Anul I. — 1858.
A'jeashi foaie ese de doi opi ne sintimîni »Siiiilii>la mi Micplţspca.
Ilpepaa aDonamenta.îHÎ nentpa tpei asnl «iin'jî sfan-Ijixl. O foaie singapi 20 napaae
N° 8.
Foia politica şi litterarâ.
Miercuri 5 Noemvrie.
Aoonauia se faae înBs-
kBpewti, aii Aiispipia asi Clirist. Ionninu et C"1' Ro-manov. în distpikte aa ko-pesnondeiiijii siî. Opi <je aoonament tpenKe naitit înr date ks s»Bskpiepea.
Redactorii responsabilă Dimitrie Bolintineanu.
i
JBukupemfL
Daka aaegepiae Bop da o maiopitate în kamepB de oameni ks oiiiniî mai ne acos snipitsasi de npogpes din kon-Bengie—a ksi ape sb fie gpemaaa? A aptikoasasî din konBengie — ne pegsaeazB aaeyepiae? saS a nagieî?
Aptikoasa ne pegsaeaB aaegepiae noate kt sb fie oape ksm ssneiitiBia de kpitikB, din nsntsa de Bedepe de npinnin; InsB în îmnpeîKspBpiAe de astBzî, ns nstem zi-ne Ini aiwi este Binisa. Ilentps kB de mi nponpietapiî sînt singspî kemagi aa dpentsa aaeijepiaop; anestî npo-npietapi sînt pomBni mi not ei înssrni sb aiBB ksnostin-ne mi simtimente de natpie. Nimeni ns noate xotBpî kB aneste ksaaitBgi se afaB, nsmaî aa kstape kaasi; kB ks-nostingeae mi simtimenteae genepoase se afaB nsmai aa nei ne ns sînt nponpietapi saS nsmai aa nei ne sîntnpo-npietapi. In kategopia de nponpietapi intpB mai msate kaase aae sonietBgii noastpe, kape toate ag naptea aop de ksnostinge mi natpiotism.
Daka dap maiopitatea kamepii Ba fi astea înliit sb ns pBsiiKiizB aa dopinueae genepaae, gpemaaa Ba fi a ar aegBtopiaop — mi npin spmape opi ne dekonsidepagieBâ fi nentps sonietate, nentps gapB. Asemenea pessatat Ba doBedi Esponei saS’ Icb ns sîntem înkB demni de a tpBi de Biaga napaamentapB, sag kB aneastB nagie ns mepitB ninî o simnatie. De Bop fi nena înpîspipi, opi de aa kape naptide, assnpa aaegepiaop, ns Bop nstea pesmi înni-mik daka pomBnii Bop aBea siptsgi noaitine mi kpedingi nstepnine, daka Bop fi insnipagî mai msat de fepinipea natpieî de kBt de îniEsnBtBgipea nozigii aop naptiksaape. Pesraipea a opi ne înpispipî Benite de aa snipitsa de naptide, assnpa aaegBtopiaop, Bop doBedi kspat kB ns aBem nini sna din niptsgiae ne se nep snei nanii demne de sti-mB, mi nentps noi Bineae natpieî tpage în ksnniBnB. mai nsgin de kît Bineae nepsoanei noastpe. TpistB mi fsnestB sasipe, ne Dsmnezeg tpimite înaintea nonsaiaop nedemni ne kape xotBpaste sb-î neapzB!!
Daka în adeBBp Bop esista kopsntopi, ns Bop nstea fi de kBt atsnni kBnd ap esista mi kopsntisiai: nentps ne Bpm osBndi ne nei dintBig mi Bom faBopa ne nei din
A
spmB ? In asfea de kaz, ns bb aBsani a bb kopsne: iatB tot: dap Bai! teamB îmi este ka tokmaî nei kopsn-tifiiaî sb ns kopsnB ne kopsntopi!
loBitspa CBenimenteaop din spmB ns amsgise înkB, mi sng nop de amatopi de luBepniseaaB ka sn nop de ABksste, Icbzs ne Bskspestî: simtimenteae snsi natpiotism desnaetit se mai modepaps aegBnate de snepgnga kiBep-niseaiaop.
Tpist mi dspepos ap fi nentps noi kBnd amfineBoigi a stpiga ks noetsas Gpeniei BBZÎnd gBpmspiae aszoniene kB mai Bine ap fi fost sb fie toate nişte stBnni de neatpB nsmaî sb fi aBSt mai msatB inimB.
Ks toate anestea se snepxm — kB ns Bom aBea a pomi în aintea Esponei nentps fantele ne asteantB de aa noi.	D. Eoaiiitincniifi.
