Nro 9. Anul I, — 1858, Simbata 8 Noemvrie. Aieaste foaia ese ile doi opi naai.ntemînT. Nmill'hta mi 91iepk»pcit. npejjsa aEOnammit.K.iKl nentps tpel jtbiiî linii sfan-mixl. O foaie singap-s 20 ‘iiapajie. A Foia politica şi litterarâ. Anonajjia se faie înfls-kspemtl, jm Jir.p-r.pia jisl Clirist. Iomiinn et C‘u Ro-manov. în rtistpikte na ko-pesiiomleujiii st.î. Opi ie aBonament tpecse nuntit în-date ks BSBskpiepea, Ii Redactorii responsabilii Dimitrie Bolmtineam. iiukupemti. Bnii npofetizeazt de aksma. kt adsnapea ape st fie în mape napte fopmatt de oamem ks idei egoiste, mi des-Bptkagî de ksnostinge mi simtimente yenepoase, A se teme, este sn ksBÎnt: a asigspa înst o asemenea temepe, este o deftlmape iie ns noate afaa skszt de ktt în ds-pepea natpiotismsasi neaop deskspayiagi sas întp’o tpistt oninie ne a8 anesti npofegi desnpe stapea soniettgei: pe-zsatat fsnest aa snei nefepinite esnepiengî. Kape este asttzî ponitiisa kape .115 ksnoaste kt a a-Bea o kamept komnsst de pomtni natpiogi mi ks idei ye-nepoase, ap fi o fepinipe mi onoape nentps pomtni ? ni-ne dap noate st onpeaskt ne aaegttopî a tpimite în kamept oameni oneşti — oameni natpiogi? Nimeni. Dap st upessnBnem, kt ap esista înpîspipi de natspt aae sttBiai dopinga aop; opi kape ap fi aneae înpîspipi, eae ns ap nBtea st-î konstpsngt în esepsapea dpentsasi aop, ne ktt timn aaegttopiî Bop fi insnipagî de simtimente fpsmoase, rai aegaae kt ni, ne ktt timn ne Bom mtpyini în snipitsa aega-aittgeî, niminî ns Ba nstea st ne îmnsîe; s'ap nstea skimca 0-niniiae nsmai atsnni ktnd a.iegttopii iib Bop ktsta în a.ieyepî de ktt tpistsa mijook arai îniEsntttgi nozigia nepsonaat ks nagBBa dpentspiaop gtpeî. 3a astea de înttmnaape, adikt sftsnni ktnd neae mai stnte askpspî ap fi sn mbKaok de sneksaagie mi tpefik, nentps silii, ne ap mai fi st se a-stente de aa o nagie — ne singspt ap doBedi kt este moap-tt ? toatt pesnsndepea ap ktdea ne nagie, opi ktt de stpimt ap fi nepksa aaegttopiaop. Espona ns Boeste st ksnoaskt tpeEsingeae naptiksaape aae nettgeniaop pomtni, nini spiae, nini simnatiiae nettgeniaop întpe dînmii, ninî kt kstape luast ape kstape Binispî, mi kstape a.ita ks-tape Biptsgl; în aintea ei togi ssnt pomtni, rai gpemaaa snei ntpgi kade assnpa tstsaop, ftpt st aint dato.pie a mai nepneta kaszeae. Astea a fost de ia înnenst aanga-yiBi nostps. Aneste konsiaispi Aegaae mi saastapiî Bop gtsi eko în inimile pomtniaop? saS Bom aBea dspepea a zine kt nea mai difiniat aptt este a înBia mopgiî? O pomtni! figi nentptinitopî mi ns Bt gtndigi de ktt aa Biitopsi gtpeî! gtndigiBt kt întp’aneste ziae Es-pona Bt asksatt; gtndigiBt kt npintp’o fantt fpsmoast, aBeni a peuapa rasate gpemeaî tpekste! gtndigi-Bt kt a-Begi st dagi seama în aintea oameniaopă mi a asi Dsm-nezeS, de opi ne negi fane? gtndigiBt kt nagiiae aS st Bt aasde sas st Bt desnpegsiaskt! kt fii Bostpi asteantt de aa Boi, o gapt Blide Biaga ape st fie ngal dsane de ktt neia ne ani tpekst boî ! gtndigiBt în sftpmit, kt neia ne Ri se nepe este nsgin în