anul I. — 1859. Aieaste foaie ese ele doi opi ne sinti-mim SimBlta mi Miepk»pea. npegs.i asona-ments.isi nentp» tpel asnl linii Bfanjjixl. O foaie singspi20 n^pa^e. M 31. Sînibătă, 24 Ianuarie. Foiâ politica şi litterarâ. $ ABonau1» »» în Bskspeniti, aa^i-spipia ani Chnst. Ioaninn et C'“ Bo-manov. în distpikte .ia kopesnonden. sil. Op ie anonameut tpe-nie n.ratit indati ks sBuskpiepea- Bucureşti 24 Ianuarie. AsfaziS&mE&fa Adunapea naiţiona.l?» din Bukupemii a a.ies Domn Iţupei ne dom nu.l Mo.ldoaeî AJ1ESANDP& IO AN I R&ZA. Ilrintr’aqeasta fanta se konstata kt daka Uragn noştri! de neste Milkov as dat esemnlsl de simtimente na-triotiHe antine, Romtniî de dinkoanî de Milkov as rtsnsnş ks aneeami murire. Demni fragi de a fi uniţi, ei as dovedit asttzi înkt odatt într’aneasta tenta nobilt mi sublimi, de nele mai rari sakrifine mi abnegaţii. Darltsînd la o narte simtimentele nele frsmoase ne nttrsnd într’a-qeasfrB fanta, ea are sn interes de mare imnortanţt nen-trs viitorsl naţiei Romtne. Ar nstea nineva zine: „Din întl-nimea zilei de astazi, se vede marele viitor al gtreî.“ In adevsr o zi atît de frumoasa nentrs Romani ns s’a arătat de 260 de ani în istoria narilor. Unirea nromist din ansi trekst, nerdsta însrms, astazi e ktstigata. Hei ne aS votat snirea atsnii nsteaS oare as tazi st voteze Senaraţia? onoare mi lasdtnaţiel romtne. Eâ mi aS lsat loksl ei de strtlsnire intre naţii. Toate «rile, toate diviziile nolitine trebse st amsţeaskt, toate interesele de klase, de nartide st neart. Ktnî astazi Dsmneze» a vorbit nrin glassl naţiei. Sn nor noate st se rtdine ne nersls senin al fericei noastre, sn nor de afart; dar anest nor va fi trekţ-tor mi se vâ risini îgdatt, ktni astazi SIMBTjTB la 10 ore dimineaţa, togi romtnii as zis: st fim togi fii ane-iami nanii. Bsksraţi-vt dar, Roratmlor, kt s a îmnlmiţ nrofeţia lsi Ştefan nel mare kare a zis : „Ktnd oamenii vor xotarî nerderea voastrt, Domnsl Dsmnezesl ntnnţi-lor noştri va trimite, vot sn om din neamşl vostrs kare sninds-vt, vt va sktna ne voi de robie 1* în kondigiiie în kare se aflt aneste dos Ilnnmnate, in fana lskrsrilorS mi nsterilor streine; o singsrt virtute ar fi nstst st le keztmsiaskt sn fiitor mi aneastt vir-tste este snirea în ksgetari mi în fante a tetelor Romt-oilor, întemeiata ne armonie mi ne amor. Ile ktt timn, zine sn skriitor vekiS din Moldova, a fost dragoste intre Romîni, Dsmnezes înkt a fost ks dînmii, neia ne zine Kronikarsl Sekolslsi al ninnisnrezenelea noate st renete-ze astazi mi kronikarii sekolslsi al not-snre-zenelea. Cineasta nesnire în snirite mi în fante, ne nsrnede narte dra ksvinte de organizaţie sonials, narte din ksvmte de in terese de ambiţie,. adaogt sltbinisnea naţiei noastre, în * Vezi ksvîntel lai Ştefan la Ssaiava fnaintea morgeî sale. Kron. Sreke. tr’atst înktt ninni milioane de Romsni, de