ro 12. Anul I. — 185$. Aseasta foaie ese de doi ojii ne sintiniîni Sinilii.fa ini ]ţii(>|)ks[tca. H|iey«a anonamentuHHi nentps Ipeî asnî ninyîsfan-IJixi. O foaie singapi 20 napaae. A Miercuri 19 Noemvrie. Foia politica şi litterarâ. ABonajjfa se fane în Ss-kspemtî, a a Aiopipia asî Clnist. Ionuinu et C"'1 Ro-manov. în distpikte aa ko-pesnondemjil siî. Opl ae aBonament tpeniie naitit în-dati ks SBBskpiepea. Redactorii responsabilii Dimitrie Bolintineanu. BUCUREŞTI. 1 Assupra profesiuneloru de cugetu. A In o enokB de kpiz’B eAektopaAB ksm ssntems aksm Aa noi.; — o ssmB de indiBide de esiib kpedingB nops faye npofesisni de ksgets; — în ayeae npofesisni sniî Bops manifesta ks sinnepitate oninisneae Aops, Bop»; des-BMsi simgiminte sinnepe de natpiotisms, mi tendinge a-deBBpate de npogpess mi Nagionaaitate; — aAgii petpo-gpazî a k'Bpops kpedingB noAitikB s’a pedşss tots-d’asna Aa intepessAS nops nepsonaas, aas kxpopS amops ans na-tpieî a§ fost în tots timnsns stindapdsAs sneî kotepiî; — kapiî ns bîzb a fi denstagî dekît nsmaî ka sb aacsn-g’L, atpBgînds-mi o mikB infasingB-n karneps sb atpagB aaspmB faBoapeAe Biitopsasi Domnitopg, nostspine-nnan-te, AefiAe mapi sas onoapî de distinknisni nepsonaAe Bop» kista SB-nmaae nsEniksas mi aaegBtopii npin npofesisni de ksgets; — nimik» ns Ba fi mai nsgins konsniîngiosg, maî nsgins adeBBpats de kît anene npofesisni npetinse de konsniingB în kape mingindg nsBAiksAsi mi anegEtopinops fsps a se pomi Bops sssgine kt neia ne Bops snsne a-koAo Bops fi manifestapea adeBEpatenopg simgiminte aAe nop» de pomîni; — anene npofesisni Bops fi nAine de fpa-se sfopBitoape, de ksBinte nomnoase, de gîndipî nisepane mi npogpesiste, Bops kBsta. sb doBedeaskB ks nimeni ns noate fi animat» de intengisnî mai onopaBiAe, de oninisnî maî nagionaAe de ksgetspi mai de nsnE kpedingB mi de npOBitate de kît ei; — Bops kssta SE-ninane, mi ne neî ne Bops fi destsas de simnai ka sb se-nkpeazB în fps-moaseAe aopg Bopse seni îi Bops înrneAa ks aneia-mi ds-nninitate ks kape a» înmeaat»’ GrSBepnene tpekste ne ka-peae aingsmaS mi Aa kape se smineas se doBÎndeasks sos nosts, sn§ pangg, o gpatifikagisne, tpsdsnd ne nea» npe-denesopg nentps neag ssknesops, asaspind Aa oninisneAe nop» mi Aa onestitatea fideaitBgiei. In o gaps ka a noastps, snde Asmea ns as aBsts timns sE-mî fopme oninisnea staBiaE mi nestpsmstats snde edskagisnea nonitikE ns este.dessiiîpmits, snde ns se nponedB ne npinninspî ni ne nepsoane, snde nentps sniî ops ne feas de minaoane ssnt ssne ka SE-mî peaaize amBigisneae aops;—o npofesisne de ksgets ns este nini sn angagiaments kape se gapanteze de nsna kpedings a neAops de pea kpedings. J} Fer ba volant scribta manentu zi ne sns nponepcS Aa-tins; — aneaa înss se nsnea în Askpape Aa anei Pomani iasstpi ai neAespei PonsBAine. Dap Ja noi snde SBOaps mi BOpEeae mi skpiseAe;— snde niuî