fOLTOB E FOL® IftMIRk aiBuaiiCA. 5 JURNAL LITERAR Aueastb $oaie ese de doi) ori ne Am . IIpenKm'bî’aji.ia se ^ane în B^kvreipi Aa Redakyie, ne Aa ge^d^ye Aa H¹!. Oki)Pnmpi sav Aa DD * Ilro'FesorD • I1f< JJ¥A estej neutrv 24 Numere, doTb-zeni nii natrs Aei> K»tre DD. Asonaui KxpiepSA se arase Cencs inTpi ks aqecT N«m^p fn sa IlaTpeA'B aA cijj Ref îoa . K'biji fiop xopi a c8 npenxtmpa Aa a'fBcT’b <£oaie nepi- OAJKb Bop sine Boi a ce axpeca . fn ManÎTaAi) calf Aa PexaKijie ca$ Aa AÎBpapia Daxî Icf). Pornanos ; fâp npin Aa DD. Ilpocfje- copii. IIpeijxA npEn'smipaipeî ecTe a8Î 24 nenTpx 2-1 Nsmepe, coko- TiT $ie Kape as 16 $ejje. atUIUbTORUL DE UIAX. ApxienicKonvA ae KaniopEspi 9 tuta dn fnaAjjii AtrnaTapi ai ai- cepîqeî raAÎKans, fnn -țnTopceca KiTpe AopAsA C... , nenoTBA ToaTi, zparocT^ inimei aTi>T xe Kp$A c(£^miaT8 npin moapTS ‘sni KîA^i C%* . tiu-xnAeK'bnx^ce Boin/j8AOp neno« T3A*i c^Xj np ii mice fncoyîp'B qe bii mnpnj ^)%pi> JK^AinaTi» $T>Kyce a Aopi oipacA^ a miei nosi- a& (țjamÎAÎî. Ana Bîaa , aoia cs nxmia koiuai hs epa ob^st^a na- Timei JKxneAsi aoda , ce a$cJ)Aa npin cTipxiToapeA8 axi rpiau fn- kîci nii nizin.; mi airi aqeA Tainis aziA ce aKsm apxienicKonsa na ci> o ia mi ci> o AXKb Aa mi>pBjja bîaat» (KaceAS AOtnnenii aA8 îuei mo- 1* mii ) *nxe epa ci ce cipsfzg nPpc~ monia KsmtnÎAOp . Ama pGBEpinya ca nopnî xîn Kin" sîde fnTp a Tpic^pb ymoapb qe o wtna f ncvmi, Epa o cj)pymoaci xîmintyi» xe Ixnie; aepsAjKspaT mi xîxqe; coapse qs pbcbpra. as- pia apEypii aqeA» p ^pxmoace^m»- A^pi qe okoakl ne aTyriqi Aonxpa mi Kaps acTtzi ay KT>zyT csbt cs- KTpa Ka Cb fJ)3Kb aok fnTÎnceAop ■seine mi fncami qeri^ii qs ea mi- piT . ApxienîcKonsA , ne k3A8 Kvrps KanÎTaAb, mi pecy<|)^)Ai>nx k* xec- (JrbTape peKopocsA aep ax ximine» yei , cs rmxia mxAjjymiT Aa (JjeTi» nioapa qe epa axeBeni cTtnsna aqe- A8Î B1AA8 fnKXnTaTE, KIUA Aa KOT1- m^A nbxxpiî, Bbzt' *n acvne $py- moc Aa $aip», $minc/ns eapsx fn» amili ■ynsi Tas^e X8 maTpanqi • Ea- TaAioanexe xe seen mi coAxagii xg ^ÎAxern epa pinxuiji fn Bmie $ Ama fnqejisce; cTa x’o npTe a- pninagi mai mYAyi KiAipeip iui mai imAjp nionî npizoniepi. }Ky- KiTopsA fnci epajcinryp mi Kb- T8 oxaTii KbsTa Aa qsp , lap qate opi okîÎ i ce p’bTiqia.Y mi KiyTay cnpa kt>îa8 nix^pei, ^na^ mi ktiu ap TpeESÎT cb eazT» Bsnînx ne cîbt apBspiî qei mapi Bpe yn^DpoiisniK BpexniK xe xincw ApxienicKonsA ^mmin^naT tini onpi ipicspa mi KoriTi.mnA'b mtATi) speme nd cîriJ rspaTiKSA >K\KTTop • ne YpmT. Bl’ zm.5 kt> aME^a epa ks totsa cin rtp : mi Tpac xe KspiociTaTe ₉ ^ee X6T8 3Koc mi ce annponie xe csa : IIpiftTenB, fi zice, qs <£aqi a koao? — lipii cc[) inijia Ta nojj> ci> rpesTaxe • Eaxi îkok Tpanqi. —î- lipi) ccjnnrjîek.. He c^ea! Kjnoqrî ? NerpsmiT; eqii pț&8ptaga ca xienicKonYA xe KaiiTopsepi. —• CpoapTS sine , npieTene ; aqE^ CTa xosexeipe KWmnÎTa qepqeTez! xec EÎcepÎKa... Dap qs $;a, cinrip jsoqî ? — Ns, npi chinte n-fapTim. — Unx8 ’jji e xap napTÎnepsA? }Kyn«A8 apak-b nansA fn esc ₉ mi f iiTÎee m-una cnpe qep : —«*}Kok k* Bsnya Damneze*? zice.? Un pxc omepis annsK b ne pensa pinya ca. ApxienicKonsA Kpezs' kt» ape a cj)aqe kk yn nensn : ma* Wb ap^ — IIpieTene, fi zice, rnnjin Tpe- B*e axe KocTa Kinx nepzi ? — Din npoTisi», npt ctjjinre nb- pînTe, Dynmezey e ni xaTopnÎK qg nx CAbseipe, mi Kape n/mi xt> nac niqi ?n mirnr xe ax^CTape. E¥ nAvrecK qincTÎT mi nsun» fnTpx yna j xawa Bpei aiptnTb ct jpzIₜ acTbzi csnx (țnpi nopoK . 5Kke8A8 fon tpimb îkoksA f n- «isnx* aynna cînrtp ne cfcrnaca mi, juni K¥iii cfe fnrje^e^e mi as china 48Î Demneztt j minai inepy'B xinTp’o rnapj^ine fa aATa a TaBAd mi naimna amihxoi TasepiAe Kt q£ mai KtpaTi nenipTinipe, mi xtnb nire-Ba mintTe;—• Ax! cTpiri, a KiipiraT EtntA DtmnEt , a- CTizi nt’mi cAsiKiaqig nopoKtAÎ... șezi, npl5 ctjnim nipiiiTS, Kam nepxtT. }KsneA& aTtnqi cnoacs xin iiin- ri xoi rinee mi zice Kt ql5 mai mape peo^Ai, xinxtAe apxisnicKu- ntAti; -— Kmj nepz, EtntA Dtmnezet TpimiTS tot x’atna na kite qinesa «a ei npîim'&CKi q<6 qe i ce ks- Bins* npt ccjjiniiia Ta fiipj BicineptA cipaqÎAop; iipiimeție aqeipi sini mi f mnapTEi Aop , kiuî aqecTa e ApejjSA naprixei. Zininx bmect®, crpince sthi- UÎA8 MuKtAtl , A8 H8CE fllTp’xil ciKSAeg, Ati TasAa mi ce cjjiKX HEB'bzsT ninTpe apstpÎJ ai&tpei • — CipaKtfA om , ce rxnxi apxie- nicsonsA, sa Tpestia ci cj)ie Aa EexAam^ mi ce tpni' fnTpbctpi. Dets Biqtt KaA¥Aîi mi aamice Aa Aoiupa ^n>pi a mai fimAii¹ ae ni mi ni . Clipa fnTp’aqeBmi zi ne Aa an- 41&C3A CoapEA\i j apixieuiCKoii a xpe* K¥ npin aqeeami nuspe, fnT^p- imuxce Aa BiAAa ca. Bops» ne apsm Kt cfjeTÎ'noapa aeonpe $px- nitcegiAe Kinci^ei tnje epa ci a- 3K»nri , Kinx cocina as aokya kh- xe ce onpice xe ximin^Qi, Biet’ iap ne HcsKiTcptA xe maTpamJ ^jiki ixx’rni napTÎTa. — Cstnina mt Ana, fi zice TpEB¥E ci\g> HOBECT8CK riEKinfa Bl— st^abi amu qg bszi koao, mi sape cosiți maTpanqi Kt stntA Dtmne« zek . IVannsKi ce icnpiBiacKi Bopsa, mi JKtneAE epa fnainTb KapvAti ne «ape f a onpi kv o minb BXnoaci. — NixiiKAîfiECK » zice, ki np'fe* c^inijia oa Bei sineBoi a Te koso* p% ci BEzi napria râ xin tpmi q? JOKaix. — (poapT8 EÎns, npieTEne, pec* nynce apxieaicKonBa ; aqlicTa Ba 4>i neorpt aATi xaxi nenTpr ri aKîm xtranBei ce rpiseipe mi nt nsTeiii ci oupini. — IIp'B ccjninyia Ta T0 Bei kobo- px, zice jîKsneAe Kt tn Ton pec* Tir mi xecHizinx tina Tpicxpei. — ^e f ncemnizi aqeer Ton $ npieTene? Illi $eTimoapa cnspiaTi , cat npE$iKixtC8, cipi ne eapsi, m¹ apxienicKoutA (JjiKt’ Ka ea , Kam t-nrpiMaT xeaeptA ascoAtT ax mx- ngAxî xecnpe Kape ci Temti ki Toa nsAg ^nestniei i c*at ^lk^t ^>«pioace# (⁴) — Ilpfi c^nnyîa Ta J ițiii Kb azi aimînliQT» am nepx^T, zîce jKxne- A8j a^k^iia ne apxîenicKon Aa Ta- Eaa kk njaTpanqi ; mi as 15 zîa8 n’ani KtipiraT niqi o AiipRi: ma aKsm C8 CKÎmBb nopoKXA mi mî- iî8 ' EsmA Dsmnezey niax mi maT... îîtît8 cinryp • —— $oapT6 sine! npieTen?, ansm Dsmnezey aitÎcki , mi xo- pecs Ka c-b’jji mipri noponsATuT ama . —• Bezi kt» ns e ama, np’fe c^^n. T8 nipinTe, sSnsA Dsmnezex fini TpitniTe, AR k%T8 opi K^ipir, ne kits *n A»pe ne npiaTemi as- COp8 K3p8 fi BOpEica HtîKlTOpîA a₆ maTpnqjj mi a a ciniop mape, mai mxAT cecsnbpT» A8acs esaJ amițpT as KbT as n-piept nauiAOp ; Tpa* C& o nmri» maps xin Tp^cspi» mi lî zice ; — IJine HpieTene, aqi ctdt o mie ocxti A8 rîneî; ne Toaie, rai Aacbna c% mepijem $ B8zi Aemnt» Ta kt> bîiika l)xrmi8ze$ at>, tot x’a- xna mai abat as kt>t ts e xaTop rai A8 K bT .ț H8 a (țniriAxiT . BopsinA ac^>8A ce fl’iTa Aa cas- rsAÎga qe aB^ ks atuic^a rai fini (JjirbAîja fnTpt c ins a uymai nop- ⁿi iui a crpT>BaT8 n^A^piAe ^)i»pb a c^i «bimr m; fn ojît mâi e na‘ «a Cb nsmai 4>’e mi aATb aaTi» bU cxisp aA B3H3AXÎ Dxmruztv . — Dap K* bokl npB cijnuaiei Ta- ₐ8, tot n’a;ii icBpiBiT, axiorb amiEAO . — Hs mai esi ? pecnsncs apxîsni* Kunu . ^sKLTopeA A8 maTpanqi app'hTK K¥ Afi^TXA ne cJjeTiinoapT» ț C8 an- npoani^ as A^nca mi o A8 mit- ub: — Hpfe c$inT8 n^piTe, zice 8A, ATmntei «ct8 AoroAnÎKa mt, Ana Bîaa , o cipaKi optțjEAim» ^8 AO- Kxieiție țn Aonxpa fi Gate-Street. E o ^AinioapT» Ai’n 48 as na ai TiKi»- (?) AoicR a A8 $ossprSAn Aonxpsi ; Hape fnainT'6 xtaîkibu . Nz’i mai np*B ccf)injjia Ta nai $oct niqi o- pem^nfi asklt ci, bazi» xinTpe xoi AaT% ne asoAO . Ma o asm» $8- nejjÎTopi ne nins aAAei^e Ana, Kap8 mee Kaps n» xaci» niqi ozi c^pfc xtut» coKOTinija axi, ns uttS ci a yui BisAia , niqi ocînrspT» x«* mai psmte fn Kîmnini fnTpe tu mînÎKi» 4⁾'**P'b a m⁸PV⁸ Aa npm*Ki> (Jjpjmoc jktus xe xoi-zeqi mi rna- mistris KxapKe, e seqini kt xm- c8 xe ani, soraT $oapT8, mi fn ntei, mî Bbza»ruTo ana A8 fnge- Tpe ᵥₙ Tixxap X8 xpxm Kaps nr a^htx , aaa xe (^pxraoaci, boî ci Ba CKi>na mai K^pinx cay mai ’mi? 4>aK% n poKSA 5 & q® spam Tipzix a $i cnmztpaT kt TaBxa accenaeut neqiu , bol# d/mi o cpas mi kt maTpanqii x* fxt • Ce fn- coyie. ÂKzraa sine de» npfec^in» Țoapei xap KiTpe ea mi o fnTpe» giara k% noi an^rn x8oc»r>ÎTe r%nxtpi» kt tascta âxi KT KfcTTKTTpa : axin*b BaicTpic KA&pmi8^, mi npin —~ Ano! fi zict. Tpmi pc n\ ra a^t aqe& xpsm: ea ©’a fₙc^ mina $8T:oioapei ce ai* f îiApsnTAT ciTpe irn jb^ds A.ops j (^^a Tot fn xj5n8Aai mi a- st am atsprar aa Dimneze^. Gi« qecTa nT fBTpeBîintja niqi o cijVK niopsA q«A mape ini &oraT Ka c% o gie« Ea ftni ap^inace ri>XTi eKim^E, .uamanTD, o Bia*/b biata, • mî (JjpTmomii si okî hs 4>pv(noac%, TcaTs n^t^epiAe fru kv un ntc mai nainTe epa naini iecTTAipeî; btuta IKmnezET c* AaRpims, ckîutekl aK¥m A8 bt* aicl' cVi KV.