aneiamî origi-nt, religie, limbt, de aneiamî trekst, de anelam fiitor, de' aneleami trebsinge mi asniragii, însemneazt astazi mai nsgin de ktt nel mai mik mi mai nenstinnios nonol din teme. Askrs ksrios în analele istoriei naţiilor! Anest nonol Romtn, în timniî sti de lsnte, ns a fost nini oda-ta ssnss ks armele, mi tot-d’asna a trebsit st ssfere voinţa veninilor sti. Ile ktt timn ţinea armele în mtnt, frsntea sa era rtdikata. Viktoria era ks sine; dar în-date ne se renasza sn minst, sniritul nesnirei, ka sn snek-trs xidsos srma armiilor Romtne mi rodea lasrii vikto-riilor sale, Astazi anest siiirit ssge stngele de viaţtmi de tinerene al anestsî nonol. De ktnd Ilrinninatele de-venirt, nolitinemte, fiinţe kontengente ne nriimesk viant mi mimkare din viaţa mi mimkareaaltora, sniritsl de des-ginare s’as întarit nrin xrana 4e nriimeuite nrin uneltirile streinilor. A4este divizii sîn.t de natsrt a trage kttre o nerzare sigsrt drsmsl naţiei noastre. Deja de mslt timn. nrin sltbinisnea kaszata de neunire mi de srţ, Ro-mtniî nsmai sînt în stare st se îmnotriveaskt nini ks ksvîntsl îmnotriva imniltrilor din afart. Rli daka vre o data vonea snQjr btrbagî s’ag rtdikat snre antrarea dren-tsrilor ţtrii la ataksrile din afart, nartea naţiei le aS rtsnlttit dtnds-le xearele martirilor. Ori ne rtă esista mi este nerikslos ne ktt timn ns îi ksnoastem kasza kare îi dt nasnere; dar îndate ne s’a ksnoskst, noate lesne st se vindene. Noi am ksnoskstS kasza nelor mai mari rele ale naţiei noastre în sniritsl» de divizie mi de sn, între fraţi. Toţi sîntem konvinrai kt nsmai st voim, rai rtsl ne ne ameningt va fi vinde-kat. înst nsţini sînt aneia kare kaste st înkizt rane-le; nei mai mulgi se silesks st le xrtneaskt ks veninul 5rei mi al desgintrei. Ka st vindektm anestertnî, este trebsinţt de înfrtţire, mi ka st ajungem la înfrtţire, trebse st sakrifiktm fie-kare o narte din interesele egoiste ktrora ne am dat robi nentrs viaţt. Moldovenii as înţeles kt, singsrsl mijloks de a ajunge akolo este o mare ssmt de abnegaţii generoase, mi as psit in inimile lor nsterea nenesarie ka st învingt ori ne interes mi ambiţie nersonalt. ^ Ei ag resmit, nel nsgin de okamdate, mi asttzi se bsksrt de frsktelS sakrifinelor lor. Asttzi Moldova e libert în întrs mi ftrt nini o temere deterbsrare: ltsda-tt ini onorata de streini. Vom nstea mi noi fane ka fragii noştri de neste Mdkov. în adevtr, o dorim din toata inima nreksm dorim ori «ie bine neutrs aneastt gart. Ka nsblinisti ne ksnoastem datori din timn în nmn a adune aminte fraţilor noştri kt viitorsl gţrei denindt de bsna armonie între fiii sti; kt nentrs ka st ajsngem akolo, se nere a sakrifia visele demarte de ambiţie: dar mi nentrs aneasta st fanem întokmai neia ne a» fokstei. D. Bolintineanu. www.dacoromanica.ro 122 ■»iiu DiMBOBinA 24 GENABIK APPELU LA CAMERA. > Fi-vom bine! fi-vom ferinigi! avea-vom institegieni bsne, liberale, en nrincine drent, nenttafj iebitoră de na-uisnea sa, de konfranix sei! rene-vom odatt ke acest tre-kst de ternitedine, în kare fessertm kondamnaxxx, ersigi, ka st zicem ama, a zace în acest îndelengat timne?