ANUL 1. - 1859. M 37. Sîmbătă, 14Fevruarie. Aseasti foaie eae de doi opi ne sinti-mînş SiniBita mi Miepkspea. Ilpeijsa asona-ments.’ii’î nentp» tpel asni îinat sfangixî. O foaie singsps 20 napaae. Foia politică şi litterarâ. $ ABonagia ae rai? în Bskspenrti, aa Ji-gpipia aşi Christ. ţoanino et C““ Eo-manov. în diatpikte aa kopesnonden. sif; Op asonament tpe-Bse naitit îndate- ks sBsskpiepea. Kedactoru responsabilă D1M1TEIE BOLINTINEANU. Bucureşti 14 Fevruarie. Sînt mal milte zile de la sosirea DomniliI în kani-tala noastri rai nini akim ni s’a nitit satisface trebiin-nele de o noi organizaţie. Trebiinţâ de a kmoaste mi a stidia nartidele rai oamenii îl fak noate st esite. Skim-barea mal totali a oamenilor de administraţie este o kon-diţie mrinninali a noiliî ordin. Kinî ţara, se afli ni-, ni astizî în kondiţiile sib kare se afla sib reţinui kiî-mikimieî de trei. Aneasti întirziere a dat okazie la o milţime de nrenisirl între kare vom vorbi arai de anele ne konsisti a atribii DomniliI tendinţe de a da mina oa-nilor trekitilil. Noi ni nitem afirma anele nrenisirl, kml am kre-de o linşi de etiketi kitre noii kan al StatiliI al nre-sirane nişte idei atit de kizite între Romiuii de din-koanl da Milkov. Noii kan al StatiliI trebie si snie ka mi noi, ki este o mare diferinţi între sniritil niblik din Moldova rai între nel din Valaxia: în Moldova boeril de klasa întiii iaS el tot-d’asna iniţiativa titilor likririlor frimoase rai natriotine; el sînt nel d’întiii â fane nele mai generoase sakrifine; la noi din kontra iniţiativa este la naţie; ni-terea este la naţie, natriotisrail este la naţie. 8n mare nimir de birbaţi skoraî din toate klasele sonietiţeî, firi esenţie, formeazi o mare nartidi ne nrgsidi la toate dorinţele naţiei, nartida naţionali nrogre-sisti. Mei ne ni se afli în aneasti nartidi sînt oamenii trekitilil, oamenii interesBliî egoist, oamenii streiniliî. Aneasti neati dekonsiderati, kizBti, nitredb, niareninî o înrîirire, ninî o akţie în aneasti ţari, rai kmd se în-tîmnli si vie la nstere, se fane tot d’ama în enone di-reroase nentrs naţie atmnî kmd striinil kalki nimîntil ţxril sai are m moment de înrîirire direkti. Vekea sitiaţie a ţirel era de natiri a tavoxiza a-neasti neati nitredi din kare streinii finea instrimen-tele sale ka si loveaski în drentirile ţirel. Kiţî Domni avsri nenrevederea likririlor rai le întinseri mina, trer biiri si reni a doa zi ks naţia, rai mal în irmi si se va zi goniţi de naţie. Iliterea Risieî ea însimlimlner— di simnatiile sale în Valaxia, kml înnerki si snrijine aneasti neati isolati de naţie. Tirnil mal tirziS, kre-zind ki este o nolitiki adînki a fane ne fikiseri nre-denesoril lor, nerdiri asemenea tot felii de simnatie în nonorii Romm. Ori ne fisime între Domnii de astizî rai netele oamenilor trekitilil ni se nare vitimitoare, kmd ar rotea fi nosibili; singira fisime ne se noate fane rai nro-dme m bine învederat, ar fi între diferite ramirl ale ma- re! nartide naţionale kare, de mi s’ar afla ki oniniile oare kim diferite în formi, în nrinnin sînt foarte anroane. Din aneste felirite ramirl, dar natriote, nrogresiste, Domnii noate firi a esita m minit, si ral komnie ministeriil rai si’raî kreeze nmtil siS de snrijin. Nimal ne anest ti-rîm, odixnindi-se, va mtea a se odixni ne simnatiile naţiei; nimal ainl este viaţa, vigoarea, voinţa; nimal