r 20.
Miercuri, 17 Decemvrie.
A'iraatj foaie eso (le doi opi ne sintiuiîni SiiniiT.lu iui 31!epk»pca.
npejjs.i auonaments.isi nentpB tpeî asm ţinui sfan-jiixi. O foaie singspi 20 napaae.
Aiioiiaoia se faue în i>«-kspeniti; aa air.p-j.pia .lai Christ. Ionniuu et C"“ Ro-manov. în distpiUte Jia ko-pesnondennil sil. Opi ue a-BonamenttpeEBe naitit îuda-ti ks SBBskpiepea.
Foia politică şi litterarâ.
Kedactoru responsabilă Dimitrie Bolintmeauu.
raâKGJPATSLS VM3TS.
Bucureşti.
Ilpiiitpe 'iei ne se apatt.siipe a fi aaemî, naaiiiî sînt anei ne se întpeaBt daka în acieBtp aS aate kbaaittgî de ktt neae îipeskpise npin koiiBengie; KoiiBenuia atsînd a-nest dpent .ia npoirpietapiî Bei mal EOgagî, npintp’aneasta kiap a nepbt kondiniî de niBiaizagie, de mopaaitate, de na-tpiotisra mi de kbnostinne întinse de da eaiţiir>iaî, ktnî a-Bepea se înfiejeye rnijicaokba nea maî sigtp de a astea mal kb înaesnipe ktntta aneste kbaaittgî— Nimeni nb noate zine kt a iibtbt st se dea anest dpent nponpieta-piaop nentpb aate mepite iioaitine ktnî atbnnî s’ap înge-aege bii npiBi.iei.iiS nog, mi tot aneastt KonBengie desfiin-geazt npiBiaegibpiae de kaase; nb a iibtbt st se dea asemenea ninî nentpb Bpe ‘o simnatie, adikt kbin zine sop-sa nentpb okix nostpi neî fpbmomî de nponpietapî. Togi înst neî kemagî de koiiBengie ftpt st maî ea în konsi-depanie mi kbaaittgî mopaae ne ap anea, se Bop gptfii st se aaeagt, kb dpent sag ftpt dpent aa sinniatiiae gtpeî, mi ablqib nibdat! neţ ne ag maî mb.it dpent .ia pekom-nenseae natpieî aneia not st fie mal sigbpî de a fi aabn-gagî; neî ne ag ftkbt maî mb.it st sbfepe aneastt gapt, aneia not st fie maî îmBptgimagî, ktnî mepitba este tot-d’abna modest mi nemepitba kbtezttop De am aBea o adbnape komnbst de oameni ne tot-d’asna ag ftkbt ptg anestiî gtpî, aae ktpop idei sînt înanoiate de snipitb.i kon-sengieî, ne nb aS ninî bn fea de iilstpbkgie, ne.Bom fane kb BtpBafliî ne toatt Biaga aop ag .ibkpat nentpb Biiie.ie gtpeî, ne ab ftkbt sakpifine, kape dopesk npogpesba mi kape ag kbnostinge sigbpe?	*d
E tpist kiap a kbgeta! kb aneasta am îukbpâgia tpt-» dtpiae, imopaaittgiae, disnpegba nentpb gapt, ignopanna pbminoast! Am deskbpagia, am a.ibiiga, am desnpegbi opî ne Biptbte, opî ne mepit, mi ap fi ka ktnd am zine Po-mtniaop—„înnetagî de a fi nentpb gapa noastpt, de a fi oneşti, niBiaizagî, înBtgagî, ktnî aokb.i Bostpb nb este npiu-tpe pomtnî!11 Aneasta de ap fi, am da o adbnape ne nb ap nbtea st dea ninî domn Ebn, ninî st fakt aeţiî Bbtîe, o adbnape ne npin natbpa eî, opî s’ap îukide în nbtepea biibî aptikoa din KonBengie, opî ap tpti ka st dekonsi-depeze penbtagia nponpietapiaop.
Negpemit kt neî ne Bop st fie aaemî rb se Bop ks-noaste eî însbinî; dap aaegttopiî îî Bop kbnoaste. Uine noate st’i sfopseze a a.iei,ie a.iniî de ktt aneia ne Bop Boi ei? Kbm Bop fi aaegttppiî, asfei Bop fi a.iemiî, asfei Ba fi Dornnbi, asfea Bop fi legiae, asfe.i Ba fi Biitopb.1 gtpeî.
Asfea dap, st se kabte mbat în aaenri tpekbtba aop! dopba aop de gapt doBedit npin /ante mi sakpifine; idei-ae aop de npogpes în şnipitba koiiBengieî; kbnostingeae aop.	D. B...
‘	O )'} '	-	.

beae maî mbate Ziape stpeine anbngt noBeae de tbp-Bbptpî în npinninate. Dbne dînseae ap kpede nuieBa kt sîntem în ajKbiiba bneî mapî peBoabgiî, kt tasepiae sînt amezate, stindapdeae întagate, stBiiae tpase. Pomtniî.ne abd aneste snipî, se bitt în dpeanta ini în stînga st şazt daka se Btd tanepe amezate, stindapde ptdikate, stBiî tpase, daka se simte nea maî mik simtom peBoabgionap, mi nb nede niktipî ninî binBpa. bneî sbliozigiî, ninî nea maî mik motiB ne ap insnipa o ideie attt de. fataat. Po-mtniî atoakt poae. abî Don Basia — ne kape togî .kabtt st-a fakt a kpede, de mi stnttos, kt este maaad de fpir gbpî, ne kape îa fane st se snepie singbp, st kpeazt kt ap fi înfpigbpat, st se mipe mi st se întpese nentpb kape motiB togi ag intepes st-a fakt npins defpigşpî, nt-nt ktnd gineşte naanba neaop ne Bop st npofite de fpi-gbpiae abî. j	’
Pomtnba înkt o gineşte de blide Bine mi nentpb kape kbBÎnt, aneste" sltpbipî st-a deskpie attt de anpins în peBoabgiî, în tbpBbpti>î. Asfea aa toate akbzagiiae ne i se fak, ptsiibnde npin disnpeg, bpmînd ne kaaea ne-i este deskist de aegaaitate.