kiap testamenteAe mopgiAopg ns sîntS pesnek-tate, mi se nepe ansAapea AopS ne dsnnaintea Instsngi- < Aops îKsdekstopestî, snde ams fost§ de atstea opi înrne- ; Aagi în snepangeae noastpe noAitine; — npofesisneAe de kpedings nentps sniî Bops fi o kspss mai msAtg ne kape BopS în nepka s’o iioaeiasks mi s’o apsnne aAegstopiAO-ps ka ss-i npinzs de Bops aBea naiBitatea ss dea-ntpînsa. Reia ne tpesseste ss ne asigspe desnpe ssna kpe-dings a denstagiAOps Aa noî, ns ssnt npofesisneAe de ks-gets, ni oninisnea de kape se Bsksp'B în sonietate;— npo-fesisnea sa de ksget» tpesseste sî. fie tpekstsas s-bS; — piaga asî nOAitikt, spm-BpiAe, Askpspiae asî, akteae npin kape nînB astszi ss fi doBedits sns simgimîntS de na-tpiotisms npoBS mi ne intepesat, kpestepea mi mai ks seanrB instpskgisnea asî ; — dakfc npositatea este naptea nedisnensasiA-B kape tpesseste ss kapaktepize ne Biitopii denstagi, kananitatea este o napte kape ns este mai ns-ginS esengiaA'B mi kape ns tpesseste negaiacate; — npo-nitatea fsps kananitate ns Ba fi stiAB în kameps; — mi neia ne maî tpesseste înk-B, este sns stsdis îndeAsng» nep-fekgionats npin o matspii eksnepiingB de noaitilcs: — De-nstagii Bops fi doktopii kapiî Bops aBea misisnea se Bin-dene ks dessnîpmipe gapa; — ka doktopi, ei tpenseste se ksnoasks toate noaAeAe ei, mi maî ks seamB toate me-dinineae ne-î tpessesks anaikate nentps o Bindekape pa-dika.is. Ns npetindems îbsb ks aneasta, k® toate npofesisneAe de ksget» Bop» fi fskste nsmai întp’sng snipits de intepess indiBidsaA8; — ns. — Ilentps noî kapiî ams Asoats dpent deBiz'B: — aegaaitatea, modepapea mi nensptinipea; — m-Bptspisim ks na-Bnepe ki-n toate kAasseAe, în toate ka-steAe kiap, se afas oameni de inims de npositate mi de kananitate;— damenî onopaBiai aAe Ic&popanpofesisni nops fi o adeBspats ItiBangeAie nagionaA'B; — zinem^ nsmai kt-n ops ne npofesisne— tpeEse maî ks seamB sb konsidep'BmS antenedenteae nepsoane — Aops npofesitoape. H. GIKA Numai prin Bunulu-Simţu pote quine-va deslega ftuestiu- nile judiciarii? late întpeBapea ne ne fanem; întpenape, asssnpa k^-pia ka se nstem sb pT»snsndem, kats mai întîis a densne toat& attengisnea mi sepiozitatea. — Ne Bom siai, npin spmape, a fane, npe kît nstepiae noastpe mopaAe ne Bop a*5ta, oape-kape esnaikagisni în npiBinga anestei imnop-tante mi diffiniAe întpeBspi, kape astB-zi fopms o mape kontpoBepsisne, o i mape diBepgingB în oninisniae msA-topa. — Sn oms ks Bsus-Simgs, dap tspi instpskgisne mai msAt sas mai nsgin întinsa în sniinga AegiAOp, (zinem în sniinga Aegi.iops, fiind ks nsmai d’aneasts sniingB ne o-ksnBmg ani), ns este aAt mai msAt de kît o Aamns as--minoasB ne mepge npin întsnepeks. OmSAs dap ks Bsns-simgs, este sn oms Asminat, nentps ks, maî msAt de kît npe togi, noate, natspa A’a dotat» ks o faksAtate msAt maî nepnentiniAB, mi ms.it maî annAikaniAB Aa distingepea acsstsASi mi a inacsstsAsi, nentps Iîb a nAantat întp’înssAs, mai ks distinkgisne de kît în ueî-AaAgi oameni, aneAAg simgs eksitaEÎAS, anea Bone dpeantB kape ’î stpigB ks aneasta este sine mi nea aha-tB pe§. Toate anestea ssnt întp’adeBBpg nekontestaBiae www.dacoromanica.ro DÎMBOBIITA. — 19 NOEMBPIE. 