ANUL I. — 1859.
M 32.
Miercuri, 28 Ianuarie.
Aieasti foaie ese .de doi opi ne sicii-mint SiniBlta mi Miepkepea.
Ilpeus.! aBona-ments.iBi nentps tpel ■asni nitul afanpixt.
O foaie singspi 20 uapaje.
Foia politica şi litterarâ.
Asonanta se taie în EBkBpemti, aa.Ii-
Bptpia asi Christ.
IoaniDU et C“* Ro-manov. în distpikte aa kopeanonden. aii. Op ne aBonament tpe-Bse n.rstit îndati ks tsBikpiep»a
Redactorii responsabilii DlMITEIE BOLINTINEANTJ.
nunţiu iitl
libertatea gBrilor? Nagiea nu noate sb o violeze odatB, ea ale kBruî drenturi sînt mai SBnte de kBt toate drentu-
n	TT	‘	O _

Bucureşti 28 Ianuarie.
Din zioa kBnd adunarea nagioualB se nronungB ku atBta murire nentru Domnul Moldovei Aleksandru Ion I, noi konsiderBm Brinuinatele-Bnite nenlru tot £ ustur, din anea zi nu mai sînt Valaxi mi Moldoveni, din anea zi Romanii de din koanî de Milkov se bukurB de aneleami libertBgî de kare se bukurB Moldova sub Aleksandru Ion
I.	Daka Adunarea, daka nonolul; daka armia, daka junimea daka nagia Romanţ a sulutat ku transnort de fericire aneastB alegere, a fBkut’o nu nentru nersoana Domnului din Moldova, dar nentru kB Domnul Moldovei este simbolul unireî gBrilor; nentpu k’B Moldova se bukuri de o administragie deamnB mi de libertigi legale de kare voeste mi Valaxia a se bukura. RoraBniî ag fost kon-dumi în aneastB alegere de setea de libertate mi de nagio-nalitate; mi a fikut SBmbBtB o fantB ne este umkB în. analele istoriei RomBnilor. Ştefan, Mixai mi algî Domni, în floarea nuterei lor, ag kBUtat sb uneask’B gBrile; le aS unit nentru kBt va timn; dar ku nuterea armelor, mi o unire emitB din sBnge de frate, nu nutu sb trsiaskB mult. Ideile tiranului umbrite de barbarie, kontribuirB sb surneanea-stB înfrBgire udatB de sînge. în enoka noastrB, gBnle kautB sb se uneaskB, insnirate de simtimente mai înalte, mi RomBnil din Valaxia aleg Domn lor ne Domnul Moldovei de bunB voe mi ku inimile nline de snerangB în
unire.	.
Dar daka bukuria igi sneranga nrezidB mi se varsB
în banketele mi ne fegele nonolului romBii mi denutagilor nagiei, durerea mi desnerarea in vesmint de doliu intrB în lBkamul nelor ne a§ sunt viaga mi tineregea anestii nagii în trekut. KBnd streinii înekag nBmîntul nostru rai kari lor kBlkau ne mormintele nBringilor noştri, fii neî vitrigi ai natriei epau veseli mi sBrbBtorile lor, strBlunitoare, kBni sBn-gele gBrii kurgea în kunele lor. Dar astB-zî kBnd nagiea se nronsngB nentru unire ku Moldova, astB-zî kBnd nagiea înnene sb trBiaskB, ei se întristeazB mi se gBndesk în întunerek kum vor fane sb o dea din nou în mtimle streinilor. Ei ag neomenoasa îndrBsnealB sb ne zikB: Alegerea lui Kuza este în notriva Konvengiei Euronene, denî
este susentibilB de a neri.“
Alegerea lui Kuza nu este îmnotriva sniritului Konvengiei, ni a esnresiilor anei Konvengii. Dar se nresunu-• nem kB ei au vorbit un adevBr odatB în viaga loi. De kare konvengie ne vorbigi, Domnilor? De. aneia ne kare agi violato voi nBnB erî, ne kare o vegî viola mi anula mBne, daka agi nutea, mi tot d’auna întpun kin strikBtor nentru garB? sb nresununem zik kB astB datB o violB nagiea; ei bine! ei nu este ertat sb o violeze mBkar o datB mi .atunni kBnd din aneastB violagie naşte unirea mi
neastB autonomie garantuitB kiar nriu Konvengie mi kBS-tigatB ku sBngele niringilor noştri?