Stpaianiî Pomtnî! akbzagî de şnipitba de tbpBbptpî, eî kape tot aneae Ziape îî akbzt kt sînt mopgî! Dap. doamneae meae Foî, kbin ap tpeBbi st fie pomtniî ka st Bt naakt? ani ae zinegî npea eiî, ani npea mopgî. Jb-kpba este aesne de ginit: D-Boastpt Boigî o peBoabgie în gapt, sab nea nbgin st fanegî st kpeazt aumea kt Pomtniî sînt kanaEiaî de o tbpBbpape, ka st aBegî dpentba st Bt Bîpîgî nasba în abkpbpiae noastpe. Sag de a ae stpika Bbneae disnozigiî aae Ebponeî nenf^ib eî. Dap asa-giBt snepanga, Pomtniî sînt npea îngeaengî ka st Bt fakt st netpenegî în nagbfia aop; stnt sttbl de a-mi Be-dea mopminteae stptBbne ktakate în ninioape de ninioa-peae kaiaop stpeinî.
Ktnd nbtepiae kabtt st-î ptdine aa BÎagt, st fakt din eî bn Bbaenapd, boi îî nbmigî moinţi; ehiiî a se Bate Ies ssMiţe dsnyî de distamţs de tpei z-Lie; ktnd se înBeaesk în aegaaitate, ktnd dag doBezî de Biagt, npin kondbitt îngeaeantt, stnttoast, îî nbmigî peeo.is/ţionapî gata sr> se psdine, sz eepse opdinea souia.id, so tpeaks iţapa ssb fok mi ssb sasie, ss pestoapne tponspiie nstepLiop senine.
Stpmann Romtnî! Iatt-Î astt datt bn nonoa nepi-koaos ne ameningt st skimse fana abmeî, st konkiste Opientba mi Oknidentba, de aa anbs aa ptstpit, negpemit, kb ssMtţe.ie Jiop .înmii de distant}s de tpei z-i.ie.
Din fepinipe aneste inskpiminagii tpezite, de mbat ne s’ag întpeBbingat, nbmaî not pebmi asttzî de ktt st in-snipe nietatea, pidikoaba mi disnpegba. Ilbtepiae Ebponiî sînt Biiîe infopmate; eae kbnokk adeBtdba, kbnosk Baaoa-pea ne Pomtniî nbn asbnpa ainisteî de kape ag tpeEbin-gt, mi toate aneae akbzagiî, în aok st ne stpine not, stpikt neaop ne ae bpzesk, mi kabzeî ne Bop st sepBe. Nb, doamneae meae Foî, nb: Pomtnba apeakbma tpeaBt st.nbe în esekbgie KoiiBeugia Ebponeant, ştim kt anea-stt KoiiBengie este aneBoe de mistbit în stomaxba D-b ;
www.dacoromanica.ro
78
DÎNBOBIIXA. — 17 DEKEMBPIE.
PonrEntf j înst ape st o mistse, s’o nse în askpape, aiua ksm este — în tot sirngsa eî ne dt anestop ij'Bpî o noziuie în asme mi npinni nil de niBuizagie.	D. B—
Ni se fane de msate opî întpesape daka aneaste Foae ape st snpiacineaskt Bpe odatt kandidatspa ksiBa aa a-dsnape mi aa Domnie. Ns ştim daka Ziapeae Bop aBea aneastt aiceptate; înst aa opî Me, înttmmiape, aneastt Foe ns Ba snpiadni dektt npinniniî. Nagionaaitatea, autonomia, in-stitHgiiae aiBepaae în snipitsa KonBenijieî, ks ideile tim-nn.151, ks tpeEsimieae naijieî. Ideiae înst sînt matepiaai-zate în oameni. Onisa ne Ba sti maî Bine st simnt mi st esekste aneste idei, na fi kandidatsa nostps, opî kape na fi: Nsmeae uentp» noî ns fane nimik: ns aBeui nini sn angaactmînt kttpe ninî 0 nepsoant, kttpe nini o kaikr. ninî ka soadat: kttpe rnefsa stS, ninî o kaikt ka mef kttpe soadaniî sti, ns aBem nini sn sttntn, aa-tsa de ktt naniea, ninî o aatt doping* de ktt mtpipea, aiseptatea ini fepinipea eî. Kttpe naijie, kttpe anestî npin-' ninî aBem anga>Kamtnt mi îa BOm gine tot d’asna ks fi-deaitate.	D- B...
npiimim de sa D. H. Gika opmttoapeae keijetepl ie ni se nap fo»pte Im-
napiiia-ie, ţenepoase, iui în snipits# de pekonsi3iaj£ie EBanye.iik.
DESPRE PARTIDE SI VOTARE.
ssnt natimiae noaitice kape dessint oamenii ini so'jietT.rjijie•— este ksnoskstS kt’n opS kape întpenpindepe noaitikt snipea face ttpiea; — ieia ie desBint oamenii ssnt înBidicae, întepcseac, am* oigisneae nepsonaae;— este pana kape a kangpenat tot-d asna inima ij'&piel noastpe; — aceaS Bis» nestgioss de kinepnisea.it, kape n’ea ftkst st dopiin aa nstepe ne aceaa ne ne nonte face mai mape mi mai sogats.
