ANUL I. — 1859,
M 36.
Miercuri, 11 Fevruarie.
Aieaste foaie ese de doi opi ne s-snt-s-mîD-B Simr,T.ia mi jUiepkspca.
IIpeijB.T asona-inentB.rsi neritps tpeî asnî lina! sfangixl.
O foaie singap* 20 napaae.
Foia politica
a ■
Şi
a
ABonajjia se r'aae în- Bskspemtl, aaili-Bp-tpia .TBi Christ, "loaninn et O" Ro inanov. în dîstpikte Aţi kopesnonden. s-eI. Op ne aBonamenttper Bae nastit îndati ks ssBskpiepea-
.	. -;-A
litterarâ. ^
Redactorii responsabilii D1MITBIE BOLINTINEANU.
Bucureşti 11 Fevruarie.
Dsminikt ne la 2 oare M. S. Domnsl Romtnilorso^ si la loksl «ie i se destinase afara din kanitalt, snde era astentat de fonkgionariî nivili mi militari dsnt modsl ansngat în nrogramt ; dar M. S. na voi st treakt nrin toate gradsrile de etikett ne se skrie in nrogramt, se srkt în trtssrt ks D. Nikolae Golesks mi doi adiotangî mi norni renede la Mitronolie. Toatt kavaleria militara; togi nivilii nartikslari, srmart trassra. Ilonslagia kani-talei emise mai toatt ne kalea Domnslsi. Ferestele eraS nline de btrbagî mi de dame. Din toate ntrgile nloava-lsri de flori. La Mitronolie M. S. intra în biserikt snde fsse întîmninat de S. S. Mitronolitsl, de membrii Adsnt-reî, de miniştrii mi de nonol. Dane nitirea snsi Te Deum, treks în sala Adsntrei snde miimi feliuitagiî din nartea astorittgilor. Domnsl a ftkst jsrtmîntsl într’sn mod al st§ ks vorbe ks totsl noi mi mtrege, neobinnsite îngs-ra Domnilor treksgî. Esnresiile, kt „voiS sni st snrijin datoriile mele de Domn ks ori ne nerikol." Sint demne de o zi atît de solemnele, de sn Domn atît de eksengio-nal între neî algi Domni ne as avst aneste gtrî.
Domnsl gins sn disksrs foarte lakonik mi energik.
Dsne aneasta se srkt din noS în trtssrt, se întsr-nt la nalatsl domnesk, însonit de toatt nonslagia kani-taleî. Akolo Mers st rtmte în linişte.
Mai mslte mii de Romtnî vtzsrt fagt în fa-gt ne auela ne este kemat st domneaskt neste njnni milioane de Romtnî. Daka Domnsl ns va linşi na-niei; nagiea înkt ns va linşi Domnslsi, sîntem sigsri, mi trekstsl vine în ajstorsl ksgettrei noastre. De ktte ori Dsmnezesl Romtniei a trimis saS ne tronsl a-nestei gtrî de dinkoani sas ne tronsl gtreî de dinkolo snsl din anele ssflete rari, nagiea a rtsnsns tot-d asna ini ’î a dat konksrssl ei. în gara de dinkoani, Ion Ba-Wab; Mirnea; Draksla; Radsl nel mare; Matei Basarab; Mixai Viteazsl; Ulerban mi algii; în gara de dinkolo, Alesandis, Ştefan liel mare; Bogdan ; Ştefan nel tîntr; Iletrs Rarem; I-onasks; Rtsvan; Kantemir mi alniî, aS gtsit tot de sna în nagie konksrssl ne i a nerst — ori ktt de mare mi ne-riksloast as nstst st fie natsra anelsi konksrs. Daka vre odatt Domnii neî mari ai Romtnilor ns as resmit în nobilele lor întrenrinderî, a fost atsnnî ktnd boeriiambi-giomi as resmit st rtneaskt Domnii ks nagiea nrin in— trigij kţnd nrin trtdtri a§ nstst st nse între Domni mi
între nagie sabia streinslsî.
Aneste intrigi isolate , not st se renete mi de aini înainte; anele trtdtri not st reînfrsnzeaskt ne vekea lor tslnint; dai' ninî o datt nagiea ns va linşi Domnslsi ktnd Domnsl ns va linşi nagieî.
