Anul I. — 1858.
Nro 4.
Miercuri 22 Octomvrie.
A'ieasti foaie ese de doi opi ne siiitiimin Siinin.fa mi Miepksi.oa.
Ilpeijîia ar,oiiainentK.iKi nentps tpei asul niiialsfan-Ijixî. O foaie sîngspi 20 napa.ie.
A
Foia politica şi litterarâ.
Anonimi» se fane înlls-kspeinti, na ainpipia nai Clirist. Ionnimi et C"“ Roma nov. îu distpikte na ko-pesnondenjiiî sil. Opî ie anonamcnt tpeEse naitit în-dati ks sscskpiepea.
Redactorii responsabilă Dimitrie Bolintineanu.
Domnii aBonajjl de npin distpikte Bop anea bs-nttate a tpimite st’rni npiimeaskt foaia de aa ko-pesnondenjjil komepsangi aa Benipea esnedigii.
D-nil anonaiji Bop npiimi foaia în date dsne npiimipea Baniaop de kttpe D. Clirist. Ionninu et C™1 Romanow, ktnd ai se Ba tpimite ksitangt ti nt pite mi ssskpist.
Asemenea mi rientps o'pl-ne pek.iamtpi mi kopesnondinge se Bop adpesa tot aa zissa aispap.
Eakvpemti.
Togi oamenii ne iiitpt asttzî în apena noaitikt, o.pî de ne oninil ini naptide Bop fi, tpense st aîEt în Bedepe kt nepksa în kape ag st se miuine dessatepiae aop se mtpgineinte în simnBa konBengieî esponene. De Bop fi dap toni anemtî oameni de Bsnt kpedingt toate naptide-ae se Bop sni: ktt înst Ba esista mai msate ktmnspî mi oninil, s’ap îiige.repe kt aneastt konBengie 115 este de togi anponatt, nea nsgin în inima aop. Dap st Bedem ne este aneastt konBengie! în fond ni se nape ntptini-toape mal ms.it intepeseaop penepaae aae nagiei de ktt intepeseaop napgiaae de kaase. Asfea Ba fi o minopitate ne o Ba komsate; dap astea în kondigiiae de asttz! aae gtpel, nsna nstea fi de ktt ttkstt mi astsnioast: ka st ns iast din xota-ptae aegaaittgil—Ba ktsta st eskamoteze simgsa koiiBen-giei. nentps aneasta am zis de mal msate opî, kt nii— topsa gtpel dentndt de feasa maiopittgil anei adsntpî. Ns Bom zine nimika desnpe mineae mi kanpinioaseae ta-sepe — dinizate nsmai mi nsinal în npiBinga aae-gepeî domnsasî. nentps noi aneastt din sprat kses-tie este de nsgint însemnttate. Maiopitatea kamepeî st fie BSnt, mi aaegepea ns Ba nstea st kazt ne oameni ptî nentps gapt. Intepessa ne ne ap înssfaa uepsoana ks-tape sas kstape, nentps noi ns esistt: ns aBem ninî sn kandidat. Kandidatsa uostps ,Ba fi kandidatsa maiopittgeî snel adsntiiî de oameni ne Bop sti npin fante fpsmoase mi natpiotine, st fakt onoape nagiei pomtne.
Dap ka st ne întoapnem aa konBengie, aptikoail el, în mape napte sî'nt attt de saastapil înktt msagi dinno-noail nimaisagl i-as ktnttat ks npegsa snop sakpifine de mape însemnttate; noi îl dostndim npin singspsa ksBÎnt ne dt, ne deonapte, pezsatatsa snop eBenimente noaitine; ne de aata, simnatiiae ne as ntskst asngiae noastpe ne-fepinipî, nentps noi, aa sneae nstepl, întpe kapensnemks natnepe ne genepoasa Fpangt. Sînt, în adeBtp, aagî ap-tikoai ne aast msate de dopit. Ks toate anestea gapa este kematt aa konssatagie. Ea ape asemenea naptea ei de askpape. De aini înainte kaaea este deskist a fane noi înrnine toate pefopmeae notpiBite ks timnsa mi ks tpeBsingeae noastpe. Kongpessa ns a Bioaat dpentspiae noastpe de astonomie: sazeae iustitsgie! ne ne dikteazt
silit în mape napte aneaea ne ae a nepst înssmi nagia în difepite enone. Dsnt konşenjjie, fanern sn nas kttpe snipe^ de mi i s’a nss feaspite osstakoae ssntfeaspite npeteste. Ks toate anestea tot am doBtndit sn înnenst de snipe. Asttzî kape ap fi ainia noastpt de kondsitt? st doBedim snop nstepl stpeine kt lemepi.ie aop, ns as ksBÎnt st mai esiste; dap ka st aacsngem akoao, aBem tpsBsingt de apmonie. de ainimte mi de sn natpiotism sinnep. Begepiae neaop ne se tem, ninî o datt ns as fost mal destentate de ktt as-ttzi: nea mal mikt mimkape Ba fi ossepBatt; oplnefan-tt Ba fi ksnoskstt Î11 Espona; fanteae fpsmoase ne Bop pekomanda, ne Bop fane demni de simnatiiae Esponeî; neae peae, ne Bop sepBf nsmai snpe nepdepe.
