Anul I. — 1858.
A'ieasti foaie eae de doi opi ne sintiinîni Siiniinta iui .11 iepUfipea
npepK.i aBonameiitsu»! neiit])« tpeî.asnl Hinnî sfau-Ijixî. O foaie singspi 20 napaae.
N° 10.
Miercuri 12 Noemvrie.
A	—------------------------------
A nona n ia se (ane în Bk-kspemti, aa aiupipia jibî Clirist. Ionninu et C"1" Ko-manov. în disfpikte aa ko-pesiiondenjjir sil. Opî ne anonameiit tpense naitit în-datx k8 SHBskpiepea.
Foia politica şi litterarâ. &
Redactorii responsabila Dimitrie Bolintineanu.
\	liahapemti.
Ideiae sînt de mal msate feaspi mi sînt matepi aai-,	zate în oameni: npin spmape, în toate soniettpiae ome-
nestî, se afat maî msate tanepe. Za noi, ka aa neae aa-
!'	te napii, domneşte aneiaini .iepe; ns tpense a ne îndoi:
Ideiae yenepoase sînt fiine aae aBmei niBiaizate; nonoaii j	sapnapi din kontpa sînt inkomnatiEiai ks snipitsa askps-
I	piaop mtpinimoase. Ideiae	niBiaizaniei a» nttpsns întpe
!	Pomtnî — nstem înkt zine	kt niBiaizagiea a înBins nap-
, Eapiea.
Ilaptida npogpesistt ape, nentps dînsa, nstepea ne ,	daS simtimenteae de genepozitate. De Ba sti st aist în-
j	geaeiraisnea ne i se nepe, Ba gtsi înkt 5n awstop nstep-
nik, In kaaea aegaaittnei, adikt în snipitsa koiiBengiei. Ilstem zine dap kt sînt dot naptide, dot tanepe, 1	sna de EtpEagi petpogpazi,	adikt oameni kape kped kt
î	npin institBgiiae Bekî, papa	aneasta noate st fie fepinitt,
,	mi kt nentps idei Bekî, tpessesk oameni Bekî; nei aatt
H	de npogpesistî, adikt oameni kape kped kt npin instits-
L	pil noi papa noate st awsngt aa sn nopt mai fepine, mi
î	kt nentps idei noi, tpessesk oameni noi. In amtndot a-
f	neste naptide, sînt neantpat, EspEani kape, în feasa napI	tidei aop, ptmtn maî în spmt sag mepg mai uainte: a-
f	neasta ns-i desaineste de stindapdsa aop, de mi fane din,	tpe dînmiî mai msate nsanpe — mai înkise sag maî snt-
, atnite.
i	Ilstem zine dap ks xottpîpe kt ssnt dot naptide,
>	dot tanepe mapî, sna mi a a ta sînt nagionaae mi ns în-
I	pe.iepem nentps kape ksnînt ai se dt nsme de napionaat
mi anti-napionaat, kt ni de mi in npiBinpa ideiaop intepi-k	oape se afat întpe eae o mape difepinpt, în npiBinpa în-
j	st a napionaaittpeî, ne naane a kpede kt ns este dife-
pinpt. Ap fi tpist nentps pomtnî st kpedem, kt în papa noastpt se afat Pomtnî kape ap dopi st Bazt domnia stpeinsasî, adikt nepdepea dpentsasi ptpeî de a aBea o administpapie pomtnt înderiendintt. Afapt nsmai daka npin aneste denominapiî se înpeaepe kt ap fi o naptidt ne kpede kt papa tpense st tptiaskt npin infasinna stpe-nt, mi aata, ne kpede kt papa tpesse st tptiaskt npin sine înssrnî.