Ilonolsl Romtn e mare, e generos, e ssblim — "vir-
tsgile Isi îi dt drent st fie într’o zi ltsdat între fiagii. Meea ne îi linsea era kondskttorsl sts. Anest kodskt-tor, st snertm kt s’a aflat — misia lsi este mare, este la întlgimea nozigiei sale eksengionalt. Ktnd s’a înttmnlat vre o datt ka nagiea st ntrtseaskt ne Domnsl ei a fost ns-maî atsnni ktnd Domnsl ei ntrtsise nagia mi dase inima ks inima îmnilttorilor din sntrs mi din afara. N’are dar de ktt st fie ks nagia, mi nagia va fi ks dtnssH N’are de ktt st simnt, st ksgete, st voiaskt ka hagia, mi nagia va simni, va ksgeta ka dtnssl. Domnsl ne va nsne snerangele sale ne o singsrt klast, ns va întîrzia a reksnoaste eroarea: Simnatiile klaselor în narte sînt egoiste, kanrinioase mi nltntnde — insnirate de sn interes strimt, sînt tîrîtoare, minninoase, în nrosneritate; în neferinire se sting nrin anelam ksvînt nrin kare nask în zile de nrosnentate.
Tsrme de lingsmitorî îmbttrînigî la sulele gsverne-lor trekste, ns vor linşi st ntvtleaskt la smile noslsi Domn, nrenaragi ks limbele lor mieroase mi înveninate; neî ne se dsneas st sakrifiue onearea gtreî rai a familiei lor generalilor armiilor streine de oksnagie, ns vor linşi ninî astt datt, a înnerka st fakt o bremt, în zidsrile nosei nettgî. LIeî ne as resmit a întoarue kansl Rsrni-lor, Nemnilor mi Tsrnilor; ar resmi st fakt ne liana de la Roma dsne ktte-va zile, st joane nolka ma-zsrkt; vor înnene îndatt vekea lor meserie ajstagî de grania femeilor lor. Dar st snertm kt astt sna datt toate ostenelile vor fi nerdste. Domnsl nel 1108 ns are st menageze ne nimeni; ns este dator nime-nsi nimik; el ajsnse la tronsl gtreî, ftrt st fi nerst de la nimeni, ftrt st se angageze a servi mi a rtsnltti ninî o nartidt, ninî o klast, ninî sn individ;* ftrt st fi vtr-sat sâni ks bani ninî la ntmînteni, ninî la streini; ftr4 st fi nromis a sakrifika legile mi natria uelora ne’l as ales. Este ales de nagie, mi n’are obligagie de ktt kt-tre nagia sa, mi nagia ns îi uere alt nimik de ktt a fi tot attt de mare ktt este nozigia lsi de asttzî snikt în istoria anestsi neam.
^ ------------------------
*
p
într’snsl din nsmerile trekste am vorbit de nessns-nerea D. Miltiade Aristarxi, îndenlinitorsl datoriilor de agent la Konstantinonol. Mai toate foile nsbline a strigat îmnotriva fantei D. Aristarxi, fantt ne kare togi Romtnii o kodamnt. Aneastt nessnsnere a ftkst st se adskt aminte nensia ne i se foksse îmnrotivâ, drenttgei de kttre gsvernsl interimar ne a nronedat Ktîmtktmia de trei.
Astt datt afltm mi ksviutele ne as dat nei trei miniştrii ne aS refszat st ssskrie aktsl anestiî nensiî. A-nestî miniştrii sînt: D. N. Kregslesks ministrs finangelor. D. K. Grigorie Gika, ministrs din sntrs mi D. Gr. N. Filinesks, ministrsl Kontrolslsi!
www.dacoromanica.ro
142
DIMBOVIUA. — 11 FEVR^APIE.
Hei d’întuiu s’a onus la înfiiugarea nensiei sus zisului Aristarxi, nentrs kuvinte:
^1-iu. Kt nrin legiuirea întokmitt la 1851 de Diva-asl obstesk — asunra nensiilor, fiind xoturît ka togi fon-kgionarii nubliii nivilî mi militari st kontribue ktte dot narale la leu din leafa lor la fondul nensiilor, mi aneia numai kare vor kontribui, st aîbt drent la nensie. D. M Aristarxi nekontribuind ku anea dare de ktte dot narale la Ies, nu noate avea drent la nensie.
2-lea. Kt numitul Aristarxi 115 era runduit kaau-ke-xaia, ni numai 5n îndenlinitor de datorii în lokul fratelui st§ logofutul N. Aristarxi, adevăratul kans-kexaia mi kare la 1853 fusese nevoit a nleka din Konstantinonol, gonit de guvernul otomana mi ne temeiu kt un fonkgionai’ nublik ne nere nensie nu noate ktntta de ktt nensia no^ trivitt ku adevtratul nost ne a okunat; iar nu ku al a-neluia ne-i îndenlinemte fonkgiile, ml ama numitul Aristarxi kiar st fi avut drent la nensie, nu nutea nretinde nensia de lei 5000 ne lunt fiksatt unui kanu-kexaia ; ni aneia a nostului de sekretar ne se afla okuntnd.