Aps fi o- nekonseksingt nesnsst ka aaegttopii st. npine gapa de oameni instpstgi asminagi: necesapiî, ştiai npogpesistî kapiî nots st’î asigspe sns Biîtops nposneps mi Nagionaas, nsmaî ssb ks-BtntsaS maî msats dektt fstinS kt ssnt eocpt sas oameni de aa 1848 Astăzi kpedems în konstiingt ka tpeGse st sîttms mi npi-niaegispeae imusste de kape s’as Bskspa.s Boepii în tpekst mnt aksm; mi aEsspdeae motiBe de nemsagsmipî ne aS- anstS snii din Boepî în kontpa oameniaops de aa 1848 mi st ne gtndimS kţ nsmaî 'eksistt dektt oamenii ne kapiî kiamt aa kamept ansas 1859.
Togi oamenii de toate naptitspeae, mi din toate taoepiae tpe-Bse se se konBingt kt datopia tstsaop ftpt osenipe: „ pesriektapea a d’aitepam a konBengisneî în toate amtnsnteae eî ka o stntt E-„Bangeaie noaitikt, npogpessas în komtopmitate ks ntmipea tim-„nsasî, îmBsntttgipea şoaptei tstspops kaasseaopS societtgieî, pe-„fopmapea aBSze.iops mi sttpnipea konpsngisneaopS din datini.“ Togi tpeBse st ceapt întp’o snipe „npogpessasu. ceBsoesks petpogpaziî? — snde Bops st ancsngt ks npincinspeae aopg sofistice, Bazate ne snS sistims nstpeds?	^
Toate npincinspeae aops ns ssnt dekit idei naptiksaapii ce ns as assemtnape întpe dînseae, eksnpimate de difepite nepsoane; __ dopinge intepesate de pesmipea şnsia din kandidagî aa
: Domnipe.
TpeEsesk atssate aa o napte natimi mi inmidii mi intepese nepsonaae. Tpease st ne gtndims st aaegems oameni, vpocjpesist ini nauionaaî, de Bsnt kpedingt, imBtgagî asm magi mi ks ksa— aittgiae npeBtzste de koniBengisne.	H. Gika.
Zisteae as st se nsBaice; — aaegttopii ae asţeantt ks im-naciengt ka se Boteze nentps kandidagii aop.
De aa ’nc’enstsas acestops askptpî, de kînd s’as desemnatS sine stapea askpspiaops de fagt, noi n’eams fopmats kpedinga kt ’n toatt gapa ns eksistt de ktt dost tasepe mi kt definigis-neae de eksipeml, petpoc/pau,i, modepani ns ssnt dektt nişte des-tinkgisnî de nepsoane kape ’nceapkt înkt ssst difepite de nomi-nagisni st se mai aptdice din ktdepea stoaitikt’n kape se afas npin nstepea askpspiaops, înnaintapea enoceî mi stapea de azi.
Oamenii de aa 48 ne kapiî snii Bpoesks a ’i kaassifika în ptndsas nsmitsasî de petpogpagi naptitS ekstpems ; — „togi a-fapt din ktgi-Ba în nsrntp foapte miks, ssnt.ka ceî-aaagî kapiî s’as inits aksm ne apenă as.cteaops noaitice oamenii_ de azi, ssnt necesapiî cipkonstingeaopS npeksm ssnt necesapiî mi Boepii fii de Boepî negsgttopii mesepiami, mi toate kaasseae societtgiei din kapiî este indisnensanias st se fopme kopnsas eaektopaas, ka nici sna st ns fie nedpeiittgitt.
Ns ams anposatS nici odatt nici nc acei din oamenif kapiî stpigt ks nsgint yenepozitate în kontpa Eoepiaops mi kastt st ’î omoape noaiticeste, st’i doEoape ’n socieate nentps kt a’is’asdes-fiingatS ripiniaegispeae; — nici ne acel din Boepî kapiî stpigt în kontpa oameniaops de aa 48 mi ’i akszt ks pea kpedingt de idei PeBoasgionape de eksagepagisni anapxice, de ksyettpi de des-nponpiettpipe;—sneae assepgisni ne naps tot» ama de ansspde ka mi ceae-aaate;— întpe kiap oamenii de aa 48 figspt Boepî, fiecopi de Boepî mapi iui mici, negsgttopi, mesepiami, npeogi.— Hine din npogpesistî ns ape sns pangs? — famiaiî noepite?— ntpingi psde afekgisni kapiî ns s’a Bskspats de aceae npÎBiae-yispi imKSste mi Btttmţtoape
întpe Boepî as fosts oameni kapiî as aptdikats ktte odatt o Boce în fauoapea BÎneasi komsns, kapiî aS sssginsts în sneae okazisnî ks demnitate dpentspiae nagisnei mi as oiipits adesse opî înptspipiae stpeine aBszeae de ascopitate mi Bioatpiae de aeyi aae ministpiaops mi aae Domnitopiaops; — oamenii de aa 48 ssnt mape napte acei kapiî mi as sakpifikat aiueptate, famiaie, gapt, nentps aptdikapea Nagisnei Pomtne aa gpadsas ce ’i se ksBine în kopsas Nagisniaops, nentps npinciriispi aiBepaae, oneste, npo-gpesiste;—ssnt acei kapiî n’eas ftksts st.se ksnoaskt Espona mi st se intepese de şoapta noastpt; —
Ap» fi o nekonseksingt ka oamenii kapiî s’as dopits, s’as ssits, as fosts mi ssnt stpînmi întpe dtnrnii npin aegttspi de famiiaiî, kapiî s’a* peBtzstiî ks uatcepe; — st se dessine, se kaste a se doBopt snii ne aagii fieste kape dintp?sn intepes aniEigios mi togi în nagsoa gtpiei.-— Se zice kt natimeae noaitice des-napts fpate de fpate mi amicii din koniatpiie; — epoape;—ns
Cronică interioară.