Figi siguri, Domnilor, kB nagiea ne voeste unirea nrin alegerea Domnului Aleksandru Ion I, va sti sb fakB toate sakrifinele snre a o dobBndi; figi siguri kB dekre-tele anestii uagiî nrin renrezintangiî sbî, se vor nune în lukrare mi vor fi resnektate de streini; figi siguri kB neia ne a fBkut astB datB aneastB nagie va rBmBnea fBkutmi bun nentpu tot d’auna; figi siguri kB ori ne vegi fane în notriva doringelor nagieî, vb va atrage 8ra în untru mi disnregul streinilor. Ideile viitorului ag invins ideile tre-kutului. Viaga, nuterea, voinga sînt ale viitorului, sînt ale nagiei. îmnBrBgia streinului a trekut, mi instrumentele lor sînt arunkate ku disnreg. Hli kiar de agi reumi în nlanurile voastre egoiste, nutegi fi siguri de un lukru, kB vegi avea soarta barbarilor ne konkerînd Eurona niviliza-tB, furB siligî ei însumi a îmbrBgima ideile de nivilizagie, ka singurul mijlok de a trBi. KBnî o renet, ideile viitorului ag învins trekutul.
Dar figi înkredingagi kB nei ne ag ales Domn lor ne Domnul Moldovei, vor sni sb-1 susgie kBni anest Domn este simbolul nagionalitBgei mi al libertBgilor RomBnilor.
D. B.
în sfîrmit nrin alegerea Domnului Moldovei, nagia a kBmtigat nea d’întîi» luntB în notriva fiilor vitregi ne de mult timn îi sfBmia vestmintele mi le îmnBrgea ku streinii. Adunarea mi nagia sînt mBndre de aneastB viktorie mi nu fBrB kuvînt. Dar va trebui oare sb ne îmbBtBm de laurii neî d’întBig învingeri, mi sb ne kredem ku întregime învingBtori? Anesti fii vitregi ai gBrii, se voire-kunoaste învinmi sag vor kButa sb ne rBneaskB laurii în-vingerei ?
Mei ne erî înkB kButag toate mijIoanele sb nBsko-neaskB motive de a adune okunagii, ka sb kazBKonven-gia, ka sb se numeaskB Domn d’adrentul; nei ne erî înkB îmi duneag aurul mi bijuteriile la autoritBgile streine sb le denue, sb le asigure în notriva unor nretinse tur-bui-Bri, nu vor avea înkB umile streinilor rBg voitori gBrii ka sb nermetoreaskB drentul de a se fane instrumentele lor? Mei ne erî înkB nlBsmuiag în umbrB ideia ne-buneaskB a unui coup d’^tat, nu vor avea înkB întuuere-kul în kare sb se askunzB ka sb loveaskB? Intriga, ka-lomnia, înmelBtoria, trBdarea aneste arme ale lor sînt de anele arme kare kiar dune nerderea unei lunte rBmîn ne-lor învinmi.
Fii rBi ai gBrei anei oameni unini în felul lor ne se aflB tot^d’auna în tabBra streinului kare se deklarB în kontra gBrei, anei oameni kare fBrB visele de atnbigiene
www.dacoromanica.ro
126
DiMBOBIBAL_=1_28_GE^Ri£
nara momite a le realiza, ar ninşi îndată, aneasto, gara, vor kwrta, feri îndoială, sa, ssrne dekretsl kameni, st stinge bsksria nagieî, ss snigo. libeitegile girei.
K^te lskrsrî s’aS fskst în aneste zile de adsnare, sînt bsne, sînt legale, sînt sakre, ksnî sînt de natsra, a ne asigura sn viitor ferine; ktni sînt ksestiî de nrinnin. Ns voim a ksnoamte nim .ie ksm motivele a ko,ror bizari kombinagie as dat naştere snei idei frsmoase roi na-triotine, fie gelozia între rivali la domnie sas fie sn mare natriotism ne a diktat denstagilor ideea a alege Domn ne
Domnsl Moldovei fie resnektsl Adsntrei nentrs oninia
nsbliks, fanta este sşblima,; Istm nsmai fanta mi ns nernetem fondsl—rozele nele mai frsmoase se nask din gsnoi. Am mai zis snde-va, din zioa alegereî Domnslsî Moldovei am dobîndit libertegile legale de kare se bsksro, Moldova astezî. A-neste libertegî dar trebse si le nistrsm ks ori ne nreg. St ns ne înkredem lesne simntimentelor natriotine nts-kste erî la snii, mi si vegem ks lsare aminte a ns da înanoi o năimi din tsrîmsl ne am konkis. Ki>nî îukt o-dati ideile de nivilizagie as învins ideile trekstslsi; neî ne voiaS si întrodsks ne tronsl girei oamepi în kare se nersonifiki trekstsi ks toate relele Isi; neî ne voias Si întrodski în konvengie institsgiile ne înssmî nonolii neî mai barbari le as arsnkats, ns as resmit in nebsneaska lors întfenrindere. JJara ns mai este momia Ktimiki-miilor mi a Domnilor, mi Rominii nsmai sînt tsrmele lor mi ale vitamilor lor nersminagi. Astizi sîntem liberi în kanitali; astizi oramele mi satele jsdegelor ns mai sînt în stare de oksnauie — satranii s’a» fikst nevizsgi astizi toni sîntem, deastagi, miniştrii, nonol, fii ai ane-leiami nagiî, netigeni liberi de libertegî legale.	D. B.