-— latt de ce ssnt nreokăuate asttzx sniritile Romînilor, de ce se teme, de ce e frikt fie-ktreia. într’adevtră lekrelă este imnorţent mi gravă.— De la modelă de nrocedare alS denetagilor din kamert,. atîi-nt toat.t fericirea saă nenorocirea noastrt, tot rtelă saă binele nostru, mi acest rtă are a kremte în întrele fie-ktreia Romînă, ke atît mai rnelt, ke kît vom nene mise-ria în kai’e ne vom afla fagt-’n-fagt ke binele mi fericirea fragilor nomtrii de neste Milkovă. Uli ce altt agonie mai mare ndte koiilerni sufletele noastre, de kît d a ne vedea redernî a fi segreraagi mi ke moartea la emt, nferkînd fratele noştreeAluldavă resnirt en aeră liberă mi de viagt?;;JI;f a„. t , _w „ Sţ imittm dar modală de nrocedare ale fragilor nom-Irî de nesfe Milkovă, daka voim st ajengem mi noi, ka nii dinmii, la fericirea ce dorim, st lekrtm ke imuaigia-litate mi- neinteressare, daka voim a attinge skonel la kare ninttmă, ktcî restal de amară ne va veni în eimt a ne vedea, kefendagi, într’o teribilt nrtnastie mi nenorocire! O! kare Romînă este acella, fie kear kît de amorgit sîn-gele într’înselă, kare, ne’î Bine a tresstri, mi nulă konrin-de o groazt, o snaimt din celle max înfiorttoare, kînd stt «n min8t de se gîndemte la nenorocirile ce aă a se ’n-Itngsi d'aci în kolo, daka n8 Bom netea în ori-ce modă, îsne odatt ke acest trelcet nttat, ce degradt kondigienea de omb.) .ftkîndB’lS din fiingt. ragionalt, 8n animală ţîrî-tprS, ks acest trekst, în fine, nlină de ssfferinge mi a-mtxtcieni! Ilîi ks ce keragiă ne vom mai artta noi în faga lemeî întregi, mi kare ne va fi modală de jestifika-glene, kînd seim nrea bine, kînd sentexnă konvinmî kt ăm mtst, dar riam voit, kt am nrefferat, sklavia, moartea, de kît “libertatea, Braga! — Uli kare inimt romînt ndte r-esista atenei, d’a h8 nlînge, d’a ne vtrsa torente de la-krtmi, kînd, vtzînd ne sora noastrt Moldavia ardikatt la kelrnea fericirei b8ksrînd8se d’sn kană nrogressistă, kons-titsgională, sine-voitoră nagisnei lsî, se va sita anoiă mi Ta biata Romînia, înekalt în sefferinge, ks nrincine retrograde; învekitt ks rtelă, kontrariă ori-ktreî aliment de viagt, inkeragetoră abszelor, agîgttoră de natimi, de ori ce korâmnttoră beneloră moravsri, ftpt umanitate!. TTTj. iprtmi kare inimt romînt noate resista atenei d’a ne nlînge, tj’a n8 vtrşa torente de lakrtmî, kînd, vtzînd ixe Moldavia sora noastrt, resnirînd en aeră liberă mi de nace SBbt imnerielă unei legislâgieni Konstitegionale, ks o magistratura bine-formatt, avînd drent divizt imnargiali-fateaj drentatea, se va sita anoiă