N™ 14.
Anul I. - 1858.
Miercuri 26 Noemvrie.
A'jeaste foaie ese de doi «pi ne sujfomîni Sillllii.tu iui IMiepknpea.
Ilpeissa anonaments.isi nentps tpei .isni 'jin'jî sfan-jiîxi. O foaie .singapi 20 jiapa.ie.
Foiâ politică şi litterarâ. J
ABonania se faae în iîb-kKpeuiti, Jia Aiupipia .ist Clnist. Ionninu et C"h Ro-manov. în distpikte aa ko-peanondenniî aii. Opi >ie aBOiiament tpeiîse im.tij îndată ks sKBskpiepea.
Redactoru responsabilii Dimitrie Bolinlineanu.
BUCUREŞTI.
Teamt îmi este, îm zinea deBiitzi sn stpein kt ns Benî fi nini attt de niBiiizagi, nări attt de natpiogi în ktt st nstegi anpegsi npinHiniî saistapiî din koimengia Eb-poneant.“
An aneasta dopeske a ptsnsnde.
IIonoAii din Espona ne aksma înnen a ne ksnoaste ns ne-aS nss nini odatt în ait pînd de ktt în pîndBi no-nsiagiiiop semisapnape aae Tspniei. Ns nsmaî attta: o kpedingt fttatt, de intepese noiitine nii nponagatt în adins, ne-a ptdikat ntnt mi mepitBi simtimenteiop de na-tpie, nsindsne întp’anei gpad de ktdepe mopaat în kape o nagie porneşte a se nsmi nagie, npeksm sluaBBi nei degpadat sbb AangBpiie saie, porneşte a kpede kt noate st fie ainep.
Este adeBtpat. kt genepagia aktsaat ns Ba aBea în nagineie istopiei pomtne aneiami aspeoit de gaopie ka genepagiiie din tinmiî de mtpipe mi de tinepene aae a-nestsi nono.i; este adeBtpat kt sînt nsgine fante fpsmoase mi natpiotine; dap ns tpesse oape a gine sokoteaat de Bekiie kondirţil aie anestsi nonoi ftkBte de o enokt fa-taat mi anopma.it, de înpîspiie din afapt în sftpmit? a-nest BÎnt fsnest sbb kape Besteaceas îndatt toate ssfoete-ae nosue mi genepoase, aneastt fsptsnt sbb ssfaapea kt-pii noîne-am înkinat nsmai, nektnd aigi nonoii mai ns-tepuini ag ktzst ka st nB se mal ptdine noate nini odatt ? Kaptea ntpingiiop nostpi de epî stt înkt deskist; sînt msate familii ne not. st nsinepe întpe ai iop, din timn în timn ktte snBi din aneie nsme onopasiie mi iBBite naţiei, ssfiete naine de tinepene, de Biagt, de nosiege, de mtpipe, mi de dopsa de natpie, emite din toate kaa-seae anestiî soniettgi. Aneste ssfaete, ia naniiae neie ai-nepe, sînt kopona soniettgiAop, sînt oamenii stptasnigi: ia nonoaii neî skiaBi, din în notpiBt, sînt maptipii, mi ia noi, în kondigiiie în kape am fost, ns nBtsptm aBea de ktt maptipi în neae din spmt timnBpî. TpesBe a nita aneie nsme fpsmoase ? Ag itstm istopiei st ie zikt.