I
Ulii
Ilrin alegerea Domnslsî Moldovei Aleksandrs Ioan I Domn în Valaxia s’a innenst sna din nele doi mari ls-ki'iri nentrs kare adsnarea nagion’ali era îndatorata, înaintea Esronei mi a nagiei. Aksm îi rimîne neî, alte ls-krare: ksestia reformelor.
, Adsnarea în alegerea Domnslsî d dat semn de natriotism snik noate în analele istoriei Rominilor, ori kare ar fi fostă kasza anestsi efekt frsmos: fie kiar o fanţi neksgetati ka aneia a bidiranslsî Isi Moliere ne finea urozi firii si aibi konstiinga lskrslsi ne fane. In ksestia reformelor, ne lingi natriotism, se asteanti ‘de la a-dsnare mi o ssmi de abnegagii de natsra anelora ne se arate ksnd nagiile trek de la barbarie la nivilizagie, de la moarte la viagi. Kondsita lisrîati a Adsnireî în alegerea Domnslsî ne di drentsl a snera de la dînsa mi mai mslt în marea ksestie de reforme:
Ksestia de nanionalitate, mai ’nainte de toate! vor
i	~	7	#	.
zine natriogii ne asniri la nrivilegisri de klase, ksestia
de reforme este o ksestie de tirnn.
Dar între nagionalitate mi institsgiile din sntrs, se afli atita legîtsri, înkit sna fiii de neî alte ns noate si esiste! sna este a esista, neî alte a esista bine, A e-sista snre a esista rin, este deja sn nas snre a ns mai esista. Istoria nagiilor n§ arate mslgi de anei nonoli ne as disnirst nentrs ki ns as avst aneste doi kondigiî. Ilolonia a voit si esiste; lsngile mi glorioasele saleIsnte în kontra streinilor as revărsat ne nsmele ei o strilsnire neneritoare; dar aneaste riolonie ne domnea neste nons-lii streini era înssmî ea sklava snei klase din sntrs. A-neasti klasi nrivilegiate, singsri era liberi mi feriniti; nonslsl era sklav mi neferinit. Ilolonia a esistat mi e-sista ris. Astfel kînd streinii mai nsternini se aritari la xotarile ei, mai terzis, nartea assnrite îi kemi mi îi nriimi ka ne nimte liberatori mi aminî. Ora de nierzare
a anestsi stat ns întepzie ss ssue. Simtimentsl de nanionalitate se nibsmise în lakrimile nonolslsi asprit.
~ Noi Rominii avem ssb okii nostn iiissnle girei mi
asniragnle m kitre o soaris m	..
Konvengia Esroneans ne di dientsl, mti sn smritg de nivilizagie oare kare si desbatem mi si nnimim reforme salstarii.	„ , . .
Illekind de la anest nsnt de vederfe, Redakgia foeî
Dîmbovijeî va snrijrai mal ka osebire, in smritil legal al
Konvengiei:	w _	,	,	.
«nirea Ilrinninatelor ks nosl Sis Domn ales de nagie. Astonomia girilor notrivit ks sniritsl traktatelorveki între Ssltani mi între Domni, mi konsakrate din nos de
nsterile Esronei.	.
libertatea tinarslsi teri kosionement, venind de la
nagie, ka drent.	-
Resnonsabilitatea miniştrilor. i	^
Egsalitatea tstslor Rominilor înaintea legei. Kontribsgie generali.
Drentsl tstslor Rominilor, firi esengie^ de naştere la toate fonkgiile nsbline în amîndoi girile. ^ Garangia libertigei individsale.
Inviolabilitatea aokamslsî netigenilor ne baze ki nimeni ns noate si fie nini arestat, nini nersekstat, de kit konform legilor.
Desfiingarea nrivilegisrilor, skstirilor mi mononolsri-lor de kare se bsksri înki «nele klase.	.