komnapagie ks neae ne se nep aalop nagii: Bi se neptj nsmai sakpifinisa a tpimite aa kamept oameni onopaniai — ka st dea gtpeî soastpe onoapea de kape ape tpenBingt! p. Koaintiiieans., Iar despre adunări. , Kape din neae dot adsntpi aie amneiop gtpi Ba fi în mape napte nentps snipitsa ne domneşte în konnengie, Ba sktna mi ne neî aatt. Aneasta este kpedinga noastpt: St mt esnaik: st npessnBnem kt snipitsa îndtpttninieî pesmeste a da o kamept de oameni a ae ktpop simtimente ns ăp fi nini de gsstsa neaop ne as ftkst kon-Bengia, nini în dopinga yenepaat a nagiei, întp’snBi din a-neste npinninate, ne ktnd în nea aat, ap fi ks totsa din în notpiBt. Kpedem kt în rasate panoptspi şe nepe konfOpmitate întpe akteae snei adBntpi mi întpe aae ne-i aate: Ksm BOp nstea st se îngeaeagt? st atstm kt aneasta ap da motiBe ptiaop Boittpi ai nagiei st zikt kt am nepst snipea gtpiaop noi ne ns nstem st ne snim în askpspi sekondape, dap asemenea înttmnaape sas ap na-sne mapi difiksattgî în opganisniBa nosasi sistem noaitik sas sna din kamepiae ne ns ap spma snipitsasi konBen-gieî ap fi neBoitt st-mî înkaine Boinga. Ainî se înkide kaaea tstsaop nponagandeaop noaitine de opi ne natspt s’ap fane, uii kape ns ap konptsnsnde ks natspa konBen-gieî. Ilentps aneasta ne ktnd sniî npenapas npotestagii Bane kontpa koiiBengieî, DîniEOBiga a ptdikat gaassa rai a zis kt aneastt konnengie este sktnapea noastpt; kt Espona a ftkst ne a nstst, mi kt aksma ptmtne pomt-niaop st fakt rai ei; kt aneastt lcoimengie este EBan-yeaia noastpt noaitikt; kt opi ne pomtn ap ksteza st o kaane, na fane pt8. gtpeî saae, asî înssrai: nentps aneste ksBinte am zis kt ne tpeEse o adsiiape a ktpsî maiopi-tate st îmnspttmeaskt ks sinnepitate snipitsa konBen-gieî — ka singspsa miacaok de a pesrai d’a aacsnne aa o apmonie oape kape; nentps aneasta zinem rai astt dattţ nsgin ne nast nine este nepsoana ne ape st Domneaskt: toate gîndipiae noastpe tpeEse st se întspne kttpe nine ape st fie aaerai în adsnape ka st fakt aegi nsne în snipitsa konnengiei, ns kape ape st aaeagt Domnsa, nepsoana simnatiiaop noastpe naptiksaape. O adsnape Bsnt Ba fane aegi BSne rai Ba aaege Domn ssn; aaessa s-nel asemenea adsntpi. Ba fi aaessa gtpeî întpeyl. St ns ne gtndim dap aa deiistagi: eBÎnd în Bedepe, nepsoana Domns-asi Biitop, ni intepeseae Biitoape a ae gtpii; st ns ne gtndim aa Domn, aBtnd în Bedepe intepeseae noastpe în napte, ni intepeseae genepaae a ae gtpeî! St ns ne gtndim aa nepsoana noastpt rai nentps aneasta st nepdem Biitopsa fiiaop nostpi, atsîndsae mostenipe o gapt nefepi-nitt sn nsme xodios, o Biagt ftpt onoape rai sn mop-mînt ftpt pesnekt! st ns dtm ksBÎnt neaop ne ne dt dpentspi a zine întp o zi: noi am ftkst din boî o nagie, mi Boi agi sttpsit st fini .0 tspmt de ponil , D. B. , . . i ^ ‘ 4 - . | - I ‘ t'J'" ~ "ÎSS'*1 , , .