Ile aa noî ce se Bede maî insnopteant sînt aisteae nsBaikate nentps aaegttopi aa iKsdegsa iafoB, Baamka, Iaaomiua, Bptiaa, DîmBOBiga, Bsztsa, Apgem, Teaeopman, Mexedingî, Mssceasa. Pîmniks Bîaceî, Kanitaaa Bskspes 3a cea dinttis aisdeg 83 aa aaegttopi din kape 40 npimipî mi 43dipekgî. Baamka 26 npi-mapî, 24 dipekgî iui 16 ai opamsasî yispgis, neste tot 66. 3a Iaaomigt 38npimapi; 18 dipekgî 10 Opamsasî Stipneis: neste tot 66. 3a Bptiaa 5 npimapi; 13 dipekgî, 17 ai Opamsasî Bptiaa; neste tot 35. 3a DîmBOBigt 82 npi-mapî, 18 dipekgî, 12 £de opam, neste tot 112. mi 14 skomî. 3a Bszts: 107 npimapî, 34 dipekgî, 22 de opam — 163. Skomî 25. 3a Apyeui 76 npimapî; 23 de opame; 28 dipekgî 26 skomî. Teaeopman 60 npimapî; 28 dipekgî; 9 de opkui, 5 skomî. — Mexedingî 170 npimapî; 21 dipekgî, 17 de opam,. 10 skomî. Msui-ceasa 32 npimapî, 7 dipekgî, 12 de opam, 1 skus.
D. Kesap Boaiak, a dootndit aa tpiBsnaa dpcntsa de a fi înskpis în aista de aaegttopi.
însemntm aici skomî din uostspî nentps anatepî deaa în da-topipiae aop ne D. Ilaxapniks M. lIisnai,iea npezidentsa tpiES-naasasi Mexedingiî mi ne D. Toma lucians sepdap, mi memBps ae acea tpinsnaa, mi în aoksigî cea dinttis de sepdapsa Ion Nep-kttesks, cea d’aa doeaea dc I). nitap K. Pomians. D. Ilaxapnik N. Biepomans mi D: naxap. S. Dpagodan Memspi tpiBsnaasasî Baamka sas în aoksit,, cea dinttis de nitaps Ion Ilaaeoaogs, cea d’aa doeaea de I). Ilitaps Gpigope Mapinesks. Iap în aoksa D-asi Ilaaeogs ne D. Ilitaps D. Mapem.
Deaa MoadoBa aBem tot d’asna mai insatc de zis. N-o 91 aa Stpeaeî Dsntpei koupinds o npofesie de kpedingt ssskpist de 32 de nepsoane aceastt npofesie de kpedingt se Bede kt este a naptidei nagionaae; iatt konpindepea ei.
„Mipksaapa din 24 Angsst tpekst as komsnikat amiciaop nostpi noaitici pessatatsa askptpiaop Konfepingeî de Ilapis, în npiBÎpea peopganisagieî Ilpincinateaop - Snite. Tot atsncea • am ftkst iui npofesia noastpt de kpedingt în npinipca ainici de nsp-tape, ce aaegttopii de ouinia noastpt tpense st utzeaskt în fana anponiateaop aaegepî. Aceastt ainie de nsptape se esiiaikt npin spmttopsa npincins: pesnekiapea uti des80Atapea konslitsaiei vpin ncatdpnapea Adsnspil osm ternii.
www.dacoromanica.ro
DÎMEOBIJjA. — 17 DEKEMBPIE.
79
„IIsEJiikapea KonBengiei din T19 ABg. tpekst, fopraapea ai-stezop eaektopaae astăzi date aa iBa.it, mi mal aaes nekonstitanio-najeAe lendinuî kape se înneapkt de a întoapne gapa de aa ade-Btpateae el intepese, mi de a ’I aBsopsa toatt aktiBitatea în sin-gspa kestie a nsme.m DomnaAuî, toate uneşte n8 fak de ktt a ne înttpi în nekea noastpt konBÎkgie, kt: Iota.i, tota.i atapna de m komvunepea eiitoapel Adunapi Aepis.uitioe, mi kt, npin spmape, toate sttpsingiae, toata enepyia, tot natpiotismsa nostps tpense st se kbnnentpeze în singspsa mi mîntsitopsa skons, de a isr>8ti a aBea o Adsnape oBinteaskt, kanasiat na nsmal de a aaeye 8n Domn, dap mi de a kontpoaa askpT.piae anestsia, dap mi de a fi, maî npe-88s de toate, kpedinnioasa mi nchopanlinijia iiozi/oape iui aoups/oapc a konstitanieî nepeî.
„Opî-kape st fie npiBipiae indiBidsaae assnpa konneiijjieî din 7/19 ABg. este înst nettgtdsit, kt ia ne konsfinnemte mapeae mi mtntsitopsa dpit: Autonomia llpiminate.iop-tmile, întemeiata ne ee-kiM .iop Kanita.mnil înkeiale ka î. II. astonomie kape nane ne Pomeni în nosinie ka, în niitop, singspî iei, în denaina aop neattp-nape mi tapa, intepBengie stpeint, se intpodskt în institsgii.ie ue-peî toate îmBsntttgipiae, ne danii Bpeme se Bop nepe de ks-itspa noastpt mopaat mi de tpeEsinge.ie noastpe inatepiaae. In aneastt npiBipe Konstitania dala noua de Eapona tpesse st ne fie sksnmt aa togi; de mi ftkstt de stpeini, snpe a ne sepui de esnpesia fpa-niaop nostpi de neste MiakoB, noi tpeBse st o npirnm, st ne o înssmim, st o isfiim mi st o antptm ka însămi askpapea mtne-aop noastpe.
