ANUL I. — 1859.
J\î 34. 7	Miercuri, 4 Fevruărie.
»* 1 V- - -
Aieasti foaie ese de doi opi ne sinti-mîn-s Sîmii'Bta mi Miepkspea.
IIpeijH.i aeona-ments.isi uentps tpel ..isni BinsI sfanijixi.
O foaie singspi 20 napsue.
'vif ■	zAk.-u
—■	.1.	i
Asonagia se fan« în Bsltspeniti, aa.îi-Bpipia .îşi Christ. Ioaninn et C"u Rs-manov. în distpikta aa kopesnonden. sii. Op se anonament tpe-Bse naiitit îndati kî SBEskpiepea.
\	>*> *»■ rov
pTÎH^) t1
Foia politica şi litterarâ. %
--------- ^iiWWIi \m-----------
Kedactoru responsabilii D1M1TEIE BOLINTINEANU.

l’l!l\l !mi,ll UNITE.
Bucureşti 4 Fevruărie.
Or! ks adsnarea, or! ks fonkgiile salariate.
Asfel este nrinuinsl ne trebse st se nse înainte, ne ktt tiran voim ka Adsnarea st-mî aibt indenendenga sa. Asfel fauem întrebarea srmttoare: este sas ns este de tre-bsingt ka denstagii nagiei st rtmtie la nostul lorinde-nendinni de or! ne îndatoriri kttre aluiî de ktt kttre na-n.ie ? Este sas ns este adevărat kt nagia i-as trimis st renresinte în Adsnare ntssrile ei, iar ns st-mî asigsre sn drent la kiverniseala nersoane! lor?
Nimeni ns noate zine altfel. Ns nstem îngelege uinî într’sn kin ksm sn denstat ar nstea st fie mifonkgionar salariat, ne ktt timn am dori st avem o adsnare inde-nendentt. O aku,ie din notrivt, kiar din nartea Adsntreî, ar dovedi ksrat intengiî ne ar ltsa st se vazt tot de odatt, mi ftrt vtl, trista definigie ne am da noi vie-gei konstitsgionale. Am aszit ttkînds-se nişte riaiksle obiekgii, kt toate meritele sînt în kamert; kt afart de denstagi, nsmai este ninî o kauauitate, ninî o urobitate. La aneasta vom rtsnsnde. Sînt ktte-va zile de ktndfsl-geram îu kontra Ktîmtktmiei trekste kt a violat Kon-vengia ssb ranortsl alegerilor; kt alegerile s’as ftkst sas nrin mijloaue de korsngie sas nrin mijloaue de îusntî-mîntare din nartea administragiilor; kt la snele jsdege s’as terminat ssb înrîsrirea oksnagiei osttmemti; kt toate inkanauittgile, togi oamenii de interese egoiste s’as stre-ksrat aini în maioritate; kt nentrs aueste ksvinte alegerile trebsesk strikate ks totsl, mi daka memoria ns ne înmalt as fost oameni kare as mi ssskris asemenea nro-testsri. Ksm dar asttzi ne întoaruem mi ziuem: „Kt floarea meritelor este nsmai în aneastt kamert. “ Hei ks obiekgiile dovedesk kt ns as avst ksvînt st ueart ans-larea alegerilor ; ninî st kritiue în nimik fanta Ktimt-ktmiei trekste.
Daka tot ne este mai bsn în gart este în kamert, nentrs ne d-lor se nltngeas în trekst de kaigert ? Ns nsmai attta, dar ne anei rezonamînt am ajsnge la kon-seksinga kt trebse a dekreta o mare ssmt ka st se toarne în bronz statsa Ktîmtktmiei trekste kare ne a dats Adsnarea de fagt.
Legile logiuei sînt nestrtmstate. Illektnd de la sn nrinuin greinit ktdem din eroare în eroare. Dar st ne întsrntm la ssjetsl auestsî artikol.
Noi ns sîntem ninî violengi, ninî esageragi: nrinui-nisl ne snrijinim este în suiritsl de moderagie mi deiss-tigie. Este o kondigie ftrt kare ns noate esista libertatea narlamentart. Aneastt indenendengt a Adsntreî este kare snrijinim , ktui ns am voi st vedem în gara
noastit altarsl nel mai indenendent al nagiei, devenind sn mijlok de înaintare în fonkgii nsbliue.
Ori ks adsnarea ori ks fonkgiile nsbliue.
