Anul I. — 1858. Nr° 5. A ucast-L foaie ese de doi opi ne si.iit’Emîm. Siliili'i>ta iui MiepkHpeu. ITpenjsa aBonamcnts.isî nentps tpeî 7isnî «lin-iî sfan-jjixi. O foaie siiigspi. 20 napaae. iii. ţ* Sîmbâtâ 25 Octomvrie. A Foia politica şi litterarâ. J :t7 9 /Viionajiin se fa>ic înBs-kapeiJiH, aa ainp-spia .ist Ciirissi- Ionninu et C"1' Ko-mano"V- îu distpikte aa, ko-pesno»ndenjjiI ssî. Opi ne auona-ment tpeBse ux&tit în-dati ks SBBskpiepea. i Redactorii responsabilă Dimitrie Bolintineami. 1 Domnii aBonagl de npin distpikte Bop aBea es-nidate a tpimite sb’iuI ripiimeaskB foaia de aa ko-pesnondenjjil komepsangl aa Benipea esiiedigii. D-nil aEonagi Bop npiimi foaia îndate dsne npiimipea Baninop de lcEtpe D. Christ. Ionninu et Cnia Rom ano w, ltBiid ai se Ba tpimite ksitangB tini-pite mi ssskpisB. Asemenea mi rientps opl-ne pekaamBpî mi kopesnondinjge se Bop adpesa tot aa zissa aispap. ;>i, Hiikupemti. Ksestia ziaeî, ksestie de BiagE—este ksestiă eaek-giiaop. Ilentps aneasta Bora insista a BopBi neînnetatîn a-neaste npiBingE. Ka st aatsngem aa sn pessatat fepine mi dopit de Bsnsa simg a:i n agi ei, iap ns de amBigia mi-nopitBgiaop, nentps kape BopBeae de natpie sînt nsmaisir niedestaa ne kape se spkB SB’mî apate nepsoana, aBem mape tpeBsingE mai ’nainte de toate, de nenEptinipe. A-neaste nenEptinipe este pekomandate de kongpes. — In fipmansa imnepiaa kEtpe nosa kElmEkEmie, înkB se Bede. — KEîmEkEmia înssmi îmi fane npofesia sa de kpedin-gB, Bazate ne anest npinnin de nenEptinipe. Aneasta a fost mi este kpedinga noastpB. llpin spmape a peko-manda aaegEtopiaop nenBptinipea, este o fante natpiotikE, aegaaE. IlaekBnd de aa anest nsnt de Bedepe, aineptatea tinapsasî în mEpginiae stpiktei neiiEptinipî, anponozito de aaegepi; AdsnEpiae eaektopaae de npoupietapi ne mi ap asa misia se diskste, ns assnpâ ksaaitegiaop nepsoane-jop ne gin de kotepii, ni a nepsoaueaop kape ne aîngB ksaaitegiac nepste de aege, ap aBea ksaaitegiae mopaae, BOp fi oape onpite sas Bop fi ainepe ? Noi kpedem kB din mi nstea ne se npiimemte în npinnin uenBptinipea, aiBep-tatea disksgiiaop întps aneasta este o konseksengEanpin-ninisasi npiimit —■ mi a fane din notpiBB, ap fi a des-mingi înssmi anea npinninis. Bine îbsb o întpesape, ass-zsa; anest Bepme ne îmi aaege aokamsa sbS în toate as-kpspiae fpsmoase ne nEmînts, Ba nstea aesne a se în-tpodsne în disksgii, sb skiniBe, sb BesteaceaskE, sb omoa-pe simgsa aneaop disksgii, apsnkînds-ae ne sn tepîm nepsonaa. Dap aneasta este sn ksBÎnt ka sb ns se to-aepeze aineptatea disksgiiaop? Kpedem kB ns. Aneste eksnpesii—ae nsnem înainte, înkspayiagî kiap de npofesia de kpedingB a nosasi gsBepnBmînt ne kape noi am asat-o ks sepiositate. Disksgiiae în npiBinga e-aekgiiaop, mEpginite în xotapsa Bsnsasi simg, not fi de mape stiaitate întp’aneaste ksestie; nsmai sb ns aacsngE ne sn tepîm naptiksaap, sb ns aacsngB sn raiacaok de in-, ssate mi denigpape. ■— în Biaga noastpB napaamentapB înneiiBiute, ks nsgine.ie nsme ksnoskste noaitineste, ks naEiiîndeae mi kanpinioaseae. kapaktepe, ns ustem ks-noaste fspE dessatepi, tepB nepnetepî, msagimea nepsoa- neaop asksnsB în smspB — disksgiiae singspe not pB-dika bb.