46 Dap înst, eaag tot mepi,ie npin întsnepekg, tot este op-jeă din’aintea aepei soniaae, nozitiBe, tot este întsnekats, de iui asminatg npin aneaag simijg npimopdiaag. Illi nentps ne aneasta ? — Hentps kt se ’nijeaaeye de sine, kt ’i ainsesmte naptea nea mai essenniaat, kape, daka ap nosseda-o, ns nsmaî kt întsnepeksag ap disnape mi asmina ap iseni, dap înkt, neia ne este ini mai fps-moss. anestg omg koniEinînd ssnsag seS simijg ks anea-stt napte essenniaat, s’ap fane neaag mai nepfektg mi neaaS mai kananiag în desaegapea nestisniaop jusdinia- piî,__ Aneastt napte essenniaat konstt în înBtijttspa teopetikt mi npaktikt kiap, a aei,iiaop omenesnî, a aepiaop nositiBe. a Ssnt msan: oameni astt-zî, kape zikg, npetinsind a desaega nestisniae acsdiniapiî, kt npin Esnsag-simijs nsmaî, ftpt nini o aatt sniinnt, noate nine-Ba npinene opi-ne, fie kît de diffinias, noate înn,eaae],ie totsag. Dap nisne assemenea oameni se ’nemeag foapte msat; ktnî, BopBind desnpe sniinija aepiaopg, nine ns snie kîte disnosiijisni de dpentg, kape în timnii tpeksijî, fspt ak-nentate nsmai nentps- kt oameni de r.sng-simijg ae kpe-deas de araste, de stiae mi eksitaniae, astt-zî Ksnoskt-topil de aepî, ae desanpoBt, npokiamt de neaae mai instiae mi neeksitaniae ? — TTTi tot astt-zî, oamenii nsmaî ks Bsng-simjjg, fiind nesigspi a se nponsnnia pro sas contra aneaaop disnosiiiisnî, stas indiffepiniji, nesniind ne st zikt! <5n oms nsmaî ks Bsng-simng, tot d’asna este nessi-gspg ne neia ne zine, ktnî de mi în komnnkijisnea sa se kpede kt nea ne zine este foapte dpent, foapte eksitaEiaS, dap ks toate anestea de snde este eaas sigspg kt neea ^e /.ine npeskpit mi aepea în Bigoape, de snde este si-gspg kt s’a konfopmatg ks dînsa, de oape-ne n’ape nini o. idee, ns ksnoasne kape ssnt disnozigisniae ei! Iatt dap de ne este foaositopg opi-ktpsia, fie-kcap ini neaasi ks ssng-simijg, a ksnoasne aepea mi snipitsas el^ mi iatt de ne zinem kt nsmaî ks BBnsag-simgg ns noate nine-Ba desaega nestisniae îKsdiniapii. Daka al^sm nentps nestisniae jKsdiniapiî de zi, Be-dem kt este indisnensaBiag, snpe a ae desaega, a ksnoa-s desnsgSEipe; aagi ne aîngE aoks de kasB mi de BatpB, sb i se dea asemenea fi.p'B indamnisape mi isaazsa necesapis, nentps xpana Biteaop sa.ae; aagi kt se ns i se dea nimiks, ci nsmaî dperitsaS eskassiB, atît nponpietapsasî kît mi sBteansasî,. sb disnozeze aisep snsas de nponpietatea sa, mi aatsas de Bpageae saae, opî-ksms se Bop nstea înBoi întpe dînrniî, fepE kîtsnil de nsginE dipektB saS indipektB intepBengie a