„în nipksaapa mal sbs nitatt, s8B-skpimiî as apttat temeispi-ae, nentps kape mape.ie ihtepes aa nagieî nepe, ka st. na ne postim îu faBoapea kattpaia sas ksttpsia kandidat .ia Domnie, at-stnd aaeyepea Domn8B8l în anpeniagia kopnsasî kemat de kon-stitsgie de a o fane, mi mtpyinindsne, noi aaegttopil, în singspa îmnainipe mapei misii ne ne este înkpedingatt mi de konstitsgie mi de sineae koman, misia de a a.iepe bsiiî iui epednvă denutanî/ Noi sttpsim în aneastt konBikgie maî msat de ktt opî mi ktnd, noi s-ntem xottpîtopiS în kontpa mandateAop imnepatiee, nentps kt noi Boiin, sa .legam npe Domn ka/pe u,apa, iap na ka gapa st se aeye kttpe Domn; nentps kt, ks konstitsgia îmntnt, noi ns do-pim ka Domnsa nsindsse mal npesss de Adsnapea OBinteaskt, ka anesa.i nanieî, ka imn as de năufe Adsnupei, st’I ttgtdKeaskt dpi-tsp:ae, st’i napaîiiseze nstepea, mi aa toatt înttmnaapea st nse gaassa ses maî upe-sss de postipea aeyiaop; ktnî o aseminea te-opie kondsne aa sftptmapea konstitsgie!, kondsne .ta desnolism.
„SsB-skpimii dap, naptisanî a snel ssne mi neattpnate Ads-ntpî, dek.iapz în fana Nanieî, kt iei ns as ninî în iBa.it, nini în âsksns. Bpe an kandidat de Domnie; kt iei ns as, ninî nop ks-noarnte dc Domns gtpel de ktt npe aneaa, kapeae na emi aeyisit din spma Adsntpel oBintenitl. Ilpin sprnapo toatt akt'mitatea noa-stpt tpease st se konnentpeze în fopmapea anostei Adsntpî din eaementeae neae mal mkiztmasitoape, din oamenii nei mal. oneşti, neî mal kanasial, nei maî naekagî ks inima kttpe tine.ie gtpel., nei mal pekomandaEiaî în okiî komiiatpiogiaop aop ; sigspî fiind noi, kt nsmal o aseminea Adsnape, o mai penettm odatt, noate st ne aaeagt Doninsa nc.n mai B8n, st ne fakt aeyiae nene maî notpioite ks tpeBsinjjeke atpel, mi ama st nse sn kantt dessi-nţpinop mi spe.iop din atsntps, mi st pestatopnineaskrt întp.e Po-mtnl îmntkapea mi fepinipee nsB.iikt.
„Kpeztnd kt eksistt sn stoagg kape se noate ptdika maî npe-sss de toate steagapine iBite ntnt aksm, mi npe kape ns aedein înskpise de kBt nsme de kandidayl na Domnie, kt anesta este steaguji naa,iona.% aa pesnektapeî tui aji deseoAtapeî Konstitanieî npin neatapnapea Âdanapeî AepisAatiec, ssB-skpimiî înajiijt ansst steag mi se stpîngg îmnpeyî8p8.i seS!
„Ilaptisani aî npomuiipeî, înst anea npoutmipe onepatt ne kanea aega.iţ, mi kopesnsnzttoape .ia tpeB8injiine noastpe, dtnd timnansi de fapt aneia ne se pek.iamt dc timnsa de fâyt, mi at-sînd mi Biitops.iBl aneia ne se ksBine Biitopsasî, adBepsapI dekaa-paijî a tstskop atoniiAop, Bie aneste de aa nizaipiAe desnotismsAai, saîs de aa npinniiiiiae ssBBepsiBe a pestapnatopiAop, sBBskpimil ns stnt nini peakuionapî ninî soniaAistî. Noi sîutem intepesajjî aa nposne-pitatea tjtpeî, ka sna ne este otmteaska noastpt msmt; noi iji-nem aa ntstpapea mi îuttpipea temeaiiaop a opî mi ne soniettgl: famiAia iui nposnepilalea! înst antpapea anestopa o amtenttm de aa aeyî, iap ns de aa sn om! Ama dap noîn’aBem aatt tendinnt, aat ijta de ktt de a fane ka, nosa Konstitsjiie st npinzt ptdtninî în npinniiiate, mi st amsngt a fi sn adeBtp; ka ama Biitoapea op-ganisaijie st deatpeBsinijeaop nssaine tot ne este Aepiail de a ai se da!
„Nsmai stpikta ntzipe a Konstitsijiel fiind kiusa npiinnios mi aegaa nentps peaaisapea dopinijeaop noastpe, konstitanionuAi mi in*
denendinnl în toata natepea kueantsAuî, ssBskpimil se înftijimeazt înaintea konnettijeniaop aop ks anaastt npofesie de kpedinijt, es-npesie aeaat mi sînnept a kc.nBikniiaep aop.
„Ka o garunnie a neatapnapeî Âdanapeî AeyisAatiee, mi a aine-psasl mi întpegsasl kontpoa, ne, dsnt konstitsijie, ia este menitt de a eksepijia assnpa askptpiaop nstepei eksekstiBe, ssBskpimil iag îndatopipea kt Bop sttpsi ks tot dinadinssa, nentrs BOtapea snel Aepe a nekomnatiBiiuianiAop, kaama Biitoapea Adsnape st ns kadt în sepBiaismsa Adsntpiaop tpekste, komnsse fiind aneste nsmal de fonkijionapl riBBainl.