țnr o napTtTi ierna- Kypig mi xe niA8)KA6. Apxieni- Tpanqi, Kape e xecTTA’b a xa Anei ckouta namai ase' TpEByinip» c’o- o ze,cTpe cmepîti ( k «n Banii aqeuna ₘₐj fnTpess, kt* xn VecT xe cînT nenrpa xiaca ) j ea ea Aaa'xap ₙCKA₀ c« annponis xe Tpicypi». xe B bpBar neaqeAa qt raBeige, uii amtii- _ țjfₗ ₘțₙTT mn xn mînTT , xoi Bop inepte fnape an uiniT ne- zᵢc₈ ^ₙCAₑ> kth ’ck t a nnimi, a’mî ax^ora cxa- ApxieniCKon*A fmi ap^nn* oku p'b mi a naipe 011118111 qincrigi. KS rpiacb accxnpa smi xiamanT qe ApxîeuicKoaYA xe Kaniopsepi ₙSpTₐ . n’aBt qe c? mai pecnTnzt! cimjjia —flpi c^injjia fmi zîcemî axinioa- cf)oapT€ sine kt» ce a^c^Ai fnain- ax^ort' nsKTnocKsTTA ki btiua tB xnsi fnarnopaT‘.K'bpm E«okta p^ₘi₁₈z₆y tot x’aTiia mai uitat miTpanqiAop fi Aixece fiiKpexin- ask^t qeB qe e jaiop mi xe klx wfi qe (flirt jieipe; ama jap ’uJ aTpimic cxbt aqeițri apHspi nv nj. inai zscTp'B, qi mi joi mapTVpi mi sn upeoT. .Aa aqecre Bopne, jKaneâe Aere k» niqioptA snop (Jjptnze mi ast»' as jkoc Ain eapBb tn xnoAiTB8AniK* 4>A*ep'b o jaib mi jin ((muu nt- Atpii ce aptrapt âol eoiniqi qe se. xiîpi Kt rpaiiie uvrpa Apxienicao- nta . — M’am cokotît Kt cpl) chin- uia Ta fiji bei $i siraT mo atbe 4— mîksa $ n asaiaTSA Ae BecTmincTep caș $n KaneAa piraAT^ cat noarefii psriTopivA np^ cc^inyiÎȚaAe jin KanTopEepi mi eart mi ’jjî wa inTuKmai «a aqeja 5 HrTe mi aoî mapTspi; TemiiAtA ne Ba $i aq'fecTt eppsmoact ntAtpe , j’ocbti» as opi inai cTp’bAYqÎT’b mi mai AE K1»T TOaTE ZlAlplAe apAIKaTS AC mini) ommEiiBcn; kt»t neiiTpB DpEOT, ne Bei cjri np^cc^inyia Ta. -— Ex! CTpirt ApxienicKonra . — Nerpemir. Eins b«zi apli c$in- Ijia ^a kt> ewa Dsmnezet ns c’a ATcaT fn zajap ci>*i Ktqiîi^ o nap- tîtt> BÎAiam KeneT • TpeBsia a ce ctnnsne, mi KtntniiAe ce ctpsapt cxet c Terapii qei mapi ai HbA^pel je KtTpe en nicTop na- p, Kt KiT£~Ba ziAs mai nainre, npiimîce a ja aqecT $asop AiqÎAop Agyle mi de S om mersei. BÎAÎara Kenex asi» moAîTBCAnî. K8a jin mbnÎAg apxienicKonia«î , fA cbpsT:b ks EBAssie, ^mi cJ)^K5* Kpxqfe fii napT'fe îhas ce (jj'Assce- pi p«r'bqmieAS KynyuiÎAop, mi msAusminj ntcTopSAin , fi zice. — IIpBccțhngia Ta Bei a sa axxm o- cTen&Ai> are jyqe nexoc ț Apyₘ¥A e CKspT , «uri chirsp , Bani ritmai ai Kt nplfcjiingia Ta j nai je ni- mitf aT8 mai Teme, mi anoi aqe- iții AOi J^enTiAomi qe sine aoip^ a ’mi nvni mi mapTspi Tt Bop ni- zi mi anTpa nxnt a Rac* , K^t nenTpB mine, ks Boiea iiptc^jin^ii TaA8, frai Bei fmnpsmiTa TpTctpa^ Bine Beai n’ap c{)i f nijeAerijieme a p^m'Bn'b qinaBa se :koc ne aq'B- CTX> Hpeme ct O (|)p¥tnoacT> ^)8T1- moap^ xs q mrib mi k« o kw* z&CTpe ab a&ra. Dap înting aîc- Afi jimin^t Tptctpa Ba cji¹ ctar monpon mi rjasa f n rpajKAiV Dsnt aqecTS «opse, &iAiam Ke- nsT ce BpKb' fn Tptc^ t Ain npes- Kt coijia ca, mi asui» KtTg-Ba mint Te ca neatzsr AÎn otîii TSTSAOp . Tpsi-zsqi 48 ani Atm» aq'bcTt țnitmiiAape, peBepinya ca apxîe- IlicMomA A8 KlHTupBțpî c{)tq6 Q spetmL’Aape anocTOAÎKt fn KOini- T3TSA I hironcxiptAsi, mi coci clipa fnTp’&ii ctTSAEn C. pico' ^t Ae o rpozaBt Ei^eAie qe fA c dîîpt Xe a^in rpma xpTm?A. Tpic- neTXA KizTr AinairiTlj KaiAOp, oifp1) Tpicxpeî cfe cc|>Haitii» 7 rai apxie-* nicKonxA cîaît a pemmt noan- tS fn caT mi aqepe ocnÎTaAÎTaTS Aa tiiepicfjTA aokxaxî . D^ni qiiib racxa faTpesK ne apxienicKon as Boieqie ci o năprixi A8 ma- Tpanqi. IIiCTopiA npiimi oii ki* ițiirtf jkokya. Biaiam KensT nepzinx, CKoace on^nrt &a miTacs mi o 48- T8 apxiinicKOHYASÎ. —— Ilpiimlipe, upi ccJnnTe nlpin^ T8, fi zics; svKâ» mi aKxm k* isxhxA Dsmiiezgx mi nupAxix.d. In ârâctl nxnri ciut omis nii o cx- ti Xâ rinâi. — KpEWb pscutnce apxienicKO- nxA , ex m’am cokotît ki ^îKim sa ci neTpeqem Bpsmsa mi napTixa nj Ba tț)i âskit xn msAinr . •a— ’IJi aaxxqi aminTe npli c^înjjia Ta A8 Ana Biax mi Xe Bi^iam Ke- îieT ns Kap8 ’iai KxnxnaT? ex am c£oct om qincTÎT ; TpesÎAS ’mi ax mepc Bine mi Dxmnezex aAAXce K«m ci’mi fnapenTez acTizi cinri- pa r perna ai se am c^ior fn eia- ya mt« —* De qe nx csrt mi ex $8piqiT «a boi ; pecnxnce apxienicKOHTA cac- nininx . niCTOpXA BOÎ CI Bazb H8 mîc- Tpic KeneT aA Kipiia (bpamocxA Kin ce cs^pqice mi nbpeA Kipnn« Tace; bizy' nxmepomîi Koitîj q2 o friKOnyHfpa mi nxce fn mina Tiuioapeî meaiî mai miqînxnra k* O mie mi o cxti xe tinee Kap8 aKxm 4>x' xxni KiqiiraTi. Mărie Aycard« o ÎNSURĂTOARE de^ârte. DîAițtenga XfiAa ITapic Aa Aîoti cocice aa Châlons-snr*Sa6ne mj KiAiTopu ca riTiax ci injpe fa caAa qfc mape a ocnsAipieî de Che- vremii Ka ci fmsxqe qg-Ba kt rpa« Bij— cjjeqiopii ₇ CAX^niqeAe, irii CTinxntA HipTXA^i, 00815x14 tni kt rpasi KiTpe caAa xe oacne- 51, ne ApxmeHÎj npicfniiji mi ^)Aimmzi ₉ qs A8 aAXsq'b f 11 aq^ zi AiAÎyenga ₉ mi rAacxA nemiAocTÎr HA KQHAXKlTOpxAYÎ fîlTpeKblU CTpi- ripÎA« cTomaxxpiAop , peneTa pe- TxpneXvA OEiqînxiT : — De rpasi, xomnÎAOp 9 1/aBejgi A8 KIT Tpei C(f)6pTTA85e. triTpe aqggn KiAiTopiᵣ a Kipop goarne nx hst!) ci axzi aq'BcTi noqi- ti CTpirape (jjipi niqi xn aok , ce Agocesia xn an ne cfipsinsmeA ki ae Aoi-zeqi mi qinqi ani, asît ini axsBipaT tiu xe Ilapician kili^ TOp. 0 wacK8Ti xmoapi ackîtîa rpm (8) htci 4>’bP'b iui fnTp‘o napTe ne Kan , mai nj’mi asociem. ^ja«a jun nvABepl) qfi rpoacij qeî ftnnY- Apace m>pTA, mi xa <£fcionomiei kt>- a'bTopKAYi în aep oape Kape ae ru- qeBÎTop, ca$ toa nsjjin o ecnpeeie ie vn cm CâOBOi mi becsa . Cnps^m- nAinipț KOCTJmsAai c%¥ A8 ap^m» ?KîneA8 Ilapic ian cs f mspisacs ne a’sc- Cînpa xaineAop kt o eayci KAacisi X8 A\Kpa>Topix, mi niipe aiAQini iap «am cf)anTacTÎ4i fi aEonepia hta- H8A8, mi’i mcipa nanjaAonii (JpEKlTîp® apxnnATi. Ea iiiTpace 48a TUiTitv fn caaa xe mmKape , mi ’ini aAAece 4ea mai ew aok Aa maci, kiha a^zi o aa. Ti fmpEBapț tpini>Toap8 qscecj)!- m’B fn a oct a ci>y . — Nî Kîm ea ce a^)^Ai fnTps XxmntfioacTpi în KiATTop a8aa Ilapic andine D. Epemona? Aîzina aqecT nsme, ^susas na- pician ce fnToapce mi biz/ fn nparîA țmei o CA^rjAigi f n AÎBpee dABacTp%; ce îîtt.' aekoao nsni) iin koao Aa TOBapomii ciiieAp\m Ka ci bbzi xaua fnTpcBapl) cs a- Apeca Aa Bpe tuta aîn ei, mi bl- zinx ki nx pecmnae nimeni , zice f nTpeKvropîAîî • — Ițym ce Beae, nmai e nimeni aqi ne Kape ci’a KÎama Epemona; eî; npuTene, ne mine mi> Bei ? — «aîT ne xn D . Epemoux A8Aa Ilapic qe a coc ir a cLpi» Aa Aa Cliâlons ky AÎAiijanua.... — Laffitte mi Caillard? axio- r'b napicianvA Aa accemen'fe fm~ nffiijwpape es cwt aq^Aa ne Kaps Kaini . m u apei , np ^Tene? nenTpy kl f gi cnsr¥ mai xin nain- T8 kt» q8T3il3 Châlons ’mî 8 npB neKmocKxTi» npeKîm mi Togi ao- Et Topii Ă:nTp,T>nca ae iminjoi C8KC8AE. — IJIiî $°apT8 BÎns pccnînce ne- fnqepKaT«A asksS kv m zimBeT pecneKTsocj ToKmai neiiTpy aqtcTa rn’ax mi Tpimic f naiurl) AamlTaAe. — Te a? Tpimic fnainT& m’fe ! f nTpsB?» D . EpsmonA kt mipape ; mi qfue ia a Tpimic, ama ci Tpi- eipi ? — Dana Bei aut B?nvraT8 ci bîî Avni mine.., nenTpv Kb’mi ax no- pYiiqiT armai AxmixaAe cb’iji cnvt¥. — Aati BopBi, zice Epemonx 5 xap Bari cl5im> Kb rAîmeAe ny’mi nAaK . — AomniAop aAiorb', fn- TopsuuTce KiTpe Kommeceni, 46 «ape Kîm Ba Bpe tuta aîh Axmnli- BoacTpi B*aiji rxnjpT a’mi ^>aqe Bpe mi îkok , Kpejeijiim» ki’a CApO* E8CK fn mmEAS cTomaxsAsi 48 ’mf a aK?nc fnrp’o crape mai BpeAni- ki> A8 KomniTimîpe Ain ToaTecTO- maxîpÎAe *in Aîme, Be^eiji ki nv ’mi apimac abkit Bpe o aoi c$8p- TTAe^e, mî ns bi ^¥KagiK¥$oamB. Toan n«pcoaneA8 qe epa fnnpe- țftpiA m»c»i pecnincepe aa aqlU cTb ameningaps KomiK^ kt tn xt- pT»msnr coAemnsA ki» nț piix ni- miK xecftpB ^ntcTb xiemape. Ama Epemonx BpT cb Bazi» qs 8, ct’mî ipie inima KtpaTb sscnpe aqîcjb CÎnrapaTiKi» afiBenTTpb. Kypîoci- Taf® sipxi 4)uam£ nsnTpe Kvresa minsTS mi xenese emi sin ca ai, p^chna ne Toyi, cb’i onp'fecKT» nap- Aii sin cf)ie-Kape c£eA ss sisa- T8, mi ^rbjuinxTce kt» ce fn- Toaprit Kipxnx cb *e xscaej^s aq'B- ct* enirmb» E%8Howa aakeV aizinx aq’fecTb piri^wns mi 4)brT»xvhigb fnqen/ Hp Cb cippszT» , fUCb tot k? an aep naiii xe pecnsKT, mi Kim axin- ce fn lAigi» kt na pic ian x a : — Ce b'x? Tp'fcsa Kb xomniA a Bp T Cb pXZT» KT KSATlKLAa XOH1- nÎAop acTopa? zice ca, ngnTpT qiii cj)oapT8 nins Kb acTb cb- pb n'o cx qinezi Aa sipTTA acTa! — ÂTbTa ipiy, zic8 Epemonx , a Kbpn <|)oam8 mi mai miAT ceagMgb as a^ecTS Bopse, kt» as aqi nx mb plai tniuiK n’qi Tn nacj eaTT»necin« rxpi, cnsne’mi qe ai se cnic fa rpaw b, mi axxt’gi a minTe Kb xana T8 a sxq8 coapTa ci» a~si nenopo- qip'6 a $i țncbpqinar ki BpsoTpî- niÎTeps momEnoacb mi ospaznÎKb, zi»^ us nopneuK sin Chalous nsnb Dî^gî Oî¥ CSpOBÎ OâC8A8 . AaK8tA ce nA8«b, nap’K’ap cf»i zic Ki/țe raTa sa opi «ia nerBncb, A8’j Ba emi piv. — Bezi ci» nț Kap8 Ksm sa ci» pe- mirî se nptnzTA me¥, mi cb’mi nepz aokta sin xiAivangb. — Aktoi biz Bine, zice a^k^ta TOT KT aqgA zimB6T , KT» SOmUtA sa cb rAzm’ScKb. Nv Te mai npe- $aqe xomnVAS, kt» aKtma ipii sine mi KTpaT Kb acTT» cBpb n? uop- nsițiî sin Châlons, mi kt» n’ai niqî X8 Kim qe cb mii xopeipi sin y- pbqioctA npmz aA sipTTAii ne Abnrb ocm»gsA mbpeg qs T8 aițiBii» tt» a Kaci». țpacTA aqecTa sin tpmT», se mi nefngeAec Ka mi qeae a3aT8, sap mai acTbmnbpb nsgin fnTT»px'ra- pt napiciantAti mi țnqent* a’a f nTpsBâ mai kt BA^nsege: -— He! mi» aqitnTb kt nptnzyA aa CTbm,nTA t bt ? — DomilTA Ba Cb Z1KT» AA CTbHb- ni» . — O cișmea! tn np^nz bth ! mi o Tainb! zbt nt 8 pbt! os rMnsia Epemons , cK\TypT»nsT*mi nTAsspb ssne <£aBopÎT8.