ANUL L — 1859.
i
Sîmbătă, 31 Ianuarie.
i
JS. 33.
A^east-E foaie ese de dot opi nestots-mîns SiiiiBita ini Miepkspca.
Ilpens.i acona-ments.iKÎ nentps tpei asnl 'iin'i; sfangixî.
O foaie singgpt 20 napa.ie.
Asonagia se izis în Bskspemtl, .li-.IÎ-Bpi>pia asi Christ. Ioaninn et C-*1 Ro-manor. în distpikte .xa kopesnonden. bbI. Op ne aBonament tpe-sse jiattit îndah; kx sscskpiepia. .
Foia politica şi litterarâ. $
■—1	1	*	W I	■—
i, .	Redactorii responsabilii D1MITEIE BOLINTINEANU.
o
DEflElUl TELEGRAFIK'b DIN FRMgA,
venito aini.
Vie mslgsmire; fait accopli (lskrs stvîrmit). Snrijin formal: nini o teamt de ni1!! o intervenijie; srmaiji ks xirahie nii moderagie. România s’a rt-dikat foarte sss.
Astfel sînt suirile din ITaris, dune unii. gara noastre a nlekat ne kalea neî îî este nreskrist de ursite. A-ueasta ne va adune aminte vorbele lsî Miruea în versurile noetului:
Viitor de aur gara noasfrt are ES nrevtz nrin veakuri a eî întlgare.
Auzim kt Adunarea în seauga de Mierkuri a xott-rît într’un kin notrivit mi ks simtimeutele noastre, lista uivilt a Domnului.
iîcttiî î
u iu Bucureşti 31 Ianuarie.
- :ro' "
Astăzi ne afltmg într’sna din anele timnuri ne fak lauda, mtrirea mi gloria nagiilor ne ntmînt.
, r Rea dinttiu neatrt nentru fanerea temnlsluî liberte-
j
giî mi nagionalittgei Romîne, se auiezt în aneste zile de Adunarea nagionalt; mi toate nagia Romanţ, rtnitt de nele maî dslui snerange, tresari de una din anele bukBrii ne’î era înkt nekunoskute.
Dar trebse a krede kt arunkînd nea dinteiS neatrt, nu maî avem nimika de ftkut? Vaî! ktte lukrurî ne rt-mîne înkt a fane nînt la terminarea anestui temnlu mt-reg! Ktte stavile din afart ag st se arate! ktteintrigi miserabile de la fii ne! rtî ai gtrei ale ktror trtdtrî tre-kute îi vor dsne drent în bragele streinilor nelor rtî-voitorî.
Ktt de frumoast este aneastt deklaragie a Adunt-rei din Bukureinti! Noi nu afltmg în istoria auestor Ilrin-ninate o zi mai frumoast nentrs Romtnî! Dar ori kît de frumoast ar fi aneastt deklaragie, ks kondigie a o snri-jini nînt în sftrmit, nrin sakrifine nobile, ks atttarner-de nrin strtluuirea ei ktnd, îngtnfagî mi mslgumigi kt am ftkut’o, am astenta st o esekuteze sag st o înlttu-reze streinii.
k O deklaragie de aneastt naturt ns esjte îndestsl a o fane; trebse mi a o snrijini mi neva mai bine de ktt snrijinim nele alte lukrurî ne am ftkut. Daka togi denstagiî ne ag ftkst-o s’ag gtndit înainte de a o fane la toate îndatoririle la kare fanta lor îi obligt, mi ku toate aneste mari îndatoriri, ag mers înainte, ar dovedi kt viaga ksrt în-
kt în inimile Romtnilor, mi aneastt deklaragie ub vart-mtnea în stare de nroiekt.
Daka înss denstagiî as ftkst aneastt mare fantt, fert st nrevazt îndatoririle nele mari ne ag lsat fie-ka-re în faga Esronei, a nagiei mi a istoriei, întemeirids-se nentrs eseksgie ne tristsl ressltat al netigiilor uermeto-remti ne la nuteri, atunui fanta ar fi o koniltrie sag trt-dare.