îs.i dsne aneste nsme. Biepssa ^»niniei tstsaopa, noate sb fie întps neia ne npiBeste ksnotfistepea oameni-aop, din nsntsa Biegei noaitine, mai nen^ptinitop de kBt nBpepea indifiidsaaB, de msate opi skaassfc a simnatiiaop sas antinatiiaop, ks ksBÎnt mi tepB ItsBÎn ţ- Ns este misia noastpB a pegsaa a*3est fea de dis-ksgiî — dap kpedem de datopie SBiite a apBta mi a snpi-acini toate miacaoaneae lie not sepBi, întp”aneaste ksestie, npinninsa de neiiBptinipe. Asfea, kpedem kB aiseptatea disksgiiaop, ssb fopmB aegaaB , este o* konseksingB a npinninsasi de nenBptinipe npiimit de tom,î- D. Eo.iiiiti»»eans. .9 Timnfi.i de a^tizî. Horisaiî stpBasnigî ne pesninsepB de msate opi Ba-aspiae de semingii ne Asia BBpsa assnpa-- Esponei; anei nonoai kpestini ne în epoapea tpsfiei aop^ înnepkapB ksnd sb ssnse aop ne nonoasa kpestin aa Po mBniei — kBnd sb’î întinzB mBnB de aaiagi, astezi ns mai sînt — Po-mBuii singspi stas înliB în ninioape. — I^asze.ie anestop efekte nisdate snii zik Icb ap fi aegitspa^ ne aBspBm ks imnepisa otoman; aagii aS aate nipepî. Ns este ainîao-ksa a Bopsi de aneste kasze — eae se isop snsne întp’o zi de istopie. Aste date, ne mBpginim aa efekt. Noi singspi steni înltB în ninioape ka nagie, B^s dpentsa ei de astonomie, de administpagie intepiopB indSnendentB. Ane8t dpent antik aBs a asnta îmnpotiBa tstsao p Baaspiaop în-temnaBpei, tstsaop Bince.iii.iop aae amfiipjiel omeneşti — kBnd disnBpînd, kBiid apBtends-se din JioS ka o BapkB apsnkali în Boia Baaspiaop. Astizî îns5& — fsptsna ne îa ameninga a tpekst. Astezi, anest dp ent ns mat este o ksestie assate a se xotepî de PomBnr ini Beniniî aop, ni a se xotepî de mante nstepî Esporien® mi de poniBnî. Pispona a konSBimit anest dpent; nozigi a gBpeî noastpe ns a fost ninî odatB mal faBopasiaB — de kcsnd aneste gBp! a§ înneust sb tpsiaskB de uiaga dinaomaAikB. Ka istopien, ka JKspnaaist, ka om, B^a pomBn, kped kB o asntB de o sste de ani ks apmene în niBiiB, nsap fi nstst sb ne dea pessătatsa ne ne dB Itfongpessa Espo-nean. Dap Bal! tokmal nentps ksBBntsa kB am kBnBtat o iiozigie atet de bsiib, fspB a fi tekst s akpifine, mB tem foapte kB ns Bom nstea îngeaege Bine ncozigia noastpB mi ne ne pBraîne a fane în kt! anest ksBÎnt este mal sepios de kit se sape .ia întîia datB. Sakpifine-^'e fbkste de sn nono.1 sînt mkoaaa inirai.iop — mi sigiaesazB nentps tot-d’asna pezs.itats.i fante.iop. Jlono.iil sînt ka oamenii mi oinsa n,ine tot d’asna mal msat aa askpsJ)iae ne, ka sb ae anepe sas sb ae kBstige, ’a as kostat; mm msate osteneai mi aakpimî. Ks toate anestea tpeBsie lapBml sb me îndoim dena-tpiotismsa anestsl nonoa— kBt de mape fae nsmBpsa ne-aop pBl? Bop fi mal pimas întp’aneastB j^iapoi tsanine de- www.dacoromanica.ro 16 DÎMEOBIHA. — 25 OKTOMBPIE. aneiea nitpene ne kape not înkt st msgspeas.kt fpsnze? Bop mai fr înkt oameni ne Bop îmiiiiiije opî ne intepese nepsonaae mi Mtntnde, ka st naşe fiinop nop o natpie fepine, sn nsme dopit mi pesnektat? Bop mal fi înkt oameni, kape în tininsn adsntpiiop, adskînds’inî aminte kt este ksestie de Biana natpiel nop, Bop sakpifika ntpeî, opî ne Bise de aniEÎijie, simtimept de aminie, intepese de luase — toate nskpspî sekondape ne nîngt mapele intepes de Biaijt nentps natpia nop, mi nop Bota mal kspînd nen-tps amiksi naijiel sane, kiap de ns Ba fi amiksn sts. Ks uneşte kondinil Bom nstea fane Binele anesteî ijtpi. Ftpt aneste kondinil, ns B'ora aBea st astenttm de ktt disnpeijsi stpeininop ne as ftkst sakpifine nentps noi. I). Koiiiilmean». ^Wrwi~ T fffiiii"1 Cronică interioară. D-aop Nsoiî Kaimakamî ’uiî as asoat îmlenainipea fsn-kijisne.iop rainistepiaae konfopm koncenniel kape st pedsne aa desnozijjiiae BekisasI Pegsaament în a'ieastt npiisinrrr.. Zskpspiae mepg în kspssa aop pegsaat; în nsijin se astea-ntt asoapea musspeaop nentps aaepepi; — în