„Ssb steagsa Autonomieî IIpinHinaleAop-iinile mi a Konstitanieî, neattpnayl de opî ne aegttspt kttpe n.epsoane, ssBskpimil dap, nettyenî aaegttopî, îmiitpttmim amiiiaop nostpi noaitini aneastt a noastpt npofesie de kpedinijt; mi în oapa a 11-ea, în ajKsnsa snop aaeyepî de aa kape attpnt în mape napte Biitopsa naiiieî noastpe, ae fanem — fanemijtpel—sn anea soaemnea, ks anea stpi-gtt ne tresse st pessne în inima fie-ktpsi Pomtn, ks stpigttsa: Sa tpaiaska Nania sa tpaiaska Konstitania. laiuî, 26 Noemep. 1858. Kostaki Gika, .laskap Posel, Aaskap KatappiS, A.ieksandps liant a-kaztn, NekuAaî Dokan, Kostaki Poaau, Iletpaki KapnS, Mixai.i Ko-gaAni'ieanu, Eegenie A.iliazi, Geopgi Anoslo.iianu, Ianku Siaion, Gpi-gopi hozadini, Axeka JKopa, Ianku St ap zu, Ioan Dimitpis, NekuAaî Doni'iî, Geopgi Kuniupeana, Dimitpi Poset, Iletpa Maepogeni, ManoiA Xpisoeepgi, Neka.iai N. KanlakuzinS, Dimitpi Kpakti, Teodop Beîsa, Jeon Gika, NekuAaî A.ikazi, Dimitpi Kozadini, Aaeku Gp. Gika, Kostak Bipnaa, Ştefan SiAion, llelpu Mana, Ianku Doninî, Ianku Kopotcasks.u
Aneâstt npofesie de kpedinijt pesniptmaî aneaeamî npinnineneae uponagt mi neae tpeî fol uoaitine dsne Maaspiae DîmEOBiijeî, mi nstem zine ks înkpedinijape, kt ns a fost nentps aneasta ninî o înijeaeyape de maî n’ainte întpe foiae de din koanî de Miakon ks Steoa Dsntpeî.
Dap aneste foi, npin natspa askpspiaop, npin upinniqiî ne uponagt, ns nsteas fane de ktt asfea.
Gazetei de Moadona i s’a dtdikat dpentsa de foie Semi-ofi-niaat, up n opdinsa d-asî Sekpetap de stat, mtpyininds-o ka ne neae a.ite ziape a ns tintpi akteae ofiniaae de ktt dsne Monitop, No. 93 mi 94 aa feteaeî komBate dsne onineis kanditatspe asî Baizadee Gpigope Stspxa. KomBate sn aptikoa îaBopanias a-nel kaindatspî skpis de D. K. Spmszake.
Mitim în No. 94 aa Stcael:
Kpî a sosit sn npotokoa de aa Konstantinonoa npin kape se esnaikt denemea ne am nsB.iikat în snsa din nsinepiiae tpekste. Ktiintktmia a aaat în deseatepe anea akt mi fiind kt aneasta înkt ns esje sfîpmitt, am fane o indiskpsijie nsnaiktnd nsijineae ne ştim desnpe konpinssa aneasi npotokoa. Tot ne nstem snsne este kt ea îl în faBoapea nspttpii maiopittgeî.
Denemt taaegpafikt.
D-asi D. Boaintineans, Bskspestl.
„Konsistsijionaa asî Gpigcpie Stspza a iissaikats cpi kt A. Gi „Goaesks a Benit în laml ks misie de a upousne nentps tponsa „MaadoBel ne Stipsei, kt ama naptida Eoa^ipt nagioanat st a-„aeagt ne tponsas nostps ne Gpigopie Stspza, Eoind Konstitsui-„onapsa st ptdine mepiteae aneasi kendidat apttînd kt mi boî „îaS Boigî Beiji inaita ne Goaesks mi îas BeijI îndemna a tpimife „o desmingipe.
Asemenea denerne a npiimit maî msagî.
D. N. Kpegsaesks a ptsnsns în nsmeae Goaesksasî,, de-smingînd o asemenea npetengie.
Noi înkt nstem ptsnsnde kt adeBtpata naptidt na^ionaat din kape fane napte mi D. Goaesks, ns ape nini sn kandidat aa ninî ana din Domniiae gtpiaop, nini de fagt, ninî în sekpet.
----< 0€3«-î---
Skrisoarea Romanilor de la Roma hâtre Romanii din nriminate.
Ziapue IJepmane — „kape se oksnS ks destsas in-„tepess de kassa pomin'B uii’mî as sneopî,—în neae ne „npiBesks Jia nestisnea noastpt—sns aimnapis ks doi. aş-„ksnise mi o nepsnektiBt asskspi. — „ne penjiodsks de aslt datt o adpess foapte mepitopie, riopnitB din Poma, npoBezstt ks ssBskpiepî komsaatiBe mi adpesatt pomt-niaops dsntpenî.
Fiinds adpesa penpodsst în Ziapsas I^epmanS din Bskspemtî No. 96. OktomBp. I0/12 Dek. a> k. mi în Loydulu de Ilomta; fiinds ea menite pomBnuops dsntpe-ni ka snops fpaijî aepisiyi, kpedems îu dpents a’i da ns-Bai4itatea mepitate în foiae noastpe nepiodine,
LUesssaS Adpeseî e spmttopis.
„Adpes’n kitpB Pomenii IIpiu'iiiiate.iops dsntpene
www.dacoromanica.ro
80
DÎMBOBIDA. — 17 DEKEMBPIE.
~— Eiîeninieiiteie clin spms ne aă sgsdsită Opientsisj „Efektsiă pessitată din ast'B sgsdsitsps în faBoapea Boa-stpn, ne a peBokat în memopie amogenitatea eictnentsisi „ Itaio-pom'Eiis ! — nstepea ne a pcsssnitats aniopsiă fpa-„tepnai kontpiBSsnd» ia pe’iiBiepea kons'EnyiinT.iitsisi „nostps-nentps totă ne npiBeste ia nairionaiitatea na kas-'”sa mi sitsanisnea Boastpi noiitiks e iie’nBinniBiiB, pe-„minisninga snsî tpekstă mspegă, peaininsipea identit-Bjiiî „gensisi nostps, a snei identitegi Bazate ne tpadigisnî is-„topine, ne limES datini mi mopa'Espî; ssBenipea antini-„ fugii ne n’as fosts penssă ia noi nilii mskap nentps „Bus momentă, a npopsntă de asfiEdafiB în toafiE sietatea „sinneps.