Deja mslgi ag krezut kt snrijinitorii altor nrinnine mi nersoane ag alergat la aneastt alegere ka la sn mij-lok ne, înltturînd ori ne temere momentanie, ar asigsra nentrs un timn mai nriinnios kandidatura deklarate a stt-nînului lor, nrin greutatea ne ar înnerka realizarea alegere! Ibî Ksza.
dtsînd la o narte oamenii ne ns vtd înaintea oki-lor de ktt kandidatsrele sttnînilor lor, sîntem sigsri kt neî mai mslgi din denstagî, s’ag gtndit la marea îndatorire ne ag lsat ks aneastt deklaragie; ne nlane a krede kt din anea zi ei ag xoterît esekuterea anestei mari deklaragiî într’un snirit de abnegagie ne ar merge nî’nt la ssblim.
Ne nlane a krede kt însumi Domnsl Moldovei, nrii-mind de la Romtnii de dinkoani domnia gtrei, nrintr’a-neasta kiar a dovedit kt a îngeles toate sama sakrifine-lor ne o nosigie attt de esengionalt imnsne nelor ne şe rtdikt la întlgimea ei.
Daka Romtnii, lsagi ka nagie, ns vor îngelege mt-rirea fantei lor înnenste uri ub vor esersa toate sama de sakrifine ssblime ne li s’ar nere, anoi o mtrtsrisim terţ ninî o sfialt, kt fie nine ar fi în drent st nlîngt ne mor-mintal pagiei Romtne. Din anei minat ori ne Romtn ar trebsi st lase loksl lîngt kadavrsl nagiei naserilor de nradt nji st se esile singur ks durerile Ibî.
— ♦»•»♦»•> —
Re stai? întrebt unul din kanii reformatori ai nro-testantismalsi în IJermania, dsne o lsntt teribilt.
—	St mt renaszes... Rornal mi ssfletBl îmi sînt sdro-bite. Resnsnse kamaradsl st».
—	Te vei renasza în destBl în neî altt viagt. Sr. mt nel d’întîig.
Eli noi kare în lsntele natriei noastre între ideile trekstBlBi mi ale viitorului, ns ne am ostenit înkt întrs nimik, ni se nare kt am ftkst atît de mult, înkttnnmai avem trebsingt de ktt st ne renasztm ne laBrii vikto-riei noastre!
LaBrii viktoriei noastre — ktui nrinninsl ag triumfat, ktui viitoitl a snis trekstBl! Dar anesti lauri sînt a-neia ne numai nagia îî merite. Noi slabe mi misere ju-ktrii ale natimilor nolitiue, noi kare narte nroklamtm sn mef, narte alt mef, am trebuit st ne înklintm voingele înaintea voingei nagii: o narte mi alta sîntem ueiînvinml
www.dacoromanica.ro
130
DIMBOVIHA. — 31 IANSAPIE.
__ fV'__ .	. ^	-	■	--
ii a ni a singsrt este învingătoare. Naşia trismfttoare nt-maste înainte, rai noi sttm în kale st ne renasztm! st ne înfrtnim de isbînda naşiei!
înst in kare nrincin se face aceastt înfrtşire?
*îeî ne mergeas nrea denarte mi cei ne rtmîneas nrea înanoî, se aflt asttzi ne acelami nsnt; înst cine din ei as ftksţ koncesii? S’as dss cei înanoiaşi lâ neî înaintaşi? Sas cei înaintaşi s’as dss la cei înanoiaşi? As ftkst mi snii rai alşii koncesii de o notrivt ka st ajsn-gt ne ttrîmsl snde era naşia? Aceasta din srrat este mai nrobabilt rai mai salstarie, ktcî ori snii ori algil de s’ar fi dss într’snsl din estremittgî, naşia ns-I ar fi sr-mat. Dar vine o întrebare, daka aceste koncesii ftkste, not st fie sincere?
Aici este mai greS de rtsnsns.