Iu regslamentsl Adsntreî Nagionale din Moldova, se zine ltmsrit kt ori ne denstat se sokoteste demisionat în-daft ne nriimeste de la gsveru vre o fonkgisne salariatt.
Intr’sua din seangele auestei Adsntrî, vedem demisia Miniştrilor aktsali, motivate ne artikolsl mai sss uitat.
Auest artikol vine neantrat în snriacinsl ideilor noastre.
Mai ’nainte de toate trebse st artttm kt sîntem demni de viaga konstitsgionate mi kt ns voim a trage din Iskrsrile iele mai sakre, sn nrofit de ambigie nerso-nalt ka st ns ne asemtntm ks barbarii ne fartmt ka-no d’onerile emite din foarfeka lsî Fidias, ka st-mî fakt zidsl îmnrejsrsl garinelor lor. Hi st artttm kt de mi am emit eri din sklavie, dar în auea sklavie aveam toate kondigiile de oameni liberi.
Ama dar ori ks adsnarea, ori ks fonkgiile salariate.
Am dori st se adonteze de kamert ţn regslamentsl st§, «rtelami artikol ne a adonlat Adsnarea Moldoyeî, mi avem drentsl a astenta de la Adsnarea Valaxieî anest gagis de indenendengt, ntnt ktnd oninia nsblikt este înkt ks dînsa.
A' : .rîKtiiol
' ■ UOÎI Sli
Ori kare ar fi nartea ne ar avea în fantele oameni-, lor ne ntmînt, nrovedinga, xasardsl mi srsita, ns este ninî o îndoialt kt ragisnea omeneaskt are nel d’întîiS rol.
Daka neî ne nrezidt la ksgettrile nonolslsi otoman, s’ar fi tesat in togi timnii a se kondsne de rezisne, ftrt îndoialt kt relele la kare se ssnsse în felsrite enone ale istoriei sale moderne, ns ar fi lovit în anest nsternik imneris ks attta ttrie. In toate aneste neferinite enone, în toate fantele anestsi uonols, rezisnea a avst o mikt narte de kontribsire. Sna din kaszele ne livrt anest imneris înrîsrirei dinlomagiei streine, este kt Tsruia a nre-ferat nekontenit, în daraverile ks nonolii din imneriS, st lase st esiste motivele intervengiilor dinlomatine streine.
Dar nentrs ne vom mai nita aini enonele trekste?
St ne mtrginitn la uele ne se întîmnlt în nrivinga snirei mi kredem kt este destsl.
In anii treksgi se nsse ne tanet kestia de snire a Ilrinninatelor. Ilatrs nsteri inflsente o nersrt kssttrsi-re mi Romtnii esnrimart doringele lor ne aneastt kale.
Iloarta Otomani sniea foarte bine kt snirea Ilrinui-natelor, ns nstea st jie sn obiekt de nerdere nentrs Tsr-nia, nriiminds-o, mai grav de ktt ar fi fost aneastt snire, refezînds-se. Ilriimirea snirei de sine de Tsruia, în-lttsrînd motivele de intervengie streini, ar fi asigsratTsr-uiex între Romtni simnatiî salstarii. Refszsl Tsrnieî des-nre snire, ns nsmai ftks ne aneastt nstere a se ssnsne la jsdekata mi dekretsl nsterilor Esronene; dar era de natsrt tot de odatţ a stinge simnatiile ne îmnrejsrtrile
www.dacoromanica.ro
134
DIMBOVIgA. — 4 FEVRSAPIE.
ftkssert st naskt între Romtnî nentrs Sszeranî — mi ks toate aneste desavantage, înssmî asttzî Tsrnia ns noate zine kt are nentr's komnensagie nea mal mikt asigurare de la nsteri, kontra snirei. Ama dar Iloarta Otomant, este datoare asttzî nolitinei sale. nerderea simna-tiilor sale între Romtnl; kondigia de a se ssnsne nerne-ttrel mi xottrîrei nsterilor streine, ftrt st fi asigsrat starea de senaragie a Ilrinninatelor.
Noî kredem kt va veni sn timn ktnd Iloarta Oto-mant va reksnoaste nsterea anestsî adevtr; dar anei timn va sosi noate ktnd ns va mal rtţnînea mijlok de rena-ragle.