„Psninî de imaginea inksntstoape de S8Benipea pearn-„ masate în memopia noastps ne Bisamă în mi/Kioksiă „bos ps, saistendsne npin stpîngepe de nrBiii mi ined-Bii-„cIk fags in fags ks doi, sogiaiminte—kassa. komsns:, pe-„ksnosksndă în boi ne stpenenogiî npoaBiiopă nostpi, Bşp-„samS lakpimî de Bskspie!!... Soaptea BoastpB nea miiu-„kată ka mi ksm Bpea fi soaptea, noastps nponpie! Ams „spmspită ks înkopdsgistie ks ininiT:>.naiiiiteiute’togî naşii „Bostpi toate konssitepiie notentagiiop Esponei!... Ams „isată napte ia toate isnteie; de agi înnepkats ssfepin-„gî, ssfepeams mi noi de Ba penseninatS snepanga epam „mi noi Mapi! Eskspia ’rni afia ka mi întpistapea Boas-1 „tp"E, snă exo ia noi!...
„No; bb saistemă mi saistendsBB bb psgsniă ka sb .,ii8'bb deskspapiagî...
„Adonepani a esnioata în toatB liBepaiitatea naptea „nea mai eminintB din aBantagisis koriBengisnei ne „aă pessitată în faBoapea BoastpB; nBStpagî silă de-„BOtamentg, nentps nei ne s’ag isntată fBpB disintepc-„sangB în intepessiă Bostps! Deffekteie mi neaiKsnseie „kBte anapg în anea konBengisne komniiate; n’ag sb bb „sBnepe sb bb deskspagieze de lokă, kBnî tpeBse sb ks-„noasnegi ksmkB Bazele ei ssnt laniiBiule mi npOBizopii „însB konBengisne ns e aită ueBa dekBtă 8ng pemiedig siin-„11.18, sng miiciokă .ia kape mi a isată diniomagia pefs-„ţiis, ka sb bb asekspeze 8iig npezentg saistapis mi mo-mentang, fagB k8 komBatepiie neaminiiopă Bostpi, kB di-Bepginga riBjiepiiops manifestate, fau,B k8 înkopdspiie o . • • •• ..........................................
Stepsigi ama dapB ka sb bb npofitagi de astg npezentg snpe a bb konsoiida in intepiopsiă Bostps; înkBtg •desnpe Biitopis, n’aBegî sb desnepagi!— eiiă ne e sigspă, e aiă Bostps mi ais nostps!	-
Bedegi ka sb ii8 nepiksiisagî aneiă Biitopiă, S8 n8 bb demBgigi a a fante nematspe mi essaijepate. — Sng nass npinit» noate ka sb BB’ndenapte, de junta ia kape tindenig noi tojjî, noate sb arasne nposnepitatea ne o snepBmg ks torjii îrt' aneiB Biitopis!
Noi bb konsoiBmg, ne adpesBmg- kBtpe boî n8 ka a-mini simniii mi kondoainijî ni ka fpaui siiinepi ne S8nt a-jiitaijî mi netpBiimî de amop8i8 fpatepna.i. Anesti fpaiii ai Bostpi ssnt netBnenji Pomei antine; ei ssut simniiî în snpe-sisneie aopg dap îhsb ks atBfg mai Jioia.ii mi sinnepi, ks alBtg mai ţapi ia kpedingB mi în adeBepinija lop, Bonea lop n8tintB mi lisepaiB lop de kBte opi se adpesB kstpe konsBnjieni!
Ilpimiiii fpani Moido-PoniBiii, de ia neteijenii Spsei domnitoape mi etepnB de ia konfpajjii Bostpi din neie 14 pejiiBiii aie Stat8i8i Pomană spipiie mi saistapea fpBijea-skB! Boî B’aiiî emepilajă n-entps nsmeie nostps de Romani mi nentps latinitatea Beke ne ie agi nBstpats ks onoape ka o nponpietate sBnts!.. Noi bb saistBms mi nepemg ka sb penoims iegBtspiie Bekî ne ne komnsns ka ne fii snei msme snei natpii npimitiBe, întp’o sing’spB familie!
Manifestaiiisnea simgimînteiopg noastpe, e simiiiB kBuî e nepuaiB, mi ns’mi ape însemiisiă g-siiepimnientai», e însB soiemneiB mi ustintB ltBUî esnpimB simnatia mi adepinua fiiiopă din Poma, esnpimB apdoape, SpBpiie întpegsisîno-nsis pomană din natpia stpeBsniiops Bostpi.
Dats în Roma în isna isî NoemBp. 1858 în ai 2600 ană de ia pBdikapea Spneî.
SsBskpis Pomanii Metponoieî ks a neiop tpei distpatee.