— T»nKb o aiti^ asborb 8A , sap eipi cirvp kt» ne mine AnaTOA Epemons sin Hipic, TAÎga St-Georges, N° 7 bis, eî- rpaa s? micalja, kt» ne mine, zîk, T8 arpimic CTinsniTa ct» ki. 2* »Y Tjjdxo ; xy— °axEX3h axogjiE uidu g,m șdshadx by rhiu ⁴ cpu q,d \iudou [MU 3dBHU$ fxsvoidîiex XUEJ3V3 Coi) îi£ TVtJjcpe Yuoiusdcj ⁽ adetu eînvn înv Yuixox ⁴(mEu toy ev «louj, • 3XEXI00ld&X by im 3 UI •EocJ) gy im dotu Tdaxiv u^ idsx -iv uiy ⁴axi£ tm &dxa3ii ‘ vfiasdj “£Z lYUIKJ 30 ⁴ 3U19 TEtU EXHXy — • v^doihscț) aouRnosd ‘.nuni ioy ÎEUISU XUAO ‘axdcusY 3 AU de(J - •bxuwuI rftdsiu ^Yjv—:x^dxxox IXVX3HEV 301Z ‘XOX £M TfillăAjViy € xdia EV3Y EOEtu adimdxa*10 -3Y âm yurxțji yuoiusdq • au&s 3Y EmE 31111133 3±IU EY 3h fiu- tUod U£ ‘[«vnuiAdr vsMovjRitn ui fîuEuiod ux țOcV «xn EM ⁶ aEdd&Z ThLU tiEioideu Țhiu EHsnih atcfD «n to Esssadj; « * tav^uiuaY EioidyoiY irn EH^dj 97 [d&JLO UJ3XU&9 • xm‘1 X33RE EY ea îl 3h V&UIO IDXY 3Z3Uld& TO Taiîîriz Tdicl) ex xeasd 3 sch&d -txo sx tgdvYsTdsu sdeui cbiu âm xuxuarfiu 3X03 Yiioiuadq • q » : <£X03hE avsadoa îeiu&u qjuidu -ox im ‘ miuouE vda vxxavia adih -ndouau uiq • xivTxoi a aujh icEinAxce ng ^jpytiTe. Ak¥:h npi'ien ! ain riqir aKstn! nai npincoape Kb opi Ka- AaBepr cav Kopmio... op! siija opi a^TSA apa epe yn uio Bpe o m'bTsui’b tn nptîKîna Aioti¥A¥Î... mi ’mi ay anffKaT ^nainTe; Bt»zt»ii- A^mi» a rai» Kosopx Ain ACAitienui», A8 ax BsnÎT f a Kaa cb’mî c^asi» o cspnpicb , mi TpimicepT ne aqecT AaKev fiuem,bnaT8K , sn bîast mi- cT^pioc , un KaBpioAST , mi aKsm mi aîțitnTi» ci» cs cnaprt se prac «sin mt nop b6a& . Acra e! n’a- pe Kxm cpi , rxaiaiiusce ac(|)€A , EpemotiA 08 cokoii asym cb ¥pe Bpe o Bopei» aîu rypa A3KEsa8Î , mi |a fnipesb rmnai ask bt . — Ea acK»ATT> B*bim! tu aA Din Kaiasepi eții ? —• *Ie zicemi AomnyAe ? — Aa AomnvAyi Kopniio eițil ? — Nv KsnocK ne nimeni K¥ nv« meAț aqecja 9 pecnsnce aik8¥A atua si’IF¥ KaAXAYl . Epemonț kk totsa limir, fini ^nKpîqemK spaime, mi xoTTp ne’mi mai 4JaKb sn $6a ab fiiKinsipe nani 115 Ba bsaIj ky OKÎÎ 46 ? . I)m Bpe o Tpei c^epiYpi «a- EpioAST¥A ce onpi aîh aiiriB yl:8Î nopgi Bepzi Kape fiiA«iTT ce abcki- C8 , o CAUMfLKYMl ce appVFb f 11 iipar, mi cnsce a¥i Epemonx ki» ce AecirbXbîKWcep'i» aqienT'bnAVA, mi kt jameAe inTpacepi» fu mape rpi^b , nmi a^j^Aac^pi» ki» o ii- AÎijp’nu'b senini xeaa llapic Aa Aion c’ap cj>i peciypnaT fn aifc Aimi- n&yi» ^n np^acma Eeanej . -— Ia acK^ATT» ^eiiiil, n» KxtnBl AanisAe, Aecm>AT>)KA¥ÎTe aqienTi»n- A¥Q1B> mi B^ZT»llA KT» 113 bÎy , C8 «op cj)i nsc Aa maci»? — O ri¥, AonmvA mex , pecasnee CAYJKIlÎKa , 11Î4Î n¥ mii) ci) ce nyie (J)BpT. i¥mnrBraₒ Aqeci pecnsnc nAi>Ka' ku Aeoce- BÎpe apTicTYAxi, mi fA accirspî» (J)oapTe ni¥AT ,— (poapTe sine Apă- ră mfe, zice ne ¥pmi», (J> b Bine mi) por mi a* ApenTAaAsm- ntiAop , nemp» Kb apz as a pinya A8 a as fn(|)^.iiima fiiKim>4i¥neAe m8Ae? mi Ae a (fme Ksnoqiinija Avm- n^Aop . CA^JKniKa appvrb ayî AnaiOA Epetnonx ci» inTpe fn napK, mi f a A^ce npniTp’sn AaBÎpiiiT mi KOTimvx mop niiqi aAte, Ubiib Aa impaia TainÎKb a ynei Kice as Kiuinie *ie asB o B8A8pe ^pvmoacb. Epernoux blpK as crBm*b Ktf mape mSA^^mi- pe kt» (JiepecTpeAe kit¥A¥Î ac jkoc epa cipi>A¥4iT ASminaie, mi cokotI kt» aqi 8 nerpemir caAa Ae m%nKaT« ’— Mb lapTi» , AomnxA mey, zice csepeia , KT’ csm cîaîti» a Te-^a¹^ ( 12 ) cn» Tpeqî npin B8K%Tip:8 kqci in- Tpi f n Raci; f ne* cokot8ck kt» wi ÂomnîĂ n’ap Bpi ci> cs f iuți, yîmize foainT® uiBÎTa^Aop fn a- ctc xai.ne A8 Apxm? — NerpemÎT, pecnxncs BpemonA, apsiiKinAx’mi o KbiTiTXpi peneas Aap msA^smiri aecxnpa Ksnroa* peAop apzbToaps, aceuipa expiri- pÎAop, mi 4>eAipiTeAop tibi . — Mai fn48T, xomnii mex, ea» ti am a nu ne Aa CKapa aîu aoc 48 a*48 Aa Kamspa AsmiraAij ra. ct- wa sine kt» ni e Axminape;.. bîiio fii48T jîni mine... iuTpb ani... a- iptiiTi 5 aAAowmma fnKoa4Î ci T8 aîk n^ni aa aciH.... Tpesxe ci» cj)îî ocTenÎT... bine eoieipe mi mizî... o AixneqieTS nx^in^tiRni boly Aa as qiîps Aoamnei. IIIî cxspera ce axcs. Dxxxa asi ÂnaTOA BpsmonA f n- 4enx* fâpi, fn aq'fecTi cKxpn a- ipenTape a ce peri4i fn cțjeAxpimi as fnKinx’pi — NtrpsmÎT ce bsas ki oamenii aipia mi lax ApenraA- txa ; ce B8A8 «xpar o ammfCTEKi- rypi , mi o rpemaAij 5 cTinxna «acei Bizinxxmi, Ba Kxnoaiție rpe- maAa , mi sa f imens a’mj qepe iep- Ti4Hfni ntuTpx nesirapt as c^mi» a (AîJ^iâop, mi sa c^xpmi kx no- Arrtyi a mi Aa sinimop ne nub a ^iapi • Kxm bizx ex aBBtnTxpa ce sa c^spmi fiiTp’sn «in Tp*0K, ci>’mi TptK b ne a a nao mi ocni- Hsa aqecTa fm nmai Ka nu aia« sipT! ziix 06^4)348 ommop acT% c'Bpi; opi kt» mop ex ac cjioami, opi K*b i44ir ne npoKAiTTA aAa As A3K8X 48 mi 4>%K3’ Ka XII nepOA ci mi iax Axni» ahicx... avz bi- ninA... KaiacTpocJia ce annponie. CA&xniKa inTpi.', nscs AamniAi ne o maci mi zice fiweT atj Ept- itoda:— EaTi Aoamna.’ tn a4e*Hmi Bpeme inTpK mioaa> mi Ka A8 Bp8 o 4in4Î-ze4i Ai ani kx in Kin pecneKTaBÎA mi fuctm- naT . Zice caiauii4ei^ci8aci, tn- KÎce ama mi seni Aiuri napteian > caAXTinax’A kx o noAiTe^i amme» CT6K3TI kx o cjppXAepe c|)atiiiAia« pi. EpemoiiA f pereAiiiAsce axui a4^cTi npîimipe npieTmfccKb 9 pe- cnxnce npin kitibi KomnAimenrs TOT A8 (|)8A¥A a48CTa: 46 l)&mn8- zex! ce r&nxi apTicruA simiT as mipape, c^emesa acTa ap8 aepXA Ka mi kiua m’ap Kxnuatție!... — AÎ AomnxAe, zice aama, Te aipenTam fnTp’xn neacTimnip mi fn niipe rpiMi kit ne saxim^ cs Aopi as moapTe... f 11 c^^piniT Ae- re Dxmnezex mi Benimi... Kxm ca sex*, ki fiiTOKmai Asm Knm a mi npesiZKTo , AeonoAA n’a ricÎT mi Sa aok fn AÎAiijenu'b t»a ci Bit k* Aimutra... Dap sins K’a Aa? D»m- nezex mi seninii, Asaiicra ue mea ( 13) noi. mal mvAT... fnci Riie nm. Himip^ mi kiti CKSZ8 ni fui' csn- Ttm[ xaTopi! — Mia ₉ x am ii a mt! ne ce no- Tf ÎBiqi« • — Ama xomniAe; AeonoAX Tpe* sie ci’^ji cți cmc npiqinixeqe ne (țaK a citi ama AVKpipiAe. Numai in npieTin inxim a a mei epa, an npîiTen qe f a Kinoiips xin ko- nixipii, xin koaabi^iy mi xecnpe Kape sa pecninxa sa ai cina fncvmi Kb niTcm a\ «omiuvie a’a micTspiociAii nocTpv KomnAoT, fllCl AAIACA8 M8 ASOQOAX fjp XI fii CKpicoapB ca xe iepî, sape ne Becxeipe nenipt ximiTaxi, ni acei- ripi» kx AecxBspmîpft. Ni, xom- n«A8, ciot ciripi o ne ne som kiî kt» ’jji am fnEpexingaT qe'B h« atim mai cKvmn fn Aime... IU* A3mni)Ta fncxmi, noqw cl’jji zis, kt» ni fjji Ba nipt pix ai fnKpe- Aep'b qe ai sbit fu Aeonoxx mi f n i:ol . — Chit fnspexinuaT xoamna pecnsnce AnaTOA Epemonx, ne Ka- pe apteri ammeciex LTipi mi ne* Aimipipe hicmirapigi mi fnxeAin» rari fA fmmnj^li fn msa mai naAT mur xe KipiocÎTaTS. — tnci q’feciA rpieeqie, Aimnîra ai Kam f n ripz aT , axiori xama ț Tojp Kommecenij ciut ajunași mi a* iplinri fn caAoib Acouoaa fini CKpie ki Toare țupmaaiTiu^ c'a¥ ^ii- k4t Aa ITapic; &in napT^ noa. cTpi mi noi am furpixiT xs tos* ti • A! Aap .'ximn^Ta eipi fn xaim A8 xpsmx. mi xin npiqina rpasei ’jp a> xiTaT biaica ( ș6- manTaniA ) Aa Chilons ; fnci n’ai rpixi; toatc a« am upsaiziT; xe onr zîa8 noi ni ne rnai rxn« xim A6 kit aa jumn'BTa . Ticeipi aqi xainexe Aii Aeonoaa. Ea ni a cave AecKpiinxxuî noprpbTVA, ki etpi mai xe raAÎa aiî... eigi qe sa mai iisat as kit ca... xap ut expi* ki; fnspaKiTi KTp£nx ; fnrp’en c$epT, t^paTcmex KomanxopiA Ba seni ci> ts hl Ka ci> xe f ncțrbgimi- ze (țjamiAiei mi npieTÎnÎAop . IIe« ere Kipiux, xpariA mex Aomn?... noqiv incsmi ci zîk, a ai ri' aa* ma cippxzma ki sipigenie mi f iiTinzimAii mina, a peauepF, csim- hva mex Epemonx , mi cmi Aicmx ne na picii n fn ximipb qț mai xi» ClBSpmÎTl. — He Dvmntzai! zice AnaToa, Kiap xe sa (ți aqftcTa mi o capqi- ni tot e Eim, ei fnxl o xeKaap xe ciSAimi • Mama fini accaKi poaa xe minins, Dap qe xpaKTf vi n’am npiqeniT niqi o sopsi xin tot aqecT raximaTiac! Uanx... am RpiseniT ki> ape axini xn (țitx qe*A Kiami AeonoAX> mi vn (țpaTe... Komanxopt,, nape eexe ci sie a mi Axa a’aqi .. Ka c% mi fn$iQÎme- ze cJjamÎAÎei , mi anoi nerpemîT a mi Axqe ah maci. Am, ci ne rpiBÎm aneAKici kx xaîneae ckxiu- nXAxi difx AeonoAi . upiiTenxAxi inex inTÎm , ne Kape hs’a kSiiock ! A! Ae minxiie! nepioips, mipoace, KocmeTiqe... Kapare mi aABe,.. naiJTaAoni , ^iasti , $paK , Kpesa- ii».. cKapue , je Toare ce mi incxmi mmxuie 3AB&... bezÎ acTa Ba ci zîkl kh>a ecTe qin8aa aqien- 7 ai’! ÂnaTOA f luări ce f nspixi', mi ce Tpanccjîopni'b firrp’sn gAtranT Aîon xe Ilapic ₉ iui zix! epa xn ^jpsmoc KaBaAep, mi <^)oapT8 BpeA- hîk Ae pOAa pomantcKi qe ftiTim- HAapb fi AÎAEce . In npeme qe ce upisia kx oap8 Kspe ning, mie fnTp’o orAÎnaij mi fmî cTpbnjjB necT8 micxpi Bvrpa yi*A8T8Î Ka