mi la biata Romînia-res-nirînd ne ’ntbsmite, dominatt d’o lege aristokratikt fa-vorizttoare ntrgeî mi defavorizttoare totalei, rni.ke o-ma-gistratxra nertînd drent, divizt,; korrengieuea, desneerea, interesele, banii! ^ Me rnînt de alx'angt vom max fi în stare atenei a întinde mtregeî noastre sort de neste Milkovă? mi kemse va mai netea realiza Unirea la kare ginttm nekontenit mi & dorim din adînkxle iiîimei ndstre? Vai! negin vom avea ar mai trti, mi moartea va ttia firelă viegei .noastre!. Dar tst gonim tentagiexjea st ’mnrtmtiemă aceste o-bossitoare refflekgieni, aceste terraente kemnlite, mi st ginttm la denetagii nagii, ,1a esseketori! enei ama mare uri sîntă mandată. La voi ginttm dar mandatail ai nagieneî, alemi aî ei, în mîna voastrt stt astăzi kena de fericire mi naxarel de moarte, konvingegivt’gî bine de gvava mi delikata nozi-giene în ,kare vt , .aflau!; ne eitagi kt de la alegerea ce v$gx fac^ ,atîrnt toatt fericirea saă nenorocirea a 2,—3. millioane de romîni fragi a’i vomtril; ne sktnagi iartmi din vedere kt binele saă iţele ce are st vine, de mi se va ’ncene ke noi, înst nă se va termina iartmi ke noi; kenoamtegi kt este o nosteritate, kt aceastt nosteritate ne cere sokotealt den fantele noastre, mi nre kît aceste fante .le ya gtssi bene saă, rele nre atîta mi ea sg vsa ftli X', i - l. - . Vedenx kt resnonsabilitatea este mare,^ mi înaintea lsî D-zee mi înaintea ermamilor norntri, mi înaintea4sineî intre?,._’ Lskragî tlar în konmiinjj* -ni fera natimi; toni val! lemHmkarea vi â te» m. .««fekte_! Ionii I. Ilaj.VL. ’Xi *. I - - iVtnyll -/UD .1 .1 irr. lur: .yfJK-;:- Cronică interioară. ,Joî la 22' ale kopentei leni s’aă celebrată la S-ta biserikt a Mitronoliei, geremonia deskiderii kamerix. La Te-Deem assistaă togi domnii denetagx mi toni domnii fenkgionari în uniforme, o gloate mare de nonolă era a-fart mi max ke seanxt afart din kertea Mitxonolieî, saă salutat denetagii ke trei salve de nemei, ointirea a« defilată ne dinaintea D-lor denetagii mi D-loră aăxn,tratăîn sala de seange ende aă vroită st înceant desbatexile. La emirea D-lor Kaîni.akami,. D-lox ne ae fost sale— tagx ama nrekem ar fi vretă, strigtte de nemelnsmiri mi de xelire aă isbeknită din toate utrgileîmnrejerelă d-l.or, glema.încenesse a deveni serioast ini domnii Kaîmakaini ae foste obligagi st nlece foarte reminagi mi ke max*e frikt; — sic transit gloria mundi. - V La deskiderea seangex s’aă ginetă max m8lte'‘,dxsker-ssri ; — nartitele nagională ae nrotestat în kontra mode^ lei de violarea Konvengiei în konti’a ai’bitrarittniloi, aim-neneriloră, a violingeloră, a nedrenttgiloi1 mi a infim uger ce s’aă eksersat m’in ordine selu’ete assenfâ alegeriloră^ mi s’aă ceretă eksklederea a teteloi’ă aceloră denetăgx ce s’aă alessă ke illegalitate mi ne’ndenlinire de forma- littgi. : ‘‘ 1 ’ h‘ * ‘ 1 D-lex Ilringelă ’George Ştirbei aă ginetă enă diskăr-se în enă snirită de konciliare, D-lă Kostake Brtiloiă aă zisse ene altă diskersă în kare ae vroită st eksulice kt ilegalittgile mi violtrile ce s’aă netreket în alegeri ne ex’aă violtrx mi ilegalittgî mi kt alegerile s’aă ftketbine. D-ne B. Boex’eske ’l aă kombttetă ke enă diskex-să foarte fremosă' întesiasmttoră mi bine simgite.