Desfiingarea rangsrilor ne este nsmai o marki a nrivilegisrilor.	'	[
îmbsnitigirea stirei Iteraţiilor.	,	_
Ilriimirea esnronriagiei nentrs nrinini de interes ns-blik mi ks desnigsbire.	, _tj
Regslarea venitsrilor ministirilor înki'nate. ’	^
Kreagia de mkoli komsnale nrin sate mi nrinorame: Mirirea omtirei Romsne. Mai mslti îngrijire mikon-sideragie nentrs aneasti institsgie. ,
Stirnirea abszsrilor în administragie.
Moralitatea nsblikt.
Neamesteksl astoritigilor streine în lskrsrile admi-nistragieî girei, ssb nini sn ksvînt.
fl
’sn n nnnu
■■ 1 .viiîi&ii tiu:
I
înmslgirea lefilor fpnkgionarilor.
rîfibi aiirn
D.
i?8
-.1
r.îf* iin^moJJ im
Cronică interioară.
ab
levo!
în sennga de simbite la 24 ale lsifanHaris, nornile Mitro-nolieî eras inkisse, ksrtea era goali, kamera liniştite ini nsmaî D-nii Denstagî desbiteas singuri .nesansuiî la nini o intimidare, la niai o inflising’B, la niaî o temere; — desbiteaă în kalmă mi ter& sg8.omots desnre interesele gsrii; — nonalari afara gravă, silingioss, i>ngrijatS dar foarte ast^mnirată astenta o vorbn, snă ksvBntă kâre era se denidi de viitoral g'Brieî; — krnid de oda-ta norgile se demkidă, snă ofigers de ordonangn si iveşte ks kas-ksls în sssss mi strign hssau,i HotisMh ss intre; — Troiasks Brin-i^slS Aleksandrs Ioan. Ksza Broklamats de Kamers Domnitoră als Brinuinatelors Unite; — aneste ksvinte avsra sns efekt» magiks, sns efekts nsterniks mi ssverans; — els vindekn de odate toate îngrijirile, toate întristările, toate anksietîgile, nsorsls de ’n-tristare disnîrs de ne toate frsngile, mi ns se aszi de kît sn« singsrs strigîts de entssiasms mi de ferinire, sns singsrs strigîtă kare fs: troiasko Briminatele Unite, trsiasks Kamera! tniasko llrin-Hsls Ksza! — Ilonsls .intra în ksrte.
Denstagî se trassora în o kamera, snde ’nkeiara sns akt8 jsrands mi ssbt skriss de togî kî de bsnî-voia D-lor mi nein-, flsingagî de nimeni alegă ne Ilringsls Aleksandrs Ioan Ks&a de Domnitoră als Romîniei, anoi venira iara în sala seangelors snde nronedara la formarea komissiilors nenti’S verifikarea -Drents-rilors tstsrors Denstagilor».
Se formara natrs Komissn din kariD, fîaeas narte togi de-nstagii afara din neî eksklsmi d’a lsoa narte la votsri mi ’n anele komissii, mi de D-nii Ioan K. Kantakszină mi Skarlat» FîlkoianS
www.dacoromanica.ro
DIMBOBIIIA. — 28 GENAPIE.
127
baril ba sekretari rermnuar-L înmi ’nil D-loră la drentslă de a face narte din anele Komisiî.
Komissiile deliberare dose ore anroane asssnra verifike-rilors, mi intrare iare în sala de seange snde fieste kare din ra-nortoriî resnektivî nitire adsneriî rezsltatele lskreriloră D-loră; ranortsrile mi nererele komissiiloră fsre aknentate mi aurobate de adsnare nrin aklamerî mi fere Dini o desbatere. In lekrerile komissiilorS s’aS eksklssS din Ltenstenie anei karii ne aveab majoritatea nronsngate; — în aceasta kategorie se afls D-lorS D-niî _	.	, Ilringblă Aleksandrb Gika,
. Radb Golesk». a ’	* rt-s i Nikolae Beleans.
I-	SW t'fl
m’algiî.
D-niî ^Barbb Belliă mi Iorgs LenuriS aS fost nriimigî nrin d konnesistie diktate de nirkonstingft.
__ Kamera monede ’n brma. anestoră lbkrerî la alegerea a doî
vini Drezidengî, natrs sekretari, doî sbnleangi mi. treî kbestori karii sent:	.
Vini-IIrezidengi: D-lorS D-niî Barbs Katargib, Konstandm
KantakbzinS.	.
Sekretari: D-lorSD-niî Anostolă Arsake, Dimitrie Bretians,
Ioan Kantakszins, Skarlat Folkoianb.