Oameni bravi, oneşti, leali — se aflt în toate nar-tidele. Dar toşi ns sînt de aceastt tramnt favorisatt de natsrt mi de edskaşie. Ksm vom krede noi kt în 24 de oare st se noatt skimba de bsnt kredinşt oamenii ne visa la sn coup d’dtat in tavorsl snsî sttnîn ktrsi îi nsrtas livreaoa? oamenii kare mai mslt de lut odaţt as servit de instrsment streinilor rtî voitori, la toate nenorocirile ştrei? Oameni kare eri înkt ktstas nrin aresttri, desnotism, violaşiî, kalomniî, st dtrame nrincinii de viaşt rai de civilizaşie din Konverinie! oameni kare nrintr’o metamorfost deamnt detimnsrilefabslei se skimbart într’sn minst attt, înktt asttzi ns sînt vir-tsşî mai snlendide ce-î înksnsnt ? Oameni ne kare eri, îi nsmeam ks toate nsmele celor mai degradate vicisri rai ne kare asttzi îi afltm nlfni de merite neksnoskste! ori eri ne ktnd îi sram eram înraelaşi, ori asttzi ne kînd ii bine ksvîntim, sîntem înraelaşi.
Este o frsmoast abnegaşie, o virtste ssblimt, o fantt de mare lasdt Armonia între Romtnî — rezslta-tsl ei neatrs şart va fi ks nettgtdsire salstariS — dar snirea între oameni oneşti, leali, virtsorai, natrioşi, ori dîn ce klast rai tabtrt st vie; ns snirea ks cei rtî. Snirea ks cei rtî, ^în lok st nrodskt sn bine, va nrodsce rts. Sînt snirî ale ktror rezsltate sînt mai triste de kît ressltatsl desbintrilor, ral aceste snirî sas înfrtşiri sînt cele mincinoase ce se fak între oamenii binelsi rai oamenii rtslsî.
Fakt cerşi st ne înraeltm! fakt cerşi ka cei rtî îh tot ksrssl vieşî st se fakt într’o ort bsni! fakt cerşi ka cei ce tsnaS înainte kontra celor rtî tra-ttnds-i de trtdttorî de natrie, de sklavî, de rtnitori, de infami, asttzi kînd gtsesk kt ns a§ avst a zice acestea în trekst, st ns se întsrne iar la cele trekste! fakt cerşi ka toşi cei rtî, înssflaşi odatt în viaşa lor de Dsm-nezes, st se fakt bsni rai bsni st rtmîie! Noi înst, nînt atsnci, o renettm: ns kredem, în transformaşi! fa-bsloase; ns kredem nici în fabsle, nici în vise, nici în fermece, nici în vrtjî; dar novtnsim ne toşi st-mî ntzeaskt drentsl ktstigat în aceste zile ka ne sn tesasr. rai st aîbt nrivigerea în toate ntrşile.
Naşia Romînt al ktrsia ttrîm a fost înkt din tim-nsrile cele mai vekî teatrs resbelslsi, a ssferit neîn-trersnt invasii, mi în cele din srmt redsst la estremita-te, a reksnoskst sszeranitatea snei nsteri streine kare a îmniedikatS msltS la desvoltarea rai la nrogressl civilisa-iiisneî. Strtmoraiî nostriî kare a ftksts aceastt kanits-laşie a ratists st ne ntstreze tot cea ce o naşie noate avea sksmn, adekt astonomia, rai ks dînsa drentsl de a âleye naşia ne Domnsl sts. Acest drent atît de imnor-
tant, Romînii îl nerdssert nrin invasiile omtilor streine, iar maî ks seamt nrin egoismsl snor_cettşeni. Ilsterile streine Isînd în konsideraşie neîntrersntele ssferinşe acestor llrincinate, le a ftgtdsit kt va îmbsntttşi soarta lor, rai le a kiemat sure a-mî esnrima' dorinşele în-tr’aceastt nrivinşt. Naşisnea Moldoromînt într'o kon-gltssire a cerst Unirea rai Astonomia ks kare este lega-tt (mi) alegerea Rrinnslsî de naşia sa. Uli într’adevtr ce este maî imnortants nentrs o naşie de kît de a nstea alege din sînsl ei ne acela de la kare îi deninde fericirea .el. rai ce e mai dslce nentrs domn