Anesti maptipi ne nepipt în difepite timnspî în esii sag sbb sania stpeiniiop, ne fapt ajt de ktt nişte ant-pttopi ai dpentspiiop natpieî — itsate mostenipe de iiB-stpiî nostpi stptBBni ? npeksm anest simtiment genepos mi nosii a esistat în toate timnspiie neie mai de ktdepe în inimine pomtniiop, de 'ne iib Ba esista mi asttzi? De ne Bom kpede kt aneastt yenepagie pomtnt, se Ba afia msit mai pea nentps flapt, msit mai degpadatt de ktt aneia ne Beste^cise sbb AOBipea fanapioniiop ? De ne st kpe-dem kt fanapionii de mi stpeini ag apttat mai mBitt is-Bipe de ijapt de ktt adeBtpagiî pomtnî, ktni ne aneie timnspi, anei stptini de ktnd în ktnd înkt ag ftkst Bine gtpi? De ne Bom kpede kt nea mai ktzstt, nea mai egoistt, nea mai nstpedtp nea mai anti-pomtnt; nea mai menpisaBiit yenepagie tpeBBe st fie yenepaijia noastpt de asttzi? De ne Bom kpede kt tot ne a fost Biagt, jkb-nege, Bigoape, Biptste, onoape s’as stins în sîuba ei mi
ns a ptmas ait de astentat de ktt a ktnta ktnteks.1 ei de în mopmîntape? Rine ştie, noate kt întp’anest kopn ne ni se apatt aoBit de SitBiniBne mi de napaiizie, a mai ptmas o napte ne kape kangpena mopgeî ns s’a întins înkt? noate kt în inima ei ne ni se nape sskatt, îngenatt mi ktzstt, a mai pt->-mas o lakpimt nentpB aneastt gapt ne se Ba Btpsa ka o pot dBjne mi înBiegsitoape? ABnteie mtpege mi g.io-pioase a.ie stptBBniiop nentps aiitjiapea dpentspiiop a-nestei iitpî; satepingeie ftpt esemniB, lakpimiie, sne-pangeie mi Biseie dsini aie anestsî nonoi, se BOp Besteaci oape astt datt întp’o singspt zi sbb BOtBi Bneî adsntpi egoiste? se Bop sakpifika oape nentpB intepese nepsonaie mi stpimte? nentps Bise fpai.ii.ie de amnigie? nentps teopii inkomnatiBiie k» timnii de niBiiizagie în kape intptm? se sop Bita aneste dpentBpi sag Bop deBeni oape nişte misepasiie osiekte de tpafik, a ktpop ansiape Ba da neiop ne ie Bop aobî, nişte meskine mi înacosite aBantage nepsonaje npeksm kped snii? Nb! antpttopii intepeseiop egoiste Bop fi mai nBginî de ktt antpttopii intepeseiop natpieî. Ei ns sînt nagia: A zine kt ksta-pe indiBine nepdste în nsisepea ne zâne sbb ninioapeie kotepiiiop astenttnd mata tBpnitBdineiop iop, sînt na-gia; â zine kt kstape fpakgii ne se ttBtiesk în aintea stpeiniipp înktpkate de Binispi, degpadate de nentsape nentps natpie, sînt nagiea; ap fi ka ktnd am aptta ktte-Ba nikttBpi din mape mi am zine: aneasta este mapea! nagiea ne a stist st-mi anepe dpentspiie saie npintpe Bi-aceiiue, mi tspBBptpiie timnapiiop mi aie oameniiop, Ba sti înkt st ie anepe asttzi npin miacioane legaie mi o-nopasiie, tpimigînd ia kamept Etpsagî ks simtimentd de natpie. Nb! Ilpintp’anestî EtpEagi ne se hsmesk mi nponpietapi se Bop afia înkt oameni kape st anepe dpentspiie stnte aie Ilatpiei kiap în notpiBa intepesspi-iop iop egoiste. Nb ! Hpintp’anesti kani ai peiigiei, ai-tt datt antpttopi aî dpentBpiiop gtpei în notpiBa ass-npipLiop din afapt; nensopi seBepî în notpiBa amtigiiiop ptg ftkttoape din sntps, se Bop afia înkt inimi ne Bop îngeiege kt sînt akoio st dea Biagt anestii gtpi iap ns-st ktnte gtpei ktnteneae ne se ktntt ia nei mopgi.
Ktt nentps ksetia de niBizagie adikt kt ns Bom fi attt de niBiiizagiî ka st îngeiegem npinniniî de nÎBiii-zagie din konBengia Esponeant, ptsnBiisBi este foapte skspt: Anesti npinninl de niBiiizagie sînt tokmai aneia ne nagiea Pomtnt îag nepst în mai mBite Enone. Uli ns nedem ksm n’ap îngeiege, nişte iBkpspi ne kape ie a nepst de atttea opi.	Bolintineanu,
De Bnde Bine aneste temepi kt adsnapea ne ape st fie, Ba fi komnsst în maiopitate de oameni ks simtimente anti-nagionaie ?
Din aptikoiBi din konBengie ne pegsieazt aidgepi-ie? în adeBtp, npin ptstpingepea sa, este de natspt a itsa ia o napte urnite inteiigenge mi inimi natpiotine mi
www.dacoromanica.ro
54
DÎjVIBOBiHA. — 26 N4)EMBPIK.