IIpofesii.ie de kpedingB sb fak în toate statspiae konstitsgionaae, adikB kape ag o kamepB mi denstagi sb aaeagB. Sb fane însB mai adesea de oameni noaitini— sag de kani de naptidB, de dameni. ne ag sn tpekst no-Aitik. Eg ns sînt om noaitik — mi ninî ns am aBSt» am-Bigiea de a asnipa aa sn aok întpe denstagii nagieî; m’am msagsmit tot-d’asna a ABsa anea dpsm neaop mai nsni dekBt mine. Dap Bop zine sniî: „daka ns eşti om noaitik, nentps ne skpii desnpe noaitikB? la aneasta boî pBsnsnde ka Rousseau, kB skpis noaitikB tokmaî nentps kB ns sînt om noaitik: De amî fi fost om nojitik, ns anii fi skpis ni amî fi fBkst. Kpez înkB kB în înnpeacspBpi-ae de astBzî, ne Boind a asa ninî o napte aa Eaekgiî, tot am nstea fane neBa nsn nentps gapB, dînds’m!— ks modepagie; rai modestie oninia assnpa difepi-teaop ksestii întp’sn poa modest mi nsgin nismsit. A-neastB foaie înkB ns nBpsse mi silii raonteag kB Ba fi o foaie ne ape sb snpijine o kotepie oape-kape. Kxnd nB-ps, aneastB montB amsgi. Aagiî kiap astBzî, BBzînd kB nsnem oape-kape enepgie în maniepa de a esnaika sne-ae askpspi, not sb ne atpisse nişte oniniî noaitine ne ns ap fi notpiBite ks snipitsa timnsasî. Ka sb ainseaskB a-neste BBnseai, ne Bedem siaigi a fane npofesia noastpB de kpedingB — însB ns npofesie de kpedingB de om no-aitik, ni npofesia de kpedingB a acspnaasi nostps, ns a wspnaaistsasî, kBni acspnaaistsa ns noate sb aiBB aaţB dekBt a acspnaasasi sBg.
Ilpofesie de kpedingB a acspnaasasi nostps este Kon-nengia EsponeanB: Ea este eBangeaia noaitikB anoastpBi
tps ninî o kotepie, kBni nimika ns noate sb ne kopsnB. Ns Bedem înaintea okiaop nini tipania, dap ninî simntome de anepxie ne kape kped sniî kB ae BBd. Bedem konBen-. gia mi dopim ka togi pomBnii sb se înkine ei.
Repteae intestine întpe pomBni, toate diniziiae not sb ne fakB msat pBg: ninî odatB snipea mi apmonia ns a» fost mai tpeBsinnoase —kB nentps aneasta sb nep am-negagiî peninpone de aa togi—mi kB nea mai mape me-pit este. Sakpifinisa intepeseaop Ilepsonaae nentps intepessa komsn. Ns o fanem ka pekaamB—BisaBi, de o dopingB egoistB, ni fiind tpeBsinnioasB. KBni am zis înkB o-datB — mi o penetBm, nstem a ne înmeaa în oninia noastpB, de EsnB kpedingB; ninî odatB însB nentps sn inte-pes nepsonaa.	n. EoMutineam.
Cronică interioară.
Din zi în zi momentsan so.iemns se anponie; — snep^ms kt ks toate stBBiaeae ne se onanS neaops de BanB kpedinijB anei kapiî ns se faks skonsas ninî sneî kotepiî ninî snsî naptit»,. nops tpismfa în kontpa ssmeaops de naptitspî mi kotepiî kape kondsse nsmaî npin nasisnî amEiijioase ssnts desninate întjie eae npin kiap ssma de irrtepese nepsonaae, inBidiîae mi ne-nkpedepea aops.
ns agem nmi o spB nentps nini o kaasB din sonietate, kBni nimika nepsonaa ns ne întBpîtn, nini o simnatie, nen-
www.dacoromanica.ro
DÎMEOBIgA. — 5 NOEMBPIE.
On. Kiîniikimie as nssaikats în spma neaops d’întîî instpsk-
yi8nî aateae mal ne aapgs assnpa fopmipiî aisteaops de kandidagî.