' Sbnleant: D-lors D-nii Skarlat rsrnavits.
. Ksestori: D-lorS D-niî Aleksandrb Floresk», I. I. Filinesks. Anoî mea Sf. sa nerintele MitronolitblS deklare Kamera kons-titsite ’n nermauenge, se verifike nsmersls ka se vaze daka ssnt treî din natrb trsrgi snre a se nstea alege domnitorsls mi se gessi 64 votangi mai mslt dekît cele 3/4 nergi eksizate de komvengis-ne, se feks jsremîntslb nrevezbts de Regslaments neste kare nrin anels nominala veni denssşe mena ne Evangelie, serate Krsnea mi jsre se dea vota în sinceritate nentra binele komanS mi în sfermitS se monede la votarea alegerii DomnitoraM nrin skra-
tina sekretă.	'
Illaî-zenî mi natra de votări se arankare’n arme, mai-zenî mi natra de votări toate nartaS anela’mî naine Aleksandra Ioan Kaza, ninî anals na linşi la nromisianea date, ninî anala na îns-lcrisse ne biletala sek ană altă name deket anelă dorita de
nagiane.	.	.
în toate aneste desbaterî Kamera fa mereage mi nobile,
fieste kare din D-nii Denatagî se ’ntreneaă în natnotisma mi ab-negare;— Dane ne se oterî alegerea Ilringalsi faza, D-laî Ior-ga° Ştirbei dede ană eksemnla nobila kare-I fane onoare de na-triotismă mi de sakrifinia, deklare ka ană entasiasmă sablimS Domnirea nringalal faza, nera ka aneaste oterîre Nagionale se se serbeze nentra o bakarie nablike se se fake o serbare mi nro nassC sei se dea aktală ka se’l triniige nerintelaî sea M. S. nrin galaî Barba Ştirbei a kasse ka se’l sabtskrie.
La 6 ore seara s’aă severmita votarea nentra Domnitori, la 6 mi jametate aă emit nelă din arme biletă din arne, la 6 ore nrea Sf. sa nerintele Mitronolitala as moklamata DomnitorS als Urm mmteloră-dnite ne nringsla Aleksandra Ioan faza, alessa ka ana nimitatea votariloră. - 5nă strigetă de an-a, se treiaske Ur.imi-mtele-bnite, UriniMa Aleksandra Kaza mi Adanarea, strebeta din tribanel.e aaditoriloră afare mi din karte în toate aligele mi fa re netata în toate kolgarile ka ană singara ekxo.
D-nală Boereska gină ana diskarsă în kare felicite Nagis-nea de aneaste alegere mi dovedi ke fieste kare din membrii a-daneriî merite rekanostinge mi iabire nentra natnotismala, abne-o-area mi votarea Nagionale ne a fekat;- D-lai nringals D.mi-trie Gika aă fekată anT; diskarsă în kare as desvoltată ka inime în kare aă zissă ke anea klasse ne kare togi o trata de nrivite giaui, retrograzi, anli-Namonan, kend aă fostă kaestiane de nnn-, ninis de Nagionalitate, de iabire a geriei, anea klasse a skatarata trekatală, a votată în karegenie de kagete, a dovedit ke sânt togi Romînî karii îmi iabeskă gară uii sânt gata se se saknfme nentra
dînsa.	.	,	. w	„
v D-nala I. Bretiana s’aă arkată la Tnbane mi aa mouassa
se se skrie îndate din nartea Adanerii o deneme Telegrafike M. S. Ilringalai Kaza, tiii Keimekemia se se- kanoaske nasse sabt ordinele M. S. nringalal Kaza.	, ăai
Hronanerea D-lai I. Bretiana aă fost mamite nrin aklama-re; îndate s’a mi skrisă o deneme nrin kare Adanarea anange alegerea ananime a DomnitoraM Ilrinnivateloră-dnite mii roage se miimeaske Gavernală geriei; - mi D-na Kostabe Breiloia nriîmi assanre’i se komanine on. Keîmekemii de a se afla sabt oi dinele "M. Si Domnitoralai alessa.
Aipa dar merirea mi naterea Keimekemieî înneteaze „sic transil gloria mundi.u
I Dake marele tragedikă Comeille ară trei, în lokală acestora doae memorabile versari ne aă fekată.	io
„Que vouliez-vous qu’il fit contre trois?	,
”	qu’il mourut“ /
r
Ars fi nassă neanerată:
au’il vecut.,,
Na le voma mai adane aminte nici violingele, nici ameningerile, nici kalomniile, nici violerile kasselora oameniloră, nici akazagianele de komnlote.