D. K. Grigorie Gika (beizadea) s’a unit întru aneasta ku nronunerea D-lui Kregulesku.
D. Gr. Filinesku s’a onus asemenea la înfiîngarea a-nesteî nensii nentru kuvînt kt formele naturalizagieî numitului Aristarxi nu era» ku deştvîrmire îmnlinite.
Afltm înkt, kt ne lîngt aneastt nensie se ftkuse D-luî Aristarxi o gratifikagie de 25 mii lei. Ktimtktmia de trei refuzt st-i dea bani, din nrinina linsei în kare se afla Vistieria atunnl; dar D. Aristarxi skoase norunkt vizirialt ka st i se nltteaskt gratifikagia din Vistierie, neea ne se ftku. Aneastt. norunkt nu este nre— vtzutt de Konvengia Euroneant în numele ktriî urotestt H Aristarxi kt s’ar fi violat.	^
Suertm kt nrinina D-luî Aristarxi nu va ktdea î° uitare dune vekiul obineig al gtrei. t _	.....
filritfbli u;	V “ ^ :	| • -/THl S - JX cT» -i
-imul! lunaii ‘ivelii? -h ,■	t s r
on	• *■ .	im	#	.
în mai multe din numerile trekute am snrijinit nrin-
niniul de neatîrnare al Aduntrii. Am zis kt ori ku Adunarea, ori ku guvernul. Dar se vede kt sînt nuginî a-neia ne vtd în Adunare alt neva de ktt o umt ni in ka-rg vor st intre la fonkgii salariate. Resningerea Reglementului Moldovei de kttre maioritatea kamereij a ftkut în nublik o imnresie în desavantagiul maiorittgeî; mi limbile nele rele nu au înttrziat st-i dea o esnlikagie de o naturt kum nu am dori nini nentru ineminii noştri. Noi Iustin nublikul st esnline, kum îi nlane, aneastt resniu-gere, (ku toate kt sîntem de nei ne gin sokotealt de 0-ninia nublikt), uii ne mtrginim a vorbi de nnnniu. O kamert ai ktriî denutaui nriim.esk fonkgii salariate, ftrt st niarzt îndatt kualitatea de denutaui, îmi nerde inde-neudenga sa; mi o kamert ftrt indenendengt, abdiktla misia ne are mi la resnektul ne nagia îi este datoare. Ai fi destul de trist într’un moment de înnerkare înviagano-Jitikt st debuttm dînd o dovadt kt nu sîntem la înălţimea liberltgilor ne ni se garanteazt de nuterilg Europei. Ftrţ îndoială vor fi mulgi oameni nentru uare o dovadt atit de înjositoare, ar fi nrivitt kaoferinire, ktni .ar fi de naturt st komnromite ideile de drentate mi de nivilizagie la kare asnirt nagia mi ne kare ei lekombat: dar nagia nu simte ka dînmii. Aneste dot kategorii de oameni, odrasle veştede mi nutrede ale trekutuluî, vorreu-4ni oare st yestejeaskt mi st nutrezeaskt tot ne este via-nt mi stnttate. in Adunarea nagionalt?	^
~ vNu. intim; dar vedem ku adtnkt ntrere de rtu, kt gele alte foi nubline din. kanitalt nu .snrijint nrinoiniul
irtdenendengel kamerei sub anest ranort; ne nlane a atribui aneastt uitare, la o .simnlt distrakgi&. ^
■ «a»-—	* n «so iob ib
im «UrnuiiB snlşn ejqalqciîf;
,	e	.	•	£0 3S£ tagsqn	'
Cronica interioara.^»»».
Oi	> oieol O
Dbininiki, la 8 ale korenteî, M. S. HriimslS Aleksandn Ioan /, a fekst intrarea sa în kanitala gi>riî, bakaria generali manifesta, ka entasiasmals nelă mai k-aldarosa , snerangele frumoase mi în-krederea fermn ne insnirs ne tots Ronr&nslă în era măreagii ne kare nrezentala o deskide viitoralaî; — o enok'E de renaştere de regenerare ne kare gara o asteanta dana aţinea timnî de nefericire mi de saferingî; — enoka cea mai framoasa kare a fostS nentra ana Domni mi ne kare denanda de la Domn sa. o faly;
sirslsnits iui glorioase. ’	_	i
De la kortă nîna anroane de kanatala moseiei snre nanea-sa eraa oştirile înmirate. Jandarmii Iloligiei, kavaleria, artileria fara tanarî, mkoala de xirarţie, mazika statalaî maior, infanteria staS- toni gata ssbt arme sa nriimeaska ne înalgimea Sa, in ka-natuls lorâ D. general» kanală oştire! îmnrejsrats de togi adia-tangiî domneşti mi de tot statal maior, între kare figara mi D. doktor Davila, îla astenta; — mai denarte eraa , nre gătite doaa trassarî ana kaleaska ka nafra ka! nentra M, S. mi alta. o, kare-ta ka do! ka!.