• , 1 v 1 >y f ; : ov i:kji^n of.v. 9timraiii‘ 1 , 1 «njuaVihu i > ■ ■> , -fl "•» k v ll ’ ir?! .. J '! www.dacoromanica.ro 34 DÎMBOBUIA. — 8 NOEMBPIE. Foile grece. înk'B de ra înijen8tsjig pesseraraî, foira nojiiti^e ara ^ieepei gpeciî, antpE ks kEfldspE mi siimiatie kasza po-mEnirap — sneae din era aS ssfepit kiap nentps aceastE nOBiaE an'Bpape— mi uîhî odatE, yicî o Bora de peks-nostinyE ns a pesirans din miîK.roks.1i poniEnirap — aa k’BntsJi darae, simnatik, mi jiinep ce BÎntsa adaraa de kEnd în k'&ml ne marapira îpistsraî mi BEtpEnsraî Istej). Fiî misepei Ezade, maptipiî natpiotisnisraî neraî maî noBia, anei oameni >ie ne ÎBBesk fEpE st ne ksnoaskE, ne a-nEpE, nsmaî nentps kt şîntem kpestinl ka dînmiT, nentps kE ne kped nefepicim. Este adeBEpat kE ra toate Bocera de simnatie Peniţe din Gpecia mi de ja arai nonojiî din Espona, pomenii ns ag pesnsns înk'B: Dap este înk'B adeBEpat kt opî ’ie Bop-Be de peksnostinyE s’ap fi înekat în sgomotsj apmerap stpeine, în mspnrapa ssfepinijerapg acestsî nonoji în acea-stE ijapE în enoka tpekstE. AstEzî pesnipE mal .linep mi astEzî not se ms;nj8nieaskE— ne.iop ne as gEndit ,ia dîn-mil în kspss.T ssfepingerap rap. Pomenii ns spEsk ne fii aifiepel Gpeniî — kxnî ag stist lot d’asiîa st osenea-skE ne Gpecii jiisepi — Ns spEsk nici sn norioa din Esporia, Iceci as osfefiit tot d’asna noaitika gBBepnEminterap de simnatiira nono-Mop. Fie ka aceste psndspî se se aszE — de ane! ne ne noapt'B simnatiî:era Sînt esnpesia inimel—ns a ksBiinge-aop demapte. D. Eoaintineans. si Itn i =<1, Cronica interioara. "îTfi Din Mo^doBa nimika iîog înkT», saS mal sine aBem o nostate, dspepoasE: Dimitpie Paraţi, a mspit aa 25 ok-toniBpie ja Botomanî, mi toatE acsnitnea MoraloBE inteai-yentE natpiotE ape inima sdpositE ssb aceastE raBÎts-pE kpsdE. Ilpiimim dera D. G. Sion spmEtoapera pîndspî: „PomEnia a fskst o mape nepdepe npin nepdepea ral D. Paraţi. Toate Ssfratera yenepoase mi PomBne tpe-„ B8e se iMEngE nentps nepdepea bob! om kape ks dpent „ksBÎnt st nsuiEpa întpe ne! maî Bsnl fiî aî pomEnieî. D. „Paraţi moştenise de aa nEpinniî seî simtimenteae cera maî „fpsmoase nentps natpie. Kb kapaktepsa sEg noBia, ks „npinciniae fpBmoase; kB denotamentBa seb, ks sakpifi-„niira saae nentps Bineae komsn, D. Paraţi, epa stimat „mi isnit îussrni de neî ne aBeas aate npinnine. Ilpiiitp’ „o kpestepe îngpiacitE, npin kEaEtopiiae saae înderangate „în Statspiae Esponeî, npin tarantera ks kape îa înze-„stpase natspa, ea aacsnsese a oksna neae mai însemnate „nostspi în MoadoBa; mi fEpE raitBipe, fEpE aiugsmipe; „în miacaoksa kopsnflîel yenepaae, ea epa Esemnasa de „onestitate.. Tepnetat în toatE Biaija sa, D. Paaeti epasn „BEpBat aEsdaBia: ka om nBBaik epa onoapea nepsonifi-„katE; ka om de stat, epa deBotamentsa inkapnat; ka a-„Btop, aBea Bn aok în aitepatspE. Ka om npiBat, epa 8n „adeBEpat fiaosof: amania, afania, onest în peaaijiiae saae, „sinnep, gata aa sakpifme; amik BB]i; om modest; înda-„topitop, yenepos, nosedînd toate Biptsyiae. Heae dinsp-„mE eBenimente aae natpieî ne ag nss în mimkape toate „ssfaeteae yenepoase, îa ipitasepE atEt de tape, în kst de-„Biag, aBÎ SEBEtate, se atakE — apta medikaaE ns iiBts „de kEt se-î npeasnyeaskE kEteBa ^i^ie maî msat Biana. >}J[a întspnapea sa de aa Ilapis în timnsa konfe- „jnnneaop BEts ne aa smeae dinaom^n,iaop Esponeî, nen-„tpB dpentspiae natpieî saae,) tpeks nP>11 Bslcspestl. Boa-„aa sa deBenise ameninyEtoape; kopn^-'1 SEg epa sdpocit, „nBmaî nstepea mopaaE a safaetna^î ma' mimka aneşt „konepemînt desopganizat. NBinepouiîî seî aminî aBgpE o-„kazisnea a stpEnye nentps satiina oapE inEna sa. In fi-„ne iiEpEsind Kanitaaa Baaaxieî, D. B. OBedeans îa kon-„dsse iieiie în MoadaBa aa niomia sa, temîndsse desnpe „stapea sEiiEtEniî qeaBî ye ssfejjea." D. Eoainfineniis. Kâte-va observaţii asupra unoru cestiuni de Eco- noraia rurala. 1857. (Spmape.) Kît nentpK kondiijisnea sonia^t a »i>teaiiKaKl Pomîns, npe kît se atinye de îmnponpietepipe, de Kortiepijă oii instpakyie, ea na înftijiiiieazT» ninî o difepenirt, saă elc*ienijie kît de mita din aneia a ne.iop-^ante kaase aae aneintii JLj'tpî, tan kiap aa dpentspiae niBiae ns întîmnint sttearaHas kopiîeaBiag Bpe o napiept netpekttoape; sepBiqibas nsBaiks, inteaiyenna mi instpsk-ijia îa înoEiaieazt, mi ’a kondb’ie aa toate dpentspiae mi gpads-piae atît ^iBiae kît mi miaitape. „AksmS kt am intepnpetaţ kît npin nstinyt npinairiiae fsn-damentaae aae nozijjii npesente a stteansjiBi nepmitenise st kom-Batemg difepiteae idei, npoektate mi ptsnîsadite nentps modsag a-meaiopanii anestei noziyii, mi ne kape k:.»8tt sţ o mtptspisimg maî de nainte, npiBindsae ne sneae nenp^ktikaBiae, afapt nsmal kînd ap intepBeni apsitpapitatea mi komn^aekta sdposipe a dpen-tbasî natspaas mi aa aeyiaops, ne aateae :Btttmttoape kiap nentps stteans, sokotimg kt am komite o k jpimt neeptatt, kînd ae am atsa în întsnepikS. — Ilentps neae imnpaktikaBiae, sniî np etinds kt ap tpensi st se îmnponpiettpeze stteansag, npin indamixizapea nponpietapiaopg, esnsindS ini mods efektsipii, npin nifpe mi kaaksaauii matematici, foapte esakte mi npaktikaBiae dsnt îdea aopS, mtpyineskg ntmîntsaS necesapis nentps fie-kape agp»iksatop în yenepe, aa n,ifpa de 8 nogoane, ’as npejisesks dpent aeî 776-800, ne soko-teaaa de aeî 97—j 00 nogonsas, mi aitai'd-apea acemtii ssme din naptea stteansasi kttpe nponpietapg, înmjoesnt ks doEÎnda ei, o detepmint npintp’sns mods de amoptismexit, întp’sn intepBaag de zece ani ks destBÎpmipe. Aceastt npetenyie mi kaaksaayie nîn_t aa oape-kape nsnkts teopetikg, este de minsne, gpandioast, imixpesionaBiat, ziincitoape atîts nentps stteang kîts mi nentps nponjpietaps, ktci, kape din cei d’întîis ns ap dopi st se Bazt sttnîn» aBsoasts ne teptmsas ce ’i asigspt ssBsistenya npintp’sn mod» atît de neînsemnttop, mi ftpt stpîmtopape? kape din cei din spmt n’ap npiimi ka npintp’o payionaat ini dpeantt desntgssijxe st detepmine, mi st itonsiaieze o datt aceastt kestie, atît de g’paBt în anapenijt, atît de npodsktteape de idei skandaaoase. în npaktikt mi desginttoape înst mi în aktsaaa stape a ijtpii, aceastx» npetenyie este de o gpestate mi de o komnaikaijie, maî npe sss g de opi-'ie gîndipe. „St o demonstptms! Tepmens.is de mbmioks aa