Noî kare ns am rsnt ninî odatt legttsrile iele vekî ks Iloarta Otomant, ne ktt timn imnerisl a resnektats drentsl IJtreî de astonomie, ktnttasem drentsl deja de a avea înkrederea Ilorgeî, mi nrin srmare Nnirea Ilrinnina-telor ns ar fi nstst st fie sn mijlok de striktnisne nentrs integritatea Tsrnieî.
Este înkt timn a se renara aneste sittri. Noa de-klaragie a adsntrii din Valaxia ne kiamt la tronsl Va-laxiei ne Domnsl Moldavei, este de natsrt a deskide sn nos kongres. Rezsltatsl xottrîrilor din Konferinge noate st fie favoritor snireî. La asemenea întîmnlare Iloarta ns va resmi în sttrsinga sa, mi ne lîngt aneastt snire noate st se realizeze înssuiî snirea ks flrinnine strein de kare Tsrnia nare kt se teme maî mslt. Ns este mai bine, între dot rele a alege ne nel maî mik rts?
Dar ori kare snire ar emi din srna Konferingelor, va fi însonitt ks anele dot nerderi reale, nerderea sim-natiilor în Ilrinninate , mi enitronia Esroneant la kare Tsrnia se ssnsne de sine, rai kare sînt de natsrt mai strikttoare nentrs imneris de ktt snirea, ori ne fel de , snire ar fi.
Iloarta otomant daka ar reksnoaste îndatt de la sine înssmî alegerea Domnslsi Moldovei în Valaxia, va ktstiga l-is snirea ftrt st se esnse la kanrinisl srnei Konferingei ne noate st ea o tsrnsrt de o natsrt neas-tentatt; 2. va înlttsra inflsenga streint, 3. va ktntta între Romtnî simnatiî de anelea ale ktror frskte not st fie i ntri o zi de mare snrijin interessrilor sale. u Dar Iloarta va gssta oare aneste konsilisri?
Ns snim; dar ara dori din toatt inima.
Hitim în iSteâoa Dşatrei No. 14.
„Mitinds-se demisisnea de denstăgî a DD. M. Kos-„take; A. Roseti, K. Rola mi D. Miklesks, mi nevtzîn-„ds-se ssbskrist nii de D. V. Alesandri kare este asemenea nsmit ministrs, s’as sslevat disksgisnea assnra a-„nliktrei art. 3 din regslamentsl Adsntreî, kare stins-„leazt kt sn denotat se sokoate demisionat îndatt ne nrii-„meste de la gsvern vre o fonkgisne salariatt, înaim-„tire etc.
„D. Ministrs al isstigiei sssginea kt o asemenea sti— „nslare ns ar fi anlikatt la D. V. Alesandri kare ns fa-„ne de ktt kohtinst o fsnkgisne ne-i era înkredingatt „înkt de kttre fosta lokoteneiigt; dsne mai msltt dis-„ksgisne srmatt assnra anestsî kaz, s’axottrît ks o maio-„ritate de 29 votsri kontra a 14, ka togi fonkgionarii-nro-„vizorii kare sînt mi denstagi, trebse a fi ssnsmî la o „not alegere, îndatt ne ar fi înttrigî definitiv de gsver-„ntmîntsl domnesk mi ar nriimi.
I '
Fragii noştri din Moldova as înneles maî bine dekît noi drentsl lor de astonomie. Domnsl Moldovei narein-ggiiat de nişte simtimente ne kare Domnii Romtnî ns le
as avst de kît în timnil de indenendengt mi de mtrire a Romt-nilor. Noî narte din msntenî anlasdtm fanta nea frsmoast a Adsntreî; dar adtogtm vorba „de va nriimi nsterile.® Adiki, de vor fi oare kare difiksltigi din nartea nsterilor, atsnnî vom anlasda .nesnirea ks anelam smge rene. De snde se îngelege kt skoalt-se mîîne ori nine, kalne-ne drentsl de astonomie, religia, onoarea familiei, onoarea nagionalt, vie stnttomi, fakt stnttomî — noi ssntem morgi mi nstrezî.
Iatt ne nitim în Steaoa Dsntrei de la 22 .Genarie.