în pezsmats senssaS aods este anesta. Aaegitopiî npimapî îmi Bopă adpesa nepepeae de a fi înskpimi aa ssst Administpajjiîae pesnektÎBe, nei dipekgî de-a dpentxas aa AdrninistpajjiI; — Kon-statapea BÎpstei se Ba Bepifika nentps neî nisksgî înaintea Pegs-aamentsasî npin akte doBeditoape ssstskpîse de narng npeotsas ne-i a sotezatg mi maptopî, nentps neî nisksijl în spina Pegsaa-mentBasî npin akte fopmaae de Botezg; — BenitBpiae se Bop» konstata nentps nponpietijjiae neaoksite npin ksitanjjeae takşe-aopă naitite kitpe Bistiepie nentps nene aoksite apendate npin kontpakteae de apendsipe, iap nentps neae ne apendate npin nep-netapea ini npejjspi aae nogoaneaopS npodsktiBe ti>k8te-în faija aoksasî de kitpe ssst Kîpmsitopi npisind din ssma totaai a ane-aops npegspî, nsmaî tpei nipijî ka tepmens fikss de Benitg;—în kontpakteae de apendsipi însi, ns se Bops sokoti ka BaaaBiae kontpakteae ne Bops fi date de nponpietapî ne Biîtopg tnnenîndS de aa Sinktsag Dinfitpie sas Sinktsag Geopge înainte ni se BopS konsidepa ka doBeditoape de Baaoapea peaai a Bemtspiaopg ns nsmaî neae ne tpokstg nîni aa kistisas anesta.
Dsm, aneste desasmipî Bins misspî de npiBigepe mi pegsaî de nponedats npin kape se npeBidg kazspiae de kontestape a titsaspeaopg sag doBeziaopg înfiijimate de kitpe nponpietapn ks nepepi de a se inskpi în aiste, instpskjjisnî peaatiBe aa fopma-pea aneaop aiste kapiî npineslis mai msatg ne dpegitopiî însip-ninayî ks eksekstapea aopg, dekît ne neî ks dpentsaS de a fi în-skpiml misspî kape ns notg aBea ninî o imnoptaniji nentps opg nine se Ba niT.pijini în nepksag aegaaitigieî nu în senssag kon-Benjjisneî, ne kape ops ne dpegBtopS este datopg si o pesnekteze, nentps opS nine îmi Ba konstata npin akte asdentine, nozitiBe tn-denainite ks toate fopmeae de nponedspi npeiiizste npin aegiae niBiae uîni astizî în fiinţa titsaspiae de nosesisne aae nponpie-
tigiaops, Benitpiae mi BÎpsta. — Tlentps opg nine se Ba-nfiijima ks fpsntea senini ks konsniinija kspati, mi ks dpentsag sig. — Totsas denimdt din o aeaai konuinepe din naptea opg ksî, dpegitops sag naptiksaaps în stpikteae mapyinî aae egaaitiTjieî;— opg nine Ba anea fepma sa konBiknisne noajtiki, ns Ba fi kon-dssg npin ninî o natinii nepsonaai, npin ninî o amBijjisne kpi-rainaai, npin snipitsag de naptitspî; ns Ba nstea fi infasinrjatg ninî npin figidsinge ninî npin amepinijipî; — neî de esitb kpe-dinjji Bopg fi mai ţapi de kit petpogpaziî; — aneia Bopg askpa în faBoapea Bineasî komsng în intepessag fepinipiei Ilatpiei ks amBiijisne, kspagis inimi mi npoBitate, ei «opg sti si se sssijie ks kaamg mi otipîpe în sns nepkg de modepaiiisne demni, de aegaaitate stpikti mi Bopg siai npin nstepea aops aeaai ne neî ne Bopg Bpoi si iaşi din kondigisneae neuiptintpeî se peintpe în mapyiueae stpikte nea» n şiling aae nenstinrjei de a fane pisa»'
daki ns aae aegaaitiijiei.	_	_ ^
în sng sekoas de npogpess, în faija snei konBenjjisnî înke-iăti de mante nstepî gaopioase, ks disnsnepea dpentspiaopS sin-kte mi nestpimstate ne n’e ag upomsagatg aneae mante Ilstepi gapantîndsneae, nimeni ns ape a se teme de mimaoane ekstpeme, de amepinijipî sag de BÎoainjji; — mi mai ks seami în faija Bii-topsasî gipieî nimeni ns tpeBse si se aasse a-as amipi npomi-sisneae migaisipeae mi nanii; — neî ne Bopg aBea intenijisnî pe-ae ninî ns Bopg ksteza si nponede npin Bioaingi ninî ns ae Bopg dekaapa ne fagi el Bops înnepka si askpoze-n întsnepekg, si infasinrjeze npin dpsmspî indipekte, mi kopsntiBe, si aacsngi aa skonsas aops npin miacaoane iaegaae; — aneia ssntg ks atît mal saanî ks kît as mi aeyea mi dpentatea mopaai în kontpa aopg; — el Bopg kidea ssot gpestatea psmineî mi a desnpeijsasî nsBaikg mi eptapea penepoasi ne ai se Ba akopda în spini (im aneasta Ba fi o konseksinm, natspaa't a askpspiaopg mi a înfpi-gipeî intepeseaopg komsne) Ba fi nentps dînmiî o sapnini ks atît mal gpea ks kît Bopg fi sekspî în konsniinija aopg ki ae Ba fi
nemepitati.