GsBepnsasî. Illi aagiî ka ţoate 0-Eaigagiiae în askps ne ape kaEkamsas kBtpe nponpietap, sb i ae pBsnsnzB în sanî, snpe a nstea disnoza aiseps de toate ziaeae mi msnka sa, mi a ae întpeEsinga ne seamB-I nsmaî. Toate aceste nponsnepî în totsas, mi fie-kape în napte, în-fBgiineazE în peaaisapea aopS antpanspî mi BBtBmBpî, sneae mai msat mi aateae maî nsgin BEtemxtoape. Ns kpedems kB s’ap a-faa în PomBnia npe sn nponpietap desnsiat de opî-ce sentiment smans, sipsits de nasisnea ekstpemB a sgîpceniî, mi inemiks aa npo.cpisasî sbs intepes, în stapea de fagx a ainsi de Epage ksa-tiBatoape în gapx, kape n’ap npiimi sb cedeze sBteansasî sbs de es-nB Boe mi fBpB nicî o kondigie de indamnisape, aoksas de kasB mi Batpa satsasî, mi maî ks osenipe kînd ap aBea nepsnektiBa mi konBikgia kx npin acest neînsemnBtop sakpificig, se Ba staciai sBteansas ks desxBÎpmipe ne momia sa, nii-uiî na ameaiopa Bie-gsipea npin konstpskgie de aokarns maî Esns mi maî komods, mi ceae aaate denandengiî necesapiî aa ekonomia pspaaB, pessa-tate ce ap întBpi mi maî msat» aegBminteae dintpe nponpietap mi sxteanK mi ap fane sb fie sigsp snsas de aatsas nentps în tot-d’asna. — Dap ne-î foaosemte sBteansasî aoksas dc kasB mi na-tpa satsasî, kînd n’o anea ea mi isaazsas tpeEsinaios nentps nB-msnapea Biteaop saae, mi kînd nentps anest aptikoa de întîia mi de nea maî spyentB necesitate, ap fi ea konstpîns sb sc ssuse kondigiiaop OBaigBtoape cc-î ap nppnsnenponpietapsas? Ns ksniBa astBzi sBteansa ns este stxiiîn ne acea aok de kasB mi de Batpa satsasî? Ns ksmBa ia onpeuite nponpiotapsas sb ns-mî faltB kasB maî komodB mi îmnpeHnnsipe maî soa'dt ? Ns, din kontpa ton,î în yenepe npo-npietapi îndeamnB neîncetat ne SBteni aop a nîmi aa aceastB a-meaiopaijie a aoksiniji mi a Biegi aop, Ba înks msagî dintp’înmiî sînt disnsmî de a kontpissi mi de aa sine aa efektsapea snop a-senicnea konstpskgiî, dînd gpatis din ntdspiae aop matepiaas tpe-Esincios, nani îmnpsmst fBpB doEÎndB mi aate, kBCî npesm ks’as oe-sepBat maî sss, nponpietapsas gBseiute în aceasta nporipisas sbs intepes; SBteni însB ns se îndsnaikB aa aceasta, ns npiîmesks nici intepBengie, nicî kontpÎBSgiea nponpietapsas!, mi npefeps mise-paniaa BiagB ce dsks npin nopdee mi ceae aaate inkomoditBgî, atît nentps dînini, kît mi nentps Biteae mi Bskateae aop, ns din ainsa miacaoaceaopS, ci din peaoa disnozigie, din negainmnga; sb ssnozeazB Iib mi de fpiliB ka ns ksrn-Ba BBzînds-as npenpieta-psas staniait atît de soaid ne momia sa, mi în imnosiniaitate de a se stpBinsta ne aate nponpietate, ks acea înaesnipe mi fspB msate nagsEB ka aksmS, sb ns-î imnse nentps isaazsas mi ao-kspiae de xpanB, kondigiî msat maî îmnoBBpBtoape. Ns e dap de nicî sn foaos nentps sBteans, nicî mepite a se cita, dsnB a noastpB nBpepe, acest mod de ameaiopagie. — „DakB ne aîngB aoksas de kasB mi Batpa satsasî, s’ap da