Aneastt ainie de kondsitt npiBeste neantpat attt ne gsBepnagi ktt mi ne gSBepntmînt: sineae sas ptsa, Bie de aa silii sas de aa aagiî, de p notpiBt ne Bop fane demni de simnatiiae Esponeî sasr Bop fane a ssna opa de moap-te a anestei gtpî.
I Ns tpeBse st sîttm kt aBem a intpa întp’o eptnot mi lct nei destinagi a ktpmsi aneste gtpî, as st se gt-seaskt întp’o nozigie din neae mai gpeae ne a ăBst Bpe .0 datt gSBepntmînt întp’aneste gtpî. Singspsa miacaok de pesmipe este a îngeaege adeatpatsa sinipit aa nagiei mi a se ssnsne aa kondigie de a mepge aattspi ks anest snipit; a inepţie mai în spmt de nagie, Ba fi Btttmttop. de o notpiBt. A se atsa st se fepmene de snpiacine ktstate afapt din nagie, înkt ns se keztmsieste nimika: aneste snpiacine esistt ktt esistt intepeseae noaitine — ama dap sînt natnînde ini kanpinioase mi disnap ka fo-kspiae inmeattoape, mi atsnni ktnd ne întoapnem aa Magie, este npea ttpzis.
Ideiae tpekstsasi aBspt îmntptgia aop ; dap atsnni ktnd aneste gtpî, neksnoskste, epaS atsate în Boinga i-soaatt a snel singspe nstepl. Asttzî toatt Espona ne ksnoaste; toatt Espona kpede kt a apsnkat ne anest tt-pîm stmînga niBiaizagieî, mi îngpiacemte st Bazt sene-pimsa. Asfea, o penettin, opi ne fantt Benitt de op snde, Ba fi atsdatt sas kpitikatt.
Ns tpense a nepde din Bedepe înkt sn askpsi îna-neastt enokt ap fi o kpimt opî ne esekstape a snop bî-se fataae de anisigii, Bie de aa gsBepntminte sas de aa ssnsmi. ktni ap komnpomite neea ne este nentps pomîni mai dsane de ktt toate aiseptegiae din întps, ntepia: ai-Eepttgiae sînt o ksestie de timn ne se not ktntta în tot d’asna. Ilaţpia singspt de se Ba niepde, ns se Ba mai ktstiga ninî odatt.
D. Koaintiueans.
Desnpe nat«pa.iizani»iie.
Ilpe kît asttzî Pomîniî Bop sni mai Bine a anpegsi imnoptanta mi deaikata nozigişne în kape se gtsesks, mi
www.dacoromanica.ro
14
DÎMEOBIHA. - 22 OKTOMBPIE.
a psmne ks tpekstsaS apsnkmd sn Btas assnpt ’I «itînd natimiae, innidiiae mi ostiaitofiiie: iipe kît se na asa din napte-ae neaae mal enepi,ii'ie, ncaao mai efikane mtssspi, peaatins aa tot ne î noate saata odatt din aneastt stape în kape eaistg, npc kît, în fine, ns Bop atssa st ska-ne din tedepe-ae, opî-ne npekasgisnî stiaac, iiponpiî a’i dipii,ie ne kaaaca sigspt mi neBtttmttoape, adeBtpata kaaae ne tpeusesks a asa! llpe atî.t Anem, st fie mi sigspî, kt şoapta aop Ba nposnepa, kt fepinipea adeBfc-patt na.fi ks dînmiî mi Ut BOp fi imnpimanî, nentps nep-netsitate, în inima yenepanisniaop nostepiope!
LUi daka dap, npiu spraape, astt-zî, este de in-tepess» yenepaaS a se asa nine în koiisidepanisne totS neea ne ae noate gapnnta, întp» sn mod» neptS, mepssa aop snpe Bine; dala dap, în sfîpinit, astt-zî se keamt tot» Pomînsa» a ,n»ne sinepsa» d’amî apdika natpia sa din nefepinipea mi misepia în kape este ktz»tt, sokotimS kt este indisnensaBU» a ksnoasne a Priori, nine ape dpentsa a fi Poniîns mi ^nine este ainsitS d’anest dpent în nt-mîntsaS Pomîn».
Fanem aneastt oniekgisne nsmaî nentp» ksBÎntsa» kt snim npea nine kt, aatsas este simnimîntsas Pomînsasî nentp» ijappa sa, simnimînts sinnep», nosiag mi naing de deBotament! mi aatsa este simnimînt»;!» stpeinsasî, nentp» gappa aatsia, simgimînt fapt d»pepe mi nentssttop»!