a'ieastt ksestisne imnoptanto sta Biaija Ilatpieî; — siieptm kt Pomînii nop sti st npejjsiaskt imnoptanija lui intepessa anostei askptpi; — din ati— tsdinea, nposltatea mi kananitatea denstaniaop atîpnt totsa dakt adsnapea Bafidemnt, înBtpatt,/nentptinitoape mi neintepesatt, ae-piae BOp fi Bb'ne, mi se’njjeaei,ie kt mi disnozirjisneae Domnsasi se Bop modifika mi konfopma ks akteae ei; — sneptm tot de odatt kt GsBepnsa Ktîmtktmieî Ba pine o nsptape aeaat în. a-ueaste okazisne mi kt na utsa aaei,iepiaop o imnappia.it aisep-tate în aueaste npiBinpt. II. Gika. REFORMELE. Ileiitp5 ui»dî»pi. (îîpmape.) Statsn ape întinse ntdspî de saanie mi de imon npin. ostpoaBeae mi mana/ispiae saae, mal în toatt întindepea Dsntpil. Din aneste ntdspî aksm gsiiepnsn ns tpaye ant fioros dekît din ttepea a oape kape mik nsmtp de stîn-îKÎnl lemne, ne ia ne fie-kape. an nentps înktnzitsn înkt-nepiaop liSBiine de aa pezidengeae distpikteaoj Iaaoiniija mi Bptiaa mi nentps a snopa din niketeie Dsntpi; iap d’ani înkoao toate aneste ntdspî, nentps ainsa miîKaoane-lop de o stpiktt ppipigepe din kasza aokanittni, stas nene mal ms.ite în linst de opî ne kontpoi mi în Boia ao-ksitopiaop dsnt raa.isi dpent ai Dsntpil. Daka dap s’ap opganiza ttepea anestop ntdspî întp’ sn mod pegsiat mi ekonomik, toatt nonsaaijia mtpyinamt s ap anpoBiziona de aa dînseie ks napi mi nseae, ks ma-tepia.i de mini konstpskniî, npeksm monpoane, gpaacclspî, komape nentps adtnostipe de Bite mi aateae mi ks aem-ne de fok, mi ap aBea statsa sn Benit nepnetsai de Bp’o 300,000 iei ne aii, ftpt întpepsnepe, nentps kt natspa anestop lemne este atît de npodskttoape înkît nînt .ia aa 5-.iea an se peînfiinneazt .lemnsa ttiat întp’sn kin mi nml aiiantaacos desnpe soliditatea, întaijimea mi îndpentapea koprisasî sts, kînd din kontpa stîiul mal msat ti-mn ne-ttiat, se stpîmBeazt, se îngtsnemte mi dejeine netpemnik. llentpft (imîipft, A In toate Stateie nim’aizate iietiuiiae mi akteae ofinia- ie, sînt ssnsse aa oape kape takst în foaossa gSBepns-asl, nentps akonepipea keatseaiaop skpiitopiiaop nsnaiue. Osenit de aneasta, în anest IIpinn,iilat se spmeazt de kt-tpe sn mape nsmtp de oameni onepaijiî neksniape foapte întinse: npeksm skimEspi npin noaine, Biaeteaa opdin, şkon-tspl, îmnpsmsttpl npin zanise, difepite akte de tpansak-ijie mi aateae, ks foioase konsidepaniae ftpt ka întpe-iipinzttopi st fie ssnsiiiî aa nea mal mikt kontpiBsijie kt-tpe gb’Bepn, neaBÎnd de fant nel mai msaul dintp’înniil ninî o niatepie ia kape ap nstea st se anaine sazeae npo-ektate nentps kontpiBsnia ne stapea aop peaat. Ns noa-te fi dap ninî îmnoBtpttop ninî assnpitop de a se adoiifa mi în aneastt napt sistems.i tiniBpsasi n,e Bazeae spmt-toape: Se Bop skpi ne xîptie tiniBpatt de difepite fopme mi npeppl de kttpe Bepl-nine în ijenepe ftpt ekseniiie de npinint, de nepsoant sas de naijionaaitate. 1- iS Toate netiijiiae ne se Bop da aa Bepl-ka-pe astopitate de aa Illefsa statsasî nînt ia nea mal mikt mi de kttpe fiepi-nine în yenepe, ftpt aatt eksenijie de kît de aneaea ne se Bop da de kttpe stteniî Bipninî ttBaaiui mi aneaea nentps miat; toate ktpgiae de acsde-katt (anafopaaeap) aae tstsaop insttnjjiiaop jKsdkiaae ni-Biae O15 m‘ kpiminaae) npeksm mi difepiteae akte ofinia-ae npiBitoape aa dînşeae, snpe eksemnas konil de difepite akte, mtptspiî mi aateae; toate ktpgiae de xottpninil mi uejie atingttoape de dînseae, npeksm îimitaijiiae Beni-niaop, mtptspiiae nentps xotapt, înBoipiae nentps detep-minapea mi deaimitania xotapsasî mi aateae. 