nx Kape Kxmsa ci ce aszi jiifl8TeAe nepiBAipii cTcma- xxaxî, aazi aia aocsa cix xn riac *e basse~ta;lle, zimnAV: — Xei Bine, cKymuxA mex Fpe- monA , raTa eijii ? AqecTa epa KomanAopyA, xn Eb- Tpiii iiaAT mi CAaB; kx xn nac mape Bspsonian , kx o nepxKi baoimi , mi ky o AtKoparjie a St- Axaqbîk . AnaToA ce f/roapce, dec r»p inKi Aecupe \npaud qe ap cbi nx« txt $x aq'bcTa, lomnu mex , z:ce EpernouA , noqix , a miny?? a T8 ac< irapi^Ki nam xi- raT niqi go BopBb aîh kitb ’mfa cn.c AeonoAA. — CpoapTe Bine ₉ ’iji aAA*qî a miu» xe Kb nenoaTa 111*6 ce nxmeiue Ae- onia.... wi ki 8cts npb ac Tpesx- inyi, Ka ci ne (țiepim ae oKiî A^mei mi mai BXpTOc AÎn ai pxAeAop at»- Typanie ai B8pei noacTpe Upc^Aa , ci cjiaqi a ux ce BeA'fi qHTAiaenia mi (^ipi BecT'B anemii fnnpeijixp’b- pi; ecTe np6 Ae TpFBxiniji, zîk , axe npEifjaqe kt» ai kxi ock^t ae ce- noaTi-m'b Aeonia Aa Ilapic, fu Bptmb hiba a cJ)oct fn anXA Tp8~ kst mi a iijizst kx mxmi-Ja Aa Doamna Mapii. Mi fnijCAeyi. —K^xec-LBspmîpe, AS mimrne, Kornanxop, xe mintne * — Anoi, ^joapre s'ne! aKTm aliem, ean annapTamenTSA, cK^mit^A mex Epemonx... ci inTpim . Epemonx cinici oape-Kape cTp im- Topaps fn aqscr momeiiT coAem- n8A . Inel» cinrsAapÎTaT'S fririm- nupii , AOpînija as ai B8A’B ccjjzp- mÎTKAj ini anoi, TpSBse ci mai zîqstn , ^oam’fe M8 fA Kimia, Toa- T8 aq8CT8 npiqini axxnaTe fA fm- nincepi a spma Komanxop. A*18CTa C8 KOKOpS 118 O CKapTj mape, ATminaTi» Ka ie o cipBi- Țoape; Â8CKice o xmi a b8ctîbx- axaxi , ini inTp’b ks AnaTOA fn. Tp’vn caAon sorai , yrus ce ac£- c|)Aa ax^naTi o coijîeTaTe nxmepoa- ci • Aq’bcn inrpape fi npiqinxi o BÎ8 cimjjiqwne • — Am *iincT,fe, zics KomanxopxA a bi fn^iyima ne D. Epemonx , AoroinÎKKA ini ^inepeAe nenoarei idea8 Aeoniei de Cernay . Aa (£pac¥A asecra, AnaTOA pe- mac8 fnA8mnÎT, ini n’aai c{)y ci Kazi jk c. tnci) KomanAopsA q₈ 1 a ginii mim., fA , mi fi zice fnqer. — Rit nogi ^>ii cirsp, aisi nopsexe raTa, mi CTinxmti^re. }KyneA8 apT*CT fini seni fn $i. p8 ₅ ini ce bizx’ axxsc xe Koman- Aop fnahirb Doamnei ae Cernay, ns Kâpe o btjZSCS mai xm amre fti anTesarnepi»* A^nro» xam% e- pa o îKyriK mi $pxmoac*b 4)eT'moa- pa» Ka $e manie cnpe zeqe ani, a Kbpia TKpBtpape mi pomaAT> , Kypi> ne Bpemoru ci» fnijpA'fer'b kt> ea ecT8 niip’Bca AemoaceAAa ie Cer* nay . qs caAifTb ne m^ma m i ne $aTa , mi a8 axpecb' KbTe Ba Kom- nAÎmenTe aA8 KîBiingei qe’i A8 c*cj)- 4>Aa KomauiopyA, AnaTOA Fpe- monx cb Bxz^' frnnpecspar xe p'S— A8A8 mi a8 npieTenîi cfjamiAÎei qa f a K^Amapt as noAÎTeyje mi ă8 cemn» xe npieTemw. 5K¥U8a8 apTÎcT simiT mi zmiqiT icseTice a ce annpo- nia iap as KOinanAOp, xoti»pmt a*A (£aqe ci> fnqeTeze aqBcTb fnKxpKb» Txpi» ne fnqensce a Axa xn xapaK- T8p Șoapte Cfipioc , K3p8 iis mai iepxa xnxi om AeAÎKaT a o mai npEAxniji ks Tbqepfe. luci bi»-» TpiuxA ks nfp^Ka EAonii m’i Ae- re Bpeme a'mi f mnAiiii aqlicTi qin- CTÎTl XOTlpîKpe . — CKXmnsA mex , Epemonț , fi ZÎC8 ElTpmYA TpirillAx’A fll K1A- koii , yn^e nimeni nx ner’fe ei szb fnTpeBopfiipb AOp , coc»p^ Admiraa8 ecie o mape nppoqrcș nenTps weno^Ti» mb mi nenrp$ xxmHijTa - O zi A8 mai fniipziaj Toare epax nejASTe. }K\AΫb ișî KiTi» nepișAape re aipenT3m . Kii^ ( 16 ) ft nnn mai axinfrboape, m> o xixiijenyji c’a psctopnaT Aînri Bexna, n’aqi epam mi eu mi cupopumli ci» nnpim xe neacxim- mp. tnximnAap'b altora , xe aî cj>i $oct xumntxa fn aqfc Tp-bCTpi nuxli ci kocx$ na nenoaTb mt o cxape xe qinqi cuxe mii $panqî • —- Zi*! zice AnaTOA axe xipn upexi c« fni'ncepi aa cunîTiA ap* ipiiTÎG aA aqgqitj țpc|)pe UpKaTe. — Ama, mon mep axirb xoman* xopux, qînqi cuxe mii $panq>!..« kl miîne xcckîx xecTamenxuA be* pii noacipe UpcsAsi... npiqeui.., —• A! miîns ! npiqen, zice apxî* CTUA . — Miine Aa npinzL.. fnci Aec- noAX TpeE¥8 ci’nî 4>i cmc xoaxe aqecx'B.... a$ noaxe kt» n’a as*T Bpetnt tui ’^i a xecAimîx fnxune- CAț&niK'b b8kb qe a tpiÎT Amfi xmca uxni fn miinxeAe qeae xu- m» țpmi, mi Kirpe Kape sa ftni fnKp8xiriua xoaxe rinxipÎAe, ne a cnuc , tUnx ăKum ottT zixe, kt> Bapa Upcuxa a xerar xe moipeni- Țoape necxe xoaxe ne nenoaxi m'B Aeonia, ki xonxigîe fnci fnxp’a-> x:nc ki xaxa xonÎAa noacrpi Ba $i mipixaui fn zioa qixipii tcc- Tamenxmî, c^ipi xe Kape, Toaxi asept penocaxej ce Ba Aia mi mo* ipeni Xe pnue AiTtfpame* BsctB aq*6cTa ne icsi xa un Tp^cnex* Unxe ci a^c^Aimt f n onx zîas un BipsaT^ xiBiinqioc nenxpu Aeonia? Epam npimxîui, xscn'bXiMXiijji, epam cîaîjji ci Aicim a ne cki* na cxpiAmixa mi cjjp*moaca era* p8 qe ap ^)i nixiT ci avBi nsnoa- Ti mt, Kinx AeonoA ț, $paTe xaT floaxe xxauza qw&aTb a Tec- TamenxiAiî sepii noaexpe. — $oapx8 fnxinexaT, zice Epe- monx. — Xei sine ₃ Bot^ ci’jji cnure xoa- T8 amipunxeAS aqetpii npiqinu Inxiirsilipeai xi sapa noacxb Up~ CaAa a mupix xe un an, Aicmx o moipenipe xe qinqi cexe mii 6pan« qi, tui un TecxamenT qe xa xeme xa D. Cornillet, noxapy piraA» au nopinxi xe a ns’x xecxixe xe bit xuui un an mi o zi xexa moapxi xecTamenxpi^eî; Ama o , fnqens* el cxpiye xe o xaxi: « cmxem im nxiîiji, A fonia fn onx ZÎA8 Ba <|)i mipixaTb.» — Noi xa fnqeniT xvapim aqtcxi ecKAama- jjie xpenx o nesunîe; fnci Atono.vx fnqens’ a ne sopsi xe xvmnfexa Kt axixS Aaexe, mi ns (JibKx* xecnps XYmn’bxa o xeexpiepe ama xe asan* xayioaci fn xoaxe KÎnspiAi- ne ap* pixi f n Tepmeuii qeî mai eAOKUÎnrjî $pijjl5cKa npiETeuie qe bi una i>n- ki xin xoniATpis, fnxiT ne c^ixt a x o ti pa a $aqe ne Aeonia mi so- raTi mi $epiqixi. N° 2. IJIii penitmlija, cKTtnnyA msx Epemonx : Aeonoxx nopni Aa flapic, f yî cjDtrtxiri mina cxpopicsi, qe ximn^ra o npiimiini kx peKsnoipin- gt, mi f n Ktre sa minare Bei 4>i ne- noT ax vney mi stpEaT cKxmnei noacxpe Aeonie. DmnliTa mi Ag- onia , joamna xe Cernayj Aeo- hoax mi iv cinrtfpi cxnTem fn ce- KpeT^A aqecTei KtctTopii . Cnpe a EKonomici Etiixiaxa , anamx cnxc xa TuaTT. îmi) ki xemn'B* Ta ai kxijockxt ne Aeonia Aa Ha- pic, mi Kt xi miATi» Bpeme e xe Ktnx ai qepsTo xe coijie, mi nen- Tpx angola cxpopxml) , nenoart- mli mi tx ne am npec|)tK¥T kt» ts Kxnoatpem, Ktnx T8 am fnTpvxxc f n caxon . Eart icTOpia , CKsm- nsA mex nenogex • tn momenTU Ktnx Komanxopxx fmi c’bBxpmia noaecTif'h , mi Ktnx apricrxx K¥ o cAOEOzenîe epoÎKt ct rtTW. ce mtpTXpicticKt kt» nx 8 8a Epemonx msa aițunTar, ce (J)t- ks* o mape mimKape fii caxt . — AA’tpri $tT3A mex , axtprt zice KomanxopUA mi xt Rpai^îA coijisi xxmiT.ixe. (pA’bni’LniBA KIAIT. p j COKOTÎriA Kt Axmt rnepj/e ct ce nsie Aa ma» c"b, ct pxrK xe cTpamniqiiAe koii- qiiinyeî caxe cs aîst mixt xe kîo- ptiTSA CTomaxuîj qex n^siii nr ui cs Bop xa noameAe ns mact.— Ds bof¥ ântns BK^m, furi zfa’B 8a, boh axxsqs Tvpsxpape, cKanxax, mi xscntxe^Kxe fn Toart aqicTt ssnt (|)amiAie, mi aTsnqi nerpemir Bop xîxa ace mai nxne Aa mact, Aa ac^)eA xe fnTtmnxape kxi fi mai apx8 mtnKax? Cti ^ac nxnt x^ne ocnty a ce xptni k* o ptTtqips qs mi Ba xptni mi ng mine. Hli X8TT8 spaijYA ^pvmocei Ae- onie, Kape psztm'tf mi ea ne ax ai A8 xtncxA Tpemsptnx, f net kx sn cirppxc nAin xe rpagîe . Kon- ipiinija apTicTTAki npiimi o icBÎ- pe nepiKOAoact • KopTevHfA qsAop înșirași, n* cg onpi niqî 48 Kym f n caxa xe mw- Kape qi fn KansAxa KacTexxAyi. KansAAa epa ixA^minart mi ftn- noxoBÎTt ky (țxopi, Uo Taner fiiTÎnc fn mi»xoK«A sicepiqei ne Kapa epa xot nepne xe Karecpl) po- mifij aaptra aok«x iroxe rpessia ct fnljen¥K8 Tinepei. H&copuiK¥A bl- tî* miez sa nonnii . AnaTOA, Aerninar xe o nemtn- Kape mai xe xot zeqi q^uspî, zt- ntqir mi sa yn b£t xe mijjKtpÎAg AeoceBÎTe axe cepri; 3imiT xe c^px- nnces^ (JieTimoapeî, a Ktpii mtni> TpsmTpa f oTp’axsi, npEKsm mi xe CTptxxqiTa crape, noare, qe ne- CT8 Kvptnx cax ca* mai sine ea epa cti $ie ăst ape; mi ct cns- 3* ( ÎS ) mm xpsirr, fmninc noaTe Ae ae- monTA aBsenTTpÎAop , aqgA aemon aTiT xec^amiAiap apTicTiAop , n’a- qi epa cb Razi c$et sttt'B icnm QThT A8 Țapi mi nsTepnfae. Beni kt Agonia n£n% Aa aoksa xott>« py.T neiiTps mipi , aicK ne mipi- c*b a fni/EHXKsa ne nepina as KaTi- , mi ba fmî mAiAia i^enshii, Kl>nA Konipiinna as om qincTÎT ce pecBpiTÎ fmnpoTÎBa ^anTei qe spa ci> (J)aK% . inqem' a K bsTa kî o- kîi ne Komaiw p, fA zipi mrb Sma sicepiqei, ce Aîce Aa aiocsa mai moBbinA , mi fi zice Aa apeKe- — DoiWae KomanAOp, ci em'm, Tfisye CT»’lJl BOpBECK . — Kxm! TOKmaî f n aqscT «ninși! zice Roman a op x a ximÎT. — tncsmî aKxm . 