Este maî msats dekît sekspS ki epg nine apg înnepka si Bioaeze aepea sas konBenijienea apg asssma asssnpa asî o gpaBi pesnsndepe ns nsmaî inaintea nstepiaops kspe ka gapantitoape aae dpentspiaopg noastpe aps ansaa îndati opg ne akts de asemenea natspi ne aps iipisi aa Biîtoapeae aaepepi dap mi kiap dinaintea kamepeî kape Ba fi datoape a nepe dapea în a<sde-ksti mi nedensipea sa konfopmg desnoziuisneaopg asate de aepi în asemenea kazspî.	n. G.
în neae din spmi nsînepe s’a tiriipit în foaia pominsa sn apt. întitsaaţ — Mine-mi ka»tx stmtii,	Ba m«pî. As-
topsa este snipitsaasa Pedaktop K. A. Poseti — pekomandim a-nest aptikoa ka snsa din neae maî pemapkaBiae ne a emit în Upesa Ponn.ni. Maî este în nsniipsa din spmi a aneiami f’oî-o npofesie de kpediniji ssskpisi de maî msaijî nponpietapî mi kape în înripeacspipiae de fagi fâne onoape aneaop se ag ssskpis’o No 7 aa DîmBOBiijei, din kasze ks totsa neatipnati de bo-iuija pedakgieî, ns a nstst emi aa timnsa.
Pedaktţia.
Kâte-va observaţii asupra unoru cestiuni de Economia rurala.
13 5 7.
(Gpmape.)
„Kît nentps a dosa kestie peaatiBi aa nozijjia matepiaai mi soniaai a siteansasî, atît Bizaei de nponpietapî moiuiiaops, kît mi aneaa de gsBepng mi de sonietate, ea este konstitsati ue npinniniî mi ne, pegsaiae spmitoape:
„Siteansag Pomîng, ns ape kitpe nponpietaps momii da-topiî mopaae, ninî nepnetsaae, ks aate zinepî ea ns este skaaBg, ninî osaigat ka si aoksiaski nentps tot-d’asna ne aneiami mo-mie fipi Boea sa, ninî si faki ks nponpietaps înBoipî' ne 'î ap fi nigSBitoape din kontpa ea este ^emanninat mi aiseps de neste sn Beakg, mi nozigia asî desnpe aneae npinniniî, zik nea ma-tepiaai mi soniaai (skstinds-se de aBSzspi, de nodBezî mi an-gapaae, mi de difepite aate OBaigajjiî ne npiBesks aksm în gpestatea sa nsmaî, mi desnpe kape s’anipi toate neae-aaate kaase npiBeaepiate, din kape se komusne nonsaania ijipi) este îndestsas de. ameaiopati mi aBanta*ioasi; ea sn este de-kît sn înkipietops sas mik apendsitop. Kondijjionaaeae saaae peaanii ks stinîns momii, sîntg neaae spmitoape:
„Siteansag de tpeanta I-ig, adiki, nea ne nosedi natps Bite de msnki, mi o Baki,, npiîmemte de aa nponpietap nentps kasa mi gpidina sa, nentps niiusnea mi nstpejjsa Biteaop saaae mi nentps apitspa sa 11 nogopne, mi 400 stînacenî uitpaijî de ni-mînts, neste tot stînîKenî 14,656, sag metpe 29, 312.
A dosa tpeanti ks tpei Bite, nogoane 8, stînpeni 130, neste tot stînsKenî 11,519, mi nea de aa 3-aea tpeanti ks o Biţi, nogoane natps, stînacenî 1210, neste tot stîmnenî 6394, nimînt ne s’a sokotit îndestsag nentps ansaaa xpani a nitatsasî nsmip de Bite mi a famiaii snsi siteans, mi tot8-de-odati, tot siteansas este în dpent si se anpoBizioneze din nidspea aneaei nponpietiijî ks tpeBsinnoaseae aemne de fokg, mi nentps kipia anemtiî în-semnitoape intindepi de nimîntg, siteansa indamnizeazi ne npo-npietapg askpînd ne seama nponpietiiji ks nsmipsas Biteaops nentps kape ’i asigspeazi: s’ag ks mîineae, xpana în difepite onepagii agpikoae, mi în difepite enone aae ansasi, dosi-zenî mi dosi de ziae ne ans, ’î di mi o a zenea napte din podsa ne ’i npodsne apitspa sa mi a ninnea napte din fîng, kape toate ane-stea sokotite ne npejjspiae kopente, mi desnpe podipea ne sn tepmens de miacaokg ns npegsesks ne ans de kîtS uentps siteansag de tpeanta 1-is nîni aa aei 145, nentps nea de tpeanta 2-a nîni aa aei 115, mi nea de aa 3-aea nîni aa ?el 82.