„Moldovenii, în alegerea Domnslsi Aleksaudrs I, tm-„nlinind ks sfingenie toate kondigiele voite de konstits-„uie, trebse nrin srmare ka mi Iloaria Otomant st în-„denlineaskt kondigiile ne o nrivesk, dînd investitsra în „termensl nreskris. Daka noî ns am konsslta de kîtsim-* „timentele noastre nronriî, mai kt am dori ka înalta Iloar-„tt st refsze investitsra, mi nrin srmare st kalne Kon-„vengia din 7 (19) Asgşst! Ns, Romtnii asînkeiat’o, ns, „ei as ssskris’o; ei nsmai as nriimit’o mi mi as înssmi-„t’o. Aleksandrs Ion I, nroklamat nrin mila Isi Dsmne-„zes mi voinga nagionalt, Domn konstitsgional al Mol-„ do vei este asttzî legisit întronat. Ilara î a dat în mî-„nt frtnele sale; tui mma sa m sui a le tţine tui a le „ansra.
înalta Iloartt noate st refsze investitsra; dar, ea va „gtndi de dot ori înainte de a se xottrî a veni st dea „jos de ne sn tron îmnrejsrsl ktrsia s’a adsnat asttzî „tot ne în Moldova este kan, inimt mi brag. înnerne-se „Iloarta st loveaskt în alessl nostrs, mi-i vom dovedi „kt înkt Moldovenii n’as degenerat în strtvekisl sînge! „Boerii se vor nrefane în boerii Isi Ştefan nel mare, rai „IJtrănii în inimile lor vor gtsi înkt viea skintee kare „ne strtmomii lor i-a fost nreftkst în leii de la Rakova. „în tot kazsl dsmmanii Astonomieî noastre vor afla dot „milioane de Moldoveni strtnmî, snigî înnrejsrsl tronslsi „Konstitsgional ka sn singsr om! vie dar ori nine si dea „jos de ne tron ne Alesandrs Ion I, ar fi o ferinitt oka-„zie ka st dtm Esronei o not dovadt de ne noate sn „nonor ktnd este lovit în drentsl sts.“
Se vorbemte kt agentsl Valaxiei la Konstantinonol ns voeste st reksnoaskt alegerea Domnslsi Moldovei ka Domn al Valaxiei! ssb ksvînt kt alegerea este ftkstt în notriva Koiivengieî, mi kt ns va asksltâ de kît de gs-vernsl Ktîmtktmesk.
Daka aneastt snire este întemeiatt, ne nare foarte rts kt ne vedem siligî a lsa o idee foarte tristt desnre starea ssntttgiî mintale a agentslsi nostrs, mi a ne folosi de aneastt okazie snre a artta ntrerile noastre de rts assnra înmeltnisnii în kare s’as aflat attt Domnsl ne
l-a nsmit în anei nost, ktt mi gsverntmîntsl interimar ne-î a akordat o nensie, în notriva drenttgii.
îngelegem kt M. S. Ssltansl; îngelegem kt M. S. îmntratsl Asstrieî, îngelegem kt înssmî miuistersl liberei Engliteri, în sftrmit togi ssveraniî ne asssskrisKon-vengia, st nrotesteze în notriva alegereî de Domn în Valaxia; înst ns sîntem sigsrî kt vor nrotesta; darstm'o-teze agentsl Valaxiei, D. M. Aristarxi, sn salariat al gs-vernslsî romtn, sn nensionar alv statslsi. Aneasta ~mi se nare sn akt de nebsnie sas o glsmt în gsstsl Fanarslsî!
O	asemenea fantt trebse st fie nrivitt kaoinssbor-dinagie kttre gsvernsl gtreî — kare îl nlttemte mi tot de odatt o linst din nele maî mari de natriotism mi de reksnosninnt — ksalittgi ne kare se întemeia — ka st neart de la gart o mare nensie.
www.dacoromanica.ro
DiMBOVIIIA — 4 FEVRBARIE.
135
Aceastt fante Ieste înkt o inssltt nentrs mefsl’ ss-nrem a dot gtrî sSrori; nentrs adsnarea nagionalt, nentrs ministersl Valaxiei rai nentrs toate nagia romtnt. D. Agent nrin aceastt fante ne nimika ns o noate esksza, ns a tekst alt ceva, de ktt si adskt aminte o ilegalitate trekste în sîtare, adikt st se ia în cercetare de a-dsuare, daka titlsrile d-le la nensie sînt konforme ks le-gisirea aspnra nensiilor; daka D. Aristarxi, în ksalitatea sa de strein noate st intre în kategoria imniegagilor ro-mtnî; daka D. Aristarxi, ne a îndenlinit kondigia lensirii de a nteti din leafa sa banii destinagi, noate asnira la .drentsl de nensie; daka Dv Aristarxi, noate dovedi, din doksmeiite ksnoskste deja la sekretariatsl Statslsi, kt s’a ■aflat la agengia din Konstantinonol, mai ’nainte de ansi 1852 , rai daka ani! sti deA servicis de la acea agengie, ks neî ne a maî fokst înainte în gara, not face ssme.ce se cere de legisire.