Din a'ieste dot tanepe se fopmeazt o infinitate de tasepe maî mini, sag ktnittnii, din npinina kandidapiaop aa Domnie. Fie kape din aneste mini ktnittnii ape kan-didatsa ei KsBinteae de simnatii, de intepese amBipioase mi nepsonaae, de kpedinpt—kt kstape ape st fakt ni-neae ptpeî mi kstape ns, fopmeazt mi dtptmt aneste kt-nittniî skimBttoape, kanpinioase, ne sigspe npeksm BÎn-tspiae fopmeazt mi stpikt kanpinioaseae gptmezi de ni-sin în demeptspî. Dap, a snsne adeBtpsa, opi ne asntt de aneastt natspt întp’sn mod egoist, ns aast a snepa ni ni «n pezsatat foaositop nentpK papt, nentps anest aa-tap stnt kttpe kape tpenBe st snoape toate inimiae pomtne, petpogpade mi npogpesiste deonolpiBt. Ilpinuinsa eaektif-aa kansasi statBabî, a fost fataa nentps msapî nonoaî kape sag
atsat, în esepsapea anestsi dpent, st se kondskt mai msat de natimi de ktt de pezonamtnt. O asemenea asn-tt, amepeaat, demenape, ns noate st aint nini 5n pezsa-tat B5ii nentpB mapeae intepes a a ptpeî. In nozipiea noastpt de asttzî sînt sigsp kt opi ne dinizii intepioape, nopnite din 5pt mi din natimt, not st ne fakt mape ptS; ne ktnd a fane din kontpa, noate st ne pekomande: a_ neasta este singspa Biptste ne ni se nepe asttzî — rai npintp’tnsa, am fane noate st ni se epte ms.ite gpemeaî ne aa okii msatop nonoaî se nap ne eptaniae.
Este Bopna de snipe în oninii în kamepa ne ape st fie; dap st înpeaepe kt asemenea anponiepc ns se noate fane de ktt ks sakpifine din naptea tstsaop Aktsa de înBoiaat ni se nape konBenpia Esponeant. Inst ka st aacsnpem akoao, tpense ka memEpiî anei adsntpi st aist kondipiiae ^epste. Eg snsag ns nonig zine aaegt-topiaop — „Anei oameni ssnt nei ne not pesnsnde aa do-pinpeae, penepaae, ktni sînt din kstape naptidt, us nonig zik, ktni atsnni ami fi eskassiB; dap ks mtna ne kspet nonig zine kt ap fi foapte sine ktnd în kamepa Biitoape s’ap tpimite oameni ne penpezintt toate naptideae — atsnni ap fi dpent mi penepos din naptea tstsaop neaop ne ag oape kape înpîspipe, ktni topi anesti EtpEanî as aneiami napte de Biapt aa soapeae natpiei.
D. Eoaintincnns.
LIBERTATEA LEGALĂ.
Omsag, ne aîngt ksaaittniae d’a fi BojiSntapiă mi Lieeps, ksaaittgi inepinte de fiinija sa, mai este mi o fi-injjt SouiaM. — Ilentps dînssas, aneastt ksaaitate, souia-Mtatea, ns este Sn ne konBengionaag, ktni atsnni ka opi-ne konBengisne ap nstea st essiste, sag ns.
lisnînd ne omg afapt din sonietate, eaag s’asseamt-nt ks animaaeae, ks aneastt nsmai diffepingt kt întp’în-ssag tot se mai gtsemte o sldntee de inteaaipingt, kape mi aneasta nsmai npin sonietate s’ap nstea desBoata. — în aneastt stape anopmaat, omsas negtsindsse în npe-zingt ks sn aat oms, noate askpa opî-ksm Ba Boi, este aiseps a fane opî-neea ne îi Ba nat nea, ktni ks aneastt assoastt aiBeptate a sa, n’adsne nimensi nini o Btttmape.
Dap fiind kt aneasta ns este adeBtpata stape nats-paat a omsasi, fiind kt din momentsag din kape admit-tems, ka o kondinisne indisnonsaniat, kt omsag tpense st tpteaskt în sonietate Bis-â-m's de aagi oameni, kom-msnikînd ideeae snsaîi aatsia, ktni nsmai astfea eaag tpt-emte mi se desBoatt. din anest moments keap, aiseptalea asî ns maî noate fi ansoastt, ni peaatiBt în pannopt» ks aineptatea semensasî se».
D’ani. se ntsks tdeea de dpent» mi de datopit: în sonietate, fie-kape om» ape dp.enlsag a nepe semensasî se» a fi pcsnektat în nepksas aimiteaop» saaae, mi ape datopiea a ns denîmi aneste aimite, mi a Btttma ne aagii.
Intp’sn ksBÎnt aiseptatea omsasi soniasia», este na-
www.dacoromanica.ro
DÎMEOBIHA. — 12 NOEMDPIE.
38
zate ne ideea de acBStigit; eMîS noate întinde aneasti, ai-neptate ne ldt 5K5stigia ’î nepmiie; mi Knde aneste ainiî de demapkagisnc ns ssnt» konsidepate, akoao societatea n’ape o aineptate aegaM, o opdins, m este Bine fopmate, ns este de kît o agaomepagisne de oameni.