Din anest n»nt de Bedepe dap naekînd, nitim apt. 5 din annesssag II, aaattspat ne aîngt koneemţitine, mi Be-dem întp’înssas ziktndsse kt: „Niminî n» Ba u»tea fi aa-aegttopg de n» Ba aBea etatea de 25 am ntskst sa» nats-paMsais Moado-Pomtng.“
Maî nitim anoi» mi apt. 9 iaptrnî din nit&tsag an-nesss, mi Bedem assemenea kt mi npintp’aneasta se zine: „Este aaaegttopg ftpt deosenipe, în toate koaaeyiiae ea-aektopaae, opî-niiie fiind ntskst sa» Nalspcuisals Moado-Pomîng, Ba aBea etatea de 30 ani îmnaininî mi se Ba, ect.
Ama, întpe aateae ne ne snsne aneste aptikoae, Bedem kt se menniont assemenea mi nestisnea de natspa-aisanisne, Bedem kt aneaaa kape ap fi natspaajsatg Pomîn», Ba n»tea aBea dpentsa» de aaaegttopg sas eaipi-sia», ka mi neaas ntskst Pomîn».
Maî înainte de toate, tpesse st snim kt, natspaaisa^ jiîsnea este mi ea sn lcontpakt», ka toate neaae aaate kon-tpakte, npin kape »n stpeins se aeantdt de nanisnea sa, mi îmBptniiueazt o aata.
Ka kontpaktg, a tpensit st fie mi eaa» ssnnsssg ne-gpemit, aa pegsaî npeskpissc de aege, ftpt kape ns noa te a»a o nasnepe aegaat.
Eî sine! Aneste pegsaî în npiBinga natspaaisanisnei ae aBem mi noî în aepisaagisnea noastpt: Ast-le.is apt. 379, Se. V din pegsaamentsa» opganik», kape înkt se maî afat în Bigoape, ne snsne kt ssnt doi> feaspide na-tspaaisanisnî, Mape mi Miks; kt natspaaisagisnea nea mape, dt natspaaisatsasî toate dpentspiae de kape se nsks-pt sn om» în sonietatea noastpt, adikt n» nsmaî anea-aea npeskpisse de aepea niin.it kape se înftnimez» npin kondika Domnsasî Kapayea, npeksm dpentsa» d’a se kts-sttopi, a tanc mi aknenta o donagisne, dpent de ssknes-sisne, etc. dap înkt îî maî dt mi nskspia tstsaop» dpen-tspiaop» nettgenemtî, npeBtzste npin konstitsnisnea noastpt, adikt npin pegsaaments, npeksm dpentsa»' d’a aa-aepe mi a fi aacsss, dpent» ig d’a oksna fsnknisnî nsEai-ne, ect; — Kt natspaaisaijisnea nea mikt, assemenea ne snsne kt, dt natspaaistsasî nsmaî dpentspiae. niBiae iap ns mi ne neaae nettgenestî.
aptikoa din pegsaamentg ne ptsnsndc kt, stpeinsag ne ap Boi st se natspaaise/.e, tpense maî întîî st se apate ks netinisne aa gsiiepn», konstatmd» mi npintpinsa lcs-aaittniae mi nsn»piae saaae, dsne aneea Domnsag st ’î îndpenteze nepepea kttpe OEinteaska Adsnape kape, a-uîiid înainte ksaaittniae mi mepiteae asî, st se nponsn-%ie daka tpense a fi npiimits întpe nettnenî sa» ns.— Daka adsnapca se Ba nponsnnia nentps a fi npiimits, a-neastt nponsnniape n» se Ba esseksta, de kît nsmaî dsnt tpenepea de 10 anî, nînt kînds npetinssj» natspaaisatS Ba da doBezî de nsna sa nsptape mi de affekgisnea ne simte inima .isî nentps gappt, aa din kontpa îust, mi keap dsne tpenepea de 10 ani ns Ba nstea fi npiimits.
Iatt dap kîte diffiksattnî ape a înnepka sil» stpeins supe a se natspaaisa, diffiksattnî imnsse kiap de aepe tinzînd a pestpînye nsmtpsa» stpciniaop ne ap Boi st de-Bint pomtnî. Illi sîntem maî msat de kît sigspî kt daka înaate^e nstepî Esponene a» disiiss» kt mi sn nats-paaisats ape dpentsa» d’a fi aa.ies» mi ajaegttops-, eaae n’as înge^aess dekîtg ne ane.i.i» stpeinS kape natspaji-sînds-se a8 îndeiminitS toate fopmeae npeskpise de .lepi-ae noastpe nontps iiatspa.iisauisne.