Este dar de onoarea Domnslsl, a adsntreî, aminis-terslsi rai a nagieî întregi, a renara aceastt inssltt grosiera.
Este de onoarea kamereî a cerceta titlsrile lsî la nensie, ktci ar fi o rsraine nentrs nagie a nensiona rai în notriva legei, oameni ka st o insslte.
Este înkt de onoarea celor trei miniştrii ne ns as ssskris aktsl de nensie, a esnsne la kamert, kare as fost ksvintele lor, de i as refszat nensia.
Se vorbeşte mslt de sn nrotest ne ar fi ssskris ktgî va în notriva alegerei Domnslsî Moldovei Domn în Va-laxia. Se vorbeşte desnre konrinderea lsî rai desnre ns-mele nersoanelor ce’l as ssskris. Ks toate acestea sînt maî mslte zikttsrî desnre natsra nrotestslsî — oziktts-rt este kt ar fi nrotestat în kontra alegerei ka ilegalt; al-tt zikttsrt este kt, se cere de la nsterî, la înttmnlare, de a ns se înteri Domnsl Moldovei domn în Valaxia, rai silit st aleagt snsl din dot tronsrî, st ns i se dea tro-nsl Valaxieî. Anrono de aceastt se vorbeşte kt ar fi rai ktgi-va din denstagi ne ar fi ssskris, snii zik 20, algii 10, algii 5, algii snsl ini algii nici snsl. Ns vom nstea afirma esistinga. «nei asemenea nrotestagii, nici ksnoaste de ne natsrt este; dar nici ns nstem zi ne kt ns este: fiind kt seim din esneriengt kt ns este gara în lsme mai abondentt în oameni, nornigi rts în notriva gtreilor ka în sirmana aceastt gart. Simtimentsl de a nsne mt-na ne nstere este la dînniiî mai tare de ktt acela al religiei, al natriei, al familiei; aceste trei din simt se sa-krifikt de mslte ori ne sn simnls nost!
Ori ksm va fi ks aceastt nrotestagie, familii de kon-ISideragie rai ks grestate în oninia nsbliks ns as nstst st o ssskpie. Nici sn denstat din kamerţ, ks simtimentsl de onoare, ns- a nstst st se desmingt — afara noate de vre snsl de anele ssfiete srsite st trtiaskt uii st moart ftrt st fiie nici mtkar o zi indenendent.
Miuistersl se lsntt ks mslgi mea amatorilor de nos-tsri ka barka ks valsrile. Aceasta înkt este o ksestie ne ar trebsi regslatt ssb sn gsvern înrjelent. Amatorii sînt de cinci-snre-zece rai dot-zecî de ori maî mslgi de ktt fonkgii, mj togi Romtniî asnirt a-raî face kapiert din aceastt .meserie neg maî nsgin igdenendegte din
toate.	y	ajb onigsn
Hitim în nrogramsl sfatslsî kt în seara de serbare a soairei M. S. Domnslsî Romtnilor, se va da la teatrs o renrezintagie; dar diskretsl nrogram ns voeste a nesns-ne ne fel de renresentagie, o niest nagionalt, sa« o o-nert italiant. Avem mare resnekt nentrs nersoanele artiştilor trsnei italiane rai oare kare admiragie nentrs ta-lentsl lor; dar le vom cere aste datt ertare, daka ks-vinterae kare kia.r D-lor kare ^as-o natrie^_kare o isbesk rai
îngeleg ne va st zikt’simtimentsLde mtndrie nagionalt, vor îngelege st lase loksl în acea seara trsnei nagionale Romtne, nentrs singsrsl ksvînt kt asfel cere rezonsl. Zicem aceasta domnilor artişti streini, rai sîntem sigsri, kt vor îngelege ne va st zikt fiertate nagionalt, ei kare as o fiertate nagionalt; ne vor îngelege, o renettm, mal mslt de ktt mslgi Romtni ne ns s’as gtndit înkt kt la o zi atet de nagionalt teatrs trebse sţ fie nagional; asfel vedem ks ntrere de rt§ kt ns se ansngt aceasta ltmsrit în nrogramt, ar krede cineva kt snor oameni le estersr mine de lskrsrî nagionale. Dar noi ne sokotim datori a face aici o înksnoscingare celor ne se rsraineazt de ls-krsrile Romtnemtî. Este o mare diferingt ssb acest ra-nort între societatea din Bsksreratî rai cea din Iarai. La noi teatrs Nagional este desnregsit nentrs kt este nagional. La Iarai este konsiderat tokmaî nentrs kt este nagional. Domnsl nostrs scie bine kt ns are stgtseaskt la teatrs ne Talrna, ne Raraela etc.; dar ns i se va srî, ktci va aszi limba nagionalt; ni se srasce la teatrsRo-mtnesk not la Bsksresti snde oamenii kredkt ans mei> ge la teetrs nagional este sna din kondigiile noblegeî.