„euepoase; teul mmm ,K>u.unI - »» »s «'W“e de konuenBie not sl auri, kaltajii niopiue; Uap auea-ata iute na na uite, te de stiitem pedann a «e e ueutps kainepn namal oameni k. nemt de aa 400' in sas, na nom afaa npintpe dîmn.i nairmp*! tpe“ "a a fopma o maiopitate de nBpaani iuteaiyenjs. un ka -nentpa nap. nop. Mai anes tend este nopaa de an na-map atâta de mik. 'Ie? întpe toni nponpietapn unui im mani na se nop alta oapc iiatpazeni de m,pBaB. pommn, asminarjl, uatpiojjl iui npogpraistl îu panopt ta sml>i a* konnenuiel? sînt, nop ziua anii, dap .naan.mea ajegatopţ-aop suina oape sa destinga ne ncl nani dmtpe uei [nu Aceasfcb OBieknie seannm> în aileBTip ks aceae epo-pl »ie fak nsmspstoiMl ne! psl mi kape tot demia „pin epoape, ne nurnips atass; dap kape nici odate n* fak gpema.ia ss ne dea mal muat de ceia ne este xotx-pît. Na este Jtok de epoape awe; El kanosk Bine ne nei ie îi aaeg, mi ÎI a*eg npin konBiknie k® ^eiaaemî kon-pssnsnd ka simtimenteje aop: ne! ne-mi isBesk ijapa a-seasta aaeg ne ne! ne kape îî kped kanamiî a face fephipea El; ne! ce-mi iaaesk intepeseae aop nepsonaie, aaeg ne ne! npin kape not ss-inl fakt iskpspme iop nep-sonaie. Uli pezaatataa aaei.iepi.iop este nissapa emdentt a aimtimenteaop aaegstopiaop. Dan* acest pezaatat sena mwmpa dap natpiotisnmi aceşti! msanim! de a.ieg*topn npin aceasta ea Ba ap*ta daka a pBsnsns aa snepanijeae nani! sa» daka ia tpudat aceste snepanne; daka mepiti acest dpent at*t de npecios, sa» daka Ba face a se pe gpeta timusa k*nd acest dpent epa înkpedinijat snei kaa-se npiBeaeyiate.
Dap noate s* Bie din oninia ne aă anii kt societatea este In asfea de. stape de k*depe, în k*t ns noate st ae astente nimika mape, fpamos, natpiotik de aa dînsa.
Am mal zis andeBa — ntnt aasn aok aceast* tpiste oninie desnpe societate noate st fie eptatt; dap a kpeae kt aceastt naijie este moaptt mi nutpedt, ap fi ka ktnd am zice stpeiniaop; Beni^î de îrantpniij! Besminteae noa-
stpejktci totsa s’a sftpmit!u	_
ABÎnd asfea de tpistt oninie nentpa ce st mal aBem temepî ? Se teme cineBa de cea mopt kt Ba mspi?
Moaptt ne este nania; moaptt este inima aceasia hq se îndoeste de Biajaa, de Biitopsa natpiel saae; ce fa-ne tot ka st apate kt nagia este moaptt mi op! ce pe-med Ba fi de npisos; lIe întp’aceste npofegil fataae kas-tt st-mi skaze tot ce ape în gînd a face ptSnentp» name.
Dap noate kt se tem kpezînd kt ap fi înpîapipi na-tepnice? nise mi iasziî — toate aceste! sanozînd kt sînt înpîapipi de naptide, de kaici: De Bop gtsi o konBikflie tape în inima aaegttopi.iop, ce Bop face aceste înpîspipî? Şe. Bop snapije mi ae Bop pisini ka Baaspiae ce BÎntsa apsnkt în notpÎBa sttnciaop. Aceste înpîspipî sînt ka o. stmîngt ce ns noate st kpeaskt de ktt ne sn ttpîm ce este nponpis natspeî aop.. Bop isnsti numai atsnc! ktnd Bop fi npoBokate kiap de aaegttopl mi atsnci aiegttopi! ne Bop da tpistsi esemnisi de ktdepea aop. Es ns o kped înkt, aBtnd înkt o mai Bsnt oninie de nauiea mea.
D. Bolintinnanu.
Hli sa> îmuiede'ie tpananoptsa neiop ne nop st meapgs ne aa acsdece a se înskpi în .liste.
I SKttUC'ii:	*---1	„ 1T.,	Ci .
uTiiim in Anuna»'0P opMdu'pe» D-jm nita|iB boks-aesku în noulw uakant do upeuideuţ na muvistpatM pamiiuBl Kpaiona, mi D. Io"	"09ta dc »I«.tekt
“ leatlTeâtp8 ue esto mi ei o util* do nostt,BI Huil jib
a„cm aateae ,mu mme, -o ■* llal SCapa °kaZla kI a « snektatopî « o -»pte: »>	»»i
, satisla-ie oaoapea fpateiut «8 ue kape u kpezu of-feusat tpase sania iui aoni sa negeantop kut a puni un u sumiepu m kau. OIW.pM mepee smgBp	dea Sa-
Eia aa UlefBi aiS, mi pt"'tM	‘P»"f «P'at in kaaa
sa unde i ae clepu toate ingpiaipue medikaae.
în ziaeae tpekste aa Konstantinono.i a fost a konsmis de ministpi otomani mi amnasadopil .nstepeiop gapante, în kestia npincinateiop.