de kît a se înţi ales nrin voinşa rai înkrederea komnatrioşilor sti iar ns imnss de o nstere streint. Dsnt sn snaşi§ de 17 ani Naşia Romînt fs rekematt snre a-raî nstea alege sn nrinş kare st o slcoaşt din abissl în kare ktzsse, rai st o kondskt, ne sn drsin de nace, de reînflorire rai de reorganizare a obiceisrilon a ktrora korsnnie adssse nara în-tr’o stare denlorabilt. In aceastt cirkonstanşt naşia Romînt a arttat kt are btrbaşî kare ks drent se noate ftli, rai a ktrora virtste cettşeneaskt a konstatats adevtrata lor fiobilt origint de Romani. Maî întîis st încenem ks fraşii nonitriî de dinkolo^ de Millcov, snde s’a netrekst fante îndr’adevtr ssblime, rai snde virtstea de adevtrat cettşean, mtrinimia rai natriotismsl a trismfat în toatt snlendoarea, birsind korsnşia, egoismsl rai natimile indi— vidsale. Vedem ne sn om, al ktrsi nsme este îndestsl de res-nîndit (nentrs a’l maî cita)* refszînd asrs , preferind o demnt neavere, de kît a-raî da natria în mîna snsî om ale ktrsia întsnekoase intenşiî ns eras îndestsl ksnosks-te. V'edems ne alts refszînd o koroant, o koroant zik, abnegaşie de sine-rai, kare dovederate o imenst virtste, mtrinimie, rai sn karakter de o forşt invincibilt.** Ii vedem ne toni kînd vine timnsl alegeri domnslsî kt ratiS a rai illsstra nsmele, Itsînd la o narte, natimi, diskor-die, lentdîndsse mslşi din cei ce avea manşt de a deveni domn, dînds rai toşi snsia votsrile nentrs aîntîmni-na o mare nenorocire natriei lor, rai a nsmai ovedea.kt-zstt într’acea nrtnastie din kare nsmai mîna Isi Dsmne-ze§ a nstst-o ridika. Intenşia lor alegînd ne Aleksan-drs Ioan I, a fost de a nsne ne tron sn (btrbat) domn, kare st snrijine ks demnitate drentsrile ştrii, drentsri nentrs kare strtmoraiî noştri a vtrsat atîta sîngc, rai kare nrin laraitatea rai egoismsltrekstslsî fssesert ktlkate în nicioare. Aksm st ne întoarcem la noi mi st nrivim rai fantele komnatrioşilor noratri kare ns s’a ltsatafiîntreksşîîn natriotisra rai mtrinimie. Se raţie îndestsl ce îmniediktri s’a ftkst elektorilor rai eligibililor, snre a ns nstea figsra în ns-mtrsl lors de kît aceia ce se ntrea demni de a nstea îmnlini skonsl a doi din membrii Ktîmtktmii. j^ara noastrt ns a fost nici odatt linsitt de oameni integri, na-trioşî rai kredincioraî misiei lor. Araa rai aksm s’a aflat Ia kansl kîrmi sn btrbat ks o kondsitt de desinteresare; Ilrintr’înss a nstst intra în nsmtrsl elektorilor rai eligibililor kîşi-va btrbaşî maî învtşaşi, natrioşi. Mine sînt aceşti btrbaşî kare a ftkst binele acesta nentrs natria lor? Aceştia sînt oamenii ne kare nimteîmnreacsrtri nefericite îi dentrta-sert din sînsl ştrii ka ne nirate tsrbsrttorî rai trtdttorî binelsi obratesk. Dînraiî as ssferit eksilis în ksrs de 10 ani, mi kînd natria gemînd ssbt atrocitatea desnotisraslsl celsi inai nessferit, a întins mîinile snre dînraiî ka st o ajste, ei asemenea Ini Camilius (vestit general Roman ka-re fs eksilat din Roma) Itsînd la o narte toate nenltks-tele reminiscinşe ale trekstslsî, vin în natria lor, se lsnt ks insmerabile difikslttşi, rai în fine fak st nredomineze ideile lor, rai esklsd din sînsl adsntrii ne aceia kare ne-fiind nttrsnrai de marea rai solemnela lor misie, rai ne * M. KogBlniceanK. ** K. Negri.