ainl fisimea este nosibili rai salitarie. Trebiinţa de a kmoamte rai a stidia nartidele rai oamenii trebie si înneteze înaintea adevirilii neesrose-rim mal sis, mi ne kare istoria nelor 28 de ani ne dovedeşte nriu fanţi netigidiiţî: Trebie si înneteze înki, îndati ne vom lsa în konsideraţie ki Domnii konstiti-ţional, ni are de kît si înkredinţeze komnoziţia minis-terilil mii om de kredinţi. Miniştrii sînt resnonsabili; den! lor este dat, sib a lor rismndere, a rekomanda oamenii nentri felirite fonkţil. Domnii ni are a esita — în likririle sale kalea nea bini si o ea nimal, mi naţia îl va snrijiui kiorlnene-rikol. In seanţa de Marţi s’aS fikit nişte disgresil kare, sib ori ne nint, de vedere ar fi fost mai bine a ni se fane. Aneste disgresil eraS daka nei esnilral din ţari saS daka nel rimam! în ţari aS siferit mai milt. Onorabilii D. Katargii lisi si kazi aneste vorbe amenin-ţitoare nentri oamenii de la 1848: „Si ni desvilim o-dati trekitil neste kare am lisat si kazi vilii! Kredem de datorie a da ainl misira siferinţelor ti-tilor, rai a desvili anei trekBt, ne dine zisa D-liI Ka-targii ar krede nineva ki este îngronat în krime. Snim ki dine eveuimentil de la 1848 toate klasele, aS trebiit si albi o narte la siferinţele naţiei. Mirakarea revoliţionari înneniti, nartea nea mare de nrivileţiaţl retrograzi, trebii si sifere nentri ki nrivi-legiirile se desfiinţai rai niterea le skma din mini. însi într’anest tiran de trei Îmi firi el oare nerse-kitaţî, înkiraî, osmdiţî la moarte rai esekitaţl ? Din kontra givernil de atmni ii kemi nmi si îmnirti-raaski ki dînmil niterea; el refizari — rai anest timn ţini trei Îmi. Anea temere ki vor nerde nrivileţiirile mi ne kare el o nunesk siferinţi, se skimbi în ferinire în zioa kînd armiile streine, lisate în disnoziţia lor, kilkari ne ni-mîntil ţirel. în anea zi oamenii ki dor de natrie, ki simtimente de nrogres, firi învinrail lor, nrizonieril lor, el mi nrinniniil ne înfiţiraaS; în anea zi înneni siferin-ţele naţiei mi ale esilagilor ne ţiniri în timn de zene ani. Kmd armiile streine intrări în Bikiremti, kmdka-sele netiţenilor se violaS nîni în sanktiaril familiei kmd înkisorile se imnleas de Rommî ă kiror krimifi-i www.dacoromanica.ro 146 DD1B0VIHA. — 14 FEVHSAHE. sese kB a8 gândit sb fie romani mi liberi; kînd grsne de feme! ks nr5Q4iî de mîiiî ; de msrae ks lakrimile în okî; de b’&trinî mi de koniî ks inima sfBmiatB de dsrere, bBîeaîs ne la norgile înkisorilor reklamînd fie nine o ner-soanB sksmriB, nine îî resninţteas ? Rine se îmbBtas de lakrimile, de ssferinnele, de nozinia lor? ^ine sensneas între lakrimile lor mi între streîhî? Retrograzii. Aneia ne se f&ksserB instrsmentele streinilor nentrs kB anestî din srmB veniserB sb le asigrsre ktrma. Ei era§ bi-rsitorii; doringele lor eras realizate; timnsl lor îl îmnBr-geas între fericirea de a jsdeka, a osBndi martirii RBrei mi între fericirea de a rsdika toaste în banketele streinilor, de a inksnsna ne streini ks ksnsni de fiori. TristB mî=â-suiiuoasB iiaginB a istoriei RoniBiiiei! ■ Tot ne ar linşi înkB, ka sb fakB lskrs mai nosnaui ar fi sb reldame ksnsna de martiri. - Ssierinijele oamenilor trekstslsi, adevBratele ssterin-ge as înnenst în zioa kBnd s’a înkeiat Konvenjgia Esro-jteanB, in aneami zi kBnd naijia RomxnB a ssrîs kBtre ferinire. . Daka vom veni la