nsmtps-asi nogoaneaopş, ce se npetinde a se kKxnntpa nentps fie-kape stteans, ns este de ont, npeksms s’a kajtkisaats de sni aayi, ci de mai msat, nentps kt fpsntami, kape npiîmcskă aksins de aa npo-npietaps 11 nogoane mi 400 stîniKeni nttjpayî, mi>Kaokami 8 iui 130, kodami 4 mi 1210, ns sînt în nsmc^pă egaa<>, nici kiap aa moimiae de msnte, iap în yenepe mi xotopît aa momiiae de kîm-iis, nsmai ccae d intîis dost tpente ajKsng^ a fi în nsmtps 6ga-as, iap cei de tpeanta 3-a, adikt cei ce npiimeskg 4 nogoane°mf 1210 stîmiceni, ns sînt de kît a zecea napte din totaas.is aoksi-topiaop fie-ktpsia sats. Ilpin spmape dsixt aceastt nozitiBt kaa-ksaaijie, snpe a sc da fie-ktpsia stteans h ea nsyin nsmtpsas no-goaneaop upeskpisg de Pegsaaments Opgarnik, ftpt kape ns i se asigspt ssBsistenija, tepmensas de mi>Kao k« aa aceasî nsmtpS www.dacoromanica.ro DIMBOBIIţA. — 8 NOEMBPIE. 35 este de 9 nii-nena mal niBat, na de 8. — Banoapea ekinanentt a ansi nogong de ntmîntă kantiBanină în Pamtnia, na este de nei 97; Banoapea npea anponiatT> de adeBtp an anal asemenea nogong de ntmînt, mi nînt na nei 250 de ’n am sokoti, snajKinda-ne ka an tepmeng de mixcnokă, adikt, anană neste antană, tot na gpemimg, kirn! an nogonă de apttapt ka anponiepe de na 2-4 ope de Bakapemtii, mi na mante, se înkipieazT» ka doi gannenî ne ană, mi ka dincmt din npodanepea sa, de fîneagt, nînt na ană gannenă, mi de isnază na mal nagină de 10 nei; ne nîngt KpaioBa, Ilnoemtl, Ilitemtl, Bptina, mi antene, nogonană de apttapt ka ană gannenă, de fîng nei 20, de isnază 10, Iap în i,ienepe, ka oape-kape eknengiî nsmaî na kîte-na nokapi dentptate de opame mi inanitanine din kaasa ninsei de anii mi de ntdapi, npekamă sîntg kîmniiae Btptgananai mi antene, apT.tapa na se înkipiazt ka mai nanin de o mamttate gansină nogonă, fină 10 nei, isnaza ka 7, mi totg d’aana mi diîKnrt (ntstmă întp’o napte ntmîntană nentpa kantapa tatananai, kape se înkipieazt mi nînt na tpeî ganseni nogonană) din kare an este difepite npenapi de înkipiepe. naîndă tepinenanS de mijjcnokă, îmnpesnt mi ka Banoapea diacmi, ancani,iernă nenă nagin na gifpa de nei 30 de nogong, Benit anaa-nă, din kape komnaind întpeaga Banoape a anaî nogong, adikt sama de sâni, kape ap natea si npodakt anest Benit anaana de nei 30, kiap mi ne sokoteana de 5% O18 toate kt mi ani se Bede o idee gpemitt, desnpe kape BOmă BOpsi luai skos), totami do- Bîndima gifpa de nei 600. Este adeBtpat kt ka kîgi-Ba ani înainte, fondană întpesain-gat na kamntpttoapea de momii, na asigapa mai manta de 5°/0 ne ană, dap de Bpe o zene ani înkoane, anest kankană s’a npes-kimBatg ka destBÎpinipe, în kît asttzî, kiap mi na momiine de mikă npeug de na 8-15 mii ganseni, se npetinde ang fonos de .6 mi 7%; iap na nene de npegapî mai înaintate, din ninsă konka- penginopă, naginî fiind kanitanimtî kape ap natea st ofepeze same enopme, se npetinde 8 mi nînt na 10, ne nîngt kape mi neps-nektiBa eBidentt kt neste doi tpeî ani, npin ameniopagiine neBa întpodane noană kamntpttopa în anea