2- aea Opî-ne akt de tpansakrpe nentps BÎnztpI de askpspl .nemimkttoape sas mimkttoape, de înkipiepî, a-pendsipî, tOBtptmiî, fol de zestpe, testamente, tokmeaî de sepeinis mi Bepî-ne akt ne ap tpata sas ap detepmina Bp’o tpansakijie. 3- aea Toate Iloainiae, Eiaeteae aa opdin mi zaniseae de îmnpsmstape aegaaizate de Bp’o astopitate sas ns. Ilpeijsa xîptii nentps aneaea de aa l-isa aptikoa Ba fi de 8n aes koaaa. llentps aneaea de aa apt. 2-aea, se Ba natti koaaa ne sokoteaaa de 5 aa mie din totaasa Baaopiî ne Ba tpaye anea akt, ekseutînds-se sstimiae, iiattiiil odatt nentps tot tepmensa nentps kape st sasacaskt aktsa-, ftpt înst k’a-neastii naatt a timBpsasî st ansaeze disnozigiiae aeysipiaop în Bigoape nentps taksa aa kape sînt ssnsse BÎnztpiae npin aiuitanie nentps datopil mi de Bsnt Boe. Iap nentps aneaea de aa apt. 5-aea se Ba natti koaaa ne sokoteaaa de 10 aa mie, ks aneeami eksenijie mi kondiiiie npousst nentps akteae de aa apt. 2-aea. 0 aeysipe sneniaat Ba stinsaa opganizaijia definitiBt a aneuitiî institsijil, kape dsnt oape kape kaaksa anpok-simatin, este nposasia kt Ba npokspa gsBepnsasî mini-msin nu miaion ael ne. an, sktzînds-se keatseaiae. (Ba spma.) ' ----•K®£3®3-*»- aiTEPATSPt 11(1.1 ITIKt. 0 îKKni. dami de snipţt8, kape ’n Fpannia ’uiî as kpeats o penstniiisne ZitepapiT. ssBt nsmeae Ilatponiniiks de Komtesb de SsEipan; — D-na Aspeaia Gika, (B’Bdsea de k^te-Ea s’Ent’Eiuînî) soijie .a^beizadeaeî Gpigopie Gika; — as nsE.iikats de kspînd a-ssiipa loniînieî, a dosoa sa Ilatpie o Epoinspu intitsaatb Pomînia înaintea Exponeî, în kape eksistt sneae deskpiepî adeBT.pate, npo-dsse de o imayinayisne aptiste mi noete, de sns snipits epsditS mi ksatmats, de o msdekati, dpeantb mi neiniptinitoape. — Bc aa anea Bp^msp-E^ne îmnpsmstbms mi noî ks tekstsaS spuratops. -- „In Pomînia peaii.ria se amestekb în toate akteae' noai-„tme; — ea este ns nsmai diBinizaijisnea ideiaops, ea este sonie-„tatea; In tpanuia Ilatpia este akoao snde este stindapdsas; www.dacoromanica.ro DÎMBOBIgA. — 25 OKTOMBPIE. ___17 „în Pomînia akoao snde este kpsnea;— . auestă nonsas saaBă, tpe-„inspîndă tot d’asna' nentps eksistinija as!, onpimată sekoaî în-„tpei.iî, diskstats ini disnstats în kspsS de anî nensmBpauî;— s’a „snpinunită ssnt anestă naaadism peai'yiosă ka ssBt o naijionaaitate „a snipitsasî, kape în ainsB de indenendinjjt nozitiBB, îas sssiji-„nea în o sneijie de aioeptate mopaaB; — Ks ■ amstopsas auestsî „snpixcinS snipitsaas, aS skBnată de nBBBaipî ini inkopnopnpe; — „depumniapea asî apă fi fostă o BBtemape nentps sniî, snă fpate-„snids nentps aaijiî. — Eas aă pBmass dâp în ninoape, ks toate „kB ’nkainatS în- fiaosofia asî, pesimnatS în kpedinija asî, ne ’î „este instinktsas konsepBBpeî; — nBzits npin aneae Bpaije ’ntinse. „snpe kpsuea kape nape a’I gapanta tots snaijisa neuesapis Bielei mi desBoatepii saae.“ Aneaste deskpinijisne a stepei kpedinijeî noastpe este ks to-tsaS eksakte, ea aS fost insnipate astopsasî npin o imayinaijisne apzsndB, ini npin. simjjiminte noniae de isnipe nentps aneaste ija-p'B fpsmoasB kape as tpekstă npin atetea ssfepinije, smiaipî ini desuenijisnî. noaitiue; — Dinjţomatsas-noets âS gBsits o enepyie fpsmoas'B, o pBsdape EinaikB ’n Pomînî, mi o zine tep-B a se sfii;— îmninss de o dsane dopinijB a fepiuipeî msmeî saae de adonijis-ne, eas ltaste ks aneaste deskpiepe a ne ’nB.iija în okii Esponeî mi a ne faue demni de un» Biitops naijionaas; — depanBnB ks o fineijB snipitsoasT. năimi de