oamenii ideilor de nrogres, ei as fosf înkimî, maltratani, esilaijî în sntrs mi afa-rB din jjarB - nretstindenî nersekstajn mi resnektajgî— nretstindenî nerînd drentsrî de viagB nentrs natria lor; nimeni ns noate zine kB nele ne s’aS fBkst de Esrona nentrs narB, ns le sînţem datori în mare narte anestor oameni ne kare D. Katarţris îi amenings sb ns le desvBleaskB trekstsl. Voiijî a vb konvinge, lsarţl, nitini mikomnaragî nrograma miuikBreî de la 1848 ks KonvengiaEsroneanB— mi vegî vedea kB aneste idei sîiit ideile nrogramei—idei ne atraserB toatB sra mi nerseksnia retrograzilor assnra esilanilor. Anei îhsb ne rneritB ksnsna martirilor sînt no-nolsl RomBn ; el singsr a ssferit toate lovirile invaşiilor, sînt anei ne as zBkst în înkisori arsnkagi de streini mi iisuiî ne liste de retrograzi. IatB trekstsl ne kare JD, Katargis ns voeste a desvBli, nBtrsns de o mBrinimoasB ksgetare nentrs oamenii de la 1848. , 3n om de la 1848. ,911;" hsîiTgttii otaifl -'j _____ 08 ari a ;nid b i :?.•. ' _ Starea actuală a judecătoriilor » trebae a nane în nraktikt aneia ne a stadiat în teorie. întf’altfel ar fi o nenoronire, mi nentra so-nietate mi nentra elă înssmi, ka jadekttoră, annlikînd legea mai ’nainte d’a kanoamte snirital el, intengisnea legisitorslsî, mi ne-rtmîind konvins ne defllin» kt denisianea, ne a dat este dreantt, este ekăitabilt! — Ane»sta este nrima kondigiane ne trebae a reani; an jadekttoră. Anoî, ka o altt kondiyiane, sânt toate anelle kaalittgi ne-rste nenessariă, nrekam onestit, nentrtinire, moralitate, neinteres-sarQ_ . .. tje ne folosemte not, jadekttoral anella kare nossedînd :*• -r ••Bana ■ ■ în kalme jarismadinga, ar fi an abszttor, an ntrtinitoră, an orna fort nea mai mikt skintee de moralitate într’însală? Din kontra sn assemenea omă, ar vtfoma sonietatea, ktnî, nentra dînsals, kanosninga legilor este an mijlok înlesninios de desnaere, de xi-%. nire, internretîndo asfelă, dane kam îlă novtgaeskă interesele sa. le meskine ! Ama dar, în skartă, atât nelă ne kanoamte legea mi n'are nelle lalte kaalittgi, kît mi nellă ne nossidt aneste kaalittgi, dar na kanoamte legea, sânt mi anală mi altsla în narte vtttmttorî. IIU namai kînd vor reani ambele aneste kaalittgî, ambele aneste kondinianî, gamai atsnnî se noate zine kt sonietatea atrage an nroffită, kt dînsa este satisfokato m kornal sta morala de alegerea ne a fokat, mi kt neî-soana aneia meritt a okkana skaa-nalg jadekttoreskă. lafo dar, kt bine saă iţă, rtsnanssrtm la nestianea ne ne am nas înkt de la înnenat, adikt, kînd o jadekttorie estektzafo? Revenind akam la starea aktaalt a j adekttonilor noastre, na ne sfiim a snaue an adevtră, ea este naralisata mi mai de totă ktzatt. — într’adevtră nauine kananittgî, nanine oneştii, imnar-nialittuî, se mai ztreskă, ini-kolo, urintre nameroassa malgime a nersoaDelor de kare se afla komnase jadekttoriile noastre, nanini se gtseskă în kondiuianile nerate! Hei mal mâini, saă kt n aa kananitatea, de mi sânt onemtî, imnarniali, nei11îeressani, saa kt avînd’o oare kam, dar Ie nlaka a abaza, ftkînd din annlikagianea legeî an trafikă, o snekalagiane; saa kţ sânt m linst atit de .ka-nanitate kît mi de nelle lalte kaalittgî. — ffii lskra niadată ! a-neste uersoane, saă kt na sniă, saă nare kt sită înalta, sînta mi delikata missisne la kare sânt kemate; saă kt ns sniă, saă nare