Ptmîne aksm ^ia pomtnî a îngcMeye mi eî tot astea», mi a ns nepmitte ninî 8iisî stpeins, ne ap Boi st intpe întpe aaegttopî sa» a.wemî, a ae înfpîiipe .lepea mi dpentspiae .iopg, maî ks seamt întpo enokt ka aneasta kînd se nepe nea maî mape atenni»ne; ktnî de mi nînt aksm s’a toaepat» întp’sn» mod» anssiB», ka sn» stpeing st essepnite Beps-sns;!» din dpeiitspme pomtnuop, ksm a oksna fonknisnî nsnaine mi a.ite.ie; dap ks aneasta ns Ba st zikt kt aneaas stpeins a deBenit pomtn, s’a mi natspa-.lisat», a intpat în dpentspi.ie ;iops.—Din kontpa, aneasta ne-fiind de kît sn ansz, mi aB»ss;i nefiind stapea nopmaJit a askpspiaop, tpense neajitpats a ktdea înaintea aegaaittueî,
IOAN I. IIAiOI>.
Stsdent îu dpent.
REFORMELE.
ISentpo itenito.i dc «ia mine-ie «Ie sape.
(îîpmape.)
Dsnt sistem»;! aktsa.i anest Benit se îmnapte în don kategopiî mi este BÎndst aa doî oseninî antpenpenopî, din kape snsa ape dpents.î konssmanii din sntps ne mease anî 1856—1861, esnaoateazt ks keatsiaaa sa sapea tpe-Esinnoast nentps anest sfîpinit în kîtime de aa 21—23 miaioane oka ne an, mi o Binde aa aoksa esnaoatagii ne 20 aeî ssla mi tpansiioptatn de dînssa ne aa opaiue mi tîpgspî ne 30 aeî ssta, mi nentps anest dpent natteuite kîte 3,500,000 aei ne an-, fieste kape fnai dt ne fie kape an ne aa aokspiae esnaoatanii mi kîte 16,500,000 oka sape; nea d’aa doiaea ape dpentsa eksnoptami neste Dsntpe ne 4 ani 1856—1859, îptp’o kîtime. mtppinitt de 12,000,000 oka ne an, kape i se npedt ks keatsiaaa gs-Bepnsasî aa difepite nsnktspî .aae Dsntpiî (diii anea kîtime de 16,500.000: ne’î dt antpenpenopsa konssmanii) mi îa natteuite gSBepnsa kîte 11 sf. ssta de oka.
Heste tot npiimemte gSBepnsa de aa amîndoî antpe-npenopi aeî 6,470.000, din kape skogîndsse .Jceatseaiae tpansnoptsasî neaop 12,000,000 oka aa Dsntpe mi aae fonkgionapiaop ne administpeazt anest sepiiinis, neste tot dsnt sokoteai ic ans.isî tpekst aeî 1,057,376 îl ptmîne ne an aeî 5,412,624, ssmt kape, nînt aa eksnipapea tepme-nsasî kontpakteaop aktsaae, ns noate npiiini Bp’o aatt mo-difikagie în aBantaacsa tpezopsasî de kît, upekît npiBe-
Kît desnpe fopineae ne nepe acpea nentps natspaaisagi-snea nea mape, (ktnî desnpe nea milet ns este imnop-
tantS a sni în ssiîiektsa ^je ne okksnt), daptmî sitatsagiiiite konssmania, aneea de sn adaos «le 2
www.dacoromamca.ro~
nap. aa
oka
15
DÎMBOBI^A. — 22 OKTOMBP1E.
neste npejjsa aktsaa toaepat upin apt. 2. din kontpakt, ini nentps kape upin aneaani apt. se OEaigB kontpaknisa a da gsiiepnsasî kîte 700,000 aeî ne an, adiks de a se Bimle sapea în npinn,inat, ne aa okne în aok de aeî 20 ssta, ks aeî 25, mi tpansnoptats ne aa opame mi tîpgspî în aok de aeî 30, ks 35, mi atsnnî Benitsa aktsaa aa kon-ssmanii sBpi se sa niBpi ks anea ssms de 700,000 nf-tate maî sss, iap neste tot Benitsa okneaop nins aa ek-snipapea kontpaktsasî konssmanii, skBzînds-se keatseaiae Ba fi de aeî 6,112,624, ne aîng-B kape daka gSBepnsa Ba întpenpinde ea îiiss’uiî de aa 1800 înainte Bînzapea SBpiî de eksnoptan,ie, s’ap mal adsopi tepB îndoiaaB ne fie-ka-pe din anei doî ani din spniB aî kontpaktsasî konssmanii 1800 mi 61 kîte aanî aeî 500,000 nea nsnin.