o inteaiyinijB Baste, ks kîte-Ba tpn-sspl de kondeis, kaaonmiiae neamiuiaopă kapii Bpoesks sb ne fa-kB a tpene de peBoasijionapî; — iui doBedeste ks 6 aoyikB sine simtjite IcTi sn nonsas atît de peaiyioss, atît de pesimnatS în kpedinija asî, ns noate fi niuî pesBpBtitops niuî tspBspstops aas op-dineî nsBaiue. DsnB aneasta fane o napaijisne de esepnijjisaS ksatsasî no-stps, anca napaijisne este mai msats fiktiBB de kîts pe‘aaB, mal msats noetikB de kît eksakte, BopBinds desnpe npeoijT, zine: — „Innestapea npeoijiaops este snaendidB, kaneteae aops sînt „fpsmoase, ks nepegsaapea nBps asî asngs mi BapEeaops anando-„nate în kpestepea aops aa yenepositatea natspeî— Sns elcste-„piops BÎBaiks konmaekte auests tanaos în kape Opientsas în an-„tika’î BogBijie maiestsoasB, se asnte ks înikmopupiae eieijil mo-„depm,.“ Ano! Bine aa neia ne aas isnits mal msats în kspiositatea mi stsdieae saae de aptists; — aa stapea fisikt mi mopaan a ijb-pansasî; — aneas kpestins nains de kpedinjji. mi de annegaijis-ne, kape ssfepoi ks o pnndape maptips toate sapnineae, toate gpes-teijiae, toate noBepiae îndatopipiaops, foipoi a se sskspa de niuî s-nsas din dpentspiae ne egaaitatea dinaintea aci.reî npcBBzste npin konBenijie îî aseksps ne Biitops;— aa aneas ssfaet aas eksistin-geî irr.peî noastpe teps Bpaijeae koipsia numîntsaS apă fi ştepns, mi neksatiBată. — Ani ne aîngs taaentsas aptei, ne aîngoi insni-paijisnea imapinspil astopsaă as snits sensaijisneae inimeî, kon-Bikijisnea mopaaoi, mi as teksts aneaste fpsmoas'B deskpiepe. — „IJupansas Pomîns ape ’n fisionomia asi pesimnaijisnea „onpimatsasî, iap ns Easeija skaaBsasî.—Te npiBeste în fajjB, mi „ks o oape kape fiksape, ka konias kape ne anînd nimiks sb as-„ksnzB, aasi. a niti tots ne figspa asi. — Ea se otepaste iste dsnB „o desnenuisne, ne kape o npiimeste ks o mimkape din kans mi „din smepî; — ne nape a zine kn este oBinnsită ks dînseae; —■ „ape fineHB ’n sspBss mi kiap mal msată de kît asta, o gape „kape iponie; — tpusspeae asî sînt fpsmoase mi eksnpimB esob-„tatea.— Ea este pBBdBtops ka, tots snipitsas npaktiks kape kom-„Eate matepia iap ns idea; — ape simijsas noaitiks destsas de „dpents ini ns npiimeste ks smspinijB niuî kiap snepanijeae kape „îî sspîdă maî msats. — Kund de aa DsnBpe aa Kapnaiji, toate „Pomînia kpedea în Snipea ne npomitea Bpoinija snsî nsme kB-„psia sepBB de ekxo memopia tstspopă oameniaops; — maî msats „de snă ijBpană se dsnea ’ndossaă Boiaopă sbî, mi skstspa kansa „în o teuepe nainB de ssBenipî mi komnapBpî; — ns nentps kB „aă fBksts sakpifiuisas de nine-fiinija asi, saă nentps Icb este ne-„difepinte de opî ne nSBeaB; — dap npin auea npeBedepe densnă „sirnijă kape kaaksaB gpesteijiae fspB ka iaszisneae sneî stiinije „nesBBÎpmitB SB’a tspfispe.“ Ani aîKSnye aa skonsa de snde aă naekat, nsnktsa de Be-depe aa msstifikBpiî Iloaitine în okiî Ilstepiaop de ’naintea Icb-popa am fost pss pekomandâijî; — zine: „Ns kpez ka Pomînia se amsngB Bpe o date a ’mî aBea >Ka-„kepiea sa — anests nousa as sBpit neste gpadeae peBoasijisne-„aop, mi ks toate kB foapte tîmip, ea, ns noate fi mimkat dekît „npin nonsaajjisneae opaiueaop; — ka mi Bekiae so‘iietenî.