kt sită assemenea kt, jsdekttorală este essekstorală voinjjeî lsi Dsmnezeă, voingei ssnreme aia! ne utmînt! Dar ne noate fi mai gravă mi mai attrtgtttră de resnonsabilitaţe de kît a jsdeka, de kît a distinge jastslă din injasts ■ Daka ksnosninga, eksitatea, moralitatea, se neră nenessariă a nresida în ori ne aktă allă nostrs, a forfiori, elle se' neră, în-tr’sn kină indisnensabilă, kînd stvîrmnnă akte. de acsdekttoră, kînd ne aflsmS ne skameiS jsdeksloreskS! He alt este sn jsdekttoră de kît sonietatea înt.reagt; ktnî nine altsls, daka ns sonietatea, ia dat lsi aneastt missisne, ,anest sînt mandat, d’a nraktika ainea jos, voinga nelsi nrea-înaltă? — Drentsl d’a jsdeka, fiiind sn drent allă soniettgeî, mi aneasta kon-fidînds’lă snei nersoane ne kare o nsmemte jsde, o mi astonzt a fi ssverant în oninisnea sa, în alegerea ne va fane. — Iatt kîtt konfidingt densne sonietatea într’sn jsdekttoră! mi kînd ellă a-bszt de dînsa, violt mandatslă se», este sn trsddtorS, nedemnă a se mai nsmi amikslă soniettgeî, mi trebse a se skoate din sî-nslă eî! Starea dar aktsalt a jsdekttoriiloră noastre, o mai renettm, este o stare de dekadengt, mi nersisttm a mal snsne înkţ, ftrt sfialt, mi anest adevtră, kt ns mslt d’ar mai fi ginst în modal ksm este konstitsatt, nenltkstele sale ressltate, întbsmind drentatea, lsmina ar fi venit, îmnrtmtiinds-se întsnerikslă ne s’ar fi nitvtlit în abisă. InstitsgÎBnea magistratsreî, mi în snenial» a jsdekttoriilor, este sna din nelle mal imnortante , mi de nrima ordint într o na-gisne. Ftrt magistratsrt, saă ks o magistratsrt korrsntt, n» este sonietate, mi ftrt sOnietate ns este ordint, ns este o taktikt, ns este de kît o aglomeragisne de oameni, în kansl ktria' domi-nt iiBterea materiali, brstali a nellsî inaî tare, sic volo , sic ju-beo, sil proratione coluntas !■ Din noronire înst, faza lskrsrilor s’a skimbat, trek»tsl neri ks toate ale lsi, îngronînds se în eternă, mi o nost ert de tran-sagisne ne nrokiemt drentatea, libertatea. Astizî Romtnslă e liberă a disnsne de soarta sa 6i’i ksm îi ar veni mai bine, mai konformă ks timnsl» în kare trierate, mi nimini în general» nB-i va nstea internenta kallea sa la adevtra-ta ferinire, fon> a kdmmitte o illegaiitate, ftrt a fi sn kriminală. St. ne okksntm dar între altele mi de institsgisnea jsdekttoriilor, st konstitstm mai ks se;jmt o magistratsrt dsnt ksviin-gt; mi nersisttm a nere ka, de ani înainte, admisibilitatea în fsn? kgisni nsbline, st ns mal fie ka în trekst........................... ........................mslgsminds-ne nsmaî kt admissl» e omă e fiingt ragionalt mi în kanslă tstslor nellor lalte viegsitoare, nrin ragisnea, nrin înalta ksgetare ne Dsmnezeă a nlantatîntr’în-sslă, mi de kare a nrivat ne toate nelle lalte; ni nreksm snim kt se nere neantrat de la sn medikă, a ksnoamte medinina, de la sn ingineră, ingineria, assemenea st se neart neantrat mi de la sn jsdekttoră a ksnoamte legea, a fi onest, integrs, imnargial. — Ktnî de la nine altsls, mai ks seami, daka ns de la sn js- www.dacoromanica.ro DlMBOVIIIA — 14FEVRSAKIE. 