Montesquieu zice: „JiEeptatea este dpentsaa d’a face totS ceea ce aegiae nepmitta: daka sn cefitgeang ap ns-tea face mi ceea ne eaae defindg, ns s’ap mai îngeaaege aiseptatea, k-Bc! atsnci mi ceî-.i-aagî koncet’sgenî tot asemenea ap nstea mi ei face."
Din momentsa» dap de kînd admittemg, lcs ssntemg ainepl ne atît, ne kît aegea ne nepmitte, tpesse st Bedem ne feag este aegea: daka ea Ba fi eshe, mi aiseptatea noastpB este Bine gapantats, daka, din kontpa, Ba ti pea, mi aineptatea noastpB Ba fi stpinsB mi nesemnifikat'B.
O aege este bsiib, kînd este konfopm-B ks gpadsag de ciBiaisagisne în kape se afaT, nagisnea aceia nentps kape ea este konfekgionat'B mi npomsagatt mi eăte im-napniaaB, kînd diuide egaaemente foaoasseae mi gpests-giae întpe togi aoksitopiî anei nanism.
loan. I. Ha am.
Cronică interioară.
Ain apttat în No tpekst kape sînt nepsoaneae ne komnsn ktîmtktmia MoadoBeî. Aste date, dani stipl sigspe, Bom aptta kape sînt noii ministpi al difepiteaop denaptamente — aa Denapt. Finange.iop D. Ioan A. Kantakozino. — Sekpetap de stat: „D-as Basiae Aaesandpi.
Indenain. de Xatman D. koaoneaBa A. Ksza. îndenain. aa minist. askptpiaop nsnaine. D. Efanait Donini. Dipektop aa JKSstigic D. Dimitp. Meatgie.
Ji.a m. Ksatsasi — D. Geopge Dsaaeskb. (Bezî Anbngttop.) Giea mai mape napte din anestî noi ministpi sînt oameni ti-nepî mi de npogpes, eaeBÎ aî mkoaaeaop Ilapisiene.
D. B. Aaesandpi — este iasstpsa noet aa MoadoBeî a ktpsî penstagie aitepapt este Esponeant. D. II. Donini — este snsa din neI mal însemnaţi mkoaapl al mkoaael Iloaiteknine din Ilapis-în Baaaxia aBem st ne feainitem de sn akt — emanat deaa ministepsa Dpenttgeî — kttpe tpissnaae — în npiBinga noiaop e-aekgiî. Ilpin tp’anest akt se pekomandt tpiBsnaaeaop st nepne-teze ftpt anea, pekaamagiiae ne se Bop ini kontpa aisteaop e-aektopaae.
St askpeze în misia aop, ftpt natimt, ftpt snipit de nep-sonaaitate, ftpt ntptinipe mi în ksptgenia konstiigeî; st ns-kon-sidepe nini nepsoana, ninl noz>iu,ia verso anei' în kontpa ktpia se Bop adsne pekaamagiiae, ni mimkaţî nsmsî de issipea de dpen-tate mi naza aegeî mi st xottpaskt (dsne nepnetape) întokmaî dane stinsatpiae eaektopaae aneksate aa konBengia deaa 19 as-gsst, ftkstt aa Ilapis. Iap iBindsse Bpe o natngepe în kontpa tpiESnaaBasI mi st Ba dokedi adeBtpatt, attt în npiBinga aaegi-piaop ktt mi în npiBinga neaop aate askptpî iKBdekttopestî, a-tsnnî, ne atugt pesnonsaciaitatea mopaat, se Bop da mi în otcs-dekatd kpiininaxs.
Anest akt fane onoape ininistpsasî Dpenttgeî -r- mi Sneptm Ite ns Bop ptmînea nişte aitepe demapte.
iîa Denaptamentsa Finangeaop, s’as ftkst skimctpiae spmt-toape în aoksa D-asî StBesks mef de aa seksia III a tpekşt D. Gpeneans; mef de aa seksia I; în aoksa anestsia a tpekst D. K. Iaiesks. Illi în aoksa anestsî din spmt, mi aa Kasiepsasî KontaBÎa D. Zefxapi s’a nsmit D. Anton. Gsgis ks aeaft de 1500 ael ne asnt.
D. Ion Gika, npingsa de samos, a sosit întp’aneste ziae în Bskspestî, dsne o ainst de snsnpe-zene ani anpoane din natpia sa.
D. K . ..
----—-----------
Kâte-va observaţii asupra unoru cestiunî de Economia rurala.