Ilatiwem ne konfpate.ie nostps Pomtns.t <ie s’aS amnapkat de kspînd ne naseie saie ks Banop mi miste-ste; dap, a snsne adeBtpsa, aceastt namgajiie ns este de o-5sts;i nostps, ktcl ne ainseste nentps sn moment de m-cepea d’a citi. Sneptm kt f.iota sa ne kape ktat-topeste se na akirnua în ksptnd iaptml în teaskspl. Teas-kspiie sînt nentps aksm, f-iola ce ne tpense ka st avKsn-yem .ia sn pezs.itat de aaeyepl najjionaae.
Kâte-va observaţii asupra unoru cestiuui de Economia rurala.
1857.	• ,--i -u*'—

Cronica interioară.
Sîntem întp’snsa din aceae momente de .linişte în kape kponikapsa nsmal npin fpaseo.ioi.iic noate st n.ia-kt cititopiaop, ktcl faunii îl ainsesk. Asfea încenem npm nimika nos mi intepesant. îu snacis se nede mape tsp-Bspape întpe nopî ce face ka ntmîntsa st se desfsnde
(Spmape.)
Akam kt am ana.iizat kît a stat npin natinijt, atît stapea mi OBaigauiiao aktsaae ane stteans.isi kopBeuBină, mz am dc npo-npietaPH.is“ momiei ne kape aoksemte, kît mi fie-kape din kestnae npoimse nentps ame.iiopăyia uiitops.isi st», mi am douedit dsnt a noastpt ntpepe inmosiBi.iitatea de a se pea.uza, »neae din ka»-za .linsei mbKuioane.iopK necesapil, a.ite.ie din kasza Btttmttoape-aopS konseksenije, konBinml tot d’odatt kt ame.iiopania sttpeţ stteausjsî, n« se noate peaaiza, ftpt intepoenuia sepioast mi sa-kpifiniî înseuinttoape, atît din naptea G«Bepn»n»i, kît mi a upo-npietapsasi, konBinml kt dspepos»*» mi iittp»nzttop»a nts» ne anast asttzî ne stteanS, n» npoBine din OBaigaSiiae ne ape de a askpa ne seama nponpietapsji»! ntmîntsa» ne kape aoksemte mi se xptnemte kîte-na zi.ie ne an», ne n» îns»mt de kît aeia a zeu nea napte din tota.iK.i zi.ie.iop de askp», de kape eaaS disnsne întp’»n» au» întpeg, mi ks atît mai m»at kind aa anea askpape s’ap oBsepBa k» toatt pigspositatea disnoziijiiae aeyi«ipii desnpe timusa» mi modsa» esek»yiî, ni npoBine din sing»pa eknenjiio-naat mi înatosita asî soniaat noziijie, ne ’a n»ne în tpistt mi a-ssnpitoape .OBaigauie, ka ea nsmai, nietsa stt.ean» st ssfepe ks nepsoana sa, k» osteneaat, mi ks sakpifinii de Bani mi Bite, toate gpesttijiae ue se pekaamt, atît de aeysipiae în Bigoape peaatiBe aa administpajjia intepioapt a gtpii, lut mi aneaea din nenoponi-pe adesea întîmnattoape ekstpaopdinape mi sntîmmtttoape mda-topipi de tpansnopte uii aateae, pekaamate de oksnaniie miaitape, mi kape toate auestea, dsnt toatt dpentatea npiBesk» d’o notpi-Bt în sapuina întper,uî nonsaaijii a utpiî, ftpt a fi am stat ea de neae-aaate kaase npiBeaegiate aae soniettgiî, de mi nea mai mape napte a foaoaseaop ue nponin» din aueae îngpesepî, tpeks în a-Bantapisa» aneaop kaase aBemS tot kspamisas mi deuaina kon-Bikgie a ouinieî kt, konstitsindsse stteansa» în dignitate de ade-Btpat nettjjean», în kît, mi OBaigagiiae aepitime, mi imnoBtpt-piae ekstpaopdinape, mi foaoaseae ue isBoptsk», atît de aa sneae kît mi de aa aateae, st npiBeaskt de o notpiBt assnpa tstsaop kaa-seaop soniettijiî ftpt ekuennie, dîndsise mimaoaneae nenesapii-, de oape-kape instpskgie,. şnpe a-mî nstea deBeaoua inteaipenga
www.dacoromanica.ro
55
DÎMBOBUIA. — 26 NOEMBPIE.