147 dek’Btorg, se nere a kşnoaiute legea ! Mme are mar mslti tre-bsingfc de dînsa, aine o nraktikt mai des ne toate zioa, daka mt ellS. Ioan L Pallă- Ritim în No. 16 aî Romtnslsî 5n artikol ssbtitrsde TlrinniS strein, mi ssskris de D. M. Boliak. într’anest artikol astorsl aratB avantajele ne sînt a avea nrinnis romtn mi desavantagele de a avea nrinnis strein. -c Noî sniam toate aneste avantaje mi desavantaje des-nre kare e vorba, înkt din desbaterile srmate in aniitre-ksgî nrin jernâlele streine, atsnnî ktnd gtseam ks toni! k’B singsra mtutsire a gtrei este Jirinnisl strein. Ns snim daka D. Boliak a fost vre odatt nentrB nrinnine strein, ItB -toate gara; vedem asttzi k’B ns este; mi se naie kt aneasta este kredinga sa. în adevtr, în kondigiile gt-rilor de asttzi r Romtnii nriimeskB nrinnis nBmîntean, nentrB kt ns not st nriimeaskt strein ; ns îiisb nentrB kt kred kt sn nrinnis ntmîntean ar rtsnsnde mai mslt la trebsingele gtrei de mtrire mi de nrosneritate. Aneasta este kredinga noastrt m’anelor maî mBlgi Romtnî: Ilrii-mim Ilrinnisl ntmîntean nentrs kt ns nstem avea strein. Uli ssb aneastt nrivingt diferim de ntrerea stimabilslsi nostrs amik. Avantajele nsmeroase ne atribse astorsl nrinninelBi ntmîntean, nentrB noi ns ssnt nimik ; ns not st tragt toate în ksmntnt ks sn singsr folos ne ar a-dsne nrinniBl strein. Ânest avantagis iib ’mî este teamt a’l snsne: sn nnnniS strein este realisarea visslsî de asr ne viseazt nagia romtnt înkt din nrima sa jsnie: Inde-nendenga. nii sîntem sigsrî kt ori ne Romtn ne viseazB la anei vis dslne, ns noate st zikt al fel. Sîntem sigsrî kt în-SBmi Domnsi, ktnd a zis kt este gata a densne nele dot koroane nrinninelsi strein, el însBmî visa ka togi ro-mtnii de vissl nel dslne al nagiei. D. Boliak ktnd zi-ue : idee a de nrinnis strein ns este mrmiss ninî kiar M. S. fane tot attt ka ktnd ne ar zine: nsmaî va este vermis a visa la indenendentţa natţieî voastre-, Sîntem inkredingagi kt aneasta ns a fost ks jetarea D-lsi Boliak; dar lo jika are legile sale. Rtratnem datori a esnlika D-lsi Boliak ksm snsin-gsr avautagiS ne imnlikt. ideia DomnsM strein trage în ksmntnt maî greş de ktt toate avantajele ne ne ar da bu nring ntmîntean. Dar nozinia noastrt este atitdede-likatt, timnBl nere attta menajiare,- înktt ns vom nstea fane alt neva de ktt o întrebare: daka indenendenga ns este mai sksmnt de ktt denendenga? Reia ne sîntem asttzi este msltînkomnarajjieksneia ne eram eri; dar daka mtne vom nstea fi mai bine mi de ktt asttzi, trebse st rtminem în neea ne sîntem asttzi? v D. Boliak zine: Un nrinuis strein ns nstea fane o e-dskaiţie natţionah; dai: ns ne snsne nentrB ne. IlrinniBl strein dete Greniei o edskagie foarte nagionalt; este sn fant. a Mai zine înkt: Peliyia Isî era diferita de a nonors-Isî sasy religia Grenilor ns se vattmt nentrs aneasta. este înkt sn fant. Era sa vie ks întinarirde snei kresteri arislokratine între moravsri demokraţine alePomanilor... Mo-ravsrile grenilor sînt mslt mai demokratine de ktt ale noastre; mi regele Oton, ns le as îmnletit ks nanglinile aristokragicî. Asfel sînt ksvintele ne kare D. Boliak se snrijint st kom-batt nrinniBl strein. Aneste ksvinte deklint de sine, fiind de natsrt a ns nstea fi snrijinite ne sn ttrîm solid; dar kiar de ne ar fi dat ksvinte attt de nsternine mi reale, înktt st ne înklintm înaintea lor, o renettm, ele ns ar fi nstBt trage în ksmntnt maî greS de ktt marele avan-tagis al nrinnislBi strein mi de kare am vorbit mai sbs. Rtmtne dar 5n singsr kBvint înaintea ktrsi ne înklintm. Ilriimim nrinniBl Romtn fiind kt ns nstem st avem strein, nreksm am nrefera