A ’nnetată, a ’nnetats malte ilegalitegi, arbitrarari; — mi sne-remă ke vora fi ’ngronate nentra etermitate.
In seara alegerii DomnitoraM date dane aklamare nonalală aă nlekată ka masinele militarii raassalale mi flori min totă ora-mslg • — kasse illaminate strelaneas din toate nergile mi toate aligele resanaă de strigetele întasiasmate Srra! Srra! tirral trs-iasks Brimwatele-Snite! tniasks llrinualS faza! trdiaskd Adanarea.
Alegerea Ilringalai Kaza na este namai ramnerea ka treka-tală, na este namai desfiingarea konrangianilor din datini, a aba-zeloră, a violeriloră; — este legalitatea, mogresală, bine-fiinga, este viitorală; — este mi, mai înalţă jde kît toate acestea este Unirea, este Nanionalilatea. A nnn	va
i:	i* m,’	jIb H. Gika;;& yp
yb ;	't. - •
..	. . .im
DEITELUA DE LA 24 I ANS ARIE,‘ NOAIITEA. tnl Kitre S. S n-brintele MitroiiolitS.
Denema Ilrea S- V. am nriimits. Vi rog resnsn-denî, frîuele g-svenislsl Mine le are aksm? . * :.!>■-
Aleksandra Ioan /. -- i ->
.	. .	>7
DEHEfflA DE LA 25 IANSARIE. . y................
MslgimeskS Adsnirn elektive din Valaxia nentrs vo-^5lS Si8 snanimS de înkredere, mi deklarS ki miimeskS k« mindrie mi reksnomtingi de a fi DomuS ala giril Rominemtî nreksm sânt Domnă Moldove!. — AmtentS res-nansă la întîia denemi.
Aleksandra Ioan I.
La aceste deneme s’a resnnnsS ki kiîmikimia gi-riî rominemti este la ordinile Miri! sale.
Ano! tots în zioa de 25 se nriimi srmitorBls' ofigS nrin telegraf^:
.! a>) Ir.li
îl

NO! &IESSANDRU IOAN
Ka mila lat Danmezeă mi voinya natţionals.
MOLDOVEI Sf AL TERII ROIAU
Domnilor Kaîmakam! a! IţereT Romineiuti.
Vi invitim a densne frînele gsvernsls! în mîna D-ls! logofit Ioan A. Filinesks mi D-ls! logofit Nikolae Go-lesks, ne kare îî nsmims ne nellS d’întîiS Ministrs nostrs sekretars de stats la denartamentsls jsstigieî, mi nrezi-dents konsilislsî, mi ne nells de alls doilea ministrs nostrs sekretars de stats la denartamentsls din nisutrs.
Kontrasemnat: V. Alessandri.
IIrin o a dosa deneme ofiniali M. S. Domnsl8 nostrs formi sns ministers nrovizors în kinsls acesta ;
Ilrezidentsls konsilislsî rai ministrs jsstigie! D. Ioan A. Filinesks;
Minitrs din sntrs D-. N. Golesks;
Ministrs ksltsls! rai alls instrskgisneî nsblice D. Ioan
K.	Kantakszino;
. Ministrs trebilorS din afari D-. Dimitrie Br^tians; Ministrs Finangelors, D. Barbs Katarţiis ;
Ministrs kontrolslsî, D. Grigore Filinesks.
I
www.dacoromanica.ro
128
PIMEOBIEA, — 28 GENAPIE.
Ast»zi 26 lansare la 1 ora d»ne amiazî, sosi rai »n§ ordin» de zi k»tre oratire nrin D. general» Barb» Vl»do-ian» mef» all» oratirei:
PRIN CIP ATELE-UNITE.
Ks mila lsl DsmnezeS mi Boimţa naijional» DOMN MOLDOVEI mi D,EREI-ROMî>NEIIITT. La totfî de faiţs mi fiilori ssmtate.
ORDIN DE ZI K1>TRE ARMIA ROMÂNIEI.
Fraţilor de arme!