iui npin apmape a dacange în stape d’a kanoamte ne sinemî, mi Eineae din pT.ă, naindase în nozigie iui în dpentaa de alcanoamte mi e.i a a ne, mi leşină se întpeBningeazE oboasaS ne di Ganep-naaaî, în fine npin nponiaagape de aegî egaae nentpa togi, ini npin disnozigiî pigapoase, nentpa esakta. aop anaikagiane, skatin-dasa SEteanaaă de aaaziBa înpnapipe a ueaop-aaato kaase, npe kamă mi de anea niopaaE neniaagainipe, mi de arneninnapea de kape este akamă m.tpans ki-, din kaaza aktaa.ieî înjosite! saaao nozigii, dpeutatea tpeuea tot d’aana în naptea aduepsapiaaaî snă, saat aneste kondiuiî: kpedem kt snteana.iă na fi maagarmt de upezenta sa soaptn în fana nponpietapaaaî momi! ne kape aoka-emte de a pnmînea adilcT, înkipietop a a nEinîntaaa ge ’î asigapE sansistenna matepia.iE mi komepgaaă ST,ă nînT, ne se na înaesni Ganepnaas a ’i npokapa mi desnpe aneasta miacaoane maî aUan-tagioase, mi Ba npefepa fEpE îndoeaaE (neea ne s’a mi manifes-tatde mBan,! dintp’înmi) peaagiiae saae de astEzî ka. nponpietapa-a«, stiuaaate npin aegiaipea din 7851, de kît Bep kape aata, din kîte s’a nponas de anii aagî mi s’a desEEtat de noi npin ousep-r.agiiae ne am desaoatat maî sas: mi nentpa anest pezon danii a noastpt nEpepe na namaî kE nas’ap kaBeni a senpiBi deBpe-o apgentEnenesitateanaaapea aneaop npinniniî kaBÎgioase mi asanpi-toape, ni mikiap în intepesaa sinnep aa SEteniaopă din kontpa ap tpenai sase amîne, sEsesasgie mi se se pesuekteze, ka pagionaaE mi ia-BOpaiuai. nentpa sEteană, mi ka atît maî nia.it kmd f-ia s ap a-na.ia mEpginitoapea kondigie de aa § 9 Apt. /44, aa anei aegiai-pî, kape na toaepeazB ne nponpietap, se npiîmeasltE ne momia sa danE o aatE stpcinE mal maat de 12 fandai!, ka o kestie ne aacanpe afi nekonsekaentE ka aioeptatea ne npin aneiam aei,iiaipe sedE sEteanaaai de ase mata opî ande’îBanaEnea, EaînkE daka disnozîgiiae admini-stpatine mi finanjjiaae aae GaBepnaaal Bop nepmite, se se pedala, aa o gifpE mal mikE keap mi tepmenaaaî de ninni ani ne aatopizea-ze stpEmatapea sEteanaaai danE o nponpietate ne aata; 2-aea, kînd s’ap îndau.ieka nponpietapiî ka, aa difepiteae înBoipî ne Bop kontpakta ka snteni aop nentpa npisosaaă nEmîntaaaî ne ae ap înkipia, daliE SEteariaaă Ba npefepa, mi p’a nepe ka anea deşnE-ganipe se o fakE na în aakpa, ni în nani, danE an pezonamaă upegă aa ki.paia inakslmană danE aokaaitatea mi fepteaitatea tep-mena.iai înkipiat, se se xotEpaskE de aagiî tpentat mi în nepioa-de de 4—5 ani, saă în npodakte, se fie npiimitE nepepea sa, supe a ’I pEinînea maî maat timnă de kaatiBapea iiEmîntaaaî ne seamE-’î, kestie npinninaaE ne npoBoakn .astEzî îngpeaepea mi nemaa-gamipea SEteanaaai, mi înfine kînd nentpa esakta mi pigapoasa esekatape a peaagiiaop mi a difepiteaop tpansakgii dintpe npo-npietapî mi SEteni aop, ne de o napte s’ap npokapa komsneaop SEteuiti miacaoane ne apă însaf.ia maî maatE konsidepagie, mi ap da aop mai maatE uatepe de kît aneia ne aă akarn, mi ne de aata s’ap inuiane aatopitEgiaopă administpatiBe îndatopipî mal pigapoase mi o pesnandepe atît niopaaE kît mi matepiaaE, xotEpîtE npin sentengeae acadeliEtopeiuti, nentpa opi-ne indifepenuE, ne în-gpindpe mi nentpa opî-ne akt aa aop napgiaa mi npoBokatop de Bpe o asaupipe mi naganE, snenifikînda-se atît ani.ie kît mi a.i-ţe.ie npintp’o aegiaipe sneuia.iE. Sânt nimte asemenea efikane disnozigiî, Bepî nine ap stadia kestia ka imnapgiaaitatea mi kon-mtiiniiE. se Ba kon 11 in p e kE şoapta sEteanaa na Ba mai fi tmgai paitoape, ni din kontpa npiinnoasE mi BpednikE de dopingE în komnapagie ka aneia ane.iop aa.ate kaase mannitoape ane gEpi, Peuî komnapînd nineua, ne de o napte kanitaaaa în aakpa mi în Bani ne deuane an ka.itiBatop sEteană nentpa esepsapea npofesiî saae, ka aneaea aa zidapaaaî, a daagepaaaî, mi a opî-kEpaî aat mannitopă, mi ne de aata npofitaa de npodakgia anaaaE aa ane-aaî kanitaa, se Ba konBim,ie kE npofitaa SEteanaaai este maat maî sanepiop ini mai konsidepaEÎa de kît aa Bepî kEpaia aat mân—