st fim liberi de o mtnt ktnd ns am nstea fi liberi de amtndot. s Cronica interioară. în seanga de Joi s’a votat daka votBl Adsntrei trebse st fie sekret sas ne fagt. S’a adontat ks o mare maioritate st fie sekret. Adsnarea nerde din zi în zi în oninia nsblikt; neia ne ne fane nltnere: emitt din bomba ktîmtktmiei trekste ns trcbse st astenttm de la dînsa de kît ttitsri de bombt. Ilriimirea votBlsi sekret, nare kt a mîxnit ne mslgi. Noi, o mtrtBrisim ksrat kt votsl de fagt sas sekret este tot.sna nentrB o .maioritate ne srmeazt a îmninge sistematinemte, ori ne nroiekt nB vine la sokotealt nrininslsi din trekst; mi kare nB reksleazt înaintea ninî snei dekonsidertrî. Asfel deris-tagii din stînga îndemert îmi strîmbt ftlnile, ka stskoa-gt vorbe eloksente kB intengie a atinge maioritatea: maio-ritatea rtmîne ssrdt. Toatt lsmea asteantt st vazt skimbtrile adminis-tragiei, mi ks drent ksvînt. Sînt mslgi fonkgionarî din administragie kare sînt instrsmentele Ktîmtktmiei în-netate, ne singsrt ea era sn instrsment. Ilsgiin sînt nentrs starea de asttzi a lskrsrilor, anest element inkom-natibil ks starea lskrBrilor trebse dentrtat. Mei nsgin asfel este oninia nelor maî mslgi. De la Ilaris se krede kt konferingele s’as mai a-mtnat. Alegerea Ibî Ksza a rtdikat uagiea Romtnt în oninia Esroneî. Aksma DamnezeS st ne lsmineze stfa-nem lBkrBri frsmoase kare st rtsnsnzt ks astentarea 1b-raei, ktni alfel, nstem sţ o striktm ks totsl. D. Gtnesks redaktorsl snei foi destsl de ksnoskBte în Haris, mi kare de mai mslgi ani se oksnt a artta la streini trebsingele gtreî sale, skrise în aneste zile sn artikol întitslat Fant saeîriuif mi kare avs sn mare ressnet în Franga nolitikt. Ksviossl mi natriotsl Arximandrit Iosafat Snagoveans, fondatorsl kaneleî Romtne din Ilaris ns nregedt a vegea assnra btegilor stsdengî mi a le kondsne sniritBl, adskînds-le aminte de datoriile lor kttre natrie mi kttre religie. în aneste zile tiekste stsdengii Romtnî as avst sn banket în onoarea zilei de 24 Iansarie. Sfatsl ortmtnesk a voit st dea sn bal în onoarea venirei M. S. Domnslsi; Domusl a refszat, ssb ksvînt kt statsl e strak ka st keltsiaskt nsginii bani ne are ks balsri mi alte netreneri demarte. Ns ar fi o fantt frs-moast mi mai nltkstt Domnslsi mi nagiei daka ssma destinate nentrs bal, s’ar sni ks ssmele ne vor nsrnede din ssskringiî, ka st se fakt sn monsment în onoarea zilei de 24 genarie, zi în kare s’a arsnkat stmîngades-nire între ambele gtri? Ne adrestm kttre astoritatea ne voia st dea balsl. Se zine kt dot mari nsteri ns ar înksviinga ideia de a se sni la Fokmani nele dot kamere, nentrs ksvinte kt aneasta noate st agraveze ksestia alegereî Domnslsi, în KonferinijE. ’Dc ya fi adcvtrat kt ©sistB sn ăscmc-" nea nroiekt, noi înmine gtsim kt ns ar fi la loksl sts, înkt, mi kt ar fi maî mintos a’l ltsa nentrs altetimnsri, ka st ns nerdem mi neia ne avem asttzi, nrin komnli-kagia lskrslsi. Ilrin fanta de la 24 Genarie Konvengia ns este violate în sniritsl ei ni în litere; nrin snirea A-dsntrilor, Konvengia se violeazt în sniritsl ei—mi asfel lskrsrile se komnlikt. Sîntem inkredingagi kt neî nevtd ks okî rti nele fekste la 24 genarie, neî ne ar voi st C www.dacoromanica.ro 148 DIMBOVIHA. — se analeze nele stvîrmite în anea zi, ka st vie sttnînii lor ne tronai Valaxiel, vor ktata st snrijine aneastt idee de