AmS nriimit» ks mslţ»mire manifestarea simţirilor» voastre de devotament» k»tre nersoana Noastra; k»«ri asea manifestare o konsideram» ka »n» jsramînt» sakr» într» snrijinirea rai an»rarea nrinninslsî de fraţie rom»neask», *ie as motivat» alegerea Noastra ka Domn» allS IJ»riî Rom»nemtî. Inima Noastra de omteans mi de rom»nS k» mîndrîe vede în nregisrsl» Nostr», fii Rom»nîeî adsnaţî într’o singsra rai aneearaî simţire de natriotism», de demnitate rai reinviere naţional». Sal»tare Vo», fraţilorg de arme! Salstare steagslsi rom»nesks ne a fost» n»rtats de Mixai Viteazsl»! Ilatria romsn» rai Noi ne înkredem sim-nîrilorS Voastre de onoare militar», nentr» observarea strik-tei disninline, nentr» n»zirea ordin»lsi legal», mi neutrs devotament»lS vostr» nentr» koroanele Moldavieî rai IJ»rii Rora»neratî într’snite nrin voinţa Naţiei Romane din Ilrin-ninatele-5nite!	.
D»mnezeS s» v» ţie în a sa sffnt» naz»!
26 IansariS 1859, 1 ora dsne amiau.
----------------
Vekea ktimtktmie s’a retras în întsnereksl din kare emise, ministersl noă a Isat ktrma gtrel milskreazt, noi ns ’iam nofti st kazt în gremelele nrenedenteî ktimtktmii, în nrivinga skim-btrilor snor fonkgionari ne ns aă nini odatt nini sn ranort ks nolitika nartidelor. Sînt alte lskrsri mai ssne de ftkst.
Denstagii as nlekat la Moldova din nartea kamerei, as nornit asemenea mslgime de Heftgenî nartikslari.
darmtria noligiei nînt la ksartirsrile D-lop, ne li se nrenarasen înkt de erî, la nosl Hotel de Paris.
He niagt era mslgime atsnni de oameni kare se kom-nsnea da mai mslte kornsri, adikt: indsstriami de la toate dif' ferite.re kornoragiî, mslgime de sttenî, Amnloiaţî, narte din Eoe-riî oramelBi, ofâijerî iui kiar soldarn, zikS, anesti aî noştri fragi kare Btzînd ne IHefii lor simtiinds-i; mi, îmninm; mi ei de simgimîntsl aneia natspals, Benirt in grsne a nriBi ne konfragii lor, mi mai msltă ne konfratele lor de arme D. Ko-lonel Mavrikie. în sfîrmit din niagt, Domnii Denstagi kondsm; snii la bragă de kttre amnloiagi mi nriBagi, algii liberi mi kog. vorbind ks togii, fsrt srmtrigi mai de toate nonslagiea Gisr-gislsi mi algî stteni, nînt in norts ‘ snde malsna kanoniert d’aiţj fiind nrenaratt ks togi soldagii trebsinniomi, ii adtsta ka st’j treakt ne malsl Tsrnieî în Rssnisgă, ntnt a ns nsne niniorsj în Barkt, mai întîis deskonerindă kanetele, D. Negri se adrest kttre nonors în anesti termeni kordiaaî:	...
„Fpagiaop! Bt msagsmim de ssnttatea inimiaop D-tpt; nne ne apttagi spmtpinds-ne nînt a nsne nimops.i ne bapkt îu „akaamagiiae D-b. de sskspie. Sîntem, foapte Beseaî de nosiae-„ae D-tpt sintimente, ne kape Bi ae gtstpim mai msat dsne ksm „ne astentam. Ns ne-îndoim de D-tpt mi nini kt ne am îndoit „np’o datt... Ne nape destsa de pts kt în aneste minste n’am „timnsa d’a Bt snsne atîtea, ne kît am Boi ini am aBea st st „snsnem; nemtpginim nsmai d’a Bt zine kt, kînd simgimenteae „ne sînt tot aneaea este destsa npiBinds-ne st ne Bopseaskt ini-„miae;... Tot ie vt psgtm aksm. IsEigiaop fpagi; este st ns „sitagi ssffepingeae nagiei noastpe ne ae înnepkt în tpekstsa ses, „anpegsigi npezentsa kînd sîntegi în aacsnsa snei nosi pefopme „de stată, nentps natpie-ne; mi, dînds-ne ks kopdiaaitatemînas-„nsa-aatsia, st npiBim în Biitopime; kt ni nsmai atsnni inimeae „noastpe ne aksmtakBop nstea snsne Bskspiea mi ksgeteae aop, — „stpînntnds-Bt ne dînseae mi însptgiminds-ne mi noi snsa ne „aatsa“...