2Kyhea8 apTÎcT epa naAÎA mi (^aija atî cniimiu- tt» ne BiTpmxA . Lmi kt Ana- toa, fA A*ce fnrp’o aAAee a nap- kkatj , qe ®pa a i nn KaneAAi ini fi zice k» mi toii ^)oapre fnrpi- acaT . — He ai ? — DomnxA mey, fi zice AnaTOA, &V nx ctdt aqeAa ne Kape aipen- Taiji. KomanAopxATi fnqenT' ai Tpe- mspa niqioapeAe, c8 aici ne o EanKi ae neaTpi qe ce a^)(|)Aa aqi Ainn saat, mi fnqen/ a cTpira — Ksm ut eipi AîmnÎTa Domn^A Epernonz ? ApxicTTA fi noBecTÎ kt o ry- pTytnie nAiul» ac neBinoB^QÎe, npin qe rpemaAT» aA^xc ca fn Kac» tsata aeC rnay, p'bT'hqipea mi ne- qiiinya fn nape ce ac^^Aa nxmfn momenTaA K^nx <ț>y penpecenTaT f n caAon ₉ mi npiqina aAeBipaTb , Ae mi (țioapTe TpieiaAi»* Kape ’a a țp%K8T ci> nt ce Aeciconepe mai KvpinA qine bcte, mî accemmap’B minSASi ct>t . — Ax! AomnsAe! AomnlAe! CTpi- rb KomanAOpTA nepA^T... He ci> 4>aqem aK*m?... nenoaTi mt e pi- fnaTi)... Aap aq'fecTa ni e nimfa, ne A^mi qinci^ eî... pensTa^ia ei ecTe Komnpomici mi nepAsTb ₉ nps K^m mi amsmecel mi amK.. Ma? msAT Ae kit Aa qinqi zeqi ae nepcoane qe ce ac^Ai ae cjjani ab am zic kits Tpei noi ki Te Ksnoaițiem Ae mtATb Bpeme. Kem ci fnToapqem an^m Bopsa cjiipb ci aîonijein Ae saT- îKoKspi?... Cvpopvm^ mi nenoa- ti mî Bop m^pi Ae pvmine, Aom- mA8 . — Ilopanqenie, AomnsAe Koman- Aop, zice AnaTOA, e* cxnT raia a mi cenușile Aa Toaxe Ka ci penap nsnopuqip’6 aqecTii (JjaTaAe rpemaAe» —• Uli qe noqtx nop-ynqi ? zice BiTpinTA j 8 np’B Tipzix, nT e niqi în mi»AOK ci ne miniw- kt țn raac acjynaT . cki . ( 19 ) tn avei momniT, xasevA ițiirr aaepra Kixpe xmmii.— Domnii mei zice, np^orsA e fn aATap mi aqitnxb ne vifi&pe... Toaxi Asinii a fn mipape xe linca ĂxmnÎMsL — Uinepue! penerb KomanxopsA f mmipmspix • —* ei (țiaqEin ? zice AnaTOA . — IJIiy mi es! zice KomaiuopTA; sine bezj nmn^Tâ... nx ne mai pe- mine nimiK... xpeose uerpemiT Ka AsmnliTd ci> iei ne nenoaxi mii.. Ns xgJkhiocks niqi xensm... fn- cb Kipbgenia mipTspicipei xsnii- xais, xe mi Kam xbpzie , fmi cnvne ki eipi om qincxix.». Aue, AomnvAe, aixe, c|)ie Aeonia a Asmi- tsa?... fnci Tiqepe, cb ns’iji ia- ci» Bopsi xin rspi... an'Bcxa ecxe vn CEKpET fnxpe noi amimoi . Hli KomaiiAopsA fmnince kk bî- o:Mi¥ne ne Epemorix fn Kaneu • Knivniiie ce ciexpriiipi ac sixpb- mi npeoT , mi Asne qepemonîe sp- mî, fn mapi msijpmipe mi fn- MCTSAape a i^insp^A^i țn cnianAik ocniij . Ki>xpe e^iKpmixsA ocnb* usasî , noxapsA Kape ns mxs ci sie ie ks clapa, coci un 8a, mi KonxpaK- TSA (|)y icKbAÎT XSAbî . Ka Toaxe a-qecT'S -Kon»anAcp\A ce iț>lKa’ Î1EB%Z5T K3 Cb a/jEp^8 fᵤ Apsinxi maps fnaiuxb nenox^isi cji¥ AeoriGAA . Ia mi fimn? țn» Tp\n eipT xeia Eeina Aiuri npie- renvA cb* Epemonx Kape epa țoap« T8 rpev pmÎT Kizbnj Aa pscTTp- naTSA AÎAiijengei. KomanjopîA noBecxi Toaxe neaoTSAiri cby. A TpeBYÎX Cb ÎCBOA'BcKI) O (^aSSAl) Ka Cb xpimijj'b fn a noi Aa Ilapi⁰ ne D. Epemonx aAesipaxYA yinepe* AeonoAa, Beninx ky îhkba ct»x aa Châlons , t^epB’B xe nenaz mi Bp^ nerpemix ci nexp^Ki» o casie npin TpsusA KsmnaxYAYi cbx imnpoBλ car. tuci KomanxopYA fA ks* ci f ngeA^ri , mKi HîKni ci n? aîKsnri a Kaci, ki nincT® mi penyxaijie Aeoniei qepea xui npoxi- bi ci ce noapxe Kbxpe K^mnaxeA Cby Epemunx rnî ci\ xpaKxeze fn oKÎi xsxsAop «a n\n npiexen xin KoniAipie sui xîn KOAA8iyi¥ Asm» kw fA mi appixace, lUi A&ohoax iienrps xparocxl) cspopecel, Km coci ce apunti fn EpaijeAe anecxei npiexen neKSnocKYX, nape ns fu- xipzie a ce ^)aqe nenxps ei su npieren ns mai nsipn inxims Ae kit Bpemonx xin KOAAeifiv. tu aneBmi zi xa Aoi-cnpe-zeqe viespi, noxapTA zețge tuci, una ks KanTA, xe ai cnsne kt» xe eboame c’a fncypax Kff ea , Marc-Michel . O nREliMBLARE ne D ca a î a MitronoAiei. ELTxcepT) xoi qlicYpî xxni nptz, nji exani kx nana f nxp’o mini mi kt <|)pynxî) fnxp’axxa, ^)ipi ci» noqix cKpie niqi xoi pmxypi. ^8 Dsmngzry! expirare Hain xe mx- nie, Ksm ce sexe xplSsa ex n’ore ci ^a« nirnK acxizi! mi apsnnare x’n mm nana, fnqf.n?re a expin- ije XT»pTHA€ xe ne maci, Bpe yn Baxa- AÎon ae rats nene qe exa fn xpa>n- aibîe mi înn ny’mi fmrnbiacepi botta fn Kaxpanyx incf)8pnaA ax KiAimipiAOp xe ynxe Ka niipe îseme ec $8A*pinn xe $anxacme axe k$. ijexyAyî xe ny Aaci oamenii ci ce ByKype xe nexeipyipiAe Aop; fnKÎ- csre Epiqtryx qe nymai ea cipa- k^a ce ocxenice aampnx Aa Baio. neT8A8 aqecxsi BaxaAÎon f n neASKpa- p€j mi, fnammecxEK ne xoaxe, as a- psnKare fn Ksxia CKpiîxopreAyi. mi x^ceiv Aa ^)8p^cxpT ; o xecKÎcsre, nscere kot8a8 ne xmca mi c.Kocere racTx a (})api Kape* fmi axxsce a minxe xe KinxipegyA ^pannez; mî rmxinxymi xa kits ce c£)iqt) mi ce BopEja npin Ame, fmi seni ci pxz mi fnqeny;^ a K^nxa. Que le diable m’emporte Si je suis dela cohorta • De YpmT» lap mi annYKapij rxn" xspÎAe, A^xopAXKvx Kip ce fn(J)i>- HÎmif f nainxe’mi Ka o 4)anTacm*b, nenTpY K*b xe ki>xi> Ba Bpems ire tpiy H8 am ki ctj Kam x'bri xe mi- ne mi ire mi Aaca> c'b’mi Kasx x⁸ xp^BT». — De am 4>i mai ae^x ns- ginTi pi’Bxape, fmi zice.noaxe kh fini Benia incnipagia, mi qine mai qii⁸ qe Kan-x’onspi, Epam ci xa$ Aîm&I’ mai B&pxoc pxnifliniAop Kipop as nm ci qix’bcKi, Kapi reBecK nrexx KanexeAe-x’onep'b mi ce țn- neswECK x^m nianscKpice aixorpa- ^)8, xsni Kape fmi k6axs'8ck exa- p'fe , mi Kape lap Kocxa mai 8(J)Tin kiox ap qiri aqecx Kîpiep epma« 4)puxix, xe Amee G'-.kcs .—Ea ni- mina tot j ne cemne ki ama atjjox cKpîc koao esc Ka ci) ny $aK ey nimÎK acxizi 5 fn zaxap Ba qine ea Cb onptcKi» B^llXSA Kî XP^eXKA mi ci ce Aynxe ky coapxa. Ao- kaa nm* , ce B8X8 xptsa kb a $oct acxizi xoxip^x ci mi acjjcJjAy fn xpe qți qe ce npebmBAi cJ)ipbpocT₇ ( 21 ) Ă⁸ 4>p^mîcen’b aqemii zîva^ A8 npimbBap b . Ama dji finBpiKaiv f n rpasi mi aiciha AyKfSA nsaxoa zi, A?ni Km mi ce fnTirnnAi Kam abc , mi no- meniiv ac^api» ini ana^Kaif Aps- m?A KtTpe i1)Au MîTponoA’eî • in rpaBa kx sape Emiix Ain Ka- ci m Bpsi^ c% mai Aax niqi o av&ungi, Konqiiingei meAe ascii pe nipoT'bAa 48, as ni nnn zîceix, mai tot A*asna mi $aqe ci Aac AXKpx Ae azi ne m ins. Ha Apsm frici» qiii ki Bina O'iiusi t^EAspiiri ae rmAspi , mi akxm nap’hi spa roa- T8 EpOUTd Cb’wî fmnsT8 A8cnp8 Tpeiepap'B ini exuTspap'B mi sara- BOUAb, fii KIT fii AOb Tp8Î pXO- Axpi n’aqi $s ci mb fnTopK fn a noi a kici . ftnrp'aqecT^ fucb zipiiY aBaya MiTponoAisb aaAeea mi oamenii mep- miA mi seninx . — AepsA xe npi- miBapi , coapeAe hsa xopÎT Ae a- Tii’li A?ni A8 i mesia b, A8 ijep , mi KLp A8 imezIiA b , epspi axixB K 73in re Țapi kx Kape ne caxați- pim , a .uși 8x mi Aenfe mtj, a ne Asnra kx Konipiinga kx aqecT npo- TisnÎK frnnxurbTop ₉ ne Kape fA mi f nsincipim, kiwi mi nome- nir¥ ApeiiT ne a'Ba esc . — Zix! fmî zicerx. Axni q8 mi bizylx fnTpe aTigia oameni , nsn- Tpx qe ci ij)ie qine-Ba aTiT Ae cTpamnÎK? mmai xn Kin ae ixKpa- pe e f n Asme ? Aensin ea ci zîki ki e qine-Ba, khia sariA8cinai? Ea zbx nx?— mi cnpe a’mi fn- qene m cs Kaxe po^a mii ae os- cspBaTop, 4)ikse¥ Bp8 o qinqi maca jjzipe npin aAA88 , Axai Kape mi> mi amizare ne o sanKi ₅ Apen? fn qenrpsA npeimBAipii, upiahiA Kinx opamxA qe mice appiTa Ka fnTp’o n nopami, kiha seceAa mi <|)pa- moaca ac «nege qe OKii mei o TpeqB fn psBicTb, mi Kape fmi a^xxq'6 a minie BepcxpÎAe noeiXASi. Oâ primavera, giov mtu d-jirarmo! Oh gioventu, primavera d Ha vita! ( AKxm fmî boiy fnqene icropia, fnci, T8B1TXA mex umTop, ex Kim riqecK Kanexe r^nASiUb mi qeaqiengi ASAa mine cb’gi noBecTecKj ma ns 8 aqe'B: Kiqî ex Borx ci’gi cnxix o no- BfiAAi qe c’a fnTimnaaT aipB mi kt o AÎqsngi noeTÎKi o cTpimsT fn EsKspeqii; nenTpx qeB qe Te ran- Aiaî mi aqieiiTaî, ’gi o bcusne aiTb Aarb; nenxpx kh, A?BiBpS Dsmnezex, o ce ne mai npebmBA bin as msAȚe opi ne aImja MiTponoAÎei. ) Ama, fn Bpeme qe axxsa mex fmi Axace KAÎna ( noaspnîmsA ) sicipii caA8, npiBÎpiAe’mi ce nsctcepi ac- csnpa xn\ia qe ce npeimsAi, mi Kape fmi cTinxnice to .ti aTTeu- gia , nenTps ki opi qins Ain Asrn< nBBOiCTpi ta ap 4>i bizst, ap iții (22 ) $IK3T Ka mi mina. Epa sn aurnejca A8 aot» zeqi xe ani, naAT, naaix Aa 4,aU'b > K* o KiifT'bTYp'b axtnqîTi, ks an cip- pxc a map 5 naps kt» ai ^>i bmit ne Anxoni f n (biinijT» . Epa ayc ky totia , f nxoKmai Ka vn om qe f n cînripixaie BopES- 418 ks KiJjLexapt ca , nv bex'S ne ni- meni fn mixAOKYA anonimei, niqi kt» mai Eira xe c^mi» ae ce uiți» qine-Ba Aa sa niqi kt> mai cima» AeTfsqe ne A^nri> eA Bpe o cfnrsp’b ^jpxtnoaci», nimÎK n’ap uityt ci’a cmurii nenxpy în minix fUKai Ain xpicxexe ixei qe xxpa ama ci- ne... Kinx ae o xaxi, mi Ka ouo- cix xe rxnxipi mi xe cine fncsmi ce aici' ne o satt» sanKi» qe epa aAAiTsp^ ki amt 5 ky o nBrpi» mxxnipe cKoace xin cxn in nop- to^joaîy , Tpace o CKpicoape xîn- Tp’i cta , mi fnqeni ci» o qÎT'b- ckt» —— qine mai qiie, noaxe nen- Tpi a cixa oapi—ky xoaxe cem- neA8 inel aținxe XYpepi . UmÎAix A® fnxpicxaplj xineAi! mei Beqin, mi friKimiiui'mi accinpa axî xoa- T8 nTT*rnnA%pÎAe qeAii mai «ax- nÎK poniarnij fm! ziq’Bin f nxpY ci- siem : n’o AYqp miAT oidîa acxi ; ci’a cf)eptcK% DimneZfiy ci» nvî BÎ8 pi Kan iiEBwîa aⁱrA0pa Kapi c’a$ rxiuiT Bpe o xaxi kt», axxen- îw accvnpa Buțjii AOp kî ciniq- qfoA, Bop mimna mi*Aa oamenÎAop cay Bop xosxnxi apenT pecBinape Kiinga cai ky^stia Bpeîmi bînabh obx8t ba amopiAii TpT»A3T, caic pix KinocKiT • laeea a&Aiqs uee, mi anim fnqenm mi ei a mipT»- Ti»qi fu $eA?pimi as rxnAipi qe mi as aAAYce crapii aqecTii