Kît nentps Biitop adikB de aa esnipapea tepmensasî kontpakteaop aktsaae înainte, atît esnaoatapea mineaop kît mi Bînzapea SBpi, ap tpensi sb se administpeze de în-ssm! gSBepnsa tepB a se maî înstpeina upin apendsipe, mi kît nentps esiiaoatarpa mi konssmania din nBsntps, se Ba ocsepBa opganizania de aksm,, modifikînds-se npe-gsa, kape n’ap fi ninî inkoiiBenaBia ninî îmnoBBpBtop de s’ap spka nînB aa aeî 40°/0 ne aok, în nponopnie ks kpemtepea keatseaiaop eksnoptanii, ks aneia a npeijsasî tstsaop neaop aaate aptikoae de întîia tpeBsinijB, mi în konsidapania neanBpate’î tpeEsinijî de fondspî mai konsi-depaiiiae ne spmeazB sb’wî kpeeze gSBepnsa, modifikîn-ds-se tot d’odatB mi ueae ne Ba dikta esnepienua mi tpe— Bsinjga supe maî insatE înaesnipe a esnaoatayii, snpe ne-mepipea miacaoaneaop de nea maî stpiktE kontpoaape a sp-mipiaop fie-kEpsia în naple fonkjjionaps, mi snpe eBitapea kît npin nstinuE a OEaiganii de a se fane tpansnoptsa SBpi nentps anpoBÎzionapea opameaop de kBtpe înss’mi gSBepn nsa, adikB npin înkipiepe de kape de kBtpe fonkijionepi nsBaini mi ks npenspî xotepîte, ks aate zinepî se ain-. seaskE Bepî-ne disnozijiie mi infasenijii gSBepnemantaaE în npiBin.ya tpansnoptsasi, ka npin spmape st se eBite mi feaspiteae îmnpeaispEpî ne fak a se npiBi îmnoBEpB-toape mi assnpitoape nentps sEtean tpansnoptspiae ne se fak ne seama gsBepnsasî, opî mi kît de Bine ap fi naE-tite. — Anest pezs.itat s’ap nstea doBÎndi kînd îndestsaa-pea fie-kEpsia opam mi tîpg s’ap da în întpenpindepe ia naptiksaapî ks kondirpe ka npiimind ei înss’mî sapea tpe-EsinnoasE de aa nea maî anponiatE oknB, ks npen,s fik-sat da gSBepn în penepe nentps toate ijapa, mi tpansnop-tînd’o aa aoksa BÎnzipi în kapeae tokmite de dînmii mi tep'B kît de iisujnE intepBenipe a gSBepns.isî, sb ijie a-npoBizionapea ane.asi opam ks toate anondenija mi se bîii-zt sapea ne sn npeijs xotepît npin konkspssa ainitaijii, tep'B îiisb ka anea npeiis se koBÎpmeaskE nifpa de aeî 15 aa ssma de okE neste upeijsa de aa gspa okni, npi-sos npea de aacsns atît nentps akonepipea keatseaiaop tpansnoptsasi opî kît de denapte ap fi anea opam, kît mi nentps skBZEinîntsa mi foaossa antpenpenopsasl.
Iap kît nentps eksnoptaijia SBpi, modsa ks kape se efektseazB aksm Binios fiind, îmnoBBpBtop mi demapena-gSBB: 1-is nentps sstenî, nentps kB neea ne ai se iiaB-ternte de gSBepn nentps tpansnoptsa anestsî aptikoa, ne-fiind anaaog ks denBptapea aoksasî mi pBsnaBtitop nen-tps gpesteyiae ne ssfepB tpansnoptatopi din anomaaia dps-mspiaop mi maî ks seaniB npin aneae pînoase ini bo.io-BBiioqse bbî aae Teaepiî mi a.ie SaBiiiksasî, din kape paj) ■ese SBteansa tepB kapsa fpînt mi tepB np’sn tpBssBtop neBBtemat, kasza enidentB se fane ka nea mai mape napte din anest tpansnopt sb se efektseze, kaste so nteptspi-, sim, tepB Boia sBteniaop, îmniedikînds’î din agpikoaeae aop îndeaetninipi mi din aate tpansnoptspî msat maî a-Bantaacoase nentps dînrniî mi nentps komepn,: 2-aea nB-
gSBitop nentps nponpietapi momiiaop, nentps Icb anest tpan-siiopt aBSopBind în nea maî intepesant timn aa ansasî sn mape nsraBp de spâne mi de> kape de aae kaBkamiaop, napaaizeazB .tpcBiae agpiksatspiî mi mikmopeazB foaossa ne ap nstea pezsata din msnka aneaop sBtenî, mi ne aîn-gB aneasta aishul anei nponpietapi nenoponipea sb fie ne momi iac aop dpsmsa ne kondsne de aa oknB aa Bp’o ske-aB, sînt o Bai ga ni de gsisepn a nine în toatB întindcpea a-neasî dpsm mi de amîndoB aatspiae, în neaskpape mi te-pB foaos sn snanis de 30 stînmini nBmînt ka sb sasmea-sks de nonosipî mi de iiBinsne Biteaop aneaop tpansnopte-tspî, niepdepe eiiopniB, assnpitoape mi neaepitimB, nefiind npeiiBzste npin Bp?o aepsipe osenit de gpozaBeae neo-pîmlseaî ne SBBÎpmesk anemtî k.BpBsmi în npesmBaB-piae aop, kapiî ssnt îngimtetopsa titas kB tpansiiopteazB şapca steiiînipiî, intpB tepB sfiaaB ks niteae aop npin fî-nene mi xoade, se oitsn mi nat ne Bepî-nine sap în-nepka sb’î lceme aa nsusa opdin, mkît ns tpene Bapx te-pB sb aase kpsnte spme npoBenite din aneste dezopdine: 3-aea iiBgsnitop keap mi nentps gSBepn, nentps kB dsnB atBtea sakpifine mi dsnB ne’mî atpinse titas de npoBokatop a atîtop îmnoBBpBpî mi nagsnî, ns se nskspB nea nsgin denaBnepea mopa.iB Icb’iiiî npodsne Bpsn foaos anaaog ks aneste sakpifinispî, ni din kontpa nagsBB eBidente mi ma-tepiedekpitikB mi de kaaomnie ltB sapea o Binde stpeiniaop ne '/KsniBlatc nsmaî npegs din aneaa de aeî 30% kskape o Binde nonoasasî sbS, npokspînds-ae ks aneasta miacaoa-ne de loaoase ţiigantine mi de asepi koaoşaae npeksm şe Bede în Siminemtî, Mimî mi aaniî.