www.dacoromanica.ro
131
DiMBOVIIIA —.31 IANUARIE.
lîngs viitorsl lor sîtînd viitorsl snei nanii întreţii, voia a imnsne ne kstare domn de la kareamtentaresnlstirenen-trs dînmiî, nesokotind nrtnastia în kare arsnka gara, mi nemtearsa natt ne rtmînea assnra nsmelor mi familiilor lor. Dar Dsmnezes kare tot-d’asna a nrotejeat aneastt gări, trimise mi aksm btrbagî demni kare nrintr’o voin-gfc forte mi nrin snirea lor a mtist st kortsnsnzt la do-ringele nagiei dînds-i tot ne nstea fi mal sksmns ini sa-krs. Bnirea! Ilrosnereze suirea, trtiaskt netsgenii nrin kare a dobîndit’o, lor le nstem anlika nasagisl lsî Louis Albert Beauvais. Leur m^moire subsistera josqu’â la fin des siecles, et leur exemple produira dans Ies coeurs qui cherissent leur patrie l’inthousiasme de l’admiration.
K. Nikslesks.
DOI» VORBE DESI1PE LISTA HIVIIB.
a
In aneste zile se va xotert odatţ nentrs tot d’asua lista nivilt a DomnelsI.
Snil sînt de ntrere, a se redsne aneastt liste la o ssmt foarte modeste, ssb ksvînt kt statsl este strak mi kt mărimea aneste! nifre este sna din mal msltele strt-lnnirî ne înfierbînte sniritsl. oamenilor ka st doreaskt domnia gtrii. Algil sînt de utrere kt lista nivilt as-fel ksm este asttzi este înkt nsgint, ktnî Domnsl trebse st aîbt mijloane ka st rtsnsnzt la marele keltseli ne rangsl sts nere etc.
Noi ns vom nstea anroba ninî ne sniî ninl ne algil.
Ns vom fi de ntrere a se reds-ie lista Domnslsî la o nifrt foarte modeste, ninî a se mtri din neea ne este asttzi. Ksvintele nelor d’întîis kt mnlnimea listei nivile atrage sniritele la domnie, sînt o eroare. Aîbt Domnsl lista de asttzi sag o mie de lei ne lsnt, amatorii înkt ns vor linşi, kseslia de bani în nrivinga domniei, este o ksestie seksndart ks totsl; neea ne vede fie nine la domnie este nsterea. Dar de ainî iuainte, nrin noa formt a ITrinninatelor ne deklart în aneste zile Kamera, snertm kt vom fi sftrmit odatt ks kandidatsrile asnirangilor la domnie. Ksvintele ne dag neî din srmt înkt ns mi se nar mal serioase. Lista nivilt st fie foarte mare, ktnî Domnsl trebse st aîbt mijloane a rtsnsnde la marile kel-tsell ne rangsl sts nere. Dart ksestia ns este ainî, ni snde st se gtseaskt banii. Bsdjetsl sta-tslsl -este atîta de mik, mi gara are atîtea lskrsrl de ftkst, înktt orî de snde vel întinde, ns vel nstea ira-ntka aneste trei motive în lsntt:
Heea ne ar fi de ftkst este st se xottraskt lista nivilt la o ssmt ne, rekonsiliind trebsingele Domnslsi, ks trebsinuele gtrel, st ns adskt ninî snei ntrgi strikt-nisne. Lista nivilt ntnt asttzi ns îmntka aneastt tre-bsingt. Era nrea mare. O ikonomie de 10.—15 mii de galben; s’ar nstea fane, din lista nivilt mi aneasta ni se nare singsrsl mijlok îmntnisitor.
_ Cronică interioară,
Nosl minister kondsne lskrsrile gtrel ks inge-leiraisne în sniritsl de ordin, de moderagie rekonsi-liat ks sniritsl de nrogres mi de nivilizagie. Am dori îust st arate mal msltt energie.
late oamenii de la 1848 ne kare nartidele ni-I nre-zinta ka tsrbsrttorî jsragî aî ordine! soniettgiî: De ktte va zile de ktnd sînt la minister, ns as mtnkat ninî momii niui oameni; ns as trekst ssb sabie mi ssb flaknri orarne-le gţrelj dar nenssra ns mal întdsmt ksgetarea; aersls
nare mal smor la resnirare; nettgenii ns se mal site ne la sun, la nea mal mikt msrmsrt, st vazt daka Iloli-gia ks marafetsrile el vine st-I kalne.