Ziapsi Loyd de ITemta, ne fane a kpede ks adpesa JipemisB mi a fostă isată BBntsig seă ks înnenslsiă isî NoeniBp. a. k. din Metponoia pomanB de ne gepmspij Ti-Bep?>isi, ka sb desapne ia timnă ne maisiă Dsnspeî noa-
stpe, mi nesosindă ea iibbb aksm ia adpesiafl menitB, ssh-tem soiinitani de soaptea ei, ne ssnBps kBnî ns ristem afia neste ne fataiitBnî npofane Ba fi dată! — Ns snimă' daltB n’aă UBgită ksmBa nasfpayiă!... Ilepfidia snopg atapi . . . ns i Ba fi înekats Bonea saistapB? Dominiiisis Siepneiopă, Şina mi Kapisd, e eskisă din uepefepisaă dansBisis| faiiiik» mi Betepană mi anoî noapta de fepă, psineie ma-acestiatine koiosaie ne mi apat sne opi nstepea ameningB-
toape, pesistBndB ia toate înnepkBpiie ne se înksmstg a ie psdika din auitepnstsi Bekiă, ns Bop fi konfiskată sng aktă soieneiă, nspness din Spsea mspensisi TiBepg snpe opientă ia stpeneiionii Betepaniiop, Pomanî din ssta II. Aneie stBime gpandioase ns Bopă fi fostă aiBtg de indiskpete ka sb’Î onpeaskB nasayisiă saă sb aBsoapBB Bonea, sa-istapie fiiiopg Pomei adpesatB konsBni,ieniiopg din 0-pientsi Esponei, ns, kBnî kondiujsnea essistingei iopg a fostă de ia înnenstă întpsnipea fpagiiop de snă SBnge!...
Ns snim» k» ne ksBBiită. ni s’ap kontesta dpentsiă de pekiamagisne!... Ksnoasnemă ÎnsB Icb e şng Binis ne-eptată a îmnedeka kspssiă snei idpesse de atBta însem-nBtate nentps snă nonBis ne e lisepă astonomg ne nB-mîntsiă seă mi penentă în konneptsiă famiieiopă Espo-nene!... Noi aBemă ksBinte ţapi sb kpedemă ksmkB totă PomBnsiă Ba isa aictă de ixneastB adpesB mi ns Ba npe-i,ieta ks pesaistapea ei!... InkBtă nentps fasionistiî mo-depni, nentps skoiastinii danismsisî mi a siaBismsisî de ie pekomendBmă Adpesa npenitatB ka sb îiiBeue a ks-noasne din ea de ne enementă mi opipiiiB e pomBnsi!!...
.	M.
âjm Oltnlal - eâtre Apa
A	(	t
In aea din smpi kapte npin DîmBOBiija datB,
Te ai kam întins ia gisms, m>ikHiiija mea moijatB.
Mi> faai n.iem«B iit> mine, nB «nkia-tes npimape;
Dap aste n.iemsBie ns mepite msstpape!
Aneaste iuemsBie nenoate/ donedemte,
Kb gîndsi desnpe ]japB ne mine m’oEosemte.
Iap ns ka tine nsikB, sB’n Beu,î n’ataae fete
Ks nBp de mopijî*) o gpoazBÎ sb ijeasB aie lop niete.
Ns e mai nine oape fpsmoasa simniitate,«
De kît aneie kanspi stsfoase, nepskate?
Imî zini kB de o Bpeme es sînt kam negsstop. nii kB ex stiin ne oameni npin BogBgea lop,
Ilpin nsme npin kaftanspî, nozin.il soniaie,
Ns nentps neie pape mepite nepsonaie:
BezI mBpe nenoijikB, ts pB§ mB osîndemti!
IIb toate ismea oape ama o BBnsemtî?
Dap ne hib kpezî nB mine mspdapB de psyinB Re îmi linemte nassi de nansi ne isminB ?
Mal sine Bezi de tine ne. Bani teas tpBdat,
Stpeiniiop ne ’n gapB ts înssmi aî kemat.
Ai fost stenînB în jgapB, ts aî aBst nstepe,
Sb denBptezî tot pBsi, sb stinyi opi ne dspepe,
Sb fani ia skoii fpsmoase, sb dai înBBrţBtspB A neiop konil tinepî ne’n sînsi tes kpeskspB; AitepatspB, apte sb fani sb în fiopeaskB,	■ ^
Biptsijiae sb semeni în papa PomaneaskB;
Sb fani k’anea dpentate, n’odate ea domnea	«irfj
Pomînsi ks kBidspB se snie a o anBpa
Iap ns deksm sb namte eas sb desiipensiaskB
Tot ne’I din papa noastpB, din papa stpBmomiaskB.
Apate’mî mBdBmipB ne oameni din nonop
Al pidikat ia tine npin mepitiie lop?
Apate’mî înkB odate, ne iskpspl nsne oape FBkstal ts înpapi> în isngapî gsBepnapeV Nimika, dap nimika, nimika o sb fie Kb'iî asta c pesmata neiop ne întipanie	"
Boesk ka tot d’asna ssb dînsa sb tpBiaskB Illi de apBpil BiapB sb nsmaî îngpiaceaskB—
Imî zini ks îngîmfape ka sb nBzesk e« Bine Aneie noppî BBtpîne ne konpBsnsnd npin mine Ka sb ns intpe înpapB... mi sb ns’I las ninl mopt StpeinI fBpB pegsii mi fBpB namanopt?
Es sb’I oripesk ia noapte kînd ts ’î kemî sb Bie,
Ns Bezi kp emtî sofiste mi fBpB omenie? .
Ama pi e feisi, sopo, sb zini mi sb dezinî Ama e kanitaia în kape ts te stpinî Dap nBnB kînd nenoate o sb diskst ks tine,
Tlpotest ia BBpsi Appemî ne e Benin ks mine,
Ii ias în aste tpeaEB ai mes JKsdeliBtop,
Kb’i snis ltB npintpe aipî e nenBptinitop,
AfapB daka înssmi sb ns se ti slvimnat,
Ksm este moda BoastpB ne aksma te a îmnBtat.
K. Kaneiieniis. (de la Rîmnilm Bifai.)
____________


1
A
Zaisfi, koade, Kpenespî mi a.iteae
Tinogpafia NaqionaM a mi îosif Pomanoe mi Komn~
www.dacoromanica.ro