Snektakolala nela ma! framosa" ini ma! maregă era malgi-mea noualala! kare se aglomerasse ka sa salate ne Ilringal kon-stitsgională; — din strada Mogomoaeî nîna la moşea d’o narte mi nîni> la Mitronolie de alta nonalala farnika atat de namerosînkat cirkalagia ana! singară omă era de o nesnasa difikaltate. (ot
La 2 mi iamatate ore M. S. sosi ande era astentata de ge-neralals mefa alS oştire! mi de statala maiora; — akolo însă M. S. na nriimi nim ordonangele 'ie i se nregatisse, nin! nrezentarea Statala! maior, se koborî namaî din trassara de drama, searka’n tras sar a kare ’lă astenta mi norni la Mitronolie; — însogită de D- ministra ala Interiorala! mi de do! din D-niî adiatangi domneşti de neste Milkovă kari aa venită ka M. S.—.Kortegiala nrin aklamarile de bakarie, de felicitări de ana ale nonolalaî kare-i înkonjsra trasara, ne la ferestre damele îl salataă mi! aiankaă bskete mi kananî de flori/ De la an lok i se aranka mai malij. âorsmbeî: M. S' domnal nrinse anal mi deslegîndsl, îl libera.
- Ajansă la Mitronolie M. S. merse de sarata ikonostasal m1 askKlta Te Deum, treka în sala Adanareî ande’l astentaă togi DD. denstag!, dame mi o nameroasa lame dan’in toate tribanele; -rr M. S. nronanga jarmîntală, zisse kaţe-va kavinte mi ’q, urma se întoarse la nalată.
Seara toata kanitala era ilaminata, nonalagianea voioasa se strekara ne alige ka aklamarî mi strigate de arra! Traiaska M. S. IlringalS Kaza.
La 8 ore o societate nameroasa mi stralaaitf. era adanata în sala teatrala! snde astenta venirea M. S.
Togi DD. Moldoveni kariî aa însogită ne M. S. asistaă la acea serbare, ande Romani! nriveaă tot de o data ka o simnatie nesnasa mi ka o admirare nrofanda ne D. Kogalniqeana illastra istorikă al garei noastre, celebrală Redaktoră ală Stele! Danareî, a karaia vone naternika ressana de dinkolo de Milkov mi gasea »nS eko de simnatie în inimile noastre. — D. Kogalnineans ka-rsia Romani! sânt dator! atîtea ide! instraktive, atile, nenessariî, atîtea lakrarî interesante, kare a kastigata ka D-ni! B. Aleksan-dri mi Kostaki Negri, iabirea mi. .rekanostinga tatalor Romanilor adevaragî mi ka inima.	r. ; j ,j	^
Dana teatra, bală maskată ande lamea de iiii obosita de toate alergările zilei se strângea nameroasa ka sa na nearza o sin-gara din nlanerile mi din serbarea anele! zile ne varamanea memorie sankta ne naginele istorie! noastre.
D-na Marin Sergieska ne-î zine Nanionalsl Csi 118 konfanj-damă ka ziarală kare noarta namele anesta kanî amandoî diferă noate în oninianî) aă venită de la Iamî în saita M. S.—D. Marin este an Bekiă mi bană fiă ală României ne kare mama natrie l’â simgită ka bakarie kalkîndă înka odata ne tarîmal saă ; — este esnentrikală mi originalals komnaniona ală kalatoriilor amikalaî nostra Bolintineans.	- =	.	!
Lan! la 11 ore» aă fost nriimire ,1a nâlai^, (anele fankgionanî statala! aă fostă nrezintagi M. S. ,n îi^b ..	î
7	! Til *
Toate judegele au trimis denutagi su fe.ligiteze ne_5I. S. Domnul nentru buiru .sosire mi su. aderez| la , aktul de
www.dacoromanica.ro
DlMBOVITIA — 11FEVREARIE.