1857.
(Spmape.)
Aat-ne-Ba; — stteansasî ns-ÎI tpeBsemte nsmaî iitmînt de kast, de isaazs, de fîneagt mi apttspt, întindepe adikt destinatei nentps fie-kape kaast de Pegsaamentsas OpganikS: ne aîngt kast’i mal tpeBsemte neantpat a aBea mi oape-kape aate întindepe de ntmîntH, de oape-kape, kît de mikt podipe nentps ns-tpimentsas ntstpiaops, mi a ptmttopiaop stî, nea ne se întîm-nînt asttzî npin aoksas de eatps, mi de paiomA% salbAsi, atsatde nponpietap în ansoasta disnozigie a stteansasî; I mal tpeBsemte neste nitata întindepe de isaazs, fîneagt mi apttspt, înkt atîta ntmînts, na înkt aa sniî de aa tpeî nînt aa 5 opl atîta, nentps nstpimentsas npisossasî Biteaopgsaae, desnpe kape msagtmitt npo-Bidengiî mi a feptiaittijiî gtpiî, ns sînt stteni în ainst, ks toatt enopmitatea kaaamittgiaops ne ’I as antsat, npeksms mi nentps apttspa aop, ktnî întindepea tepensasî ne ae dt Pegsaamentsas, mi ks kape se npetinde a se îmnpoiipietspi, este mtsspatt mi destinate nentps singspt mi stpikta întîmninape a xpani famiail saae, na înkt ne aa aneae aokspî, snde nogons ns npodsne mal msat de o kiat nopsmBS ne ans, anea npodsnepe, ninî lciap destinaţia eî ns o rioate îndestsaa, ktnî ne noate ti tpeî kiae no -psmBs aa o famiaie nsmepoast, npeksms osinnsits sînt aae stte-niaops. Pap stteansasî ne aîngt nopsmBS, ’î maî tpeBsemte mi gpîs, feaspite aegsme nentps şcspnaaiepa sa xpant, kînena mi aîna nentps îniEptktmintea sa, ’î tpe.BBesks aemne de foks, mi saniî ka st natteaskt damdiiae saae, st ’mî ksmnepe BsniBaks, înktagtminte, sape, Bins mi pakis, mi difepite aate osiekte de nea mai spţientt nenesitate nentps sssginepea mi ssBsistenga sa, mi( aneste toate mi ae npokspt stteansaS din kpemtepea niteaops, mi din podsas ne npin msnka sa doBÎndemte din aneas tepens de npisoss, kape asttzî, mi dsnt aeţiea în Bigoape, îa înkipieazt de aa nponpietaps de Bsnt boc npintp’o indamnisape în askps sas în Bani de nsgint însemnttate nentps kt Pegsaamentsas Op-ganiks npin § apt /40, a stinsaat mi desnpe aneastt kestie, dis-noziniî peninpoane dintpe nponpietap mi stteans, ka nea d’întîis se npefepeze tot d’asna ne katkamsag sts aa dapea npin înBOipe a sr.si asemenea ntmînts de npisoss, mi stteanB.as se aneste ne nponpietapS iapţmî npin B8nt tokmeaat, aa askps de kape ap aBea tpensinijt neste nsmtpsas ziaeaop aa kape îa OBaigt aeţiisi-pea. Kînd dap s’o konstisa stteansas sttnîns aBsoasts nt anea napte de ntmînts, d’ania de anesnss nentps xpana sa, mi kînd s’o ansaa nitata peninponitate dintpe dînssas mi nponpietaps, npimiBa oape anests din spmt st ’as npefepeze aa înkipiepea ntmîntsasî ne ’i ap maî tpeesi, sas st i ’a înkipieze asî ks npegs mi kon-digiî maî aBantajKoase, de kît aneaea ne i s’ap ofepa de aagî stteni, mi st ’as anpoBÎzioneze kb aemne de foks? Ns, ftpt îndo-iaat, nentps kt anea konstitbape Ba fane st disnape opî-ne pe-aagiî mi Bsnt disnsnepe mstbaat dintpe aneste dost kaase de oameni, mi npoupietapsas, ainsit de opî-ne înaesnipe mi spage nentps eksnaoatapea ntmîntsasî ne ’i Ba ptmînea neBÎndst, se Ba siai fipemte a se npokspa de aneste Înaesnitoape minaoane npiri îmtoipî, în askps sas în Bani, kît s’o nstea maî îmnoBtpttoape nentps stteans, mi mal faBopaniat nentps dînss, ka st pamnaa-seze nepdepea ne ’î as okasionat îmnponpiettpipea stteansasî, mî atsnni Ba asKsnge ka anest din spmt? mi nponpietap fiind, st msn-neaskt, sas st natteaskt maî tot atîta, ktt nattea mi msnnia fiinds stmnaB katkams.