sBteansasî gpatis mi isaazsas tpensincios8, atsncî, kîtS nentps sb-teans msnteanS, tot ns noate fi de Bpe sns mape foaos, nentps kB tepensas în naptea aoksas! fiind foapte spîmtopat, mi neaBÎnd ea snde sb gBseasltB aoksas de apBtspB ne aate nponpietate npin konkspengB desnpe înltipiepe, snpe a nemepi ppe sn npeg mal aBantandos, mi osesit de acestea, nenstînd ea sB-mî nBpBseaskB kspBjspiae, aiBeziae de nometspî mi aateae OBicînsite aa msnte, kade tot-d’asna în ansoasta disnozigie a nponpietapsasî, kapeae Ba npofita tepB îndoîaaB din aceastB stpîmtopate nozigie a sb-teahsasî, mi-î Ba asa îndoit din ceîa ce-I ia aksmS. Iap în ge-nepe aa kîmng s’ap ataka mi s’ap BBtema întp’snS kinS npea în-semnBtop intepessa aegaa aa nponpietapsasî, kBCî aa sn asemenea kaz, kînd adikB s’o konstitsa SBteansaS stenînS desBBÎpmit nB kîte tpeae aceste aptikoae, nB aoksas de kasB, Batpa satsasî mi ne tot isaazs fBpB nicî o indamnisape; kît nentps aokspiae de apBtspB mi fînege, de ns s’o nstea înnoi ks nponpietapsag ace-aiamî momii, noate ea ks msate înaesnipe sb ae înkipieze ea ne o aate nponpietate stpeinB, mi atsncî nponpietapsas nBmîntsasî ne kape aoksemte ea mi-mi xpBnemte Biteae, saS kB Ba fi konstpîns sb npiîmeaskB ks nagssa sa opî-ce kondigie ’I ap npons-ne sBteansag nentps citata înkipiepe, sag pefszîndsae, sb-I pB-mîie momia neksatiBate mi în nepdepe komnaekte de tot Benitka sbS ks aate Bopse se Ba eksnponpietepi, kazs kontpapig npincinsasî de inBioaaBiaitatea nponpietegi, mi de konsiaiapea intepeseaop nponpietapsasî mi a sBteansasî, kBci atsncî acest din spmB se Ba. konstitsa stenîns aa momii, mi cea din tîis kopBeaniag aa SBtea-nsasi, cea ce, sb ni se nepmite a o dekaapa, ns se Ba nstea pea-aiza, de-kît npintp’o fopgB maacoapB mi apBitpapB. Aksms se BenimS aa aa 3-aea kestie, aa aceia adikB de dis-nonsiniaitatea nponpietapsasî mi a SBteansasî mi de desBBÎpmita ansaape a pecinpoceaop dintpe dînrniî peaagiî, dsnB aegisipiae în Bigoape. (Ba spma.) LITERATURA. (Spmape.) „Epa azts timiiS atsnnea, Pomtnil ma! ks mintq ^ABea tlpenţ mairn gapa, ne Domnsz dpent nspinte „mi togi konnetegeniî eî îî aBea de fpagî Illi ops ne nsss azs gtpe! ’î afza ne togi apmagî; BoepI gspanî în timni! de dop mi de aaapme Din stofe sas din stpae tog! azepgas za apme Aksma fie-kape e ma! kazkszttop Anesta este mestep, anez negsgttop Ba kt e skpiss za nearaspî, na kt-î soep npea mape Ba kt asteantt-azî mîîne st mosteneaskt stape Bez! ts kozo în fagt-gi ne Mipnea nea Bttpîn Kozoana nea maî mape a temnasasi Pomîns Ea înssm! kape fsse ksm sti! înBingttopsa ^[51 Baiazet, — aneaa ne a ssnss Dtpstopsa Hli Docpogea sKEt snentps-î; — ea dsne de OmaamS Ea DomnS aaS Pomînieî, mi nping» de ftgapamă Ban neste SeBepins, eas sns epos npea mape. mi iatt mi-nkţ snsas anponiett ani Ia snsne-mî nog! gini He oms st fie oapt, anest Etpsat de faat, Ks