neKi- nocKVT 5 nap’nT» f a mi B8xl>ai mopT mi nn> fnTpesam Ka qe (țea as moapxe fA aipțnTT».... kwa fa bs- A^m nAirinx fn kocya Dt»ihso- bîhei ; Kbnx mi ce ntpli kt» mt aiz icBsKiiip'â inel apme qe fi csoapT» Kpespii... o Doamne kt»T8 ni mi» mai rxiuiam ! Illi nepse- Ae’mi Toaxe Bpa aTTaKare, fnqem- ce a’mi «axe inima, mi mi» cxbnx- nice o cjjpiKi) csnepcxiiiioacL . — 0! cAira tipare! qe sine ’mi nape kt» xe biz ! aiziix o xaxi) Aa cnaxe mi o mim> mi icsi necxev- mepe. Dap qe crai ama ne rsmxp ? Mi» fnxopceix mi bijZ'y ne N..., Bece\ b8cca mi nain xe c butraxe mi xe nsrpiîKi». Ce nice Aiuri» mine, mi (|)bpT» anii mai Aa Bpeme ci*i pecnynz cai ct»*a fnxpeB qeaa xe cmiraxe, Kape xm Ksm bi> cni- ce’Y spa i> apre fncjiwpiroipe, fn» qeni' ci»’mi no'iecxiiCKb cfn.p'i» pe- cic^Aape, kt» e ftiamopar xe niîATi Bpeme, Kb xe Bpe o ayui» ci uite pecuiucspi xa xpirocx’6 ca, mi k pivîb Avne ilaiți cqtrov ( 23) pi> mi ee ea cj)ane Bip^aT^A q?A mai ^pimoacs pernei xin EsKxpeqii, Kapaa xym» aTT»T*6 mi Atmji fm- npoTÎBÎpî, xoTip»' fnc^xpmiT ai npiimi inima, mma₉ iivmcAe, mi a ce ^aqe cTinxni necie astp^ avi qe fî *n eeniT xe Bpe o 40 mii Aeî. E^t xe Eynypie, mi mNHpî xe Tpiym^TA c'bx npieTeiiTA mey sopsia Tape , $ipi> a mai șira xe dimi» rt/a mai ayx* mi aAgii; fncb cav uoaTe kt» BcpsSAe xe ^epiqips mi Aa fncypiToape ny ce AÎnia as «peni- A8 mi inima xxneayi Ky cKpîcoap’B, ca$ kt» q^cîA tnei xyne ypnn» fn- TiAnipi curb nenTpy xmcyA, kt» xe o jaTi ce cKyA*b, nyce f n nop- TO({)OAiy cKpicoapț qe tot o yiiit fn mini; mi ce xenipT'b $oapTe TpasniK . Hi ne mai qiîe ynxe axincece, Kinx Bpmx a mi mai Tpaije sa ci cf)aK aok mai ssn npieTenyxn, bt»- zyrc Aa niqioaptAe mexe cKpicoap$, Kape Kizece xin miîneAS cjiyraqe- Ati, qe fn rpasa ca Kpezyce ki o Ba î usc f n nopTo(|)OAiy. Ppi- sinxymi a o Aya xe boc, mi apyn- Kinx o penexe npiBipe accvnpa a- xpecei₉ o cTpxncerc m’o nycerc f n BTZ«nap, cjnpi» a fnqeTa x’a sckya- Ta ne npîeTenyx , Kape (Jiipi a sb- ra X8 cimi Aa aq’fccTi fnTbmnxa- pe, fmi ypma Bopsa xecnpe amo- pTA ci¥ Ke ariTa snTîciacmN mi Kf tot c^ok^a tfnei «inii Kape jg msAT f a Aicace , Niqi o xan hy’a Bxzucem a- tit xe AÎmsitTț mi f n k%t nenTpv npOBEpBKA qe ziqe kt» amopsA $a- qe a ca^sî , min^ț zm xe koao n^m> aîokoao fn nepcoana avi* kt», ct» Bexegi, 8a epa aKim mi mai rpac xe ktt f n ainTe, mi mai ^)p8CK f mi mai B8ce\, mi mai cbcat . InTp’xn K¥B»nT epa fnopoTiaipt fmneAi’HaTi» xe qeB qe epa oeqînvA me^ x’a xin’fioap'fi. — In c^)2KpmÎT, fi zîcerc mi es K%nx fmi X6T8 nac cb’a fnTpee . ne Kinx nxriTa ? — Dsm» Ilaipi, fjji cnscerc, a$a- pi> nxmai xe ape o fmnptyrcpaps nenpeBizm, mi Kape xpez ki ny ce sa fnTimnAa, Ki>qi TpeBye ciByț o cnyrc, qț mai mÎK^ fiiTipzîepe m’ap omniopx’, mi xona \a e, yi- T8 , kt» acTizî, cf)iinx cîaît a hk o eexi , 6eml TpiiecK ne arcun-Ta- T? , — ZT»y ny ițiiy qe ci ini ^k, mi enxe ci» mi x*k .—Ea ițiii qe ? Bpei ci’mi (£aqi yn sine, aîxe cb npmzim fn npmii Aa Kazin ț cay ynxe fyi UAaqe . Kpexsmi Kl nap’Ki ’mi mai tuTpeqe mi Bopse< K xe xmca, n’am niqi yn miK.țoK KaCT» mai npecnypTez zioi aqf^ CTa qe mi ce cape ama xe a N’ae'fem qe ci mai z*k Aaonpa* nocijj‘8 ama xe pecaeKȚaKiAi ne a$ uaTp-s jnni npmz, mi xîni qe a- CKYATacem mai epe o aot> qtcspî qe^e mai rniqi amipynTe A8 aTiT^ ^)pymîc8iji ini A8 aTbT’fe mi aTbT'B BÎpTxjii av Kape fnzeci’pace qepTA ne cKjmna mi HeiTa amopezb mi cJ)iiToap8 corjioapi a npieTenjAsi mes • Mi coKOTirv ki ne aqli spe- me tot e mai sine ci acKSATe qi- MEBa minKiiu • Ne cKSAapim mi amKapim ipimyA uini'b Aa Kazin ’ K% Eirape ae cîmi fncb, Ka Aoap BOiv z. pi ne ssnEAe ks CKpicoa- pi5, Ka ci'i Aay fiianoî asepi mi sineAfi c^y . Na fu za^ap ki uî’a mai btz-sfy. lipii z*a qe aBspim Fpa BpejnÎK pi Toa’re KinspÎAe xe aA mes Am- ^)iTpion , K.ipe Aa maci fnqens lap ci’mi iiobeciicni) ki KsÎTa ca asia ecie Ae Aoi zeqi mi qinqi Ae ani, mi ki npin spmape qeî mai ^psmomi , qei mal soranl , mi qej mai DAiK^yi amii as KspTenÎTo} mi ea ’a a (ipecjoFpÎT ne 6a . Aa aqtcia cokot;f> ApmT Aawpie ai ^)aqe kits 8a siripi ae cimt, ci Bazi sine aAÎKb ci ns Kape Kym. Ba ci’a pi asx, (prpi OBiqewpî , fnTp’sn ks- BsnT K3 tostb narimiAe avi , mv ToaTe picineA? kv msiEpi EAecTema- Te, kx Tom josiToqlicKa asî jjs- Aocie epipb niqi Vn ksbxht, axni Kîm <ț>iptme ce fnijeAei^e, ea mÎT’S- TÎKa a cj?ocT în m^p nemps 6a, yn inijiFp as piBAape , ^efisniTaie, ae cscj^cjiepiijne • fnci nv noni co- Kori kit Ae nenopoqÎTi o (Jjiks- ce... — Uliaqi n . jeTensA mes c«oa- ce xn axinK esenin. — Ama ce xoTipxce, asm qe a pemac bias- Bb , ci.’mi niCTpm CAOsozenia ; mi f n aq'fecT'b xicnoci^ie am ksdockSto. — Dap fn ccf)XipmÎT AsmniTa ’ai fnTopc KansA? ți ziosix ev. — Abkl (jDpiinoape, mi ci Bezj îm j mTAjjsmiTb asi Dsmnes Kb C²«) ny crnT ama atsne ( N... e xe 50 as ani Fsînnei } — Ny ipii fn qg *pt a AvaT ne xmi ini qe anTina- *rie ape kt xtnmii 5 Ktnx fmi ax- AS48 aminje ae Ktie a CT(|)£f)epiT, nx noaxe ut’i maî eazt f n oki , fu kit nenxpY nimfa f n aw, ’mi a zico mai muT ae Bpe o c?Tt xe opi, ea n’ap ^)i nxTTT ct npiimtcKt Kxp. tIj mi cmoptJnpiAe niqi wia xin Ktjji ax qspsTO kt aTtTa cTtpsips. tnKpuîngaT ansm kt> npieTenTA ce fncoapt Km ce Kvsîne, mi kt» (țîepiqip'b axi nx 8 cxnnxct Aa ni- qj o npinuKxie, fmi Berii ptnxxA mi mie ct npomre un TOacT fn tn ti a ti Zan^îpbi. — Dana 8 aaia ztx, TptiacKt fn- CTptToapfc! expirare £T ; uezi axi 8 ToaTt (J)epiqipl5; mi amop^A c{)t- pt xtnca e Kvpax o nessnieî o ne- Kiszxipg, xaps ne Txpaips fn mii xe nepozii . N..« ce țnijeAEije Kt c’a pxnxuir fn xop , ini pensTt xin npeynt kk mine, ct TpxiacKt^fncîptToapt! *— LUî Ktnx mt coKoxecK Aa sie- tta eikit axfiAa xe axinioapt, — xpmare ex ntTpxnc X8 cTapti atî, •—ama xe xxng mi Ttpsnx xxn8 cine, ctiit npt cirxp, ixeea cinxq- qixepeî! mi nenxpx qe? nenxpx qine? neriTpe o siHAint, nenxpx o TptxtToaps, nenxpT o crispau- pi, nenTpx o... — Xeî! xap xap qe r&uxeiții? mt fnTpepxnce N..., TOaie^^smeiAe ns cm Zanc|)ipe, — CtpaKiA , ama xs ^rpxmoc! a- ma xe cine ^tK^TÎ boihik fn ToaTt (JjAoap'fe! zix n’ax cscfxJjAeT $emeiA8! Ex ane <ț>i fnneKsniT xe ct ^>i $oct xamt , mi ct $i mt npiqina Ti si accemenli nenopoqipi. — VPape x’a $axe! xe ai c|)i $oct xa- mt) ai (|)'^>uct f □ij8A'fenTt, kt min* Te, BÎpTsaact —tnTaKmai Ka Zan- cfnpfaa •, ai $i cfitKyT f nTOKmai Ka xtnca, mi ai 4>i zic Ktnx Bpe țn xîne ^jpymoc ’gi ap c£i $t»ktt KTpTe, fnTOKmai x^ntKvmazîc ea jxnm, Gt Bfzi xe ia zic: « Bezi, ex cxnT o turnee qin- ctîti, j mt mtpiT kv xn om qin- ctit ne Kape f a rbsck mi f a axopț nî mai Bgni xap ai mine, nenTps Kt Btz Kt nx uojii are cTtnxnt X8 a’mi BOpsi niqie AXKpxpi qe ex ny noqix mi nx rpesse ct as avz. D^nt qe mt sore mtpiTa, mi no v cnxns ToaTe coiixaxî mex , albirii ce eop CKÎmEa TpesiAg, Ktqi D . N.». mt sa cTima , ce ea fnKpsu fn mine mi ea nîT'6 a ts npJmi fn Kact, Ktqi Kpez Kt ini xim- nira ie nei cîaî a xa dnqe Bpex- niK xe aq’fecTt crimt, pecneKTtn- xxi coijia qe ns Uoaie ct'yi c^ie mai mSAT xe kit npierent. Bezi aKsm qe Ba ct zfat o c^emee aip_ 4* ( 26 ) T103CI tui KS XH, M»t xe Fine ipis a xeirbpTa cipsaipi c^ipi» ai fnxp'bqi > mi acc|)gA DomnimopYA mey , KoKonY JanKY ’nii a AYaT nacanopTYA. — lame*! cTairaiv ey pemiinx ne ramxypi, mi Ka yn om qe aa ci- ’iui axxYKii a minTe qesa . — Hc! nv Km sa fA KYnoqii? — N v . Hi kl a^nTii, iui f n- xaTi> cKccepy cKpicoapB qe o ri- cicem , iui Kape aB^ ne x’accsnpa axpeca; ci> ce mai finoiacKi» cTpi- rb acTa s! ia D , lanKs — kklo ky mina Zanc^ipei; qeea ci» ziKb! Am KYncaițieo xinTp’o mie. Ey aKm b%zyiy qe cbi>KYiy Bp*Bm BÎeT ci acKinz cKpicoapB, nenTpY ki xe Ynxe qiiam qgnoqinor noqiY cT(J)aKj DpaKYA n’apexe ay- Kpv, mi qine ipie qe Ba CKpic fnTp’bnca . tncb npierenYA o ui nea f n minb mi ce riiTia c’o qÎT’fecKi • —• Ny TpEBee ci’mi icniTicHi» qine- sa coapTa ₃ fî ziceiv fiY ky Yn Ton cepioc, ny TpeEYe ci» ce xcoaqe ky ^okya . — Ama ! o iei ne tooya aqecxa ? fini pecmnce N... Kam cYH'bpaT. Dana e ama f yi boiy xa o xoeax'b mi xecKics xoTi-paiT CKpicoap'B, ne ypm’b {îiTinzbnxsmi o , -fmi zice, — llws $ qixeipeo SYmn’Bia, Ka ny mai ai niqi o fnxoMAi»; B8i bs* x’B aKsm qe Aami ecTe Zan$ipa aqi nevpemÎT ecTe Bp8 o nYoi> xo« Boxi) xe xparocTB si Ki/rpe mine . Axaiv CKpicoapB mi mi CYnns- cei¥ a qÎTÎ s « AnijeAYA Bieaii mexe ! « IlenTpY qe ci» ts fnTpicT8zi « ac^jex ?— DYmnezSYAe! ci> Bpei « ci» mopi, mi ky aqeBrni AOBiTspi» « ci’mi apÂÎqi mi Bi’aija Ta mi cin- « rvpa mbnr«KÎ8pe qe noaTe ci» ’mj « mai penrtie fn nenopoqipB mB ₜ « mi cinrspa mjxejKxe qe fmi mai « QYppxxe fn BiiTopYA meY! « ’Ip am chyco o xaTi, TpeBYS aqi.