===== — -	J j 1	1
143
la '24 Genarie. Toate .aceste denstagiî s’as înfsgimatîn-
âintea Domnslsi.	L
. * /
Dsminiks s’as ftkst bilete de invitagie nentrs ceremonia nagionalt. Ele s’as îmntrnit ka ne trekst, ka ini în timnsl btmicei lsî Karagea, ne la arxondas. Ks mo-dsl vekis de a le îmntrgi, ne! ne as fskst lista, ka st fie konseksingî, ar fi trebsit st se îmbrace ks ante-rie, gisbele, st nse isliksl ne kan, mi st skrie ne genske nitaksl- Timnsl trece, lskrsrile se skimbt; dar ideile rsginite la noî trek de la ntringi la fii ini este sne-ranut a se bsksra de desfttttoarele lor dslcegî rai ne-noijeiî noştri, Iletrile înkt se sânt ssb nikttsra de ant; dar sniritsl kaleragiilor este mai tare de ktt neatra. Boerî finrt nostsrî; negsgttorii onorabili, nrofesiî liberale, me-seriami ks bsnt kremtere, jsni de inteligengt; oameni de litere, de arte ce fak onoarea nagiei, sînt nrivigi ka afa-rt din lsme de kalemgii noştri, nentrs singsrsl ksvîntkt ns sînt mi ei în kivemiseais ini.ns as nsmele treksteîn almanaxsls statslsi.	ll
Margi s’as înftgimat la M. S. denstagiî jsdegelor.
Lsni se înttgims kornsl negsgttoresk din kanitalt. Acest korn onorabil dsse M. S. sn stindard mi îl salstt ks srmttorsl disksrs:
11	*> nitria Ta!
Raze de bsksrie mi de fericire lscesks ne toate fe-gelo în acest moments kînd nersoana Mtriei Tale se aflt între non De snde nrovine aceastt bsksrie, acests sim-timent» general de fericire? Ilentrs kt Mtria Ta eşti alessl nagiei, kt ns eşti imnsss de streini, mi kt nono-rsl vede în Mtria Ta ne adevtratsl sts renrezentantS, ne adevtratsl nrotektor allă intereselor sale celor mai sakre.
Dtnt atîgea sekoli de ssferingt mi de smilingt nagionalt , nagia Romînt se vtzs însfîrmit reînviind la o viagt socialt rai nolitikt, mi reînvierea sa se ftks stri-gînd „st trtiaskt Aleksandrs Ioan I alessl Romtnilor.“ ksm la aceastt strigare de reînviere nagionalt, toate nen-tsrile romîne ns ar bate de cea mai vie bsksrie?
Komercisl Romtns este narte din nonorsls Romîns, ■ells a ssferits îmnresnt ks acests nonorS, smilingele lsî, nerseksttrile lsî, nedrenttgile lsî, aksm acests komercis ■îmnresnt ks nonorsls, este nttrsnss de toatt acea sin-cert bsksrie ce simte cela ce se emanciut mi renamte
• * •
'! fericire a şa nentrs alessl magiei, kare are saţ reinvieze
j glorieie strebsne mi st ârdice klasele onrimate, de kîţ nresintînd Mtrii Tale acest stindard», mi r.sgînds-Te st Îs nriimestî ka sn ^eternă semns alls. affekgiei nii snerangei salle.	->n	■
St trtiaskt alesslă Romtnilors Alesaudrs loan I.
Sniî as kritikat nrezintarea acestsî stindard, ka sns lskrs ce ns s’a ftkst nici o datt. Daka ar trebsi st facem nici o datt. Daka ar trebsi st facem nsmaî aceia ce am ftkst nînt asttzî, anoî ns vom face nici odattls-krsri mari, — trebse şt mai facem ceia ce ns era oni-ceis a se face nînt aksm. Negsgttorii nrezintînd acels stindard, as fost insniragi de o idee frsmoas'6 mi nagionalt : de mi vînzttori de marft; dar not st aîbt, ktnd este vorba de gart, idei generoase mi kavaleresti.
Iatt ideia lor. Acel stindard este dat Domnslsi ka sn gagi» de onoare kt vor snrijini, la	timn, ks	ori	ce
sakrificiS mi nerikol, tronsl	M. S. ne	ktt va fi linit	de
acel stindard mi ne ktt tronsl va fi nentrs nagie.