Fbpb dap msatB gîndipe mi kontestajgie, anest Binios mod aa eksnoptanii SBpiî tpeBse sb se ansaeze ks desBBÎpmipe aa eksnipapea kontpaktsasî aktsaa, mi nînB atsnnî 1 Iansapie 1860, tpeBse neanBpat sb se penapeze intp’sn kin-Hraî sepios mi soaid dpsmspiae neae maî a-neBoioase ne kondsk de aa oknB aa DsnBpe mi sb se spne npegsa tpansnoptsasi înkît sb se eBite nea nsjjin dpenteae sneasipî mi onsnepî ne fak aksm sBtenii ka sb se angaaceze a’anest tpansnopt, iap nentps Biitop, sniksa pemedis ne ap fane sb nposnepeze aneastB kestie, gpaBB nentps npezent mi de sn imiioptent intepes nentps Biitop, este aneaa de a nponeda gSBepnsa îndate aa înfiinnapea snsî dpsm fepat de aa Okneae 1-eaega mi S.iBiiiks nînB aa neţ maî anponiat nopt de DsnBpe, siaindsse a a nsne în nipksaanie nînB în tpeî ani negpemit, npin kape ks o mikB keatsiaaB, nentps Ub eksiiaoataipa ns kostB maî msat de 1‘/2 aeî aa %, iap tpansnoptsa dsnB esemnas mi nper ijsa dpsmspiaop fepate din statspiae Benine, nînB aa aeî 31/2, neste tot aeî 5 fie 6, s’ap nstea tpansnopta ks mape în-aesnipe de aa 25—30 miaioane ne an, kape Bînzînds-se keap akoao în nopt sneksaanijiaop din de-iindea ks 25 aeî ssla, npens îndestsa de skBzst ka sb iioatB nipsi opi-ne konkspenijB •stpoinB, mi maî ks seaniB kînd s ap sui okneae aniEeaop iipimnnaţe, npeksm-suit B’Bmiae, mi ka sb fakB ka sapea pomînB, atît npin kaaitatea ei kît mi npin skbzstsa eî npen, sb fie maî upefepaBÎaB din neae aaate sipî ne se adsk aksm ue akoao din Asstpia, Itaaia mi do npin aate deiiBptate n,Bpî. — Atsnnî Okneae-Mapi Bop sasmi nsmaî nentps konssmajaia din aBsntps a Pomînii mini mi nentps anpoBizionapea distpikteaop Apyem mi Msmnea din Psmînia-Mape, iap apestaniji de a’aneae okne s’ap nstea msta aa SaBniks supe înaesnipea esnaoatanii de akoao. — Ks anest mod konssmaijia mi eksnoptauia SBpiî, Bop asigspa Slatsasî sn Benit ansaa de neste 10 mi-aioane aeî, mi se Ba nsne o BapiepB soaidB gpestBijiaop, iiBgiiBiaop mi desopdineaop ne okazioneazB aste snB date Bi'iiossa mod aktsaa.
S’ap maî nstea kpea nentps Pomînia, keap mi în ak-
www.dacoromanica.ro
16
DÎMBOBIJJA. — 22 OKTOMBP1E.
tsa.ia el noziijie mi *ute mai mwte no«ai Benitspi îndestsj de «ammta/Koase mi aiiaikaBiae, diu kape nentpK moment s’ap iiîitea pea.îi/.a f^px uinl o acem., Bp’o doi;, nenitsa din uînzapea .leuine.iop din imlb'pi.ie dsiiB domciuipi^e stats-mi ane.ia a.i tiincpsasl ini îati, leşin:
(Ba spnia.)
Cronică interioară.
SnniEntn .ia 18 aae kopentel a.s fost şa Mitponoaie adsnape mi ijepemonie; — Eks. Sa Kiamia-Eei, tpimissa ekstpaopdinap aa în. Iloprji, ag nitit Xâtimepifsa în tspneste mi Domnsa Geop-gie Gika, fostsa sekpetap aa Statuaşi, ’.ia« nitit dsnn aneasta tpadss în pomîneste.