Vom snrijini ks ori ce nreg ka într’o seart de serbare nagionalt st se renrezinte niese în limba natriei noastre. Denstagiî încene a se întsrna din Moldova. Dens-tagiî Moldoveni se asteante asttzi sas mtne. Vestim ks nltcere kt o st vedem ne Kogtlniceans rai ITaans, a-cesti btrbagî ce fak onoare nagieî întregi.
Kamera ns a încenst lşkrtri serioase înkt-, Regs-lamentsl ei ns s’a nSs înkt în disksgie.
Bankete s’as dat maî mslte> în kanitalt in onoarea Domnslsî rai a Bnirei; dar ksm zice vorbav fie kare taraf ks masa lsî. Din toate aceste bankete acela ce semna maî nagional a fost al jsnimej. Aici era esklss sniritsl strimt de braslt.
Iltnt la venirea Domnslsi, ns se vor skimba fonkr gionarii nsblicî.	"fi •-
Retrograzii inventeazt mslgime de vorbe ka stdes-ksrageze oamenii desnre înttrirea Domnslsî. Noi vedem lskrsrile altfel, vedem Francia foarto disnsst nentrs kas-za Romtnt, Romtniî, nrin cea din srmt fante mi as atras mari simnatiî în Esrona. Senaragia între Ilrincinate a devenit mai imnosibilt de ktt snirea, este snlskrsne-ttgsdsit, rai asfel snirea va fi, cel nsgin nrin rtmtnerea gtrilor amtndot ssb sn singsr Domn.
^ -	........ _inavB-oP
.	..._ri uj âfiol arfei A.
fi	■ , b.j'.rib sfi ‘‘L-hivoi 8/
m	i afiinsj jniiajn <îb im
^	. omtf dlfeMU1agit/
înkt o nerdere dsreroast! înkt o moarte a snsidin martirii anslsi 1848! N. IHemoians, îuii dete viaga la 14 ale lsuei trekste la insslele Ier snde se dssese st cea-rt klimei acelor loksri dentrtate, o skintee de viagt. IIs-gini sînt ceî ce ns ksnosk nartea imnortantt rai aktivt ce IHemoians Ist în încerktrile de regeneragie ale gt-reî. Esilsl, acest venin ce vesteji viegile mai msltorjsni Romtni, ns krsgt nltnînda konstitsnie a lsî IHemoians. Ssferingele snite ks o nredisnozigie de oftikt, îl minara încetsl ks încetsl, mi bsksria ce simni întorktnds-se in natrie, ns nsts renara striktcisnile ssferingelor din esiJ. Jsnş sa konsoartt îmntrteuii în ktlttoria sa, toate dsTe-rile sale morale, rai vege ka sn genis de bltndege ass-nrt-I în tot loksl snde Itsa ktte o ftraie din esistenga lsî. i0
FTi lobluisb f8481io-'ţ	iui «a
te ob. aitiicrfit» a*	J!Zi irfuaia ou î~ cosim &fi
«t i	ob •m "	" ahvmaiffoS £1
H ■*“*’*^	-	ir	~==	■ i
“ am
www.dacoromanica.ro
136	DIMBOVIgA,
ov .«J Jnoiijuii 3.:. 24 IANUARIE 1859.	-v
-	I.	- '
Sablimt zi aneea în kare ană nonorS,
IlttrBnsă d’a sale drentarî, gintend la viitor», în linirate rai nane, fc&kat rai desarmată,
Dar gravă ka rai an rege, ka Joie imnosant,
Veni ka st esiste la votai Adantrii Ve-avea ka st denidt de viitoral gtril!