Enemini! ideilor de nrogres mi aî Snirel, amegigi în zilele d’înttig de ideile generoase mi natriotine, se des-teantt mi înnen a se kti de fanta nea frsmoast ftkstt. Ns este mirare st-I vedem arsnkînds-se în konsniragil sag ssskriind nrotestsri kt s’a ktlkat Konvengia. Ktnî ns este nea d’întîia oart ne ar fane-o.
Am fi dorit ka nartea administrativi , aneia ne înlesnea interesele de koterie în zilele trekste, st se fi skim-bat îndatt ks Ktîmtktmia trekstt.
O	denemt telegrafikt de la Iamî de la K. A. Rose-tir ansngt kt Adsnarea de akolo voestea seîntîlnila Fok-manl ks nea de ainî. Kt snerangele în nrivinga snirel sînt favorabile afart; kt Domnsl Aleksandrs Ion I ar fi arstat la kabinete doringele nagiei desnre snire mi ktM.
S.	ar fi deklarat, kt, îndatt ne s’ar da sn nrinnine strein, este gata a densne nele dot koroane.
Sniritele în kanitali la noi sînt adormite. Am fi voit kâ sn lskrs dobtndit atit de mare mi frsmos, st fi e-salat mal mslt simtimentele! retrograzii sînt mal energinr. Ilrin jsdege, din kasza imniegagilor susl alt sistem de gsverntmînt, lskrsrile ksrg tot ne matka lor neanenotri-vitt ks sniritsl nagiei de asttzi.
Joi seara s’as stvîrmit ksnsniile D-lsI doktor Da^ vila ks domni moara Marsil. D. Davila este aneia ktrsî Romtnil îi sînt datori în mare narte înflorirea mkoalelde medinint militart de la Mixai-Vodt.
--—-XX--j-
SCIRI DIN MOLDOVA.
Ilpiimim sfmttoarea denemt de la Moldova.
„Es	sînt	nsmit adistant al	ITrinninelsI. ririnninele
„nlealct IsnI din Iamî st vie akolo. “
B. Obedeans.
Denstagil Romtnî din Valaxia as trekst la Ia'mî. Moldovenii îl nriimesk ks mare simnatie. La formagia Mi-nisterslsî de ainî din Moldova, Domnsl ns a voit st ia ninî o narte, ktnî a voit st rtmîie ks totsl imnargial. Ilrouessl vagabonzilor Ilolonî se nerneteazt. S’a adssmi Viesbiski mi se aflt ssb striktt nernetare. Anrono de anest Viesbiski, vel sni kt este sn jsne nobil nolon de vr’o 36 de ani, aktiv, sniritsal mi ksragios de anei ks-ragis ks	kare	rezonsl ns dt ninî	o	dats mtna.	Fisine-
mte este	snsl	din neî mal frsmomî	btrbagî ne	noate st
vazt nineva, astfel va afla, nel nsgin nrin saloane, msltt komnttimire de la snele dame. Viesbiski a ftkst resbe-lsl Sngaril ks neî algî Ilolonî avînd rangsl de maior: silit st emigreze, se dssese în Tsrnia. în resbelsl din srmt era înrolat în armia otomant ka maior mi merse la lovirea de la Krimeea. Grigore Stsrza este btnsit kt ar fi fost kansl anestsî komnlotj dar el se antrt (vedegî Steaoa Dsntreî). Ar fi ntkat ka anest om ks inteligen-gt st se afle imnlikat într’sn lskrs atît de nebsnesk!
V’am fi trimis Monitorsl; dar ml este teamt kt ns’l vegî nriimi; ktnî ksm snigî, ns avem nostl bine organizate, n’avem nimik bsn de ktt nimte nenoronite gtrl nline de noroi mi de niokoi.	M. Sergiesks.
KRONIKT» ARTISTIKL.
