl se ssnsne, remîne’n ekstaz Draksl strigi ziie din mîini din miere Dikteazt, imnsne, ssusnere iere Ka tsrmi feriie, el voemte a faie însi nsma’ama, ksm drakslsi nlaie Kîini bsni ai tsrmi, ne drak ksm simgiri Nivilir’assnri-1 mi ns’l mai slibiri K’onestsl lioban, de kar’ fsr’asmsgagî » ' *** j^init, sgomot, vaete, giligie mare , Tsrma sneriati, aleargt sbeari tare - ## J. Snele din xiari, la drak se strîmbaii ■ - v ' Uli kîini atsniî, ne drak gensnkiari. ^ k f *'' Draksl demaskat e monstrs ’mnikat., -> Biata tsrmi tare grozav desneratt Vizînds-se o daţi de draks skinate ^ Toati îmnresnt într’o glissire , * ■ . * ** Uers dete mîna nentrs a ei snire 4’ Ks a ei sora tsrmi din veiinitate « i. *■ < Din Moldova sort de eternitate ^ V Nsminds-mî loban n’al sori veline ^ : iji * Ki nsm’ama Mersi vrea a De da bine. ..al „ Ki-i lobans onest dovedit nrin fante ^ *• ^ • Uli ns eskamoteazt ns faie nikate : k • Uli daka va mti kîini bsni a-uti alege Ansrsrea sigsr snre bine va merge * r Uli rtsnlitind bsusl ftrt ntrtinire Tledensind mi rtsl firi osebire El va fi om mare va da feriiire * _ • , La doi din tsrme ie era’n neire. . ■ j t - K. I G. 1*/., . r —■ 1 ♦ ÎNSCIINŢARE. i * | ne momia Bsftea de lîngi Bsksremtl a Iliingslsî t Barbs Ultirbeî, se di snre ttere o nidsre în întindere de 1500 nogoane. Doritori! vor merge a o vedea mi a se înkredinga desnre întinderea ksm mi ksalitatea ei. Iar kondigiile li se vOr faie ksnoskste la kanielaria înilgi-mei Sale, de kitre serriar Marinesks. 1859. Fev. 18. Tinogpafia 'i$au,iona.i5 a mi losif Pomanoe mi Komn. www.Hflcnrnmflnicfl.Tn *.