Aneasti pisnsndepe, npin kape siteans ’mi asigspi aoksin-ija mt xpani famiaii saae, kît nentps dînssa, este de o mikrno-pime nemisspati, fipi esemnas în aate statspî, kît nentps nponpietap, de sn desaBantai.iig simgitop, kini esnaoatînd ea înssmî anea întindepe de nimîntg, sag înkipiind’o aa aaijii stpeini, ’i ap npodsne fipi îndoiaai msat mai msat; esisti îndestsae esemnae de manifestanje din naptea npoupietapiaop momiiaop de msnte, ka si denipteze ne siteni dsni momiiae aop, ssot npetekst de nigSBitopî. Ileiitps nea ne se atinge de npisoss riimîntsasi (neste întindepea nitati mai sssg) ne se intpeBsinijeazi de siteni în niinsne, fîneaiji, mi apitspe nentps deosnniteae aop sneksae, a-nest npisos îa înkipieazi ei înssmî de aa nponpietap npin oseniti tpansalqjie de bsivb Boe, fipi nea mai miki dipekti sag indipek-ti intepBengie a gSBepnsasi. In fine opi-kît de întinşi ap fi nas-gipia, mi neae-a-aate nenesapiî aa ekonomia pspaai, mi komep-ijsag snsi ksatiBatop siteans, ns koBÎpmamte ne ang nentps nei de tpeanta 1—ig mi a 2-a upeijsag de aa aei 150 nîni aa aei 300, mi nentps neî de e tpeia, aei 90; npejjg ne ne aa mai msate ao-kspi, mi maî ks osenipe nentps ldmiig, este ks totsa« neanaaog» ks koaosaBiae foaoase ne nasgapsas aktiB mi ingeniosg doBÎnde-mte din întpenpindepea sa.
„Oape-kape kondigisnî ne i sînt imnsse siteansasî în npi-Binga stpimBtipiî asî ne aati nponpietate, mi în anea a pisnsn-
www.dacoromanica.ro
31
DÎMEOBIIJA.
depiaop sajie kttpe nponpietap, dpont kipia imnîntBasî ne’i cta, danii esnaiiiTjpiaemi ijifpejie date mal sas, na’î sînt Biitemiitoape, nea d întîia ette skspt — npeme^niki>, ne 5 anî n8maî, npiBemte ne gBBepns mai nmatg, asigspînd esistenija mi esek8n,ia disnozi-Jiiijiop saae finamjiaae mi rio.iirjienemtî, kt^î kînd ap ptiumea se. teanaaii aiBepg a se stp’Birmta din aokă în aokg în toate ziaeae atsnnl toate opganizania gBBepnsaaî s’ap napaaisa, mi ne de aate napte se atinye mi kiap de foaossjig siteansaBi, k^nî îa skstemte de Bitemapea ne ap ssfepi nponpiiae saae intepese, kînd am’Byit de oape-kape aBantaye ne’i ap figidai aat nponpietap, ’mi ap skimna zokBinija mi agpiksatapa ne tot ansaă, kîndx aa o napte, kînd na anta. Iap nea de a dosa kondiijie, adik'a, pfcsmmdepia e s.ane kiitpe nponpietppg, ns se sokotemte atît de îndatopitoape, ksnl § 7 apt: 140 an nei,risipii tonepeazt înBoipea dintpe nponpietap mi s-steang, kiap mi nentps nene înBoite mi xotepîte de dîn-sa, dap mi îndatopitoape de s’ap npiBi, totsmi este nentps siiteang de 8n netegtdsit fonoş, kinl npin anea mikii pusirendepe în ns-kps sais în Bani mi npodskte, îi asigspB ssnsistenjja mi mesepia, mi’n skstemte nentps sn nepiodg de ninni ani de opî-ne fpakase-pie mi npetenu,ie koBÎpmitoape ne ap pessnta din niikoniia snop uponpietapi, mi mai ks oser.ipe în naptea mantoasii.
(Ba spma.)
S,]S;TEIKJl' I "UJBBL&l.
A
(Inkeiepe.)
DakE adese-opî fpaseoaoyia Bepşspiaop pomîne este sizapE, anea fpaseoaogie este înss fpsmoasE ini kopekte, sonopE mi dsane aszsast.