în zioa neea înst era neral naorosă,.
[Qi tanetal anroane aria înfariosă.
Dar aastral nater'nikă fartana o goni,
Hli bolta nea nereaskt ne lok se limnezi.
II.
Se zine kt atsnnea nonoral saverană,
Un semna vtzs ne nersrî snre kallea Ibî Traian»: Ddt vestale nare în albe vestmîntate,
Se legtnaS în aer» de glorie koronate,
JJiind k’o mtnt—ană singBr stindardă mare d’azar, Ile kare era sn Zimbru allttsr’ k’an Vulturu. D’assnra lor in aer o singsrt kanant JJinstt d’sn arkangel ks sabia în mînt :
Iar sas, în atmosfert, lsnea sn Karkabeă,
Ile kare era» skrise ROMANIA VIITOARE:
TTTi ssbt aneste vorbe, deviza Brmttoare:
Iluterea mea e drentul; iui skutul, Dumnezeu.
III
în salla Adantrii ans Una rtsanni»,
TTTi namele de Raza în aer» revibit.'
Urra! strigt nonoral. Urra! rai Romtnia Urra! mi Universal. Urra rai venninia.
At8nnî IbubI ks oaia ne-lok fraternisart TTTi sbirBl k» martiral atanni se’mbrtgiraart. Satan e sab ninioare; Iada, snînzarat;
Iar Kristă întrs mtrire n’Adam l’a liberat. 1 ■
H -Ii 1
, lh -
Lll’am zis: „Trtiaskt Kaza Aleksandra Ioan!
Uli fie demnă de Tronai Ibî Mirnea rai IHtefan. 'ihb Trtiaskt'denatagii nel bravi rai natriogi, -,[
Te nentra Romtnia era» st moart togii -Trtiaskt komandirii rai bravii lor soldagi,
Te-avtnd an înskris ordin de Ia Kaîmakami	1
I	.
A fane fokă în nonolă, în bravii nxratri fragi, •
Aă menrisat ks drentBl anellS ordin» infam,
Illi aă ntstrat tanika nea albt a Unirii
De	stnge	nenttatt.	Onnoare	dar	oratirii! .	.	.
Iar ta, o eroă nonolă, ai fost ama de mare :
A»	,	.	./
In 'zioa	neea	sakrt,	nea	zi	nemaritoare	•
A.	.
Inktt ori ne ellogiă e de nrisos rai slabă:
Eraţi demnă dJo soartt bant, kt ni eraţi mintos mi bravă.
în littere de asră va skrie Veritatea	\	;
- I -nuioiixllî
.l&'A	.
11 nn»7
Anea zi aagastt; iart Ilosteritatea Densne-va giidante n’a bravilor morminte;
JLLIi’n IlanteonBl gtriî, a lor sakre oseminte. 1 —	••	K. D. Armesku,
iti tm-	'
Sfa^ nil'
•-a ui >■
LITTERATURA.
■XV
‘ Tragem din Ktlttoria D. Bolintineans in Balgaria, ge a erait akam de ssb tinar, rîndsrile Brmttoare desnre ktlttoria sa mi a sonilor stî, la anal 1848, danii deTarni ka nrizonieri ne Dantrenînt aude se sktuart de ei.
4 FEVRSARIE.	__
b-Bra tsrneaski a kirii avant-gardi deskilekase la norgile Ko-tronenilor. între asesti denstagi mi aflam mi es. Ks denstagiî gsvernimîntslsî de atsnvi, se spira kite va sste de oameni, de toate klasele, kredingele mi kolorile. Unii în trassrl, algil nejos seminam ks o nronesie. Treksrsm într o mare de nonol ne se adsnase anroane de tabira, mi ne dsseram drent ssb sn kort. îndati ne ajsnseram aini, sn regiment de soldagi tsiiî ne ftnea8 doi zidsrî în nele doi nirgî ale lokslsi snde se afla tabăra, ne nrezinti armele.