— Dli în sftrmit dent o desbatere fertenoasst mi lengt s’aă nriimit nrin-ciniele ka st ne iea narte la vottrile verifilctriloră mixla formarea komissieneloră togi cei ce se voră afla în. ibtr. neelx kazex elor de eksklederf. i'-i îbho-/ ; «oxonmeG Vineri la 23 Ianeax’ie kaffiera ’mî aă erraată seanga; — la ajungerea denetagiloră melgimea-inonelelei devenea din ce în ce mai komnaktt mi mai-serioast, înnainte de inceHerea seangei s’aă ftket leiiă sgo'motă foarte .iimare^ nonolslă cere skoaterea ostirei; strigtte ’nfex-iate se ăezi din toate nti’gile1 mi oştirea nlekty1-1- îndatt dent! eini-* rea ostirei noneletă se linişti mi seănga îiicens:noz iov Desbaterile se ermar-L totă asseni’a ekskleziiloră; ^ D-ne Brttiane gine enă deskersă;—' mi'denetagii înne^ ner^i a nroceda la lekrtrî. D-nix Denetagi observtnd sekrettria, D-leî Kostikt Brtiloie, îl kontestart mi se alessert sekretari nriix ekla; mare, D-lor D-niî Ioan Kantakozino ini Şkarlat Ftlkoîar ne,— dent aceasta se reîncenert lekrtrile tot assenra celoră în kază de ekskledere; — D-ne Otteteleinane slaă ' ’l “J- ■ .'Ii, destinsă nrin o ferie nesnesst de antrare a totă ce a ko- . ‘ *10 l ~ . . fî-.i J'.'Wa misse gevernele Ktîmtktmiei de arbitrar im violenţe; —-sesginea ke sţtreingt ne togi acei alemi în virtutea enei ilegalittgî;— în ţnijlokelă enei desbaterx assenra D-lbi Angeleane, se auzi afart enă sgomotă terberttor întok; mai ka sgomotelă ce face marea kt'nd se artdikţ valurile ei sntînitntţtoare, nonelelă kare striga joss a.ieyepi- L noi, ajS ţa bîşstema ţl5me|e poftişi r|aw. »•„. 9u ~ m‘ m ks>‘oaslfmS kamePs MSnM km’- "> £<* DIMBOBIIIAi1 — 24 GENAPIE, ttf dsve koneenyie; — joss a.iegepiie, ss se desfiiMţeze adsna-rea\ — D-ns L Brstians aş emit» nji aş kalmaţ» pons-lşls, ’IS as assigsrats k» lskrsrile m.ergs bine mi k» de-nstaijii imnsinî nrin violiunele gsvernslsi Ksimsksmieî ssntş rezonabili mi înjjelegă binele; însfîrmitS nonslsls s a liniratits arstînd» k» ?ls as înmelats, kt- Îs a» fsksts ss kreaz» ks s’a densrtats osţirea mi ks oştirea medea nar-te înkiss în ksrtea nringslsî Bibesks, narte în dossls Mitronolieî, mi as vrsts ss se densrteze oştirea- kş de- ssvsrmire. Md' -»i 1 o an . *;1 Ilrea sfinijia sa, Mitronolitsls aş vroit» ss arsdine seanga mi s’o amsne n’a dosa zi,, nonslsls as înnensts iar jSŞ msrmsre ks sgo.mots'i din ţribsna asditorjlors is-bsknirs maî mslte vone de uemslnsmire; D-ns I. Brs-tians.