Dsne aneea domnii Denstagi, saastapt în napte ne fie kape din notasiai anestsi opamă, ks kape aBspt msagsmipea d’a se ksnoamte, mi asapt adio de aa dînmii, adskîndsae aminte d'a ns sita kt sînt Pomîni mi ka Pomîni, ka nagie în fine, tpesse st mi isBeaskt natpiea aop ftpt a se deskspaaca, avînd kpedinga în Dsmnezes mi sneptnd aa sn Biitop fepine, în kontpa opi ktpsia OBstakoa. Astfea konfpâgii nostpi denstagi, amstagi de soadagiî mi komandipsa se îmbapkapt în entssiasteae akaamagii aae no-nopsasî spmate de Spa! Spa; tptiaskt Pominia mi MoadaBiea. înnainte d’a da D. komandips aa flotiaei signîaasa denaptsasî; Domnii denstagi fspt saastagi ka din naptea nonopsasî, (sas mai sine anagieî,) ks o detsnttspt de tsns; dsne aneea, I). Negpi mi koaegii sei, ptdiktnds-se în ninoape ne nsna maasneî, saastapt mi dînmii ne nonops.
1859 Iamapie 19.	Jlixai.iS T. Stiteslifi.
Gispgis.
De la Moldova nriimim snire kt adsnarea a dekretat st se fakt o medalie nentrs D-nii naans mi V. Stsrza, foştii kaima-kami, kt aă meritat delallatrie,
Streinii rebeli din Moldova ks Viersbiski sînt ssb. nernetare. De la Varna afltm kt D. K. Negri, Niks Katargis etc. denstagi ai Moldovei eras st nlene de akolo margi ks vanorsl la loksl destinaţiei lor.
Denstagiî ne s’as trimis înaintea M. S. Domnslsî Aleksandrs Ion I sîtat: D. Skaralat Kregslesks; Eminengia Sa Eniskonsl Ar* gemslsi; K. A. Roseti; A. Floresks mi B. Slttinians.
Am fi dorit mslt ka membri adsntrei st ns fie nreferagila fonkgiile nsbline din nei algi nettgeni, nentrs ksvinte kt anesti membri trebse st-mi aîbt akgia mi indenendenga lor. Ktndarîn-nene moda ka renrezinţangiî nagiei st între ks nreferingt în fok-gii, am dovedi kt obinnsigî ks nrivilegisri, avem trebsingt de sn nrivilegiă nos kare ns esista ntnt asttzî; am dovedi înkt kt nerem de la gsvem o rtsnlttire oare kare nersonatt mi fanta nea
LA..
Snde este, fenioart dslne Dslne mi ssav amor?
Dorsl inima-mi ns-gi dsne-într’sn lsng sssnin de dor?
Koama-gi brsnt, granioast, Oki-gi nlinî d’angelik nlîns, Gsra-gi dslne, nsrnsroast, Sînsgi de dslni vise strîns,
tDe aksma nini odatt Nsmai nonis a le vedea, Snsne, dslne adoratt,
Snsne mie, viaţa mea?
Viaga-mî trene în dsrere, Lakrimele ns mai tak:
Ori ne vise de nltnere Toate lakrime se fak!
Zile, nongi desfttttoare,
Vin, se dsk mi varst lin Desftttrî amtgitoare ne al viegei fraged sîn;
llentrs mine, noante mare Noante ne ns are zori,
S’a întins în întristare Ileste ani-mi ktlttorî!
Ktn! al viegei soare dslne He o noate risini,
Zile dslni ns mi mai adsne. Doamne! Doamne! voiă msri!
mare mi ssblimt ar nerde oare ksm din valoarea ei j anoi mai mslt înkt adsnarea s’ar nrefane în administraţie saă administraţia în adsnare legislativi. Snertm înst kt nişte motive ne aă sksza lor într’o nenesitate momentanie, aă nstst st fakt aneasta.
______ D. B.
DEPARTUL
Din JJispifis aj. konfpau,i.iop nostpi Demtauji Mojidoeeni Aa 19 Iamapie nentps KonstantinonoAi.
1859.
SPZIK^PIE.
Este mare neartt între marii natriogî desnre fanta nea mare. Fie kare zine: „eă am fost nel dîntîi de ntrere nentrs Ksza!“ Daka altsl ar fi emit, din srnt ne ar fi zisă anesti natriogî?
Ar fi zisă tot aneia; skimbtnd nsmai nsmele nronriă al alesslsi.
1859.
D. Redaktor!
Astt-zî de dimineagt, sosiri ainî konfragii noştri Domnii Denstagi Moldoveni; fsrt ekskortagi de kttre mefsl mi asan-
Ktîmtktmia as fost ameninţate de dot bombe mari, sna aneiea ne a nlesnit în tavan; nai-l-altt aneia ne a nlesnits însr-na alegerilor; nea din srmt a ftkst efekt.	D. B.
Tinogpafia NaiţionaM a asî Iosif Pomanoe mi Komn.
www.dacoromanica.ro