„A zisg opînd; mi FeBHS Anonon ’n aszi Din ksnminene ’nantsî Onimn state ’nfspiat,
ABÎnd ne smepl apkspi mi kspkspaniEetekte Styeyiae kaangipt statapt mînios; jleit ka noantea semen tpenea. IIIez8 na 8pmt Snpe naBe ’ndentptape, mint. anoi styeate Knangi tepinin koapda, din apksa de apyint.
Aneasta este sna din stpofeae stpani! de fpaseoao-gie, aae eksaktsasi tpadskEtops; — în aneaste fiizapepie kiap esiste genisas rai nstepea noets.iBi, feptiai-tatea rai e^eganjja strasasî ses ; —■ ea konpinde idea simnaE naiBB, dap enepqikE mi ssEaimE, ne kape sns noets modepns ap fi fokst’o ne tpei naginî, întpensingînd ssme de eksnpesisnî sfopEitoape mi nomnoase, de ksnin-te îngâmfate rai ssnEtoape kape nîiiE’n neae dsnB spmE tots im aps fi aacsnss aa nepfekgisnea desEBÎpmitE deîn-nEagapea nejeEpsasi enonists. — De ne se atpinsim a-neaste Bizapepie de fpaseoaogie tpadskEtopsasî, kînd ea este tokmaî mepitsas ses, kînd ea§ a spmatşîntokmaîdin zinepe în zinepe tekstsas gpeks rai kEnd dak’ap fi mo-difikats modsas ses de askpape, atsnnî onepa sa 115 aps maî aBea Baaoapea rai fpsmssenea 5neî tpads^ep! adeBB-pate.
KsBmteae de kape se sepBB maestpHa tpad5kstopS a§ tokmaî mepitsa de a fi Pomîne, rai adeB^pat Pomîne. nentps ks daks Bpe o datB ape pekspsS ,ia 511 padika-^ismS, eaS ajieapgx îramai de kst aa JiiniBa iubdib aatins, adontx de aa dînsa, aokaaeazB, îndBanerate, rai o fane rai natkBte’n SBnetBaS eî spekei; — nentps sns fis a 15a de âa msma sa 115 este sns fsps; — rai aneasta este neea ne fane kons'iiinijiossas tpadsk’Btops; — ksBinteae kape ne ainsesks; — ksra o iiitims sna din stBBiaeae noastpe neae maî npinyinaae în skpiepî este ks foapfe adese-opi, ns gBsim o zinepe kanasiai ss ne eksnpime gîndipea în toate întpeyimea eî; — eas o adonte sas o fopm.i> de aa m5ma noaslpt aimBS aatini, îl ds o tspnsps gpaijioasB, o meaodie ains, sag o tepie nstepnikx, kape naane rai o falie îndate a fi Bine npiimite; rai ka se doBedim aceasta niteras alii k^te-Ba Bepsspî ks asemenea Bopne kom-nsse kape ns ainsesks de a aBea sns senss asnispits rai. o dsaneagE ainE.
— 5 NOEMBPIE.
„A’aneasta ’n insnipase Epau,-aA6a zea >K8ni,.“
Ns este oape o eksnpesisne gpagioasB rai nainE de o deri4ioasE niEngEepe, aneia de Bpar^-aaBE ; — ns apS fa^e oape ea o femee se tpesapE de o noioasE niEndpie kEnd aps aszi sns adopatops npefepats zikEnds-î anests ksBÎnt» amoposs ?	^
Hli aceasta?	.,
„nii se sksnB mi zisse, Iled-apepsA Axinne.
Iled-aţieps este o zinepe ns nsmaî fpsmoasE dap tot de odate rrainE de Bionisne, ea, eksnaikE k» o sin-g'SpE tpEsspE de kondeis o asngE deskpiepe rioaitikE.
Tot asemenea de zrâepeae Appint-apkie, Koifsag-GepantS, MEndpE-koamE rana.
Ilonsasas ns îngeae^e; — dap sEnteniS în o enokE de niBiaizagisne rai de npogpess, în kape toate askpspiae tpeBSesks modifikate rai nepfeknionate aa noi; — nons-asa tpense sE-iiBeue. —r Tokmaî ka SE-nnene nonsasas rai SE-ngeaeagE, tpadskntopsa as fEksts noteae npin ka-(pe eksnaikE ns nsmaî senssas sneî asemenea zinepî dap mi Baaoapea eî.
TrasE tpadsnepea Iaiadei asî Omeps este o skpiepe fps-moasE; npodskgisne kaassiks kape Ba tpene ne apineaeisto-piei aitepapî din genepagisne, Ba fi npegsite de iiostepitate mi Ba fane nsmeae iasstpsasî ses tpadskEtopS nemspi-tops în peksnostinga Pomîniaopsv
11. Gika.
S^IBPABA POlIIIE.