taaia înaztt, aegatt, mapgiaat, Ks okis-nfint mi sigsp, ks fpsntea kît sn aat De mint Etpntteaskt, ne kape a! fi aespat Kt nog! niti tot neia ne a ftksts în Biagt? Sti! nine e astă genis ne sttnk’anea mtpeagt www.dacoromanica.ro 48 DÎMBOBIIJA. — 19 NOEMBPIE. ■ Me apatB ks# sng depetS o asm® de netBgî înnEznepe kBzste atîtea maestT.ijî Me kazkB înninoape o seibb destindapde Il'ttpsnse de o mie de nazoine mi dapde Me nape Iib pessfzB az tsnspizopg foks TTTi ’n natps Ilpiiininate ns ’mi noate aBea sng zokS FpsmoasE kadpB! snsne! ne kape noesia FBks se stpBJBneaskB tazentszs mi maţtia Ka se onemspeaskB! — Bezî tsza pssBpit BsztBpsz» Pomînieî n’o stsnkB de gpanitS Ksm se ’.nnazjjB ’n nepspi ssmen,» întot d’asna Kb apina’i BÎptsoasB ksm sate semizsna III’o ’nninge ’n densptape, akozo snde ea Konpinsi, de psrnine n’atsnnea s’askSndea Femeize iaptB sna azteia o gpeinazB opî de ne na-tsp® ap fi; îiisb nini odntB sn mepit. Aminia întpe dos femei, este o tpsdape kontpa a tpeia femee. Sn acsne de 25 de ani—BÎpstB npaBiznikB, fpsmos snipitBaa se nsne za zot—dpent 1000 numepe-^nsnrbpBz ape ninnî sfann,î—nentps nepsoaneze tinepe mi fpBmoase; niimî gaznem nentps neze BBtpîne mi spîte. TîiiBpsz se noate Bedea za intpapea teatpszsi, în mBna dpeante, în se pize de penpezentajjie Bindpea sizetezop se fane za intpapea MiinmeyiBZBi, masa napanonisigizop. Ia Bezi’z, anesta e Mixai Ia sîtBte za dînsszs ksm stB mspeg mi kats De ne Kapnagi DanSESZ» în kazea’î densptatB Ia Bezi’z ksm înneapks din oki« zBgimea sa He ap Bpea k’o sBpitspB de napte a o ZBSsa. D-zs Bapouzi ape bus tazentk naptikszapg nentps taBZOBpI; — fspB ’ndoipe aneste Bepsspî nots tpene întpe neze mal fpsmoase mi mai Bine simgite ne s’a§ skpisS în-zimna noastpB;— ssnts fşkEte ks inimi de Pomîns, mi BnS stizs niEpens kape s’anponie de stizszs Enoneiei, gBndipize ssnt şaste, komnapBpize tine, mi tepmenii de komnapBpi Bine notpiBiijî. Se peBenimSza niesB; — kass sfBpmimg ks dînsa, mal aBemS sb mai nitBmg dosi nasaşispi în kape astopszs nape ki s’ag anzekat» mai nisats a se ’ntpene ks kiap nponpieze saze miaezoane; — în snena V-a aktszs IV matei Basapass. ape o tipadi nzinB de inimi mi de dspe-poasB enepijie, în kape toatB fspia ţrezozieî se konnentpB mi se zsntB kE psminea, mi ks amopszg sbe, în amapa zei dspepe ezS stpigB Ezen’o, e destszs! Am snss’o m’aztB datB, de toate ssnt sBtszis; AmS fi dopits mai Bine se fi kBzst ks fazi Ile kîmnszs Bp’snei zsnte, ks mina mea ne nazi Akonepit de SBnye, de nszBepe îmznst Se fi mspit în smBpB de togi neksnoskBt; K’ai mei ostami se nzîngB sn fpate az zopg de apme SnS domng ne în gBpBns, sitat dezEme doapme înfinispat» ks steagszg seb kape am. înBins < Ka’ntp’snsssdap pene de mina mopgi ’nninsS -III’adBoa zi dEn’asti înBim,iepe fatazi Kînd soapeze ne nepspi Ba pBSSBpi ks fazi 4 Se nsmai Bezi în oki’gî ops snde Bei