M. S. a rtsnsns kornslsi negsgttoresk kt sna din cele fiiai vii doringe ale sale este st fakt a înflori ko-mergsl.	, vMT
Se zice kt în seara de	Dsminikt,	neste zece	mii de
oameni Boia st- intre in sala	teatrslsi,	ssb ksvînt	kt	va
st vazt. Kt, a îmnins sentinelile mi dorobangiî, misnsi soldat ia lsat nsmka din mînt mi ia frînt’o. Se mai zice mi de alte fante de o natsrt ce ns noate st se îe-konsilieze ks bsnsl simg. Noi ns am vtzst nimik de acestea; dar st nressnsnem kt toate as fost dsne ksm se zik, atsncî ns vom înkrimina mslnimea, ksm zik snii,kt aS avst intengii tsrbsrttoare, auarxice; ci vom zice ns-raaî kt la o okazie atît de mare, o solemnitate atît de natriotikt, oare kare sittrfi, de mi în nrincin neksvenite, sînt tr'ekste în ttcere. Ks toate acestea, anrono de si-ttri de aceastt natsrt, ne kredom datori a rekomanda konfragilor noştri, fii ai natrieî, nentrs amorsl gtrei mt al liberttgeî, a îulttsra ori ce fantt kare nrin natsra ei, ar fi strikttoare gtrei mi liberttgii în lok de a fi folositoare. Libertatea ftrt ordin, este anarxie ; mi ns este a-narxia îngersl ce va trimite cerşi ka st kondskt nagia romtnt la mtrire mi la fericire; acel înger este libertatea snitt ks ordinsl. Ordinsl ns trebse si, fie acela ce vine din gsra tsnslsi mi a baionetelor; acest ordin trebse st vie de la noi înmine. 1
jla viagt.
Mslte ssnt trebsiugele scestsî komercis , mslte ssnt linsele lsî. Ells este linsits de toate acele garangii mi înlesniri kare în alte gtri îi adsk înflorirea mi nrosneri-tdtea, viktima kametei, \dktima falimentelor frasdsloase, ftrt snrijins legalS, ftrt înksrajtri fiuangiale, ftit înlesnire de komsnikare; komercisl era konsiderat ns ka o kestisne imnortantt în stats, ns ka sna din acele kes-tisnî kare st fakt obiektsl snei însemnate nreoksnagiî a gsvernslsî, ci ka o kestisne seksndart, ka o kestisne adesea ce ns meritt attengisnea. Ks toate astea komer— cişl a trtit, mi a nstst zice, sînt. Dar viaga sa era adesea movtindt, mi noate kt ar fi mi încetat ks totsl, •daka els ns ştia ks denlinttate kt Komercisl este sna din cele mai mari kondiuisni alle nstereî snsi stats. Aksm înst komercisl renainte, ktci mi nagia renamte, mi ells ka mi nagia Romtnt are toatt sneranga kt Mtria Ta vei sti st dai elemente de xrant tstslor acelor fibre kare konstitse viaga snsi korn social. — Iatt nen-trs ce bşkîjjria mi sneranga komercislsi este din celle mai
mari.	i
Acests komercis ns noate esnrima mai bine aceastt
>	’1 r i'Ji-
■	oU .	- 1	1
Bszig 31 Iansarie 1859.
D-le Pedaktor!
1,1 Zioa de 24 Iansarie, zi ferice mi memorabilt, în kare Adsnarea elektivt din Bsksremti alese, ks snanimita-tea tstslors votsrilorS, de Domns als României, neDom-usls Aleksandrs Ioan I als Moldovei, îmnls de cea mal vie bsksrie inimile tstslors loksitorilors din oramsmids-nrin satele distriktslsî noştrs, ne snde a nststs strebate vestea acestei alegeri, kare konsakrt din nsos mai ele nriucinis als snisnei în nersoana domnslsi. Mai mslte baukete se detert în onoarea noslsi Domns ; dar acel ce meritt mai mslts a fi nsmits, fs al§ D. ktnitans de ka-valerie Nikolae Sabovici, dats la kasarma militart.
Joi la 29 ale acesteia, la 10 ore dimineaga, se ftks mai întîis sns Te-desm als miligieî în biserika sf.E-niskoniî, snde asistas togi soldagî, onceriî mi sn nsme-ross nsbliks ; dsne aceea, invitînds-se de oficerî mi kon-soartele lorg, togi btrbauii oii damele orauislsî, mersert
'I
www.dacoromanica.ro
144
DMBOVIIIA, — 11 fevr^arie.
k% nriniiniul smreî.
Teatrul Rominu aS avut -ini elu nartea
sa
din aneasti serbare ne va rimînea memorabili ne naginele i8to.
muzika Statului)
îmnresnt la kasafmt, snde-î amtenta masa mi mezsrt ks togii îmnrejsrslă eî: nelă d’întîiă toastă în stnttatea
Ilrinnslsî, alesslă nagieî, fs nsrtată de D-na Sabovinî ini rjeî noăstre.	.
renetatg de tom nrin strigări de 5ra;. anor, lăstarii înto- La 9 ore kortinajse
nînd» xora Snirei, btrbagî mi dame ofinen ffll 8°lda®‘M^	^Hitatg ““«el» talent» dramatikS ne’l karakte!