Ks kEmaraE Bepde fastspatE ’n asp,
Itemnsa s’a ’nBEait;	!
Ile psine daaee sate as pxsEpit;
Asondinga BapsE fpageds-î tesasp.
Feteae, ssb apsopî koao dEngsesk:
Aaseae aop fege gpanioase asnesk;
Din faopî, din kosigă eae fak ksnsne;
Mina aop ae nsne
Ile mopmîntsa neaop ne as nepit în dop,
Ile kEmnia asnteî nentps gapa aop.
Bskspia dsane deskpegerate fana;
Tpistiaop BEtpînî;
Ilentps opî ne msms e fpsmoasE Biana;
Se ’nmsagesks ne Bpage-i koniaaraî pomEnî,
Ksm în npiniEBapE faopî mi fpsnzioape II’apBopî msgspesk;
IlEpsa aop stpxasne, ka naoia ks soape;
Msmeae ks aakpimi kEtpe nep npiBesk.
Asfea este gapa ssb Ştefan nea mape Dap statopninie, fepinipea ape?
Boi ie’n kspssa Biegeî, fpaged aegEnagî,
De fpsmoase ziae, dsane be ’niBEtagî Mspitopi! ns kpedegi tpaisa fepinit Ziaeae senine, fEpE de sfîprait! nii boî ne de aakpimi, rai d’amEpE'iisne,
Be xpEnigî în BiagE ssfaeteae acsne,
Ns gEndigî kE ’n noantea tpisteaop dspepî Ilentps boî sîiit moapţe dsaniae naEnepî!
Biaga-i ka nîpîsa ne ne skspta-I kaae,
Tpene kEnd n’o Bepde rai fpsmoasE Baae,
IvEnd npin stennî seanateni, stepne’ndspepate Te de dopsa mopgei ssfaetsa s’anate
KpiBEgsa msgerate, msngiî nep în nopi; Snaîma-kpsdE ’nninge ne aoksitopi.
FaakEpa se ’naagE ka tspnate napE;
Ostiae Iloaoane se peBapsE ’n gapE.
www.dacoromanica.ro
32
DÎMBOBEIJA.
Aasept în Moadona fost’a smiait întp’sn timn ’naintc, kînd a fost Benit Sb pos.easkB gapa kS apmiî nsmepoase,
Kbhî siait, ssskpis’as aktc psminoase,
IUi naeltBnd, BBzst’a neî maî BpaBÎ ai sbî, Senepagî de moapte aa Kosmin npin bt>î, Kat& sb-iuî pesBBne, mi nimik ire’mEsnB în tspBats-î ssfaet anpiga foptsni.
Aanept fane iiitipe asi Ştefan nea mape.
„Se dens! nstepea mi apmeae Bapsape!" Ilentps aste zise — Domnea îi skpiea — Aste Bopse daaBe: „Bino de ae ea!“
Iap a’al sbî ae zinc: „în aneastB aeme „KBt nepeskea soape sa nepta en nsme, „Nimeni ne Ba sirene, kBt am Biegsit,
„K’ a ltBakat stpeinea ast nBmînt ieşit,
„ini a gBsit în gapB kBgete’nwosite,
„Inimi degpadate, npage netpezite!
„Aaepgagî sse apme! nonoasa pomBn „F£p’ sb Bepse SBnge, ne Ba fi stBnîn, „SBnta neatBpnape este o papB faoape „Be în SBnge nemai kpeste pBnitoape.
„Ne kBtagî meagimea neaop ne sosesk,
„IHi askend în emspB, soapeae nepesk „Inima, aa. dopepî e mai kBadepoasB ; „Steaoa’n noante aene, e mai aeminoasB!" Zine. Bepe kaae-i. BpaBa aeî apmie — Snpe kBmnia aentei nasB ke mîndpie.
Kem s’aede monta de aonegi aoBind în kadengB faga aakeaei dopmind,
S’aezea mi maprnea neteaop de gapB MBndpe mi Boioase aaepgBnd sb neapB !
Se nBpea k’aneae mii de aentBtopi Ae en singep sefaet. Se BBpsa de zopl.
Kem o noante ainB gpadeaa se ’ntinde FBpi sb mai aase aokea ne koupinde,
Beteae moadaBe ’nainteazB ain,
TTTi—ne aok anekB—ke tBpie ’n gin.