Fsad Efendi, trimissl Ilorgiî, niti sn firman, konform ksres-nsnssl ne dase mal nainte denstagilor Romani la Konstantinonol, adik'B s^ restabileze ordinea legali, ssb kiîmikimia snsi boer roman, din nartida anti-naglonali. Doi denstagi rommî N. Lil-nesks mi Ion Ionesks, krezsra st. se anere de akszirile ne se finea nrin ferman, kt mimkarea era mtr’sn snirit sonialist. Dar ns fsra asksltagî. într’sn minst atit denstagiî nonolslsî, kit mi toni anei romani ne-î srmasera, se Bizsra înkonjsragi de dos zidsrî de baionete. Afara din anest okol, ssb alt kort, seaflastogîboe-rii din nartida kontrarie.
Hei arestaijî trekun» k'tteva oare in aneastB noziijie ninx.
seara.
într’anest tîmn asziram ssnetsl tsnsrilor în marginea orams-lsi. O Isrits inegali, nisksti dintr’o neîngelegere a snor mefi, înnens între avant garda otomani mi între 150 soldagi nomnieii, Akgia gins mslt mi mmelsl fs mare, ks nerdere mal mslti din nartea Tsrnilor. Noi ns ştiam nimik desnre aneasta în tabiri. Desnre seara, Beni sn sekretar d’ai lsi Fsad efendi, mi dete ordin si ne kondski, ssb gardi, în mimstirea Kotronenii. Anea-stâ se fiks în kite-va minste. în ksrtea mimstirei eras ame-zate mslgime dg kortsrî soldigemti. Ne snsseri ki trebsia si trenem noantea ssb anele kortsrî mi 'ki si ne lsim loksrile. A-neasta se fiks. Eram neste trei sste de nersoane, o renet, din toate klasele mi de toate kolorele, vizsi nrintre noi mslgi kare ns se aflas la loksl lor. Smgele virsat la kasarma 'Snireî, în-tirîtase ne soldagi Tsrnî îmnotriva noastri, ne ne kredeas astorii anei loviri; astfel ei ne tratag ks destsli asnrime. Ne arsnkari kite o bskati de nîine neagra la togi. Treksram o noante rea din kasza rakorei mi a tsrbsrarei morale în kare ne aflam. Ks toate aneasta, sonietatea noastri era formaţi asfel, înkit ns ns-team a ne onri de a ns rîde: fel de fel de fisionomii, de idei, de nlmgerî mi de ksragisri!
A doa zi, veni sn ordin si se libereze nea mai mare narte din nrinmî. Aneasta se fiks, dsne o listi snde se afla kite-va nsme. Togi ne nsrtas anele nsme remasera înki în ministire; nel algi nlekara togi ne la kasele lor. Vei rimaml era în ns-mir de trei zeni mi mai bine. Atsnni ne mstari în kasele de 8ssj dînds-ne snre loksire o săli mare; în ksrssl de trei zile, se mai îmnsginara nrinmiî nrin liberarea a snora dintre dînmi! favorizagi sas krezsgî mai nsgin demni de soarta noastri.
■	(Va srma).
•• : . - Jil'il -.	: :	**	"	■
-	■ - ni.	■	•	;	>'■	1
UPZIK'BPIE.	L
>.( A I ■’	■
—„Kste ambigiani ktzate; — k'Bte des^engiani,k^7
te mine bane în kontra norokalai riă; — zinea ană kan-didată la domnie retrogradă kare astozi este nagională a-nai kandidată la domnie nrogresist»."
— Ama frate; — îi resnanse acesta; — tesfBtaesk st raezl ktte-va zile a kasst, kt^i la sosirea Măriei Sale nrea’î vei renrezinta malt adaierea aminte akavaleralai de tristt figart. .	(1	, ’ 4- t
1	,.i i	----------- .
De ktnd namai este t’Ofba de a alege domnitorală, gara s’a liniştită, nrekanegiile a ’raietată rai anele foarte nagine din kukoanele mari'! mari! mari! a sltbită.
Ministeral Ilringalai Kaza, zinea giueva,. este et^rgs? gen».	,	n
Kam era st’mna^e nartitele îi resnanse altală — as-ttzî na se noate forma de kît un minister kurkubeu', tot— d’aana dane karkabeă vine soare rai vreme framoast.
La 13 Sentemvrie se trimiseri mslgime de denstagi în ta-_____________________
'	Tinogpafia ’SanionaM a xsî Iosif Pomanoe mi Komn.
H. GIKA.
www.dacoromanica.ro