gtranî mi ir&raime,- toate lsmea m fine, ne esista la aste ,	diknisne artistiki kare’l distinşe, nişte strofe de sa.
serbstoare najjional'B^ atit dc sâk.n>? sc mins6ri> f'Li'B dlS I /store,nrodska:8ne eleganţi a noetdsl nostru Grigorie Aleksan-
de bukurie mi de entssiasmu ne alesulu si8 fn kare se ţibrsdnifij
tinknisne, mi jskart xora frtgiei. Este ks nenstingt a deskrie transnortslă mi ferinirea ne se desemna» ne terţele tstsloră; nsmaî aneia kari a8 asistată notă st’rnl fakt o idee dreante.
Mai ’nainte de a nleka, ortinauiî gratifikart ne tom soldan.iT, în semnă de mslgsmire mi de bsna-lensrtareîn totă timnslă mederii loră în anestă oramă.
al» Dv. amikă.
S. A.
Braila 2 Fevrsarie 1859.
D-le Pedaklor!
dl6SkSal»tarea se sfirrni ks imnul» D-luî Millo kintats de togi
D-nii artist! mi de toate D-le artiste.	.
Anoî veni niesa de mrkonstangi, de D. Mi °- _
Anea niessi în treî tablouri este de o konierigiune ingenioasa _ în tabloul» întiiu diskordiea mi interesul» sfimie nartituri-le, ’mî disnuti adrengelc bietei gir! ne kare voru si o desbine, si o rumm, si o reduki la nea din srmi ekstremitate;-natri0-tismuls nekunoskutu, obskuru, deskuragiatu, askulti nroiektele lor de korumnere mi de uni ne vroesku si insnire între Rominî, elS intra ’n lunti ku ei, î! kombate ku o energie sunra-naturali, ks o vigoare nesnsssi; — îi demaski îî arate subt adevirata lorS fagi de inokrisie mi de tridare fane lumina^ mi ’nsfirmit» ajunge a ’mnreuna nartitele, a reuni sniritele mi a înfrigi ne Rominî în simgimente mi interesse ka si le arate kalea binelui a nagiona-litegi! mi a Bnirii. — Tabloul» alu II-lea este o falniki suvenire istoriki, Ştefan nelu mare mi Mixai» bravul» ane! eroi aniritori .1 krestinismuluî mi a! nagionalitigii noastre, ane! mindrii Ro-
ai
min! ks inimi fresce, ks suflete nobile, anele ilustre fiingesksm-
Maî mslgî Romtnî aă tekBt o kontfjbsgie snre a da o mast komBiit în onoarea IlringBlsi, mi în nresenga D-lsi V-Konssl al Frannieî, Administratorslsî, mefii om-
tiriî, o mare narte din kornsl komersangilor mi lokBitori, j ne Rom.Bniiori nlam’n regiile aeriane ale Eternitigiî, amindoi aS dsne ne s’a» nitit bii ksvint, adskînd aminte Romtniloră j frsntea ’n0rati, inima sdrobiti, figura îugrijate; — guile ne ka-SBferinijele Meaăavstnîn’BakBm mi framossl viitor yeni se nre- re eî le a fikst stralunite, nentrs indenendenga kirora el a vir-nart, la kare toni a resnsns Î11 snanimitate tltiaskt Aleksaudrs satu atita singe de bravi , nentru konservarea sinktelor drentsr!
loan I, formîndB-se o xort de jsnî Romtnî nsrtîndkostsm [ient1'5 kare a s’a8 l8ntats auia d° mult- - anele b™ ’	w	A	. ale lor« a§ s”B denid'B atsnnî nentrs tot yutorslS, as s'E ot’Biask’B
nagională, s’aă renetat de maî mBlte ori toaste in sinttatea ^ yor ge 0 Dajji8ne între nagisni sas un» kadavers mort»în-
JlrinijBlBî Aleksandrs loan I, ImneratorBlsi Nanoleon IIIf | tre norlsiî; _ îogofotul Tiutu vine, Moldavia este skinati, nar-mi la nrosneritatea ambelor Ilrinninate. Fininds-se maşala ! titsrile, interesele, desbinarea au desnirst», Moldavia are un Domn kare aă fost liberi a lsa nalte mi Heî maî miseri din no- în kare se Iiersonifiki nriBninislu de skinare mi de regenerare, jiol atetBrî ks nersoane avste, în o deuliirB konkordie s’aă meBmblat» ne strade kare eraă foarte frsmos ilsmi-nate, ktnî lokBitoriî fort a li se fi tekbt vre o invitare, ks vtzBte ntenere îmî ornaseră loksinijele ks lsmiui.