&teigSţtisenrsgs s»T askslte odats, konjsrs neD-uiî Denstaijî în nsmele Ilatrieî ss ns se des narii», ss ns în-tsrîte lskrsrile, ss srmeze Iskrsrile, mai mslui din narti-t»l» retrogradă nlekars, ne! lalgi vroirs ss se konstitse, înss fs *nesţe. nştinjg» se srmeze: seanua, şe amsnsi -•J, al» •tfgsni o *»a lfv os aia.. ..fti-îvaowwip ' , O Jiayinb fpsmoasz în istopia Iţepei, sr, sitems tots tpekstsas! s& sitems toate na-timiae, ţoale msstpzpiJie; — şt, tpbiaskT, iipiil-Hiiiate^»î>nite! si tpT,iaskv lîpinpiiB Ksza! npinOfSJiH Ksza iipokjiamats în sna-nimîlate de kamepa toate, IIpinu,ş am a- i mîadspapa^tlpinnifiaţe-Unite! — Tou,t ide-nstaiijit as apztats Tlatpiotisms, Abnegau/is-ne, isbipe, Nau,ionaaUate; — Toi A; — Ns a fosls niuî o' eoue kaper sr> se apbdine în Jtontpa snsî akts NobiJis,„ Mbpeu,s iui lla-tpiotiks ; — Uriipea Upinuinatejiop mi JIpinT it/Sjisî Ksza, as fosts npokjiamate în Unanimitate st, t.|n»iask'b llpiiiMinatejie finite! st, t|)T>iaski> HpiniţftiB- ksza! st, tpT,iaskT, kame-pa Geiiepa.1T, kape fa ne onoape mi gjiopie frase.,boşsmflaţe;, mi fsrs* ss araţ^, n»mnî,r nisbxş^fţ'&Jcsji de bengal» asfsassinatsii^. înnalu»__ kleile nsblikslsî le atrage &nr&}l»ius}:I ,frei^aşernji,p3rifik» gs» tsls. — jl)o/i Meşa* e.ste snslş^ di^^e^tinsrij kavale^ resni, ale [gentilomilor sekolilor» ţţeksnî; —■ ai anploppen^ tilomî kariî aveas , de devi/S-t/at/a, dijcunţ ^e lsssas ;der| kondsqeaă inima-lors mi tradigisnjţle ştrsmomemii ale familiei, eras msiidri de nsmele mi ^rivnlepi^rile ne le( da titslsrile lors, skoteas snada nentrs nelş maj^.miks .lskrs se bstea în dsels nentrs sns da sns tis. nentrs,p. femee mi nentrs snş ksvîntssî întrenrjndeas lskrsri .eroine,mi vaste ne kare le ssyîrmas ,ks onoare tini, glorie,, -ki^dg^g kş totslS le este oe.rmiss, mi k^rijt kş.[toate jaiestea^np se densrtas nini odats de o oare kare ipsrir^/d^akjilp# ne mi simuiniinte nentrs ks ne lîngs deviza_.de‘^fgssş ,e? măi aveas ne janeasta Noblesse 0&%^nhol>ooT ân-tJ . J).on .Cesat iaS fostă, jskaţ. de ,D. .Ţeqdorini; inişr sisuea P-lsi, eră, foarte -anevoie# .rolsls. aneşta. este foarte eksiţtqnts; are o oriyinalitate de karakterS o» ,P ţinoijs de eksnressianii ne a trebseskS eksnrimate mi jskşţe. foacţe bine ka ss fiet bine -înnelesse mi bine gustate de usblikş, — m’anoi mslgi dip noi yszsssemă ane stă rols jskaţ» de Frederik Le maître ; —.1 anels illsstrş artist» j kreatorş ală snors tinsri ne sţjena Franrezs; rr-* D.