nitop. —	,
în kază însE de Bpe o neuesitate apyentE npoBenitE din aat
nankt de Bedepe kape ap pekaama mi aa aneastE pamapE a npo-nietEgi 0 opganisanie padikaaE npin totaaa anaaape a aegiaipeî în Bigoape, ftpE se se npeBazE mi se se konsidepe BEtEmEtoa-peae konşekaenge ne s’ap nauite atannî din simuaaa mi singapăa nankt de Bedepe de a se detepmina întp’ana fea mi kestia dintpe nponpietapaa mi sEteana-ţ kaatiBatop, mi- in aktaaaa stape a aa-kpapiaopă, na gEsim kE este aat neBa de fekat, de kît de a se adonta anea natapaa mi simnaa npingină, aneaa adikE kE atît nponpietapaa kît mi sEteanaa ss disnozeze aisep ansa- de nEmîn-taa SE8 mi aataaă de spageae saae, opi kam Bop Boi mi s’ap na-tea înBoi întpe dînrni, fEpE kîta-mî de naninE dipektE saă indi-pektE intepBentjie a gaBepnaaaî, de kît în kază de anatepî mi de pekaamatjiî din naptea nEpniaop înBoite. Kît nentpa noi însn na ne natem onpi de ana peneta mi akarn a noastpE koiminkgie.kE
nentpa SEteni mant^nî mi nodgopenî, na ne zîniBemte ameaiopa-gia ne s’ap uatea peaaiza în nozigia aop din anea natapaa npin-nină de peninpoakE aineptate, ne kît timnă na na aaa gaBepnaa inigiatina de a se xotEpî nea gagin nentpa oape-kape , timnă, maksiman modaaaî saă a npegaaaî aneaop înBoipî; mi tot de o datE de a înkapaîiîa mi a înaesni kamnEpEtoapea oxannikE mi maî ka oseBipe. eniEatikapea nEmîntaaaî de kEtpe însămi, SEteni npomaagînd desnpe aneasta aatimE kestie o aege snegiaaE, de de kape se afaE astEzî gapa ainsitE, ;f ,îv'jixi o-fiCT
-	orAq-r.iît <[R«J
...	, -îifnf* ru.til
t ■ -1 f	MÎfî —J . y	{
TEATPfi.l NAIJIONAA.
Binepî din ST.ntam'&na tpekst'B .s’a penpezintat în se-nefiHiaa D-asî Teodopini o dpainTj noviifiiisnoast x yinape snektakoA mi mape g'sanvie de aknie, de kostame, de op-kestp’B, de afiniîipl mi de snektatopî! mape Jţsminaijie mi fsm de tstan în saaa teatpsjiBl; sna din aneae dpame po-mantiqe ne, aa fie-kape snent îul ptdikt n^psa ne kan; fak de iiint koniî npin aoact mi îngiaBenesk dameae; dpame de neae ks oppiî, ks înkisopl, ks «nidepi, .ks ksijite mi ks nmate ksmmBţte; ks Biaceaii mi ks asna ne iii o aineste de nepdea ka ne sn afini de teatps ne zid; dpame de aneaea în kape toi^î nepsonayiî mop n^n-b aa sfap-mit, mi în kape dintpe toiiî k-imi se apatb ne S'ienî., nep aoBiijî de Uimite, de sebîî, de tpssnete, mi de asfiksie, a^ faps de D. ssfaep, de aamnisti mi de mBzikanni ne se skans ne sbb asksnzbtopiae sneneî; Dpame de aneaea ne fak ne snektatopî, emind din teatps, ss te kaaiio ne ni-nioape, ss te psstoapne, ss se nosomopasks, .şs kaane npin nopoi uii ss i se naps ks smnas ne tanete de Ilep-sia; ss Biseze ksteBa nonn,î stafiî, tsaxapl, stpigoî,,. npi-koainî, komete ks koade, mopminte, Bstsaii etc. Dpame de aneaea ne psgsmesk ne aptistî, ae stpiks, nisniae mi ninioapeae, de nmate nestupl mi sninspiae de kszstupî ne snate; Dpame de aneaea în kape bia singup om Bipe, se aimts mi snide ne aaijî ks ssteae mi ks miiae; în sfsp-^ mit dpame ne msansmesk nsBaiksa de aa teatpspiae dig ITapis dsne BsaeBapde; tpadsss din aiinua fpannezs.