Banda militari ne o reklamaseri nentra anea seari mergea în nentrs a o foarte nsmeroasi maluime eseks-tînd nele mai frsmoase xore mi ari! nagionale. IIonslBl în entBsiasmBl si» ns înneta a reneta triiaski Aleksan-drs I, triiaski Frannia, trekînd ne dinaintea V-Konssli-lor Frannieî mi Angliei, s’aă omit formînd xora, eskla-mînd în snanimitate triiaski Ilrinninatele-Siilte, triiaski
A
Snirea. In anea fismoasi seari iib se vedea de kit a-devirata bBksrie, în stradele nrinninale era» grene nsme-roase de oameni kare jska xora la kintenele testărilor.
La 1-iă ale anesteia ointirea starţionate ainî, as de^ nss jsrimîntsl de kredinrţi Domnslsî, ns nstea fi neva maî grandios de kit anele momente în kare jsra ks solemnitate, a msri anirînd gara mi Snirea, era sn snek-takol foarte mireg, mi "krez kt la togi si fi nalnitat inima la aszirea anelsî frsmos jsrţmînt. Fininds-se geremo-nia s’aă dat o masi în ksrtea kasarmi, la kare ne lîngi ofigerî mi administrator aă lsat narte mi givilî, srînd in Sinitatea Ilringslsî Alekaandrs loan, mi nentrs nsterî.
Dar aneia ne aă fost maî snlendid e kt însogiuî de mssikt mi srmagî de uonsl, kare ftnea sn nrea grandios kortegiă, aă ftkst mai mslte vizite ini altor nersoane kare aă arcdat simgimînte natriotine.
Aneastt zi va fi memorabili nentrs Brtila, fiind kt aă avst o adevtratt strbttoare nagionalt.
Grigore Konslantinesks.
KRONIK'L ARTISTIKT).
Daki sosirea M. S. Ilringului Aleksandru loan I, era o serbare nentrs nonolă; daka nagiunea întreagi saluta ks aklamirl.
Sus Domnii ne kare ’1 aklami ks bsksrie ssb nsmele de Alek-sandrs loan I; — dar asta ns este destsls, inima lor salte debs-kurie, tresare de fermire, dar anea bsksrie, anea ferinire mal este înki akoneriti de uns nsoru de’ngrijire mi de anksietate, niaîri-mîne înki Rominia, Rominia snde diskordia mi interesssls domina. Rominia sfimiati nrin ambigisn! mi sre, desbinati nrin bani!— Moldavia mi Rominia vinS, nersonifikate,. Rominia în nersoa-na gingami a D-neî Teodorini mi Moldova în D-na Frosa Sergie, Rominia tremsn mi ks toate astea snera j — Mixaiu mi Ştefan le stnnge la sînulu loru le înkuragiazi, stindardele ne gineau in mîînile lor treku în bragele Riminiei mi Moldaviei kare’mî s-nesku mîînile mi le strîngS ku înfngire un» marmu intusiasmi-toru, le înflakin kuragiulu, ele uleaki si dski Rominilor anele suvenir! de glorie mi de unire kare ne a susginuts ama de multu în kredinga noastra nolitiki.
Alu 3-lea tablou este sfirmitulu komnlikiriloru militare mi nonslulă se arunki unii în bragele altora, sc sirutu ku înfrigire, klonotele ssm strigi te de urra mi de ferinire se audu din toate nirgile; Rominia s’a înilgat foarte; Rominii sînt adeviragî fii ai natrieî kamera au votatu în unanimitate Snirea mi domnu ne M. S. Aleksandru loan I. — Mszika kinti ian marmulu Snireî, un tablo» în fundă arate Pominilor viitorulu loru.
n. GIKA.
Daka rangsl de ssb-lokotenent dintr’o armie streint kortsusnde ks rangsl de ktnitan în armia noastrt, — sn ssb-lokotenent din armia noastrt ks ne rang kores-nsnde dintr’o armie streint ? — ks sn simnls soldat, ne-gremit. — Dar sn soldat din armia noastrt ks a kttea narte dintr’sn soldat din armie streint koresnsnde ? — A-neasta trebse deslsmitt la konferinne.
XORA lsî KSZA-VOD^, mi melodia ei, aranyiatt nentrs niano, sînt tintrite mi se aflt de vînzare la librt-ria D-lsî Xrists Ionin mi komnanie Romanov. Verssrile sînt de D. Bolintineans; Mszika de D. D. Floresks. ° IlregBl lor este de lei 3 mi narale 15.
Tivogpafia Nau,ionaM a asî Iosif Pomanoe iui Komn.
www.dacoromanica.ro