Dsnt aneste toate aegaae mi nozitiBe apgsmente, Bepi-nine ’mi ap da osteneaaa st adsne ssmeae ne Bop npiBi în gpestatea mi ansaaa ptsnsndepe a stteansasî ksatiBatop mi a nsme i-is a zenea napte din Baaoapea ntmîntsas ne i se Ba Biiide; 2-ea d.o-BÎnda anei Baasapi; 3-aea naasapea înkipiepil npisossasî de nt-mînts ne Ba asa de aa nponpietap; 4-aea kontpissgiiae saae kt-tpe GsBepns; 5-aea aemne de foks, mi' maî msate aate spgente mi întîmnattoape, keatseai nentps ssBsistenga sa, na ktdea ftpt îndoiaat neste sn sntîmîntetops pessatats, mi se Ba konBinge kt, ns kodarns stteans, ns miîKaokamsas, ninî Bopst e desnpe dînmi, maî ks seamt nentps neî de aa msnte mi nodgopiî, ni ninî kiap fpsntamsas ne a mai înaBBgit ns ap fi în stape se întimnine aneae enopme ptsnsndepî, mi kiap de aa ansas aa doîaea Ba ktdea în nptnastia misepiî, mi Ba aceai npenedenta sa nozigie. — înkt ne-Ba în npiBinga îmnponpiettpipiî. — St ssnoztms nentps moment
www.dacoromanica.ro
39
DÎMBOBIHA. — 12 NOEMBPIE.
kii s a asat de aa nponpietapî dosT> nr.pig, sas tot domensaS aop ka se se îmiiporipietEpeze săteni staBi.iiijî astT.zî ne dînssag; dap dsii’L aeyea natspeî, sni dintps înmii Bop mspi, aaijiî se BOp a-dtoga npin însspttoape mi amsnpepea în BÎpstpE de msnkT>, aa-m se Bop îmBogimi în Bite, sas în Bpage npin kpemtepea mi sno-pipea fandai! nop, adikE kodaumaa se na fane misKaokamiî, mi miJKaokamsas fpsntamS, mi Bop nepe ntmîntg mai msat neste a-neaa ne ai s’a» dat, mi aarji, nentps intepessaă aop nponpis, sa» din nasnepe, Bop Boi se se stpemste în Bpe uns oparnS sa» ne npe o aatn momie, mi se nînzn, sa» se disnozeze în Bpe an aat mod de nEmmtsas ne a nosedat».	(Ba spma.)
LITERATURA.
Daki asmea noastpi, nonsas, negBgEtopî mesepiamî Boepî rai kiap asmea aneia eleganta, askssoasE, pisini— , ţoape kape topim nea mat mape napte a sonietagieî noastpe, apg niti, apg gEssi neanipats foapte aclesse opî distpakgiBiii fpsmoase, stiae, instpsktiBe kape ’naagi sim-giminteae, noBiaeazE ksgetapiae nspifik’B gsstsag, ninis-este mopaBspeae neae peae rai pektiâki ipopa-aa sonietagieî.
D-as G... Baponzi ag nsEaikatg în ansag anesta o dpamE ’n ninni akte întitsaata Matei EasapasS sa8 Dopo-narufi uu Seimeni.
IisEndg aa o napte pegsaeae aptei aa kape astopsas 118 s’a8 sitat negai/KEnds snitatea în rnipsag intpigei, ama înkîtS st o fakE npiîmiEiaE de penpezintape; — Ie-sindS aa o napte sneae kontpaste de snene, de enizode kape iib se notpiBesks nini de ksm ks enoka rai snipi-tsag sekoasaBi de atsnni; — aESEndg aa o napte sneae nasagie kape ainsesks de o opiginaaitate rai se BEd8 în-date ne-uii apsnki nititopiî okii assnpEae kE ssntg îm-npsmstate din onepe stpeine; — anea npodskgisne a D. G... Bapongi este de o konnengiBne Basta. mEnsita k’sn oape kape onineig de skpiepe, sbdbse aa kanpiniiae finei fantasii a kspeia nizapepie ns ainseste de a fi adese fpsmoasE; — este skpisi în biib stiag kopekts, e insni-pate npin o gîndipe adese opî nainE de noezie rai nose-di o enepgie EEpnEteaskE, o dsaneagi pomangioasi kape o fane intepesanta rai n.iEksta.