nponpietate npin desBon-tapea mi snopipea agpikantapei, atît din napteî, kît mi din naptea stteninopă, se Ba snopi mi Benitană. nea «ie este npea nozitiB mi am natea nita mai mante esemnne nannasine, kt, mai toate mo-iiiiine kamntpate în aaest mikg intepBană, npodakS aste-zi mi nînt /5,%- . „Osesit de aneasta mi anponozito de îmnponpiettpipea st-teninopg npin indamnisape. Dant kape pezon mi dant kape nege s’ap natea imnane nponpietapinopa ka Banoapea nogoanenopă ne Bop da st na o npiimeaskt, de kîtă dant 10 ani, mi ka din anea Banoape st na aiet anta fonosă de kîtg 5°/,, ne ang, întp ană tim-jii» ne, opi-ne BÎnzape negatt se detepmint npin namepapea ime-diatt a Banoape!, uii opi-ne kanitaaă îmnpamatatg, saă în nipka-najiie, atîtă dant neyea în Bigoapea ytpi, kîtă mi dant oBineiană de fagt, npodane 10 ne ană? iltstinS întp’o napte eBidentene mi desene okafcii de snekane mi de îmnpamattpî, kape, din noponipe saă nenoponipe, npodane 12, 15, mi nînt na 20 ne ană. Na dap, mi afapt de o soingt imnaitoape mi aptitpapt, na s’ap natea eBita a na se da npo-npietapinopă neyiaita docîndt de 10 na 0/°, nentpa opi-ne Banoape na i s’ap namtpa îndatt, mi na an asemenea negans kază, kiapa, mi ne tpei sate nei namai de am sokoti Banoapea anai nogonă, tepinenans de miiKnoks, din namtpa anenopa ne se npetinde nentpa fie-kape stteană (nponanemă 300 namai, nentpa ka-BÎntană kt, în anent nogoane este mi ntmîntg, npekamă nokană de kast mi de isnaza, de mai nagint Banoape, de kît nokană de apttapt mi de fîneagt) totS d’aana Ba amange. totana Banoape a nogoanenopă stteananai fpantamă na ijifpa de nei 3,300, a nn-jKnokamanai na Mea de nei 2400, mi a kodamanai na nea de nei 1500, na kape gifpe adtogîndase mi doEÎnda ne zene ani se Bop îndoi, mi atanni datopia fpantamanai Ba fi de nei 6,600, a mi-Hcnokamanai de nei 4800 mi a kodamanai de nei 3,000, same, kape SBEtă opi-Me kankana^jie de amoptisinent s’ap sanane, tot na Ba sktna stteana.i, ka snpe ptfaipei st na nntteaskt ne fie-kape ană nen d’întîiă nînt na nei 500, nen de an doinea nînt na 400, mi Men de an tpeinea nînt na 200. Pap kiap mi aMcastt kankana-gie este gpemitţ, nentpa kt, Banoapea ntmîntanai difepitt fiind, dant nokanitatea mi kaanitatea sa, anoia s’ap fane o asanpipe fnagpantt kînd, stteanană dant kîmmine dentptate de opame, mi nagină poditoape, s’ap onniga şt nntteaskt nentpa nogoanene Me i s’ap da anenawă npegă, na kape s’ap onniga Men de na mante mi nodgopie, Men dant momiene anponiate de opame mi Da-ntpe, mi de npin ante nokapi poditoape, npekam sînt nokapine de nankt, de ntdapi mi antene; Aneastt difepingt în kaanitate, mi npin apmape în Banoapea ntmîntanai, este atît de nozitiiit, îni kît se penpesentt, na namai în konpinsană anei Distpikt, saă an anei nntmî, Mi kiap mi în konpinsană anei mi aneiami momii', ande se gtsemte ntmînt de tpei saă natpa difepite kaanittni, ana mai sanepiopt, saă mai infepioapt de kît anta. Ilpin apma-t pe în kază de a se peanisn npinMinian npeţins de îmnponpiettpi-» pe npin