O renrezentagisne frsmoast kare este înkt o dovadtltms-ritt de kît entssiasms de kîte snerange desteantt, în toate kla-sele soaiettgiî în toate ramsrile lsmej Romîne trismfarea snsi nrin-
www.dacoromanica.ro
132
DÎMBOVIŢA, — 31 IAN 8 ARIE.
vinis salstarig, alegerea snsl gsvernS nagională, de la kare togi asteante ks înkredere legalitatea mi nrogresslă.
Teatrs RomEns a salstats frsmoasa mi natriotika fante a A-dsnEiei. — Snektakolsl s’a îniensts ks’n Imns komnsss de D-ns Millo; — este de nrisoss a zhe ki D-ns Millo, Moliersl nostrs este noets; — aneasta o stimţ ; - - kare din Romtm ns ag admirata mi ns as anlasdatS ks intssiasms ifrodskgisnile elegante mi fertile ale nelebrslsl nostrs artistă dramatiks astors ? — Im-nslg D-lsî Millo este skriss ks inima snsl Romîns ne’ml isbemte gara, mi kare salste ’n sns reyims nog toate asniragisnile mido-ringele sale nele mai sksmne. — Togi D-nii artişti mi D-le artiste ag ksntats anels imns a ktrsia msziks este komnsst de D-lgj Vaxman ne o melodie frsmoasE mi înkîntetoare, mi kare ag eksiitats sng mare entssiasms în nsbliksl Romtng kare în-stermit vede în Gsvernsl nog o asreote de ferinire nentrs viitor.
DsnE anelă imns s’as renrezintats Gini ginitoarea mea, Kor-bsl Romm, dos vodevile nagionale de D. V. Alessandri.
La sfsrmit kortina s’as rndikats; — Mszika statslsimaiorg, sng nelotons de soldagî de linie, toate trsna teatrate roniEnE în komnlekt îmbrEkagi kare nivilî, kare gErtnemte renresintag sng tablos msregg mi intssiasmitors. Mszika ktnta Xora finire! a D-lsi V. Aleksandri, nelotonslg ekseksta ks mssika ’n frontgsnS marmg trismfalg regalat», artiştii jskag xora strigând firra. Trs-iaskd finirea. Trsiasks M. S. IlrinuslS Rusa. Hsblikslg resnsndea nrin anlasdtrî, aklamiri mi strigate de entssiasmg; — Teatrsls în avea seara renrezinta sensagisnea gxreî; — bsksrie mi ferinire; în fsndsls snenei sn tablos, dosE mEînî strânse ks kordialitate, j sna’n alta, Akvila mi Zimbrsl, avînd iskringia: „Vivat M. S. Ilrin-gsl Aleksandrs Ioan I Ksza.“ — O serbare nagionate la kare a lsat narte togi artiştii nli.tind ks aveasta nagisnei tribstsls lor» de jsbire a gtrei mi de snerange.
II.	Gika.
------------------
SFATSL DE TAÎNλ.
Vorbele-gî ssnt mîndre! Dslne ms rtnesk: A Din amare gîndsri snde rttenesk!
Dar înalte Doamne! roşit ar fi mai bine A-mblînzi barbarsl nrin mijloane line!
Ilara-i abttstt, triste, ka mormînt,
Asr, oameni, arme niktiri ns sînt.
Antrarea noastre kît de dalbt fie.
Ar skorni ne gart zile lsnţiî d’Bi'ţiie;
Inimile noastre sboart ktldsros Ileste-al btrbtgiei sîn alsnekos;
Dar îngeleniisnea kastt a ne dsne Ilrin fortsni tsrbate kttre gelsl dslneA
Zine; dar erosl astfel a vorbit:
„Îngeleante-mî nare vorba ne aî grtit,
Dar de-ngelennisnea robslsi ne-n feare Tremsrt st nearzt zilele amare,
Iloate al gtriî tale nobil, sînt amor A nstst st-ni fa kt gîndB-ndoitor (7 Este-nkist kalea nanea dslne a bere.
Tsrnii nleakt frsntea nsinai la nstere: în lsmina mingei orbi sînt okii lor:
Singsri îmi nrenart negre fiitor.