D-as Bapongi îrai înnene dpama npin o napagisne kape este o napte mepitsoasi a askpxpiei D-asi,- — Mi-neponB zine ki o napagisne este eksnozigisnea fanteaopg sa» npoiipii aa o kaszE sas stpeine dap adepinte kiap aa anea kaszi. — Ea tpenseste se semene adeBepata, kon-siste a npezinta askpspiae npeksm se BEdg în natspE, a OBsepBa konBeningeae peaatiBe aa kapaktepsag mopaBB-peaop rai ksaaitagiae nepsoaneaops; — a fane st se a-koapde noBestipea ks nipkonstingeae aoliBasi, opî în kape s’a iietpekstB akgisnea rai a snagiBasi de timns iie a tpe-Bsit ka fanta st se eksekBte; — ea tpeBseste si se pa-zeme ’n apgsmentagisneae ei ne sgomotBaB nsBaikS, ne istopie sas neas nBgins ne o aeyendt, mi se fie ’n kiap snijiitsaB oninisnei afiditopsasi D-aS Bapoiigi as Bpoits oape ksm st imite anea faîmoasi napagisne a asi Racine din Ph^dre: „va peine nous sortions des portes de TrezeneA FBpi’ndoipe ap fi o kspioasT> npetengisne din naptene a npoi ka astopBas Pamîns st fi atinss kfcts-mî de nsginB SBBaimitatea HaaeBpsaBÎ HoetS' aa Fpangiei;—zinemBiis-mai kt este ne aaokBpea o fpsmoasB rai nstepnikB de-
skpiepe; ape ktte-Ba stpofe nîm, aa bbb oape kape g-pads mipege npekBni ancasta:
„Bedeai în dpeanta’n stînga sng foks sn^îmintatop „IHi Baaspi mapidesînge kspgînd în spma aop „.Ia opî ne detsnape ne ne Bitea în koaste „Bedeai kizînd o napte din mika noastpB oaste. „EpamS anpoane, Doamna, înBinraî s’B’ngenBkiimB „IHi se nepims ks togii, saS togi si ne ngedinis,
Aneste Bepsspi sînt sraoape, mi desemna foapte at-mspits snena netpeksta, de mi ns ssntS destsas de enep-gine ka se se ’nfiopeze nineBa aa gîndipea aneaeî npimeac-dîî ne Bpoeste se apate’nsnEimîntatoape; — dap fanta este Bine deskpisE rai nape kE o Bede nineiia în pea-aitate, kE 0 Bede însE ka bub askps natspaaB fipE a tpesEpi fEpE a se miraka; — eksnpesisneae ssntg sine aaese rai kopekte- Poniînestî; — amS fi npefepats îuse mai sine o aata zinepe în aoksaS anestiea—„se ’ngeiiBkiEniB"
—	a ’ngenskia ape neBa’ir/KOsitopS nentps mîndpia Nagio-naaE a Pominsasi, neBa nenaEkBtg aszBaBi mi simgBasî;
—	amg fi npefepatg tot8 de odata mai Bine ka astopsas se fi pEmasg aa aneasta „rai se nepimg ks togii“ rai se ns adaoge „sa8 togi se ne npedEmg.“ Hli se nepimg ks togii ape o nosiaE eksnpesisne de deBBement mi de am-Bigisne natpiotikE, epa Bng nsnkts atingEtopg kape adE-oga sug efektg de antssiasmg mi de’nfokape epoikE în timns ne „sag togi se nenpedEmg" stpikE aneag efektg rai nsmai signifikE dekît konseksingeae azapdsaBi ns e asnte; — ra’anoi ne atsnni Pomînii ns se upedag, isto-pia ne apata rai ne doBedeste kE ei stiag se npiimeaskE ks BpaBBpE moaptea ostarasasi Pomîng, iap ns psrainea de a aenEda apmeae rai de a se dekaapa înBinsg; — în toate skpiepiae litepapiî, se eBita kît şenoate mai msatg tepminii smiaitopi nentps amops nponpisag snei Nagisni, rai ns se’ntpeEBingezg dekît în kazspi de aBsoasta nene-sitate.