kiţa [ Ile DomnszB Pomînei pornind ’naintea ta. :I Mai este înki snena -a sentinezel; — sozdatszs ssnB-sb za o disninzmB întezii,iintB, BpaBB mi nonizB kape ns ’mî tpBdeazi zozinka mi moape nentpE datopia zsi mi kape gzsmeste ks moaptea< < TI. GIKA. (Ba spma.) iNSTIL\TJJAI»E. ‘ Kizindapeze as mi eze îndatopipea zopS ka toate onepeze din sonietate, de aneia eze tpeBseskS sb fie instpBk-tÎBe, nzBkste mopaze mi intepesante. Aneasti este ijinta ks kape nBBzikBmS nentp as-nEZE BiitopB 1859, K.azendapszE Istopiks mi 4itepap, ne kape ne amS nssB toate nstinijeze sb-z fanema tots de o datB mi tpeBBinniosS mi distpaktiBB ka sb fie nBEzikszE mEZflEmitg; — matepiîze de kape se tpateazB în ezBSBiit; jneze spmBtoape. I 1-is Ilpefaga astopEZBi Kazamia ks toate ossep- BBpize saze astpozoi,iine, mi ks o mikB kponozoyie tpa-dssi de D-ze A. G. lesBiodaks. 2- zea Dateze, sepBBtopize din tots ansz», eBanye-zieze DEmininezop», skimBBpize timnBZBî, mi faseze ZBneî. 3- zea KBZBtopii în MozdoBia de D-ns Dimitpie BozintineanE. 4- zea DpBmEpize Pomane, sn» tsnezg zitogpafiats; — de D-nszg A Zâne. 5- zea Taszeze Mepate, afzate-n TpansizBania mi zitogpafiate; — de D-zS A. Zâne. 6- a Diskspsszg AmBasadopizopg Snij^i ltBtpe A-zeksandps Mez Mape de D-ns Dimitpie Bozintineans. 7. Sniiu mi Sssnini Nsneze, pefzeksisni, anekdote. mi Gîndipi de D-ns Ilantazi Gika; — kape konpindg. , (a) Mng Sazon» din Bskpesti (nsBezB.) . (b) Gapoafa IIpizoniepBZBi (anekdotB.). ' (c) 5ng >KBne Poming în stpeiiiBtate (gîndipe.) (d) Ne mB sita (nsBezB.) (e) DîmsoBiija mi TîpgOBistea (noezie-n npo^B.) (f) Pefleksimî; — zsmea, asssupa femeizopg, as-SEnpa amopBZEi, asssnpa nozitegiei, asssupa zitepezopg mi aptezopg în Poraînia, (g) Ile îiBpmBpi steine (noezie-rn npozB.) (H) Gmidipi Biana, fepinipea nasmeze mi minsneze, moaptea, SBBenipea, kozoapeze, antponofapii, Peminimninge. SPZIK'LPIE. Femieize. ns se îmEpakţ nentps oameni, ni nentps femei.— AstBzi se îiBmesk fii de famizii-—anei ne fak tot ka sb doBedeaskB kB n’ag famizii. . /KBiiimea de astBzi ns mai ape jKBnege.^iuQ > ------------ . ■ a Mine se- zasdB desnpe faBopsz kBtBpii mi kstBpii femei, minte: adeBBpsz de aneastB natspB este tot-d’asna modest mi se askBnde. r ,,^1 , ~ i mi ■ ■■■ ■ i jfcli UIT BHjMHiH " ^ Tinogpafia Nau,iona.ia a Jiui : : iq. 91 ‘ ' fÎOOZÎ?. 1 Opania ne se zine de KoMuepi za nsntB — de D, Dimitpie Bozintineans. 2 Izina Migdszina, zeţiendB; —- de D-ns Dimitpie Bozintineans. 3 ZBBtapszg, EazadB; — de D-ns Dimitpie Bozin- tineanB. Bapietatea mi mszgimea SBBHmktezops ne se afzB în anestg Kazendapg, nentps toate gsstspize Zitepapii mi stiingifine ne fane a kpede kx On. IIsBziks ne Ba da npe-fepinga asssnpa nezopS zazte. IIpegBzg sbe este de 2 mi % sf. mi se afzB îu BÎnzape za ZiBpBpia noastpB. Christ Iuanin fi Cnie Ilomanoio- , Iosif Pomanoe mi lionw. " " www.dacoromanica.ro