“ Illi în spmB iap gîndipea pe.iiyieî kape s’amestekB aa noi * (IlaeamkB, zauepi.) în toate nasspeae noastpe niBiue; — ka sb amsngB a doBedi kB ns se fano peBoasjjisne aa noî, ka sb’uiî masue auest skonă ssnt o fopniB maî dsane mi maî modeste kape dB kondeisasî sneîfe-meî o gpaijie mi o nstepe mai ssBepanB, noetsa fane ast fea de-skpiepea npeoijîaop de papi. „Kaepsa sateaop este npea ignopinte ka sb asmineze smpi-„pitsa ijBpansasî; — inştpskijisneae oape ksm egsaaitapie aae „opapisneî sakpB ns eksiste aa dînmiî, sn npeot de sat, mai Icb „ns ştie sb niteaskB dekît kBpnî de lcsat'; — ijBpans ea înss-mî, „însspat, tate de famiaie, amestekat ks tspma sa npin komsnita-„tea msnueî, ea ns ape asssnpa ei ka npeotsa katoaik astopita-„tea sneî Bicije do asstepitate mi de mistep; .— este însB o sen-„saijisne iiaBkste mi komnBtimitoape de a Bedea auea npeot ka-„pe ka tspma asî este ososit de aueia-uiî msnkB, dsane mi pe-„simnat; — pe’ntspnînds-sc seapa aakoainaasî, ne seamBnB ks „toate ueae aaate, snde peafaB aueaea-mî gpiîKî, soaidapitatea mi „datopiiae de famiaie. “ Dsub - auestea'Bine oanpepiape djieante mi nainB defineijB a stepei pomînsasî, în toate auiBnsnteae nozijjisneî saae sopiaae mi matepiaaB; — ajjintîud tot aa auea skon de msstifikape. „Po-„mînsa; — (Zine lloetsa) — ns este oinsa konuentpat ne kpe-a „naşte sitsajjisneae noaitiue identiue ks a asî. — Ea ns se pes-„Boate în kontpa şoaptei, astcaiite ks o dozB de suepanijB ne se „egsaaB ns maî de fiaosofia sa; — ns noate însB zine uineBa kB '„se ssnsne aa destinsa sb», kastB SB-a înmeae; — mipet mi ssb-„tia, ea este tot de odate pBsdBtop mi kspayios; — fBpB a fi „foapte ’nnBpat ea ştie npea nine ueia ne-a upineste, mi în auea-„sta este maî înaintat dekît Espona kape se oksiiB de dînssa. — „şe ameneste aneBoe; — npaktikBnd ks toate Bsn-omia inimeî „osnitaaitatea ssmiitoasB kBtpe stpein, ea ns pensnijB însB aa „dpentsa de a-a wsdeka. mi se-nmaaB a pape-opî. — Ama înlat „stpeinsa msapsmit de sine, mi aneasta este snsa din atpiBsteae „nonsaiaop nsmi în kansa niBiaizanisneî- îmî gBseste kontpa-nap-„titsa în p'Bssa msmkBtop aa Bsnsasî Pomîn; — aa dînssa însB „din upencdepe ns naşte desupeijsa, ksm se-ntîmnaB aneasta a-„dese; — ea este toaepBtop mi iapte aatopa saBBiuisneue aop, „fBpB-ndoipc nentps kB-mî ape mi ea aae saae; — ea ape toate „saBBinisneae kape ijin de natspa sa eaegantB, Boasntoasn mi „snaendidB, sn Pomîn aBap ns se gBseste maî niuî odate;— Po-„mînsasî îi uaaue sb stpBasneaskB mi se dea, ea ns-nijeaeye sim-„ijiminteae aBstpakte, ae tpadsue-n akte;—kapitate, amop, ami-„uie, tot este yenepos aa dînssa.“ Dsub aneaste anpeijiape eaegantB, BepidikB mi esakte a kapaktepsasî Pomîn, noetsa isseste ks sn sjnipit foapte ssEtia de-fekteae de administpape, ea se pedsue aa sekoaiî tpeksiji al nonsaiaop uiBiaizaijî mi ks o fineijB toapte fpsmoasB ne doBedeste fBpB a ne o zine kB este oape ksm psminos nontps noî, kapiî BisBm aa uiBiaazajjisne mi upogpes, sb fim înkB atet deîndBpBt-nini ssst auest panopt. — Astopsa se eksnpimB ama în npininija aneasta.- —„Ia akszB, de o oape kape eaasinitate administpatiBB; — „se noate; — “ Aneaste îndoipe este naîBB mi modeste. — Astopsa sp-meazB. —„Dap sb ne gBndim ne epa Espona, mi kiap Fpannia înaintea Mapei MopaaizBpî de aa 89; — sb ne gBndim aa neî „mapi, aa tpafikanijî, aa fpsmoaseae dame onpinds-mî eksinayeae „aa Ilopijiae Ministepiaop; — aa toate mineae tpafikspi ne se „npaktikas ne atsnuî de mi Ministpi se nsmeas ZsBsoa, Hlda-„zesia mi KoaBept.