>fXeodoriui avea dap saiaina de a ne :arsta ne; Don Hesar amiţ nreksm ’1 a deşr krisss asto.rsls, ,mi a ns’l desnatşra din neea ^şl. aSkreai Frederik Le maître; — mi Dl Ţeodorini a ^reumit ks toate grestsnjle sreneî ks .toate ks în,tsinnina; nsginSj sssu^ţ-nere din nartea D-l»i Mixaileans kare jpka ne 'dott -JbSP mi ks kare are tiradele, iele- maî fine mi a'iţneja iţele mai interesante; —n în snenele ksnd ansrs sns neferinit»; ko^ nills de barbaria snsî kşnitanS groşaiers, i.kîpd se Jnsoafr rs în înkisoare fşrs a mti ne ni ne ia inii de ftsmele sgs ka ss nsi'fie snînzsrat ni îmnsmkaţ» kşniieţa.pegtilom&mi sţiînzsrstoarea este ,o rsmine nentrs ,sn nobilă, ţkuid era ks gneî moldaiji kariir neste kste-va mjnste eraş ssi o-g jiioare mi înkins în ssnstatea lors; -- D- Ţeodorini a» fost» nerfekts,. el» a» redat ks simuimîpLini intelipenijs toate fasele anele de siuBrings, nensssare, snirit kasştilj mi aatirstoiv-vesselie* mi kurayi» ajs pentilomslsi snentik ini /îiniks; — în snenede k» Don>»Jose, k« ;Maritana,(, ks regele^ la sfsrmit D. Tebdor-ini jas;-foşti sn& ajJevsţa^ — ----- I B *■ v * ^01,161^ IA aiiî/Ullt -U/. AWU-vnui -rr- 7-i' *• Iţepeî noastpe.— Nseejia şa mi teaegpa- tist de,tmerits, eis^îiiutist a: fij mare, nobil»^„imno^intei _ .. . ^ ■ f • ____«iv _______ - . __• .1 lvî onimati;; hiiiP aimuir fiats Jia lauii de snde a mi eenits pes-77sns kz>, uejis mat mape entssiasms dom-nemte akojio mi kz> I!pinu,sJis Ksza se sep-beazr> Tipin o bskspie genepam. în No. eiitops eoms. da detaaîspijie in-tepesanle aae desbatepijops kâmepeî., a ‘>f> ine ' Ix " nîqn ne ns-î da snentrel sBă; felinitemă ne D. Velesks de mkoala la kare aă lsatg nete d’întîiS nrinninÎBri de arte dramatikB; — îl» felinitemă mal k* seamB de a se fi nitistă antra de anea eksage-fâglBne frenetik’B mi svBm&iatB de anelă acokă deliraoss mi frigărosă, de anele gestsri mari, late, nolisfhsvoase a ««om din kamarazii D-lsi; - D-lă VeleskB aacnkatăka Bnă Omă kare’mi îngelege rolslS , mi are intellipenna de a fane sB’l îngeleagB nBblikslă mi nstemă nrofitiza D-1bi k-B dakB va srma kalea ne a lsat va deveni BnBbsnS im - ? o B-rpite k'B nB e fermire Dar aste-zi nogi a kreae- iXmp la mea nenoromre K’B ns e înpei, îsme i* ^ D8rerea-mî risini, Ni,i labr&mB a’atings Q inimi-întristate He nrin a ta reieate fckOTlI de aste date Ile veni a se-înnetri! Dsrerea mea e- mare, ka jalea ,e xnnemte în aste timnsll triste, ne donS-tovllemte Ală meă ssflet zdrosit! ^ Kb toate anestea-în mine ideea rasbBnBrn Nb noate-ami avea lokslă kBni ns nonî da Biten A riâd o rri îshlt ! mare artistă. D-na Teodorini aă fost o ţiingaraB mi frsmoasB Ma- rifana *■_. D-ei are Bnă acokă sirogită mi nasionată , o dikgisne sonorB korekte mi imnresionabilB, o vone dslne mi nlBkste joakB ks nasisne, ks eksaktitate mi ks o mare intelliipngB; — are toate meritele snei bsnB artiste, îmi ksiioauite arta mi mtie Sb fie neea ne o fane rola» 8B»< — dea-ne însB voe sb’I mBstramă nsgmB stebmiB-ne, nsginB ranealB în snena sa din srmB kB Don Hesar, în aned snenB Bnde femeia este de odatB mikB mi mape, fflBndrB mi BmilitB, rsgBndB mi norsnnindB; — D-eî s’aă neglijată în snena aneea; — dar trebse sb o mBrianssim afe o skBzB valabilB, era bolnavB mi se ntemnla sb fimă ne snenB kBnd