indamnisape, mi in kaz, nea ne fie-ktpaia ’i nnane a kpede de a se onsepea în aneastt kestie sfinijenia. dpenttiji, a tino, karele singară n6te dintre Greni, a ftkată ană servigă reală Romînimeî; Illi singară a d*nasă ană adevtrata tribata de reka-nomtingt ne altarială natriei sale adontive. ' Asttzi ktndt limba greneaskt a înnetată de a fi limba de kaltart a Romtniloră, kartea lai Fotino trebaea st se tradakt. Interesală este vederată: kartea aneastt este de mare nreijă nentra Romtni; mi valorea ei ns o notă kalkala de kîtă dant ne vor vedeao. Eatt nentra ne sabskrisală s’a îndemnat a o tradane în Pomtnemte, mi astfelă a adtoga înkt o karte la biblioteka ne însemnate Pomtnilorg. Onera lai Fotino este în trei tomari, kare aă armttdreaîm-ntrinre. TOM5JI ÎNTtlS. konrinde nele trei ntriji de arneologie, adekt, Ilartea saă Enoka I, istoria mi originea Daniloră ki£ mâini ani înainte de Krista ntnt la Traiană. I{J Ilartea saă Enoka II de la anală 106 dani Krista, adekt de la Traiană ntnt la anală 285, saă ntnt la strtmatarea kolo-niilor romane neste Dantre în Mesia, sab îmntratslă Aareliană. Ilartea saă Enoka UI, de la data namitt ntnt la întemeereă Ilrinninateloră sab Rada Negra mi Dragomă kanrinztndă istoria Daniel nronrii de dinkdne de Dantre, ka tote fasele nrin kare aă trekată, nrekam mi istoria Romtnilor din Mesia mi a imne-rialai Romtno-balgară kare fandasert. T6te aneste ka note f6r-te interesante atingttdre de geografia, de antinitigile, de monamen-tele, de monetele mi de limba romtniloră, ne ltnrt kare mi tra-dakttorală 8’a îngrijită a adtoga notige ne ande a sokotită kt anele ale aatoralai n’aS fostă îndestalttoare. saă ne ande a. kre-zată kt aatorală este în erore. fi . .17 TOHIfiLAL DOILEA, kanrinde în nartea mi Enoka IV, is^ toria IJerei Mantenemti de la anală 1241 ntnt la 1812, adekt kro-. . îf . --■■■ www.dacoromanica.ro 36 DÎMBOBIUA, — 8 NOEMBPIE. nologia mi fantele romînilorS mii ale DomnilovSr de la Rad», Negrs Bass.arabă-, nînă la Ioan Karagea . TOftlfiL AL TPEILLA ksnrinde: Ilartea sas Enoka IV. întokmaî clsnă nlfljislS Tomsl»î al do-ile, istoria Moldovei de la1 1352 rrănă la 1812, adekă de la domni^ Îhî Dragom» năriă la aneea a lsi SkarlatS Kalimaks; Ilartea V, Deskrierea ge.ografikă mi nolitikă a IJereî M»n-tenemtî, adikă desnre mărimea mi întinderea teritorislsi, desnro m»nnî, metale, klimatS, rî»rî, nrodskte, karaktere, datirie, arte meserii mi komerjjS; Ilartea VI, îmnărijirea nolitikă a Herei M»ntenemtî, interes-santă din nsntsl» de vedere a vekei organisărî administrative din lăsntr». Ilartea VII, desnre kin»l» momten'ieî mi a g»vern»lsi Domnilor ; desnre reforme mi înfrsm»sen,ărî; desnre dekădinna îjărei; desnre tribst»; adsnare de xatixHmaismsrile Ilonjeî Otomane mi aktsrile de kanitslaijisne; Ilartea VIII desnre îmnărijirea mi rîndsiala fnkijiBnilor; desnre servii^isl» Ţiganilor»; desnre fak»ltăijile sa» drentsrile mi datoriile Domnilor»; desnre legisirile lsî Insilante nentr» boerî; desnre răndsirea Domnilor», desnre astoritatea, mi