anire a kamerilor, ka 5n mijlok de a komnrometa fanta de la 24 Genarie. Oamenii ka îngelenuiane na vor ktdea în aneastt karst. Avem alte lakrarî de fokst de okamdatt, a şterge srmele triste ale trekatalai, a ne organiza, a ne nane în nozigie de a natea snrijini mi nane în lakrare dekretal nagiei ne ne a rtdikat attt de malt în okii lamei nivilizate. Ne kredem datori a nreveni oamenii lesne krezttori îmnotriva infamelor intrigi ne ameazt nrin malgime de vorbe minninoase oamenii trekatalai, ka skon de a nane sit mi desgiuare între Romtniî de ainî mi fragii noştri din Moldova. Nb este kalomnie ne noate inventa genial nel rtă al oniBlBî, kare st na se ntskoneaskt de anestî oameni 'ie singuri ei se desnregaesk! Ile toate orele, ne toate minatele, aneastt fabrikt ne lakreazt în ambrt, a-rankt ne kanitalt veuinal ei. Sânt oameni danii in sneranga a lakra ne hngt ka-binetele Earonei; mi algii ne asteantt aini rezultatei la-krtrilor lor. De bsiit seamt, îndatt ne vom aranka o-kiî asaura anelor nersoane, vom vedea kt na s’aă das st lakreze în favoral aktalai de la 24 Genarie; ni înnontia. Noronire kt kabinetele na deskid lesne arekea la toate nltngerile de ainî nrivitoare la interese nersonale, mi a-nesti oameni Itkaesk mai malt antikamerile de ktţkabi-rietele ministeriale. Domual se okant ka vizita mi nernetarea ameztmin-telor nabline. Boerii nrenart balari mi bankete nrekam nrenaraă ktg! va ani înaintea lai Liders, Omer-nauia; Badberg, Gorneakov; Koronini; komisarilor streini etc. Aneste fermene na vor avea anelam efekt astt datt. As-tt datt uozigia gtreî na nere balari mi banketari; nere lakrare, energie, gtndire serioast neia ne este de ftkat, ktni total este de ftkat în aneastt gart, mi trebae st dovedim kt snim a lakra mi ka snirital, iar na namaika ainioarele. Avem o observagie de ftkat — onor. Biaroă de la Adanare. în toate gtrile konstitagionale, la toate kame-rile se aflt o logie nentra redaktoriî de jarnale. La noi se aflt an lok neutra uabiik; o lojt nentra dame ne na vin mi alta nentra DD. konsali streini. Logie nentra re-daktori na se aflt. Era lok destinat nentra aneasta în timnal divanalai ad-xok. Astt datt na este. Ar fi fost de datoria onorabilele! biaroă al Kamereî st vazt aneastt linst mi si o îmnlineaskt; dar se vede kt na avem malt gast nentra nrest, aneastt fille lerrible ne snane toate kîte ne aade vorbind mi are obrtsninia a ne kritika ktte odatt, fort ntrtinire. Dovadt de doringa ne avem a da libertatea Ilresci. D. Ilantazi Gika înstminat ka revista kamereî, ia fost neste natingt na namai st lakreze, dar înkt st intre în adanare. Iatt ne ne skrie întră aneasta: „Ka toate kt este an drent în toate gtrile nivilizate. al nresei, st aibt o logie în kamert, la noi re-daktorii abia not st kanete 8n bilet în Adanare. Din a-neastt nrinint ns se not laa notele nerate, afart namai daka na vor fane ka în timnal btmine! lai Karagea, kînd binimlii skriaă ne genaki mi ambla kaktlimtrilelabrÎB." No! snertm kt on. bfaroă va emi din distrakgia sa mi se va gtndi odatt kem se gtndesk kaesteri! la kamerile na-giilor nivilizate. -^g*— littebatura. (Srmare.