D. direktor trimitea sb kaBte ne doktor nentrB Damneaei. D-na Matilda Ilaskali ub a» avst nimik din neia ne eksija rolslă D-ei; — nini naivitatea konilBlBi nini kBl-dsra reksnomtingel a tineregei ne kare o intBsiasmB sn» devsemenîă nobilă, Bnă ksragiă mBregă, nini întristarea dsreroasB ’n înkisoare kBnd mtie kB anela ne’l aă skB-nată de smiliare era sb moara mi sb moara nentrB kB 1 skBnase; — D-na Matilda ’mi aă renitat rolsl ka snăko-nilă kare’mi renite o lekgisne la nrofesoră; — m’anoi SBfit konii karii renite bine, D-na Matilda ns’mi mtiea SPZIK'BPIE. IXînB aksmă era la Hhnmegiă o massB de Ammoia-nii t,aramnism, akBm se va îrifiinga mi o masB de de-mtav/i mpanonisiiţV 5nă denstată favorită ală Dameloră, alessă ks doăB votări, .(Majoritate kBni toate votările eksnrimate eraă trei) aă fogBdsită la snele kskoane kB de ns va ramînea de-nstat se va îmnBmka, — KBkoaneaoră ns nerdegi snă ama voinikă: — ginegi’lă nelă nsgină naranonisită, kBni denstată ns mai este; — geinegi’lă nB ’1 tesagi kB se îm-nBHikB. -----**€‘$3**----- Domnale pedaktor: — Molitfa saă blestemai ŞBnta-38î Vesilie tinBrite în Dîmboviga nentrB nei îndranigi,aă tekst efekt, kBni aă gonit ne diavolsl din nei tbî mi aă ales gBrei domn ne Aleksandrs Ion I Ksza. Ilentra kare vei nriimi mBlnsmirile mele. T. Teodorini. Amă observată în aneastB niessB o korekgisne de, limbapiă, o finegB de eksnressisni, o elegangB de stil» ne na nossedB tot-d’asna renertorisl TeatrslBi Nanional mi ite kare am dori sb imite togi tradskBtoriî mi astorii dra-matini ka sb emimă odatB din kakofoniî mi radikalisme-le ridikole. H. Gika. LA DEPOZITUL DE VINURI STREINE Iliaiţa Eniskopii RîmniksJiBî. Aî! timnslă nel mai dslne ală zilelor trekste A fost anela înkare în lakrame tekste Ile tine te-am isbit! Kînd inima mea jsnB, kînd gîndsrile mele Se îmnleteaă ferine ks mîndre florinele IHi-în tainB le-am stevitl Azi nlîng kB mtii dBrereami mi nini o konsolare L’a mele SBferinge, la neagrami întristare Nb noni a mai aflai Erea sn timn în kare kredeam în ferinire în vorbe, jsraminte, în sksmna ta isbire TTTi vream a mB-înmela. Anest amezBmînt kape, de mai msagi ani se peko-mandB npin aaegepea nsmepoaseaop saaptikoze în bi-nspi, zikBopspi, konsepne aaimentape mi npin mapeaesBB asoptiment în osiekte de aptB, npeksm BpouzBpi, noai-kandpe, nopgevianspî, kpistaaspi, apţrintepie, neasopnikB-pie, opfeBpBpie, apme mi tpeBBinnioase de BÎnBtoape de tot feasa mi dsnB ne.ie din BpmB nepfekgionBpi, esteas-tezi în stape, în spma îngeaegepiaop .T8ate ks fspnisopii (faspikangii) sbî din stpeinBtate a npeda fpsmoasejie saae mBpfspi ks npegspi ms.Tt mai skBzste de kît ane.iea ks kape ae aBea însemnate nîni aksm. Ilponpietapii anestsi amezBmînt aă dap npiaegis.T de -a snepa k'B mBmtepii aop se Bop gpBsi a se foaosi dea-Bantaaceae ne ze sînt asigspate npin anestă skBzBmînt.