— Ma ci» BExem qe mai 8 f nairm , axi>orS (£iKT>n- Xv'mi o mape cÎAaipea ce cTunani. Te accirype xecnpe cimii- « menTexe mexe mi ci’gi apxiqe « opi Kape ijgxocie, qe Kpez kt» n’ai « n¥T^ ci» aisi nenTps w ac^ex a xe om . Aqi N... ce fn^iopi' mi cipi f n esc • « Ape ex qesa xin axe Taxe? xîn rbKinx¥’mi_..c8mn ci yp- mez . a Aacimi xap ci fmnxinecK « aq'BcTi }R8pT$b XYpepoaci, ma a ^)OAOciToape ♦ — Ilicrplizi cnpi. « copiAe mexe mi axxiTKpi ne xm- « n xmcexe mi ne aq'BcTa Ka o « nxoi npoBi xe Kpexinija mi amo« « pXA mex . « Kit mi Bore mipiTa, ne eom « pâB8xî), fnci ^ii fngexenT aTin- « qi; ki $oapTg nsuiu Bom ast • a ne CTpimTOpa . DoKTopSA msx « qe niqi o xaTi ns’mi a mingiT « m’a fnKpexingaT Ki Kiavx mex a xeBipBaT, ky xiKomia xvi Ka tu a racTponom fn KOBXpanpg f n’o « x^qe mîAT; xin zi fn zi Ba nep- « xe cmiTaxi j mi f n cKxpTi « Bpsme sa Kixi gsbt o icsipe xe « anouAScie, Kape mi Ba (|)aqe bi- « X^bi inKi o xaTi, mi fmi Ba « iepTa , CK^mnKA msy lanny , a a mi nxmi a Ta Kpexinqioaci a Zan^ipa . o Aa q8Ae xîn xpmi pxnxxpi ne qiTÎFK, N... apxiKi' Kanvx annpînc f nTOKmai Ka xn Taxp pmiT. — *Ie Te r&nxeipi xe o accemen'B mxiepe? mi fnTpestf 8x KixTinx ijinTi xa mine . — Anoi, peciisnceiY mi ex ne mai ipiinx qe ci zîk , cs Bsxe TpBsa ki acTa 8 o x^minape Xexa DeoniezeV- nenipy ki mi cokotsck aKxm ki ^jipeipe npiqina xxmÎTaxe kx Zan- (f)ipa c’a pxnT, mi f gî Bei K bTa Tp^sa • — Anoi Kzrm? CTpiri 8a cipînx, qe mai Bpei ? qe mai Tpesm Ka ci nx o pxn ? mi arenqi qapy' mi AYi* xînri cine qeA8 TpeBsinqioace nenTpx cKpîc. — N'ap $i mai Bine fi zicere ex ci aipeniji n&nb miine ? n* ijî e xiaii f n iieuaz ci n«’gi Bie q&Ba ? ( 2S) — Te rsnxeipi oape Ynxe eiyfy nyyin ? Kpexeml Kb ’mi a TpfiKYT m’o EFyie mi aAia • CKpicoapB Ta a ^)cct în a'Bk 5 nap’Ki ’mi a AYaT ky mina . Zininx anecii ce annm mi cKpice ueas xpuiiToaps , mi A8 fn- hAiKsi xin npesni ky cupicoapi riciTi ne Kape nposexinija noaxe o apxnKb f nainT’b mii. « DoKTop^A xxmÎTaAe, a min- te ijit , juamnij 8A 8 în qfcpAaTan, « în todt, yd nenpoKonciT. Dpo- « ka^tîa f n ne epa ci Te saxje! ci « te mipigî ky în om Tape , yt- « nin, Kape, Asm> kite ce cimT8 « gA , mi xxni Ki)T8 ’ia chyc ăok- « TopYA ciy, qe 8 în BipcaT (£oap- a Te fnBbgaT mi ky ftiqep’sape, ci « T8 mipijji. zjk , K3 sn om Kapc « E YpciT X8 CaC ci TpHaCKb mîAT « mi ci fnrpoane mi nipingi ₉ « mi nesacTi , mi Konii — mi ne « Toyi Abtoiiî xin AYine. Lpaî « ci ^>aqi o mape nepozie Ka ci « aqienip nixiTKXYÎnx • Ey am « (fiocT tot x’aYna om qincTÎT, « mi npin vpmape mi aKYtn fmi « coKOTecK xe xaTopie a fyi xa xe « ipipe ci 4>aqi sine a nY Te fn- « K¥pKa kî mine. Ițiiy tobts; no$- « lim mi cxpicoapt x^miraxe, mi « raxA^meipe ki "ai cKinaTxeTem- « nijja qe ui c₆ riTia , xe a at o i aiji, x 8 a q J c a p q i n i ii o - « st poaci. Aiio mî aATi xa- a ti, por»T8, nY ie mai KSAKa « ne ac$eA xe Ypese •» UN FILOSOF IUI 0 FEMEE Un $ÎAOco(ț) OpienTaA fini(ț)i- KYce o KOAASKjjis A8 ToaTe BÎKAenii- A8 mi fnx&minipiA8 ^)6meiA0p cnp⁸ a amilii Eipijagii, mi Ka în (ț)8A xe nazi npoTÎBa Aop o nspTa tot x’aYna acYnpii Ka Yn ersoA- ni? . țnTp’o zi fn KiAiTopia ca ce a(ț)(pAb aunpoane xe o Tasipi xe Apași. 0 (pemee xvni qe cTa Aa YmBpa «byî cțjeniK, KYm |a bi^ zî' ce ckyak' fn.iaTi, mi fA no(ț)T (țioapTe Boioicb a seni ci ce oxix« nlScRi Aa KopTYi ei , $i’aoco^)ya nî nm' a uy npiimi o accemen'b inBÎTanie Aa ocTenUAa ca mi f n qli mai mape apmiiji a ziAeî. Fip- saTYA cj)tmeei AÎncia mi oacneAî sbkl ce aaiizace ne Yn KoBop, Kinx ea Bem mii a^A^ce RYpmaAC npoaca neie mi Aaim . Nî hsty’ eîstya (J)Îaoco[|) a nx ce mipa xe papa (ț)pxmscețje mi nepc^eKyie a miîni- Aop qe fi fncj)iaimapi svsTspa mi 4>pîfKTEA8. tnci Ka ci picinBeKi r&nxYpiAe qe fncenYcepi ci’i eie Aa 4)pYfnxc8uiAe Tonei Apase, mi Ka ci ce anepe xe icniră xe Kape fn- qenîce ace Teme, ^n^8AenT»A cKoace xapT^ mî 1 nqens' ci o rît^cki . Aon viToapi KpeaTspi, cvn'b_ paTi xe aqecT xicnpeij, ini se neccu KOTÎnya axi as ssna ei npiimipe, ce axAiTapi ky BAinxeije Aiuri xiucta tui kt taicba mea mai xta- qe fnqeny' ci’i Bopstcsi: — N^rpemiT aqlîCTi trKapT8 «CT8 ^oapTe iimpEcanTi ₉ Ae Bpems qe gi ce nape ki ny mai sa s Bpexni- ki xe a’gi TpaijEE s trapt xectmi? fmi 8ct8 iepTaT , Te por, a Te fn- Tpesa Ka qe $8A xe qiiîngi mi fn* H8Aenqi¥n8 KYnpinxe? j.nueA8CYA cțrmeÎAop . AqfccTi pecjjYcape a (Jjîaoco^k- axj agXgL* mi mai myAT Kxpioci- Tatli țJjEinesgti • Ce amizi jkoc mi fnqem' a ftiTinxe q8A mai ^)py- moc niqiopYm xin kits spe o xa- ti ’mi a? AicaT YprneAS Xmoape accynpa nicinxAsi mimKbTop ax H¥CTi»Asi . tiig8AenT\A cimgi i- cnija, mi okika ciy fnqeiiY* a ce npeimBAa xexa uiqioapeAe (^emeei; qe ({jirbuNi kî aTbTa fnBÎAmxra- pe nxi^epiAR, nxni Aa miJKAoqe- axa si «ape epa mi mai amujirop; ne ypmi fini ammecTexi ^)AaKipa ammipagiei caxe ky $okya qe emia xin apziTopii mi nsrpi okî ai (Jjo— Koacei Aciariqe. Attiwî sa mp fA firrpeE'b kt Tn nac mi mai AYA48: qe KapT8 8 aqsb? mi (Jhaoco^ta pecnence. — E o CKpiepe qe am Kumnsco ey. MaT8pia fnci m’am fmnpYm?TaT xexa pernei. Aqfecri Kapxe Ky- npmxe ToaTe BiBAfin ixe mi amtijL- ptae qe ax inBenTaT cekcya Âxmn^- BoacTpi. — Kîf axeBipaTÎ... ToaT8 (|)ipi echipe? zice (JnÎKa mcTÎKAyi. — ToaT8 . Arn CTTliaT K¥ aTITa ctipuipe mi cTaTopniqie ne clemei țn kit am aftxnc fn CTaps a ns mi mai Teme xe 8A8. — A! cTp‘n' Apasa Aicinx fn 3K3C ATn^îaS 1^8118 &a8 aABEAOp Ca" ac HA8one*, ne xpmi psnezinx yna xin qeA8 mai BÎi apxnKiTvpi xe oKiy accenpa bÎ8T¥Axî fngeAenT, fnxaTi fA <|)iK¥' ci’mi Tire mi KapT^ mi f oxeminipixe $emsEițn qs K*npinxl5j mi (JnAOCo^yA nocTps Kizs' fn KXpCl Ktqî C8 ^)IK¥' mai neBxn as kit Togi niTimamîi xin ATme . Kpezmx ki Bexe fn nxpTapfi cpemeei’xn $8a xe KOK8Tipi8, fn- xpicni a’ini cj)aqe xecTiinxip'B ₑ Km ap ^)i iixtst cipaKsA ci ce cTbnxn^cKb? Hepyx 8pa aABac* Tpî , nicIaxA apziTop, bxiitka n?- ctîwayi axx*qli kt cine ramop*A, mi (Jiemeea ApaBYAxi nap’Ki ap cț>i ajwiaT fn cine mi ap c£i pecc^pmT ( 30 ) Ka o orAÎnâl a cpapi tosta $oks- piie xe Kape epa okkoaÎti>; itl- TpxnzbTOpiî ei okî Aesenipi Tmezi, mi npin Tp\n cemn xin Kan qe na- pe kt> ap (£lkst o vnxoAajjie a qeAii Axminoaee annocc£epe , fi app'bT'b kt» np imeipg^ce acKsATe Bop- fieAe xe amop qe fî ziqB cTpbiusA. InfjeAenTJA ce mi fnEiTace xe qeA8 mai haijkxts ntAeJKÎ, Kinx corneea , ayzinx xe xe napxe Tpono- T«A țnyi K3a qe Berna Ka mi Ki>nx ap (j)i aB*T apini, cTpiri'. — Carmin nepx^iji ! sbpsaTSA mey Xb necTe noî . E ijuaoc Ka în Tirpa j mi rnai KxmnAiT Ae ninTpx mmsA8 npoopoKSA’sj! ae ’iji lYBeigi BÎaija acKsnxeTe fn asii AaKpbl... A*Top¥A , cmim^nTaT , ne mai Biza>nx niqi xn miacAOK satsa Ka cb cKane ae npimejKxie , inTpi,' f n AaKpi, ce rimsi aqi j (£emeea fA friKÎce mi axi KÎeea . Emi fnainit BT>pBaTsAxî ciy mi x^nb KbT8Ba jjitfyHMTspi mi mAbxiepi (Jjemeeqii, Kape fi pa»ci- ni nocomop&p^, — TpeBîe, fi zice, cb’ijî nosecTEOK o fnrbcnnAape cpoapre qHxaTT» • — Cnwe razexa mt, zice Apa- e?a , Kape ce amtzi»' ne *n KOBop k* ni^ioapexe fuKpxnimaTe xxne o- B’qeiVA opienTaAiAop . — Azi bsih aqi an $£A xe (J)i- aoco(£ ; fmi cn?ce ki ap - mpÎAe mi BÎKAeniÎAe (fjemeÎAop , mi ne /imn aqecT^ minqinoctA fnție- AenT fnqenjf cVmi BopsicRi» ae a- mop . — Xei m’anoi?.,. CTpirb ApaE^A* — ’a am acKYATar, zice <|)e- meea (țjip’b c^iaAi», e JK^ne ci>pa- kka , cimipTop, rpaBniK, mi.., Benimi Avmn^Ta ^oapTe Aa Bpems Ka ci’mi cnpiauni bîptstB qe mo- — Aa aqecTS sopse ApansA cipl Ka ?n ae* , ni cioace xamjep^A fiiBÎepmxnaT . $îaoco^)ya ; Kape aia AaKpei acKYATa Toare, As.ApaK3A¥Î mî KapxB , mi ^emeieie, mi ne tohi EbpBaipi Apasiei nexpoace* — (paTme!... cTpifb EipsaxeA * ie ’iji 8 Boiea ca» Tp bieipi , pecn^n- Ae’mi!... -ynAe e Tp bAbTopyA?... CnbimbiiTaTb ae BiactAia qe’mi o cT”opnice cinrepa» , cpaTme ce a- p»nK7f Aa niqioapeAe E’bpBaTYAKi ct*^ ₉ mi Tpemsptnx cset oijeASA ameninij'bTop ha iKynrKA^i ₉ app'bT'b AaKpa kx o cinrspb Kb«TbT^pa», mi penele mi ccpiiqioac'b. Ce cKSAb ne ypmi, hauii ie p*“ mine , mi a*t>hx Kuea qe o 38*6 Aa qinr'bToape, o xeTTe ijSAOcîA'Sfi j fn- ci, fii moineriTSA Ki>nx eA aAepra ca» xechiz u AaKpa, purrviioaca (31 ) m^îep^niK^, fnqetn' a cs cnapije as pac . $apym c8 friToapce simiT pemiinA fnA8mnj*T ky KÎrea fn nrh- ni. — laietu! CTpiri* ^)8msea BiTinx fn naAme. Am KiniTaT AangsA 48axp! aiiuVa! Aimi’â! Aati AaTi ct ny mai yîjxî kiua T8 npinzi! mi cipia, mi pXA’B mAiAioaca (^enmip" EipsaT^A pemicece fmmipmspiT, nii fi K'bZ»' Kisea 4in mini ; [Ie xpmi 4in4 41’n Kan, ce 4yc8 mii 4eTTe AanijtA 48 a*p , ^)iri4¥in43) ki fi Ba Ksmnipa mi fi Ba A'bpsi Opi ^8 4>8A 48 CK¥A8 mi ^FKBaiFpg qe BOp 3443’23 KapaBan8A8 48 U8CT8 an ₉ ns mai ci c^aKi sins bați 4a- Tb ci ni ce mai xoaqe ky qc(J)«a 48 rAYme mi miîKAoaqe yqqiriroa- pe KiiiA Ba ci Kiipige laAemvA. Ile ?pmi, ApassA 8 tot Apasₜ A*i ny’i naaqe ci nsapzi un Aang 48 asp niqi Kin4 fA ai neBECTEj C3ae 5 fi seni nexazvA , fnKiAÎK^ KaAYA , mi ce AenbpTb