Mai aa Baae astopsag tot în anea napagisne deskpiindg npodigisag snei minsni a npoBedingiei kape skanE apmia PomînE de a nepi gEseste o tipie fpsmoasE de enepgie rai de imaginagisne în eksnpesisneae ks kape se sepBE.
„Atsnnea se apata ne nepg sng negps nopg „Me peBEpsa o aaBE de tpisnete siiEimoase „LUi snsaBepa totg aoksas akonepitg de oase „D’assnpa noastpE tpene, dap tap’ a mspinspa „IHi ’n tanepa neoasne se dsne a fsagepa „le’mnpistie tot kînmBa, nîn a’a din spmE raatpE „BEpsîndsae mipoape de naoae rai de niatpi.
„De fsagepeae întp’sna d’assnpa aopg kEzînd „IHi’ntpe dînniii snaima rai moaptea adskînd „Atsnnea tatopimea BEzîndg anea minsne „Inii biestemE spsita mi neapki se-uiî pesBBne.
„Dap BiîKeiiea-i sBÎnta ka ne sng stoag de kopni „IHi’n fokBprae noastpe kideag ka neste opsi.
A
In snena V ssntg lviteBa BepsBpli naine de nasisne rai de simgimîntg, eae eksnpimg kB toata dsaneaga tE-piea mi Bioinisnea sensagisne^iopg safaetBasi.
.... O tpista Biopea
Ksm îmi înkaini fpsntea, sbb mina ne-o stpîngea! Dap snsne-mî koniaigE; — ne genig de isnipe Te’nBagE ama de Bine a faopmop Bopnipe
(Ba spma.)
www.dacoromanica.ro
DÎMBOBIUÂ. —
____
TEATI’5.1 NAIJIONA4
1
Bana X'i>pka.
Baca Xtpka ns este onept nitepaps: Ks toate acestea ape mepitene ei —ka niest feepikt, ka taBnos de da-tine mi mai anes ka nissikt nanionant. Aneastt kpea-gie o suntem datopî D. Mino mi Fnextmaxep. este sn înnenst de onept nagionant — mi dalta, ns ap aBea ant mepit dektt auena ne ne a doBedit kt în nimsa Pomtnt sînt elemente a se fane onepe însemnate, înkt este neBa. In-st nskpsn, npin sine, ape mepitene nsi: D. Mino, a pe-npodss npin konope Bii, natspane, o pazt din datinene Biza]>e mi opiţiinane ane gtpaninop mi a ne giganinop — ssnessn este doBedit npin npensn ne nsBniksn nsne tot-d’asna ne aneastt niest. D» Fnextepmaxep—npin komno-zigia apiinop nanionane din Bana Xtpka, a doBedit ns ns-mai ktt de msnt este famiaiat ks anest fen de mszikt, dap înkt sn taaent de na kape tpense st astentsm .msnt. Hentps opiginaaitatea nieseî, nentps fpsmssegea mezinei, aneastt onepett feepikt, s’a penpezintat de mai msate opî ne teatps Bienei, ks ssnes se zine.
Poaeae mai însemnate din aueaste onepett sînt Bana Xtpka, Kiose gigansa, mi Biopika* JIa nea din spmt pe-npezentagie D. Mino ne a apttat o adeBtpatt Bant Xtpkt de na kan ntnt na ninioape. taaentsa şe manifeste tot— d’asna, atet în noezie mi în apteae Ipsmoase, ktt mi în apta dpamatikt, npin natspan— dap natspaasa— deaika-tizat npin apte mi D. Mino, se Bede kt a îngeaes foap-te sine aneastt kondigie. Asfea 115 asem nimika de îm-nstat nentps anest aptist, ni de atsdat. In fensa sts este noet, este kpeatop mi ape mai meat înkt mepitsn de a kpea fpsmos.
D. Beaeskst, în poasa Kiosea-gigansa— tpene mai denapte de o ainie oape kape, snde ap fi tpensit st se onpeasktr de o ainie ne este xotapsa aptei. Ns este ta-aontsa ne ninseste acsneasi aptist: kpedem în kontpa kt D. Beaesks Ba inepţie denapte în apta dpamatikt; dap kt a aBtt sntEi'iisnea, a. esagepa nsmai ka st naakt snei ntpgî din nsEaik. înst tpense 511 aptist st se kosoape na nsnaik, sas st pedine nsnaiksa ntnt na apte? Kpedem kn mai Bine ap fi st asksate apta de ktt nsnaiksa. St naşe na o napte tot ne este esagepagie în anest poa, mi sînt sigsp kt D. Beaesks, Ba fape din Kiosea sn tin, ne kape nimeni ne Ba aBea kspaţiisa aa dtptma.