“ In sfîpmît Bin konsidepBpiae noaitiue; — ani astopsa ns ns-ne nsmai imayinaijisne, snipit, mi inimB, ea desBBase toate, kom-napB tot, pezonB, diskste, iui konkasB tot ks o aoyikB nstepni-kB, o stiinijB npofsndB, o epsdigisne eaoksinte. — upeBede pe-zsatateae mi ae koniBate; — iate ksm Bopseste. —„Kape Ba fi omsaă dpents, neintepesats, integps, ne kape „şoapta askpspiaops mi îas Ba da Pomînieî? nine Ba fi »aneaa kape Ba îndpizni sb npiimeaskB aneaste mape în-„datopipe, de a pefaue o souietate nosB ks eaementeae tpeksts-„asî ? kape sa fi omsas, ks mBîneae nspe, ks inima dpeante ka-„pe ka Gika aaă MoadaBieî, sb pBmîe SBpaks, mi sb moapB ka „dînssas, nsmai netnps ltB aă fosts EBnsits ? —„în opa aneasta, nentps PomBnia totsas este în aaeyepea „omsasî, tpeBsemte sb fie fepms mi dsane, ka opî kape ssnepans „de tpansiijisne; —TpeBsemte maî ks seamB snă oms faps an-„gamamente antepioape de naptite, fBpB spe de satisfBksts, a ltB* „psî tpeksts sb fie fspB sinspe; — ksuî nstepea konpsne maî „msats dekît-ns iispifikB, mi ns tpeBse sb kontemă ne minsnî. www.dacoromanica.ro DÎMBOBIIJA. — 25 OKTOMBPIE. -„Ama dap titsaS de om» onests tpeBsemte s-l npime as-^ssnpa- tstspops neaops-a-aagî; tpiiim în o eno b n ape 'nisa» însx-mî ns se noate kpsga de aneaata onoape Bspgio/ , — fanteae mapî nsmai BsaaB inikitByiae neae mapî. lay. „ste snita, fiemte kape ajiinte na togi mi uaaatsaK ka im kom „n« este kpsgat» de kontpoaS mi kpitiki; - s’a t-i.k«t8 sn;, npo-„gpesS în opdinsaS mopaas kapo a penoitS konsniuiga mmaikB; Nanisneae gins astezî na onoapea nops ka îndinizn, eae spo-’,eskg sb stime okiî deskiuiî ini ns se adoape opuemte, — Ipe-"sserate ka neag kapo ne administpB, mai npessss do togi npm „nosiyisnea sa, sb ns fie mai înncosS npin npofiitate. Aiens „aaess aas azapdsasi ns noate tot deodatB sb inkapne în sine „npestiyisas neksnoskstsasî. — Tpense si. fi fostă amestekats in „msanimea kapo sb ksnoaskB sm.Bi-iisne.ie mi gpeiiiaie.ic asî, ka-„pe s'B niteask-B în Biaga asî ka n o kapte skpist n o aimBB „BsagapB, — neaS nsnins clin anea kapte si, ns se steapgB 'Ksm'i.-„tate nayineae, mi ncae-a-aate st, ns fa kt a se a pBilika pornsas în onpazspî; — onestitatea si. gie aokă de maiestate, mi kspona „s-b ns fie akonepimsas kausasî snsî Ponept Makeps fepinits. lat* npimiiuspî deiyne, natpiotine eksiipimatc ks sinnepita-te, eaegangt mi Bsn-B kpoding* i. — npinninispî kape tpeuseskS s-b domine în ksyetsa tstsaop aaegUopiaop în momentsa soaemn, ksaaitBgî ncdisnensaEiae kape tpeBsesks s-b kapaktepize ne uiito psns stBiiînitop, daka npoim ka Biitops.i de npogpesă, mBÎnisagis-ne mi dpents si ne fie gapantats npin pcsuektapea nisepti,ueî in dinidsaae mi a astonomiei nagionaae, npm nekxakapea neginop mi o dat-B nentps tot d’asna desi.BÎpmita stopnipe a asszeaop. r n. GIKA. noE%n:. O DESKOIIEPIPE FP8MOAS3». tlap o penettm, astoapea a'iestop noeme, .im se gtndea ftktnds-ie, kt aS fost spsite st tptiaskt. Tpadskniane dtm acia se anpouie de fpsmBBegiie opiyinaisisî. Aneste noeziî dptgtiame se Bop tintpi toate, attnd în skobsi fie-ktpia litepa inifliait JI-- Pedak. .la lima fenioapei inApimle* JKsn-B, fpayed'B, kspaţ-B! Dap BoanaB-B, kade ain, TDi d’ai s-bî e dea-Bsato întp’o noante de asng kin. Ns denapte, ne o masB Apde aamna sa fsmînd ILIi asinina-eî se aasB lleste kinsî kandid, saBnd. llaaid-B mi ssfepindB De sf-Bpmit s’anponiea, Illi simgindsse mspind-B, Ilpmtpe aakpime, psga. Anoî npintpe dsanî sssnine K-Btpe .iamri-B k-Bstînd, Zise: aste dpayî asmine „Bop ansne în ,kspînd. „Asfea BÎaga mea se dsne! „8n minst, mi nsmal sînt! „Ox! mi uiaga este dsane! „Tot m-B-n k-Bnt-B ne niimînt! „Şînt, fpsmoas-B Baînd-B, _a:sn-B! „Îns-B tpaisa mes fs skpis „Ka o faoape n’o ksnsn-t, „Ka o paz-B întp’sn cis! Ia toate nauiue qe a§ stp'B.is'iit npin imtepca yenm-.181, femeile a§ apmt naptea lop de giopie întemn.mims-zeiop; ia noi îns-B ns este ni'iî o femee noete! ^ IIIi ks toate anestea femeile pom-tne ns sînt npiBate ninî desni-| pit, nini de inimt, nînî de instpsknie litepapt, iei n8nin întp’sn nepk oape kape. Sîntem sigepi kt daka ia Po-mtni nini o femeie ns a fost înkt saistatt denoett, kas-za a fost ramai modestia — acestei gpanioase mi dsiyî ftutBpî. Dap nentps 'ie femeia noett ap fi mai modestt de ktt înssinî Bioieta? Bioieta în modestia sa, se asksnde sse .iese; dap last napfsnm-i dsine în ittspî de imcatt ne tpekttopî. Femeia noett tpense se imite aneastt fioa-pe modestt! — asksnzt-mi rameie; dap st lase insni-pagiiie saie st se esaie nentps mspitopî. Zi-ieam dap kt sînt dame noete ia pomtni: r.oijjî st o doBedesk ? Iatt o mikt koiekjjie de noeme ptnite snei din alieie damineie a ktpop oksnaijie este stsdisi, ini kape kpeazt kano-d’onepe de noezic, ne ktnd iskpeazt nsmai nentps a’iiil fane komnozijiiiie nepste de npofesop. Anoi ie apsnkt ftpt st mai gîiuleaskt ia eic. Bom tpe'ie iu ttnepe nsmeie ncsnei mi gpa'iioaseî noete aie ktpii ksaiittni ns se îukid nsmai in taientsi noetik. Dap ns nstem itsa st tpeakt în sîtape nişte noeme ne not figspa ssnt panoptsi fptyesimei, nspittijii, întpe skpiepiie noen,iiop pomtrî, ka kopoana snsî gpanios nsket. Eieganija, ssaBitatea eksupesiiiop, deiikaten,ea, ti-nepeu,ea simtimentciop, mi ne spmt o dsine meiankoiie npot’smt întp’sn fei ks totsi eskis toate aneste noeme. Ilentps kt suipitsi ini inima noetei, kspate înkt miBep-gspe de, aueie imnpesiî ne ssskt inimile noastpe în ksp-ssi snef Bienî tspnspate, ns aS npiimit de ktt ].tsfptn-yepiie Biseiop neiop mai inonente în.Btisite smop desm npa gpi>Kiiop a ktpop xopt uiant înkt în dentptape. Singspa ntpepe dc pts ne aisem este kt anestenoe-me ns sînt skpise în limua pomtnt, ni în nea fpannezt „Ka o poz-B 'ie se fptnye, „M-& aeat ssb kinsa gpes... „Baî! mi niminî ns Ba n.T&nye „M-Bne ne mopmîntsa meS SPZIK^PIE. Dam. L, — „ Amopsag D-nt! — amopsais! — zi'iea snS tin-sps f-B- kînds o dekaapagisne sneî jsne dame. ^ — „Este sns nopois snde te înomoaemtî foapte smops, mi din kape emî foapte aneBOit: — pesnsnse snipitsasa dam-B. 8ns indiuidh kape aBea sns nponess mepse aa sns jsdekB-tops s-b ’as poaye în fanoapea asî, mi fsnkgionapsas îî zise, fii ainistits domnsae, neea ne Ba zine aeyea boî zine mi e8.“ Ia înfegimape B-Bzînd k-B epa sb neapz-B mi kt jsdek-Btops.i ns snsnea nj'iî sn ksBÎnts mi indiniclsas pesnsnse, ^ ^ „Mb cptagî ns kpez ka, aeyea sb npeBazB neBa în kazsas. anesta fiind 1cb~D.i.......Memsps, tane_ Kanea... —„M-j. însops; — ^inea sns indiBids snsî amiks aa sbb. —„^e necsnie; — îî pesnsnse anesta: — sb el o sings-pB neBastB a ta, kBnd nonî sb aici n’aae msatops aatopa, fBpB sb te koste nimiks în asts timus de sksnmete. (M0Paa,Ii de maxaaa.) în timnspiae Bekî aa Romînl nepsoana înfBgima pangsas; aksm pangsa înfagimeaz-B nepsoana. Sînt tpei feaspî de lcpsal în sonietate; — în sna kpedems; sneae ae ksmnBpBms, mi nentps aateae ne Bindems. — „ D-ae; — ziuea sus indiBids pekomandîndsse aa aatsa. — es sînts D-as nea'natpiots; — sînt aagiî kapiî ns sîntS natpi- ogî.. • • * / - „Din ne! kapiî mkioaiiBtB; — Im! zise neaBaaatg anapte.- „Kînd natpiouiî adeBBpagî Bop mepye aa srisnzspBtoape; —zinea sns oins de snipitS: — D-as II. . . . kape este snsa din 'iei mal înfokagî (f-i.pB a îngeaeye nentps ne) Ba mepye ks bs.vb dpentate. H. Gika. Tiiiogpafia NauionaM a mî losif Vomanoe mi Komn. www.dacoromanica.ro