*) Dane ktte-va zile de rnedere în Kotronenl, andeVe. nea tot oramal st ne vazt mi st ne adakt xrant într’0 noante, veni an adiotant a lai Omer Ilama ka mante tr*. ssrî bramovene, mi ne anangt kt este ordin st nlektm îndatt. Ne dasert nasnortari nentra Semlin, nrin Bra-mov, mi se xottrîrt ka învoiala konsalai Englez st Ue dakt ka o eskortt nînt la xotar mi akolo st ne libereze. Ordinal narta ka natra din nrinmi mi aname Arxi-mandrital Snagoveana; K. Aristia mi A. Zâne mi ea, rtraînem înkt în Kotroneni mi neî lalgi st ulene. Dane an osntg îmnreaut, ne îmbrtgimartm ka anei ne era§ xottrîgî st nlene. într’anest timn, vine alt oidin: stnor- neaskt togi, ftrt esnengie. îndatt ne nasert în trtsarî ka lakrarile noastre. 8n regiment de kavalerie otomant, ne însogi «ne kale, mer-gtnd în rîndarî la dreanta mi la sttnga noastrt; natra ktltri, deosebită, se rîndairt, la dreanta mi la sttngafie ktrii trtsarî. Eram ne la miezal nongeî. Laartm o kale ne na era a Bramovalai, vizitial nostra ne snaseka mirare, kt’l a tokmit nentra xotaral Aastriei mi kt amlaat dramei ţliargialai. De ainî felari de btnaeli. Mageral na ltsase armele din mtnt: ue va dane akolo st nenae înainte? Asfel fese întrebarea anaia din sonii mei. Dane ne rettnirtm de mai malte ori ne kale, ajan-sertm, în sftrmit, la ţliargia, a doa zi ne la amiaz. în-trînd în orara, nitirtm ne faga loksitorilor snaimamikom-nttimirea ne le însafla nozigia noastrt. Hei mai malgi se askandeaă ks lakrimile în oki. Ne dasert drent la kasarma okanatt atannî de Tarnl Akolo, soldagiî ne ftneaă tot felal de gestari ameningt-toare. Ei kredeaă kt noi ne bttasertm la Bakaremti mi anisesertm ne malgi d’ai lor. N. Goleska, Ion Ioneska ml artistei Rozental, ne mari mai ttrziă în înkisoare nentra natria sa, nerasert voie st nlene la Konstantinonol, mi voia li se dase ka kondigia st-î dakt o eskortt nînt la xotar. Noi îi kredeam la Konstantinonol. Kare fa mirarea noastrt, ktnd vtzartm ne anesti trei fragi, emind din kazarmt mi venind st adaoge namtral nostra! Ilama militar din ţliargia veni la noi st ne înstiingeze kt vom merge în Tarnia. El alese trtsara noastrt aude se afla Arximandrital. „Na avegl ninî o grijt, ne zise el, vegi fi mosafiriî iar na iirinmii Şeitanului.*’ De aini, ne dasert la malal Dantrei, ne nasert în-tr’o barkt mare mi ntrnirtm snre nel alt mal. Akolo, în drental Ramniakalai, trasertm kttre an vanor otoman de rtsboiă, ne îmbarkt asunrt’i mi ne dete în a noastre disnozigie vasal, iar ne noi în garda oamenilor de eki-nagiă. Ilama de la Runiniuk trimise, st nenernetezedes-ure stnttate, ne doktoral stă; ne mai trimise an nrînz stralanit ne nregaia mai malt de ktt komnlimentele lai. Illezartm ne anest vas trei zile, fiind ki anii din noi na avea nasnortari mi se astenta st le vie de la Bakaremti. ___________ (Va 8rma.) * Vezi No. 34. D-lor ABONAŢI DIN MOLDOVA LA MAREA BIBLIOTEKĂ KLASIKO-UNIVERSALi (Srmare de la No. 26.) lip in D. G. Xpislofop Kopesnondentsj, nostps din Iaiuî. 320 D. Teodop Bosie 321 „ Basi.ie Maksimovi'iT 322 „ Dimitpie Zamfiipeskb 323 „ So.itana Kostandinesks 324 „ Toma Bartik 325 „ A. N. Snips an esem 326 D. laie Ikonoms. 8n es. 327 „ Geopge. Fokma. . idem 328 „ lanks Dpigim. ■> idem . 329 „ Ilanaiote Kpistea. idem 33U „ D. Berkez idem i 331 „ Aleks Ksliai idem 332 „ F.iopeska Ştefan. idem 333 „ lopdake XapnoB idem 334 ,, JNiks Asns. idem 337 338 339 340 341 335 D. Kostabe ţlone 336 „ K. 'Georgis D. K. Lsns Emanoil Lsnoni S. Drsbini Snins Dirisbks III. Albinijji sn es iden iden idea idea iden iden moe mi Komn. (Ba spma.)_____