Asts dats tpeBse a msptspisi ks Benefiniantsa skans ks Biags, gpanie fpatesss Msdapa mi fidannatei saae Dona Edi-d’ Aguilar; înss ks ninioapeae fpsnte mi moaemite de msate enioaiî npoBenite din msate snidepî mi ks mape nofts de msnkape.
Kstpe anestea ssacetsa este intepeşanţ. mi o ms^iji.-r me de simtimeiite kaBaaepestî esnpimate în kspssa ane^ stiî dpame de nepsonaţnî ei, îi das sn mepit .oape kape.
Aptistiî Pomsnî Bsegî mi Bsete ksm zinc Apdeaeans, mî as îndenainit destsa de nine datopia aop. Dap ne ss zinem? poasa fane msat mi onopiae as fost în anea sea-, ps nentps D. Teodopini, Beaesks, mi D-na Fani. • Anpono de D-na Fani — daka ns se Ba ssnspa, îi Bom fane 0BsepBan,ie; iap de se Ba ssnspa ss se soko-teasks aneste psndspi ka nişte nsac, spmale de eptmisne.
D-na Fani pesmaste msat în dpame mi ap fi msat maî Bine ksnd ap îmEasnzi fspia Bonei, a Epaneaop, a ka-nsasî ne se intiîpns npea msat tpemspînd supe naafonsa sneneî. D-na Fani de ini Ba modepa aneste askpspi pss-Bpstite snsa kontpa aatsia mi toate kontpa aptei, ne ap da îndats ne nasksta D-na Gsillon din Ilapis,
Aneasts OBsepBauie ne Ba mepita msnia fpsmoaseî aptiste; dap o Bom ssfepi ks msansmipe, ns niaî ss sp-meze anestsî konsiais mi Bois zine ka Astopsa asî Mak-
uet „loBeste; dap askşats!"	,	A;Av-r
...	*i . _ _ ' U ooi
.c,jpataKfl (j<rx/ „
• ’î r ,r;;	. j;rfeeaiqaM .9iL<rĂiTA w 681
|, .ij.îî (s/ff oîÎBf timsG qofisT ,
www.dacoromanica.ro

O ţarra mnmcî melle!
De mea te opl in setai, din ziiaeae litote qe Wnrf ks stntitatea EeaijiJiop nonopi,
Ai m/tpit în Smsme le-adessea sînts ntskste
M„P w. «*** Be-n-anme-addnkg sndop,!
De-o napte, fost-am fant în ast-fea de minate; Dap tîntpsaS me» ssffaet simBi a aop fi-opi;
SimBiS ksm simte omsa în ziweae nitkste Ile kape-^4do^ise»^« ae aeagtnt ne faopi. -
O singspt-auia Opt ÎB1 nepe Biitops-i,
Ks dînsa Ssffepimţa din tine îmi ia seopsa,
O gappa mamei mewe ie ms.it es team ismt.
înninBe-Bei mî-asdatt? ns siiS, dap siis kt-n nnne
Mai desse opî Koniiy ne fp»ntea dpagi msme.
De kît ks sninî, ksn»na, ks aaspi ’i a» naetit
M. Uium.
185? NoemDpil. '
SPZIK^PIE-
EttpîncBea inimei Bine adesea în aintea EttpîneBei o-spazsasi. Ms.ite esemnaspî sînt ne aa noi.
în ke se deoseseste omsa de eait de iea nsag?
Mea d’întîis faie ass ka st-mî îmuodoEeaskt kopnsa
sns.i ape snipit; ie.i a.it kopn.
O femeie ie ape satBiiisne d’a skpi un a timpi, tpesse st aase amiiiaop stî st kpeazt kt Btpnats.i sts skpic mi ea ssskpie.
O femeie fnP* inimii, zine D-nn M. Lneour, nB este „ nepsoara ni nn ankpn. Asfei dani npanua neke, u>-ganii «ind kiasagl npiutpe mkpnpl, ne ap « fost ne a tsnii o femeie ftpt inimt ?
koketnpia nnei femei este adesea npinitn >» okpim^mi ks toate aiestea ismm kokettpia.