Kem en pî§ s’apenkB întp’o mape ainB,
TTTi aneae-î, ne Baaepi, naaide dessinB,
Asfea mi MoadaBii, npin Iloaonî intpag TTTi aa aop fea npin enda de Iloaonî nBstpaS, Sa§ npin apmatepB, noptea ne-î mîndpeinte; Sa§ npin agepimea ne-î deosisemte;
Asfea kem anpinde dopea înfokat,
5 NOEMBPIE.
Inimiac kaade, întp’en sBpetat,
KBnd se mBsepapB neae doB apmate, în aoBipea kpedB, neapkB Boaentate;
Iap npekem iap sel'ep — asnpe se pe’mning Bpageae pBnite ne de ptiu s’ating,
Ostiae amîndoB ses a aop aoBipe,
BeapkB d’o notpÎBB tot o sefepipe.
Zemii eae de fega.... Bei mai apzBtopî Kad sen fepea nostpe ka naBnînde faopi.
BA aî fsket Bitenciî nainî de BBpBBgie,
O tpefame pege! Epi te ke mîndpie, Ze’mnBpgiaî aa gBpii aBedat nBmînt,
AstBzi n’ae nini aokea enei stpimt mopmînt. Kopnepiae moapte zak ne kBmnea pene,
Beata enop Beatepi, ne d’asenpa tpene Mîna enei fpate n’a ’nkis okii aop.
Zakpimi ne nikapB n’aa aop negpe dop! IlaBngi, tpefame pege! keni a ta mîndpie A aoBit ke moapte snaendida Zexie!
Mii de naegepî apB. Za fie ne naeg,
Zene kîte zene, ponii aemî se ’naseg^
Asfea apB kBmnea; iap npin apBtepî,
Tot ke dînmiî Ştefan seamBiiB nBdepi.
Doi tpimimî de «Sngepî aa Ştefan sosesk. Doamne! togi kpestinii azi te fepinesk;
,,Dap iaestpe Ştefan! togi se poagB gie, „Ileiitpe poniî Bostpi, npinuii în EBtBaie...* Asfea zik tpimimii; dap Ştefan nea mape IatB kem pesnende nain de tspsepape!
„Za Beninii nostpii npBzi noi ne kBtim;
„Îbsb kînd ne kaakB, ştim sb ne anBpBm: „Ne î în datea nostpe kpeda tipanie ;
Dap en asnpe esemnae am Boit sb fie;
Din aneastB fantB nastenop denrepaBe
„Be op BopBi npin sekoai d’apmeae MoadaBe...
„Noi skpim istopia, ne ne kBpgî ne nep,
Bi ne fpengî de tiotioaî kS naAOiu de fep! AstBzi kBaBtopea snene kB npin noante,
In demBpaBa pomB, ea aede moante — Pesenete d’apme ne se-ntind ne naai,
Gpeae naBngepi d’oamenî, nikezBpi de kai.
D. Eoaiiitineans.
<SPZIKrBPIE.	femeea kape a acandont ? (IIpor.aem'E de desaegat în antpeaoa o-
„—Stpmansa» BietS... ne tpist este de kînd ’a ai atsat ts; neP“‘)	---------
zi'iea o damt snei amine a el.	^	^	Tpomr.ona de aa Teatps Itaaianii aă desptgsmit». — Epnan-
— „Nepods!— pesmsnse anaasta; — în aokS st-mi rnsags- ini Attiaa aS fost, maî nsgin pts penpesintate anoi ini kometa Fi-meask kt-a am sk'Enats de mine.	aimon s’a denuptat.
Bine este mai tpeBsin'iiosi; din sns kaa» kape stîngtHesne ini
Tine estimai fepinitS? amantsaS deansats de o femee saS sn natpîots kape inoii'Lemte ? amîndoi inkioaiii>tT> în fea sa aop.
flode.r de .tistn nentpn ujivtjîdopî.
FaepBtepa.
NsmeAe.	IIponsmeAe.	Mesepia. \	PangsAS.	Bîpsta.	iloksintţa.
Kokons Baad	îSekBtBpesks	BonpS 1	KongenistS	50 ani.	aa momiea xal-
Upovpietmţue.	| BenitsA	t i | TitsAspiAe.	| Totali	eenitspiAopS. |	manaaeae Or„ kîpmsitopsAHi
120	530
;X
650
840 12000~12840
Akt de mezat ke o singepB seBskpiepe de memnpe, o dia-tB naastogpafB, o foaa de zestpenea-^ deBepitB, en akt de danie de aasnsa kape ns aBea nponpiet.
000000000000
Akte neBaaaBiae inkananitate totadB, —fiind ksestenap-tits.î nsl*]"* se npii-meste.
Minut*.
Tinogpafia Nau,iona.io a mi Iosif Pomanoe mi Kornv.
www.dacoromanica.ro