îndată dsnn nitipea Xatimepifsasi în. Sa Ilpinijsa Aaeksan-dps Gika aS nnpnsit adsnapea dsnn ne a» adpesat mai întîis Ekş-aop Nsoiaop Kaîmakamî feainitnpî mi IIsEaiksasî msaijsmipî nentps konkspssa ne ’î aS dat în timnsa gSBepnnpii saae. •— Ill’anoî dsnn nitipea Fipmansasi Eks-aop Nsoiî Kaîmakamî as naekat eskoptaiji de opdonanije, m’aS Benit aa Ilaaat snde aSfost feainitauî de Eks. Sa Kiamia-Beî.
A ~
In tot timnsa anesteî jjepemoniî Ilonsasa aS fost, ka’n toate >ieae aaate nipkonstanjje fepinite mi nefepinite npin kape as tpekst, kaams mi demnS; — eas as stist mi aste date ka tot d’asna, si. dea o desminijipe psminonsn neaminiaop kapil îa ka-aomnie în faija Esponcî, mi îl atpinse ks pea kpedinjjn idei de tspnspnpî mi desopdine. — Ilonsasa Pomîn este înijeaent mi tapa în kpedintja asî noaitikn; e.i as konsepBat atitudinea asî .liniştite kape’a fane demn de o şoapte num., de sn Biitop nposnep mi maî ks seamn kape as ansat npin fante de atetea opî fnpn ksBnnt, sne-ae sgomote defnîmntoape mi sne.ie ongane aae sneî npese in-msste kape înneapkn sn konBingn Espona lcn suntem sn nonsa pesBpntitop nensmepitn Narjionaaitatea asî.
GsBepnsa M. S. Ilpinjisa Gika as înnetat din askpape; — ansînd aateae aa o napte, îi snntem datopl anestsî gSBepn knteBa mnsspl în iaBoapea nsEaikn, o nennptinipe aeaan în neae dinsp-mn aaepepî, mi o oape kape aatitsdine de npesn kape în nip-konstinjjeae gpane, sepioase, difiniae npin kape am tpekst ne ag aîKStat a ne fopma oninisneae, a ne sni mi a ne desBoata inteai-yintjiae mi sinnjiminteae; — nentps aneasta îl snntem mi noi datopl gpatitsdinea uii msansmipiae noastpe, mi i ae dnm în anea-stn npiBinijn ks sinnepitate.
Snepnm kn aneea’mî gpatitsdine mi msajjsmipe Bora fi datopl mi GsBepnsasî npoBizopiS aktsaa; — mi aneastn kpedinjjn a noastpn depiBn natspaa din kspyepea askpspiaop; nînn ani ks usnepea în askpape a aptikoaeaop konBenjjisneî atingntoape de Knimnknmie mi aaeţiepî, sn ’nijeaeije kn kiap K.onBenjjia îmi ea dpsmsa eî de esekstape; — npin konseksinijn ns ne îndoim kn nsoiî Kaîmakamî se Bop konijine în nepksa aegaaitnijiei, Bop ansa opganeaop nssaine aae npesei o ksBiin'iioasn aatitsdine, miinaî ks seamn aaejtepiaop o indenendintjn nenesapin ka sn noatn fi fnkste în intepessa komsn nentps fepinipea Ilatpieî.
Dsminekn aa 19 aae kopenteî Eks-aop Kaîinakamiî as iis1-Eaikat sn ofijjis(ks o ripokaamaijisne kntpe Pomînî; — GsBepnsa IIpoBizopis îmi fane iipofesisnea de kspet, ne apatn kn nipkon-stanijeae sînt gpaBe, kn de aa cae clenandn toatn şoapta fiitops-asî nostps, ne npesesteste kn Bop jjine o ainie de nsptape ks, to-tsa în nepksa aegaaitnijei mi kn nop intpeBsintja o aeaan nennptinipe mi o dpeautn kpedinijn în Biitoapeae aaepepi. — Din anea npokaamape ne am înkpedinjjst mi maî msat, kn ns ssntem gpe-minî în idea ne am manifestat mai sss assnpa GsBepnsasî ad in-terini, mi kn Boni aBea a ne feainita ne Biitop de aatitsdinea ne Bop ansa npesei, mi de askpapea aisepei Bpoinye nssaine în a-aeţepî.