ÎKSTIIK.UAPB
Me.i dinttiS ta.ient în societate este d’a n.iaie; Dap nepsoaneaejde eait leapkt st n.iakt npin ka.uttm.ie smpitsas j.
O fatt kepa se mtpitt npea ttntpt, se acoakt ks mtpitimsa în tokmaî ka ks ntnsme.ie. Ea ftptmt fepi-lipea sa, ka st ştie ie este în sutps.
Kasii? ziiea o femeie fpsmoast EtpBats.isi st» ks snipit. Amika mea; îi ptsnsnse aiesta: în eBam.ie.iie se ziie kt BtpBats.1 mi femeia fopmeazt sn singsp tpsn. Ilpin spmape, ktnd sînt singsp, mi se spasie.
Iskpspiae fpsmoase sîutftkste nentps ieae fpsmoa se, a zis Shakspeare. Dap asttzi .iskpspiae fpsmoase
sînt nentps ie.ie spîte.
Sînt kpime ne kape ae issim.
Ktaindapeae aS mi eae îndatopipea aopS ka toate o-nepeae din soiietate, de aieia c.ie tpenseskg st e in-stpsktiBe, natkstc mopaae mi intepesante. ^
Aieasta este Binta ks kape nsEaiktms nentps ansas
niitopS 1859, Kaaendapsa» Istopik» mi Iitepap,	P
„famS nnsk tonte nntingeie sn-i
mi tpensinnioss mi instpsktinS ka st e nsnai n.i _______
ijnraitg; — matepiiie de kape se tpateazn in ea» sânt,
1Me US Ilpefaga antoprani Kazamia kn loate oBsepnB-pfie sase astpoaopi'ie, mi kn o mito kponoaopie tpadnsn
de D-a» A. H. lesBiodaks.	^
2-	aea Dateae, sepBttopiae din tot8 ansas, eBanBe-jiieae DsminiieaopS, sldmBtpiae timnsasl, mi faseae asnei.
3-	aea Ktatttpiî în Moadama de D-ns Dimitpie Bo
.imtnieans.	pomanej sag tsnea» aitogpafiats;
d5-ae‘a T^eae5"nepate, afaate-n Tpansianania mi ai-
‘^tT^topsn^1^nasXpmo,* Snigi tape Aaek-
sandns Hea Mape de D-ns Dimitpie Boaintineans
7. Snuu mi Sssnini NsBeae, pefaeksisnî, anekdote. un Gîndipî de D-ns Ilantazi Gika; — kape konpin .
(a)	5ns Saaons din Bskpestî CnsBeat.)
(b)	Gapoafa llpizoniepsasî (anekdott.) ^
(c)	Sns acsne PomtnS în stpeinttate (gîndipe.J
(d)	Ns mt sita (nsaeat.)
fe) DîmBOBiBa mi Tîpg'OBistea (noezie-n npozt)
(f) Pefjieksisrii; — asmea, asssnpa femeuops, asss-npa amopsasi asssnpa noaiteBieî, asssnpa adepeaops mi
apteaops în Pomîbia.
(gr) ne ntpmspi stpeine (noezie-n npozt.)
(H) Gsndipi Biapa, fepinipea nasmeae mi mînnneae, moaptea, snnenipea, kenoapeie, antponofapii, PemtmmnmEe.
Iloezii.
1 Opagia ne se zine de Ka.inep! .ia nnnti — de D.
senendB; de D-nn Dimitpie
“ÎSU Balada; de D-nn Dimitpie Boiin,
Bapietatea mi msigimea ssBînekteaopg ne se afin în anestS KaiendapS, nentpn toate gnstnpiie a.tepap.i m. st.-inuifine ne fane a kpede ta On. nnsnkn ne na da npe-
feninBa asssnpa leaops .iaate.	«
npeBS;i» sts este de 2 mi ,/* sf. w se înBÎn-
zape aa lisptpia noastpt.
Christ Iuanin fi C-nie Romanov.

^loe A.330N.A.ŢI DIN BXJCXJRESTX
MAREA BIBLIOTECA CLASICA-UN1VERSALA.
-* SI. " nmiNTELE GRIGORIE, nreofe DE MIR de ia «adS- Koda, »,«f da. atona,, «oSidv ^ 1	(Spmape.)
133 D. Gpigopie Sepspie. sn esemn.i Jaztp B.itmieans	”
Ilpin D. ApgipoiiM».
137	D. N. Poşete în Bsksp. sn esemna.
138 „ G. Kostafops.	i(^em
i on	Giromrni ît'i'.ilfftiîin».	idem.
140	„	— Gcpmani.
141	„ M. laxoBapi.
142	„ N. laxoBapi.
143	„ — ApgipomM.
idem.
idem.
idem.
idem-