12 NOEMBPIE.
He Bom zine nentps D-na Teodopini, kape fane ne Biopika?
D-na Teodopini ape sn mape aBantayis asîfnpa ne-aop aate aptisle pomtne anantape, neantpat, ne este da--toape natspaasasî iui sneî kpestepî deoseuite. Gpania, deaikatega, modestia distinknia ne o kapaktepizeazt, st penapst în toate mimktpiae saae — ntnt în anentsa Bop-nipei. — în Bana Xtpka ne dt o adeBtpatt Biopikt, nnîn-dt, simnat, natspaat, modeste, inonentt: Ka st fie o as-fea de Biopikt, D-na Teodopini n’a anst tpeBsinut dektt a nsa kostsmsa gsptnksgei. Apiine nanionane ;ie zine nine; mi sînt înkpedingat, kt dsnt neBa stsdis în mszi-kt mai ms^it, D-na Teodopini, Ba deBeni aneia ne toni dopesk, o aptinst de msatt distinknie.
N. Stpddesks.
SPZIKT.PIE.
Dsnt stipme Benite de na acsdege, în spma npona-gandeî gaze.iop pomtiie, assnpa a^epepi.iop, oamenii se oksnt msjit ks a^eţiepea kapteaejop na 5oton.
Onepa Itaniant mi gazeta DîmEOBiga se întpek kape mai de kape npin esaktitate: neî dinttis ias ptgsmit ap-tistiî; neî din spmt ia8 mkionat îmntpgitopii. N. Stp.
5ns BtpEats zinea îu o zi neBesteî nsî.
—„ O neBaste este o mosint kape fane efekts kît este nost kînd st’imekeste o ntstms întpe antekittgine kaseî.
—	Femea pesnsnse; — 5ns Etpnats este sn» napa-Bans de kape ne sepBims kît ne tpeBseste, kînd ns ne mai tpesseste în dtms na o napte, dakt ns ’n ginems kâ st ne akonepe amannii.
O st tenass Doamnt! — o st te nasS st o stiî; — stpigB sns Etpnats înmenat» fspios kttpe neBasta nsi; — st ne desntpgims Doamnt !
—	Bskspos» domnsne! — îi pesnsnse neBasta; — dt mi zestpea mi mt dsk».
BtpsatsnS se onpi îndatt din fspie, îmi sktpnint nassn8, mezs kîte sa momente ne gtndspî, rnaiioî se 0-tejA; — skiniEt Bopna.	II. Gika.
DME ABONAŢI DIN BUCUREŞTI
lljiiii I). Tanase O.i’ieskîi
106.	D. K. Denesns.
107.	„ A. Sttnnesks.
108.	„ G. Gpeneans.
109.	„ K. Gtnemesks.
110 „ T. O.meskn.
111.	„ Gpigopie Gispgis.
112.	„ II. StBesks.
113.	„ Iosif Doda. (Ilitemti.)
114.	„ N. Bosesks Bsk.
115.	„ K. Benesks.
LA
MAREA BIBLIOTECA CLASICA-IJMVERSALA
(Bpmape.)
116.	„ N. S. Btnteans.	idem.
117.	„ K. Zintesks. (Gispgis) idem
llpiii II Sepgiad.
118.	D. S. Ilisksnesks.
sn esemnn: idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
idem.
119.	„ K. Mtnnisnesks.
120.	„ K. Sepgiad.
121.	„ N. Andponesks.
122.	„ Eftim. Besteneî.
123.	„ T. Dptgsninesks.
124.	„ Ioan Gispkonini.
125.	„ D. IIIepBtnnsks (Ilitemti)
sn esemnn. idem. idem. idem. idem. idem. idem.
126.
npin magazinsn. Xpist Io-nin et. Komn. Pom. idem. D. Ioan K. lepesks, (ni-temtî npin Xpist Ionin et Komn. Pom.
Nsmene anestop a-\
Eonagi nenstîndssef desnifpa ptmîne a se \ kîte sn esemi întpeBa aneea npinl kape s’as anonatg. )
Zaxapia Boepesks, de na Ksptea de Apţiem. sn esem.
(Ba spma.)
Tinogpafia l\ait,iona.w a mî Iosif Pomanoe mi Komn.
www.dacoromanica.ro