— Teatps Pomîn as penpesintat sna dsnn aata (Jnpansa din Msnte mi .'Ismuayis Bagncsmlsj; —Domnsa Teodopini a mepitat ks desnBÎpmipe npin ncoksa sns, diktjisnea sa, mi inteaipinj^a ks kape ag intepnpetat gîndipea astopsasî toate anaasdeae ne i s’as dat de IIsBaik; — ani dopi ka D-na Maai Kponifiane sn fie mal na-sionatn mi maî msat nntpsnsn de poasa sns în asemenea oka-
zisnî; — nom nepe maî nsijinn esaatape mi mal msatn gpaBitato k$iamn de aa Domnsa Ilaskaac; mi atsrinî o niesn pomînn Ba fi penpesintatn în adeBnp de aptistî. — Kît desnpe ^Isiniiayis, o zi-nein ks mîxnipe, as fost pns penpesintat: — pns kş desnBÎnmipc. —-Domnsa Iopgs Kapayeaai as dss komiksa lipea denapte, sneae yestiksanpî aae saae, aoksa snde îi epaS knpnijji nantaaoniî a->Ksni,iea o tpiBÎaaitate; — pegpetnm ka. sn ap tist demepit, de sni-pit mi de inteaiyinjin ka Domnsa Iopgs Kapapeaaî sn aaepye aa asemenea Esfonepiî de EÎanis kînd taaentsa snS este destsa ka sn ’a kpsije de a ’ntpeBsinjia asfeaS de mincaoane. — Feainitem ne Domnsa Daniiş, ne D-ae Hiniaia mi Fposa Seppis de snena ksodai-setsasî kăpe a fost pedatn ks suipit; — as ineps în o disonanjjn mi sn diskopd ama dekomnaektîn knt iaszisnea ag fost totaan, m’am kpezst în uainn onepn Itaaiann, feainitem asemenea mi neDom-nsa Kapapoaai de kanijoneta sa n.iinn de suipit mi zisn în adennp ks inteair,iinu,n mi taaent.
în Iamî ad.eBnpayiî iiatpiou,! isBitopî de uapa aop katn sn fopme sn naptit naijionaa modepat kape se atpagn konfiinija Na-ijisneî întpeyî, sn fsgn de eksayepaijisneae neaop esaataijî mi de aniEiijisneae fataae aae neaop petpogpazî.
în Bskspestî se zine kn GsBepnsa ad inleriiii ap fi dekaa-pat.kn ns Bop nsne nini o staBian aa ninî sna din askpnpiae e-aektopaae, kn şop astopiza toate adsnnpiae de asemenea riatspn, ks kondiijisne insn kn se Bop konijine în nepksa aegaaitnijei kn ns Bop fi komiisse deknt de. npoiipietapî ks clpentsa de a aieije mi de a fi aneuiî mi kn aneae adsiinpi se Bop sssijine în o nsptape modepatn, kaamn mi demnn de misisnea’naatn ne este date assupn-ae.
O nosn kantatpijjn Itaaiann aS sosit în Kanitaaa noastpn, Dna Mapkoaini;— nsineae snS as fnkst de mai msate opî sgsomotS în Itaaia mi penstaijisnea sa as anesns adese opî nînn aa noi; — Fiîkn aPomîniei—se zine kn peBnzînd aneastnijapn sksnmn mi fps-moasn, aeagnnsa koiiianpieî, aokspiae ’nknntntoape aae adoaesnenneî saae, snde adese opî Biso dsanî mi deainioase îî ag înknntatcksis-tenija;—snena pomînn ne kape odatn a’nnodoEit’o ks npezinija eî fpsmoasn ks taaenteae saae mi ks aptea sa, o aakpimn de ssne-nipe natpiotikn îî as asnit în yeann, sn sssnin de issipe aa tpekst s’as eksaaat în o meaodie ssaBn din nents’î de fiaomian; — anea aptistn knpiea se akoapdn foapte mapî mepite mssikaae Ba knnta Dsminekn în sn konnept; — fiîka Pomînieî Ba desfnta Po-mîniî npin aknenteae saae.	II. GIKA.
SPZIK'LPIE.
O stiinjjn. ne snsne; —kn-, de nsjjme ziae s^as nnndsts ne aa negsjjntopiî de xaine dosn sste fpakspî, fnpn snsas.
ne naata Biuimopisasi este o maminn intitsaatn DîmEOBijia; — sn ns komfsndajjî ks foaiea noastpn, aneia este destinate sn skoann nopoisaS din saatn, foaiea noastpn sn kspejje nopoaeae naijionaae.
Doi npietenî se ’ntîanipn; snsas din ei ka sn fakn o gas-mn zise Heasî-a-aatS,— nape kn nii de aa sns aoks de nensnl. Ns, se noate, îl pnsnsnse acesta,, nentps kn ns; jsig de aa tine.
Sng îndmids aa o adsnapc anznnd intpînd în saaonS sng indÎBid de naptit, îmiens sn peniţe a*ieste ksninte din înnenstsag sneî fansae a asî Gpigopie Aaeksnndpesks „sn eoS ka toijî Eoiî.“
Se zine kn se Ba opnndsi sns nos ministps aa dpentate, noî snepnm sn se opîndsiaskn nentps dpentate.
Tinogpafia lSau,iona.io a mi Iosif Pomanoe iui Komv.
Ns mn nkpezîs nini odatn în femei; — zinea sng tînnpg sneî dame; eae aS o mie non sste mi sns mia^aoano de a în-meaa sns omg.
De aa neeasta D-ae aiasatS aneastn.eksnepienan, domnsae? îa întpeEn dama.
___	n.G.
■ i a.inî.umil	i,
www.dacoromanica.ro