Frika d’a ne nerde nare slab nrenss:
Nimeni ks arma-n ’mînt gara n’a sbhbs. : «*ti:, Ne-nvoirea noastrt,1 setea de domnie - mai Inimilor sklave, dsssne-an sklavie.	-**t■ i	udr
Fragii de Moldova, bravi, leali eroi, »’ «fa Bintele venine... vor veni ks noi;
Dar d’am fi kiar singsri, înkt ar fi maîbine,
St mărim ks falt de kît ks rsinine!“	"
La Senat s’adsnt kanii neî mai bravi;
Soli germani, soli sngsri, denstagi moldavi; Ilreogi venerabili ks ntstorsl mare,
Nobilt jsnime nlint de-nfokare.
Dar Mixai, ks fana nobilatt-n dor,
Mei întîis se skoalt mi le zine lor:
—„Asttzi tsrnii kalkt drentsrile stnte; Skimbt viaga-n moarte, gtrile-n morminte. D’asttzi, neste faga dalbelor ktmnii,
Ile rsine-nalgt vesele geamii.
Kîmnsl skimbt faga mi se-mbrakt în doliS, Dane dînmii srmt, flaktrî, moarte, snolis; Ilrin altare sînte vasele sdrobesk; întrt nrin familii, ne konii tsrnesk;
Msme mi fenioare rsminos inssltt;
De nini o nstere barbarii n’askBltt. Ssflete-njosite ne-n lsme trtesk,
„ Ka st rsmineze neamsl omenesk, în aneaste gart kalea lor aratt, nii din dorsl gtril ferbîntat st-mbatt: Neamsl nostrs nere; dar ne-i mi mai rtS, Kade ks rsmiue ne mormîntsl sts!
D’asttzî înainte, nsmaî ks arma-n mtnt, Va sktna de moarte natria Romtnt.
Intre viagâ sklavt mi sn mormînt ftlos, Ns-ntîrzie sn ssflet nobil, generos.
Asfel tot d’asna gara liberart Vekii eroi ne-n falt se glorifikarti Inima lor mare st vieze-n noi!
St nerim ssb arme ka strtbsnii eroî!“
Asfel zi’ie Domnsl. Sn boer resnsnde: „Dorsl gî>rei noastre ssflets-mi nttrsnde...
Kansl legei noastre nere a ksvînta.
Flaktrt divint lsne-n faga sa.
„Legea ni se kalkt, gara se ronemte, niî armia Romtnt tot mai vieg5emte?“
Zine mi realgt brans-i dalb în sss	»
Arttînd n’o krsne kinsl lsi Isss, >>	»
„Krist msri ne krsne nentrs smanitate r.tT f n Illi nrin moarte adsşe Ismei libertate. ’ 'A Ns-i krestin anela ne ns mtie a da IlentrS al gtrei bine nanea, viaga sa!
Dinkolo de moarte, radios strtlsne Soarele mtrirei, eroilor dslne; Okii-ngelenniBneî nei de moarte nlini,
Ns not st nttrsnzt dslnile-i lsmini.
Asfel este omsl ne-njosire abate:
Tremsrt st moart nentrs libertate.
Dar nonorsl nostrs, nobil, generos Rsne ks a lsi viagt Iangsl rsminos.*
Asfel el vorbemte. Domnsl oastea strînge* Lsnta mare-nnene... ne barbari înfrînge.
D.
‘Jfc'J	i
. k	Ii
mov
filO
B.
3PZIKBPIE.
Ilisinile s’as îmnţkat ks moarenii, mi das mese la kare mtnînkt îmnresnt, kanete, koade, ninioare demoa-renî, rtmtmige de )a veki osntgsri, din timnsl nertelor.
O KA3EASKB NOT» DE BIENA, O KAPÎ-TT» mi o KALEASKT» neBam mai nsptaţt, sînt de BÎnzape. Dopitopii se Bop adresa zaD. Kostake Ni-ko.iesko, Ilocls-Mogomoai, Bis-a-Bi de D, Illtefan Bez-as.
Ţinogpafia Naifionajo a Asii Iosif Pomanoe mi Komn.
www.dacoromanica.ro