desnre kinsl» k»ms se nriimea» kîndS venea» la tron»; desnre mulai re a dregătorilor» ; desnre krrtea Domnilor», tribsnale, finahije, m. n. 1. Ilartea IX, îmnărijirea nolitikă mi geografikă a Moldovei, dsnă nlansl nărijei VI. O assemenea oneră se dă de lsm-inău Lskrarea tradskăto-r’&lsî este îndoit» de. grea. Hela ne ksnomte konstrskijisnea limbei grenemti, mi mai ales» stilsls Îhî Fotino, n6te nreijsi grestăijile tradsnerei în limba romini. Tradskătorislă sneră a dsue osteneala sa mi mai denarte. Eli» a aflat» kă sn nenots al Îhî Fotino a slcris» biografia meri-tos»l»I se» snki»,. mi kă a kontinsat» kiarS istoria de la 1812 nă-nă la 1834; dar înainte de a le da la lsmină, mbrtea l’a rănit», dintre nei vii. O asemenine oneră sneră a o găsi, mi a o ală-tsre ne. lîngă aneasta. Kartea întreagă, adekă kîte trele tomsrile, konrinde 1476 na-gine dsnă tekstsl grenesks; tomsrile II, mi III, sînt îndoit» mai volsminbse de lut» «ml» întîig. Ilsindsse kartea s»b tinari», în tinografia D : losif Romanovs mi :komno se sneră kă Tom»l» I va emi kît» de ksrînd» la lsmină. 1 Tradbrkător»l« însă, nensfăndS sssijinea nînă la emirea kărrjeî întregi kelt»elile tinarslsî, deskide aneastă f6e de nrensniărare, ne sncrangă kă Romănii vei k» simiji'minte natriotiue, nreksm as înlesnit» ne astorsls greks [abonînd»se o inslijime la onera sa], ksemine vor» înlesni mi tinărirea tradsnereî. "■ Nsmelc abonajjilor» se va nsblika la kănătsl» tomslsi din »rmă< Abonaniî îmi vor» nfiimr la sine akasă t.om»rile ne rînd Snre-kBms vor» emi. ... nrejjb’1» »n»î essemnlar» întreg» esfe, nentrs abonam 1. galben», nentrs neî ne abonaijî va fi de 18. sfanijî. , , rr.itbii'iz of. ja ne».! ni Foi de nrensmărare sîntS densse la tdte librăriile din Bsks-remti mi din Iamî, la koresnonilenţjil librăriei D-l»i Chr, Ioanin» ne la j»de.n,e, mi la toţii bine voitorii a se .însărnina k« nsrtarea listelor». G- $ION, - -A* >o rlaf^obiii idem. idem. idem. idem. idem, idem. idem. idem. idem. idem. idem. 75. „ Ioan Dsmitpesks. idem. 91 „ M 76. „ Ioan Za.uomit. rî idem. 77. „ G. MBAijieskB. . • f idem. 78. „ II. Bisf.iea. idem. 92. D, 79. „ D. IletpoAianB. idem. 93. T) 80. „ Teacen PadsaeaiiB. idem. 94. 1) 81. „ Stef. Pamians. idem. 95. 82. „ State Xpisteks. idem. 96. V 83. „ R. Diimitpesks. idem. 97. D 84. „ Gpig- K. KîpmnoB. idem. 98. n 85. „ Stef. PimniBeanH. idem. 99. p ;m Hpin D. KEpneniuicans 100. 101. p 7Î 86. D. Aa. Kzpnenemeanti. sn esemira. 102. n 87. ,7 Ssb aokotenent Bapoz. idem. 103. D 88. „ D. Iopgsjieskst idem. 104. n 89. „ I. Pajiians. idem. 105. îî 90. „ B. GEnesks. idem. npin D. Hilcfnn Boaliilidcan». Ştefan EoMnUneana. 511 es D. BoaoBEiieans. Dokt. în mediqinE Iloaizs. Ioan Zots. Geopge K. TEtEpans. Geopge Kp5i]eskK. DinltE Gîpaeans. K. KpBiiesks. K. Baasama. Stp. Manoaesks. "" Basiae IopdanoBriî. N. Xepimesksv N. BsagEpeanB. M. K. MEnqisaeskB- idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem. idem.. iderth Tiiioqnafta Namonaw a mi iosij homanoe uit homn. www.dacoromanica.ro