ci’m? ea a" epsA mi ci’i tp’Bki nisia npin BXnm mcTii¥A3i . Ea fin) mia nssacTa mi ns Bpti ci’i appaT8 ub- pep’fe 48 piy . Ateoti (fiemeea cKoginx a^api ne (JhaococJ) mai bisat mopT 48 kit bîy , fi zice ky mm a p ia : —— IJeAEBi ^>>aoco(J) ₉ ci ny njp a mne mi aqtcTa fn KOâAEHgia 4?unTaA8. DIMINEAIIA Aa Kape ql5c fnqsne AÎmin’Bya , mi Aa Kape qlic ce c(J)Spmaqi8 ? Di- inin^aa ce CKimEi, 8 (|)8AYpiTi>, A’sub yipi, 4Yni opame, jmm a xaaaAe, 4sni> saîhs, ayhs Kace, mi fncsini 4^ni KaTspi. Ny i pesse ci KpeAem ki Atminiga Asnsips fn aq8Aami q'fcc nenTps tosti Avm'6 . A*Ta e AÎminsana cipaqÎAop, mi mi aATa aBorayiaop ; aATa 8 4Îmi- n^ga EpoipenÎAOp, mi aATa no4«- ayi Moromoaiei . Aata e AÎminfe- ga mJnapÎAOp mi a KOBpirapiaop, mi aATa a nerxgiTopiAop , mi Kan- neAÎcTÎAop • A(|)3pi 48 a^icTa ₉ mai cxnT mi aATe ximinegi. E mai îmi? 41- minfega Blegii ne gine Kigi Ba ani mi s 4*6 mai Asnri; 8 o 4Îminl5ijb BbTpxm>, o Aimintigi kk nip^A KbpYnT, fie îpmb Bine AnniuBga no8TiKi Kaps ce xpniEW nsruaî ky poze j aq'hcra 8 o Aimintui 8cf)Eme- pi . Mai usTem ci mai cnuiem mi 48 Aiminiga amopsAsi Kape cg gine mi Tipxrxtipe mai o auh Asm Kape Ka48 mi a unuia fn o- qeausA siTipii . tnci aqi ny 8 Bopsa 48 aqJcTi msAgime 4« Aimimgej sopsa aqi ns 8 48 yn ypST ob qetv qs ce beas fti- Tpe oameni . Dimin'tga e spemi Kiru np;i.;ie« (32.) ip8 qine-Bfl bÎcîts • Te fnTiAneqiî K¥ în jomny AÎn npieTenii AîmiTa- as; csnT mai apei Asni noaTd A8 kw nî a aî bizît, npin upma- pe ca TpțB\e ui’yi $ie îusa ain qei mai infimi npieTeni; haIki box ci» zîk ki ns ts | nTiAneipi kî aîhi- ii^asi, «ii Tpeqe ca ns Ainn ca Axm- ntaa , adepti Aîni sa . — O! cA\ra lîBÎTe mi jopm ha meî iipieTene! fi ziși, CKifTspin- A»i mina nxui fn ymepe j am ci ’UÎ BOpsscK, Aa qe qfcc Te acJnpAi qme-Ba ? — Dimintiaa tot i’aîna . — (pOapTe eine, fmi nape sine ki ip î. llli Bl Aecnipyiyi . tncb saTi în aAT Aomny nx mai ns^in mi AsmntAîi lipim» infim ae niAeîKAe, fui ece fnainTe as o a an Te anîKi .xe mini, mi n’aqi e ci'nî cKpxnTLcKi spayîA as Apa- rocie, fiiTpeBirmTfi mi sa kiiia ts nceipe. DîmntTa fi pecnsnzj KT» toT i’asna ximint^a. BeqinsA A'smiTaAS AÎn xpinTa Aa o accernenl) f iiTpSBape, pecnînxe tot ama; msa ain crinra tot amaj mi 3AÎKI BplKaai tojjî tot ama . Ama Togi ne cksaihi ci ne ricim npieTenii Aimintip , mi TOiji nî cînTetn aKaci. K« ToaTe a- qecT'b , tî csdt aKaci as ximi- n^gi, tî erții 8ipî aKaci, 6a e a- Kaci, noi cînrem aKaci, boi cni. Teijî aKaci j ei csnT aKaci xe ximi- nigi . AK\m .vm qe bi Bopsitv as ai- minfi^b , clipa suni, AomnÎAop ! Kiemape KiTpa Konii. Aa incTÎrsTîA TÎnorpa^ÎK aA acoc fncemnaTîA ce fnroKmeițiț o mÎKb mhoaAi ac fnsigiTîpi nenTpx ko- nii cipmani . Aqeqiia sop cj)î fn- rni xpmiiji kj KieATsiaaa incTiTîTSASÎ, sop fnBina KapTe, KinTi-pi EÎcepiqeipij mi meqiemîryA Tinorpa$iei. Kiyi nipin^i cay py- A8 aî Konii ks rAac Kînrape, mi AOpecK ai șira fn aqecT aojszi- mxnr cîht no(J)Tiijî ai axi^qs Aa acoc fncemnaTîA fn opi qe zi as- ni npmz, fnqenxnx ASAa 1-h a BiiTopîAîi Marc. I. Eliade ₑ PERIODUL IV N° 3, DE JURNAL LITERAR Aqeast'b foaie ese de doii ori ne atoi . IIrenKmT>rauia se fane în B^k^reipi Aa Redakgîe, ne Aa Aa ⁱm. Ok^rnixiri saoaDD. Ilrofesorii • IIr< hya este, nentr* 24 Numere, do^-zeui mi natr* Aei DISERTAȚIE R R E E rb T IT O A R E Aa AÎKcionapsA PominecK, AaTÎ- necK mi eAinecK, aA Da*j Tpr. Ila- naAonm npo(£ecrp3A as AÎmsa eie- iiiki fn KOAAsyrKA C$. CaBa, CAYxiru xpenr țnqiiingaps . intrudukijie Teopii ij e n p a a e j 8 o n p 8 D i k c i o n a p y. nipjjÎAe qe KoncTÎT*e o aiiust» canT aot>; maTepia mi ^)opma 5 qb ecTe OBJK6T aA DîKcioua- pxAxi, q"6 xe axoÎAÎi ai rptma- TÎqei • lUi npEK*m K^nx xyenepaAi- cim eAemenT£A8 AÎmsei ^neî naibii, ^riKiem rpijmaTÎNa ei j accemen'B m¹ Kiux ijenepaAicijni aqecTb nenTp? Toare AiinES^e, fnKÎern rpimaxiKa ijenepaAi» ca* 4haoco$ikt>. *113 a’^h- tt»F¥ ecTe o mxecTpic a maxanicm*- aul *nei AiniEi, q'fe ae axoiA'fe ecxe o ipiinaii a Teopid AÎmseAop . Aay« ni>nx mi c^oprn'bnx KaniraA^A sopse- Aop ■snei Aimse, asiux miiTp* aqeAÎ* mi ^Len*pi Q c^eA'pî ) aqfAbmî persAe mi ayuia xpenT rm>cîpT» ij^nepaAb xpessiniia , f nTpessinyapt , anaAo- ijia, ca* FA8msnT*A q? ce a$Ai fn 5* ( 34 ) âimni । âAKVmm DîcionapSA 3- îi8i nagii. Qliinija omenîlcK'b n’a ^nanrraT min» fniscT3A fnKiT ijsnepaAicinA tui AÎcionapsAE naijii- AOp ci aA*ne tui cb fnKinxiacKt xn AÎcionap i/enepaAX np8K3m a f n- Kin'sÎT o rpimaTÎKT» jjenepaAi, ia- Ka nt fnKi>T KtTpe cemni^jiRasii, «£A nxgin fnKiT KiTpe at^iniTa- T’S , BÎKpCTa tUÎ ÎCTOpîa BOpB8AOp . ^)îînija aqecrxi rAOcomeTpx, K» TO3T8 KT» ns 8 MEI aTT»T A8 B8- miinqîoaci xm Ksm ce Kpsae, psmaee fnci f nanoî iin nsaîKKnije- pl) p8A3ljiiAOp A8OC8BÎT6AOp AIT£pa- T3pî, iin cipiqia napaA8Aicm3Asi eA8menT8Aop AOp , mi ain Ainca a ^)ÎAocod)iq8i fnqspKipi, qa naipeToT x’asna ymxpin^a K^ijeTipii cay ne- AanTicmxA, xin imnipfc mi n8fn- Tpei^imb crapii f nBUjvrxpiAop, npeKvm mi AÎn naiimeAe qe ce fn« K¥ÎBb fnrpe AÎTepaip Ka mi fnTps oamenii ae pin A , ApTa Aap a AeciKorpa^iei, cs fmm.pTi»mi ^in in^Axinga mi ne* AeciBXpmipB ^)8A3A^i cix, mi kk Toare kt» AicionapxA ecxs noaT8 qB mai cepioact AÎn KipțjiAS xnei nagiî, fnci) A«Aa AnoAAOnie co$i- ctya, KapEA8 8CT8 q8A mai an- TÎK AÎnTpE A8CÎKOrpacJ)i , B8K3Îî1A ZÎAEA8 Axi AsrxcT ( * ) , mi (*) AqecT iicionap as aht a$api> Villoion fn aoi B0A7m& in 4° ai 1/73 , nm aK3m , apTa fn i^gnspaA n⁷a api'raT Bps o fncemn'bToaps nain® Taps, niqi anaAorb kx q8A8 AaATg ^)8Ațpî aA8 KsnoqiinijSAop om eneqti; A8 mi a? KSATÎBaTO Bipnagi <|)oap« T8 ftisiijaiii . iAOCo(Jnp,I> nm Kap8 fmnapTS mi c*ETfmnapT8 ks- noqiinij8A8 Ka ci as nsp^eKijioneza fnTp’w Kin mai friAEcnirop , k* ToaTe kt» rpemaqis nepzmx ac$8A țrsnepaAa AEriTspi fnTps a’-bncSAS mi îtiiin^ a op, mi s ciAÎrb xe a p8- n8Ta Aa mai nuats ipiinne aqgA'femi ai8BT»pxpi mi npin -ypmape a fn- cxniia anill npicoace ț K3 ToaT8 aq8CT8 a ^oaocît AsciKorpacJSia , nenTpx kt» AEcnipijinA iin TpxtUA fnTpeijiimei xiKcionapYAyi AE^iini- giÎAS, icTopia fn npexni kx xpo- noAoij’a, cax B^pcra eopEEAop, a nicTpaT nsmai napT'fe epminexTi- kt>. (pOAOcinA*C8 frici» AÎn Axmins- A8 BbKspiAop moAspne, a nam nep- $8K$ionaT oape-Ksm napT^ aq'te- C'ra a AeciKorpa(ț)iei, mi a nxme fnTpx ni8Ta^)iciKa fmnipyips a c8m- ni(£iKaijuAop . toci fn Xjene- paA mi mai mTiix ₉ fnKiT nen- Tps AÎcionap8A8 Ai’mseAop anii- qe, 6CT8 Bpem'B a ce pefLTxpna^ ASiji^ AiTEpEAOp, fn spmeAS caA8, mi KpecKtiUKo ci’i nepcpeniji- onsze mi qEA8 asats nipai. Ktq¹ Aeri/rapa fnTp8ATmceA8 as a mi A8B8- nirr ansBoie as fn^SASC ce nicTpfi- zi» fnci âEîksAÎKap^, mi ^ecBOATapb (35 ) Ba frAficni fn oapsKape «in ija" nepa^a KOînnapayie a TSTSAOp gas- menreAOp AÎmBÎcriqe 3a8 OmYAYi fn ai^j^epÎTeAe KAÎme ț fn ^)8piTeA8 enoxe mi f n cTipiAe avi . HARTEA 'bNTBIEA D e c n p e a i m b a Pornim k a n i IcTopia a i m b e i Pomi u 8 § I IcTopia a i m b e j p o m m 8 ui ai n a i n t 8 s e e n o x a . A:e aKsm, AimBa pornim TpancnAauTaTi ne Aa ftiqenYTsA b’Bkîayî aA aoia^ ajm $p¥mocsA nbm^jT aA iTaAÎei» DbCTpa ky axeBipaT msiTe sin 4>pYm¥ceiieA8 q? epa aaToape in- 4)A8ini|ei k ai mei mi icTOpiei j Beni f uci aqi nY «nimeni, na npin napT¹® npl5 ।«bifați a nonopsAYÎ Poman, qi npm qeTe mi aisniTYpi as oa- meni , ain AeoceEÎTe naijii. Ecta aAesbpaT ki qt mai mape napxe a eAemsuT8Aop aqeAÎi Aiinse, ce kyb8- iiia , Asm qB mai venepaAi icio- pihi f ncemnape a b'Bkîavi ? Aa a- qe'fe qe nxmim maci Aa t in i, npeKsm CuauioAi, PaAAi, IjaAi- eui, Aiuri Kapi ce a^aurn mi 1- AÎpun’, Maqe^oni uiqA . Ns Tpe- Bse fnci cu ne fnainxim ki na- ace supa Kipopa c’a i^oct fm* hyc AimBa pomani, ay ipocT xiTaT AÎmsa naTpîsi AOp, sap opî Ksm Ba ecTe a^esipaT ki aqecT aipspnyT AeKTÎKmî fmnîc a KonAemÎT AimBa jaKi ₉ Kape $iinx c^ipi fn- aoKiA'b sna sin qeae TpiKoneAacrs, c’a (^juct moxî$ÎKaT noaTe aski* Tpe o a apmamii mapeAxi AAecanxpxᵣ KonAemÎT, zik, ^nTpaTiTa , kit ks mape ariesoia asia î ce hot AmxAÎKa oape-Kape spme. Da. Ka ecT8 anesoie a ce Aiimpi n3Ts- pa AÎmBei anTi’qe a DaqÎAOp , 8CT8 ^nci #oapTe npoTÎBniK a ce xo- Tip» ijienyA, xapaKTepxA , mi npo- npieTiijiA8 Aimuei AaTÎne KOnrîm- nopane K¥ qJ axAxci fn Daqia* Kiqi ecTe ks totsa neKîBunqioc a o iienTi^iKa fnTp¥ ToaTe ky qt> uponpiY MYmÎTi p o mani, aecnp⁸ Kape aeia Asia aA YncnpezeqeA^ b'Sk f nqensm ci asem oape-Kape icTopi- qe xecAernipi. Ecxe fnci fnseAe- paT ki ai(J)(J)epinneA8 rAOceAop , n’a TpeKST myat mi c’aY aecc^iin- gaT , mî AÎmsa pornim a8Aa aA naipeA^ b^h Tpesse ci fnqe- nxT a AÎcJxJepi ky ieoctEÎpe as A’m- sa qe ce eopEia fn Expona xe an« hyc . lap aq'bcTa o (J)aqe ky mSAr mai npeijîoacb, Kisi KYnpime Asni KYm ^ie Kape nperbTÎr os- cspBaTop noaT8 aimt, nx iiYmaî TÎnî, qî mî piAbqini Kape opî c*ax nepiYT, opi c¹ax nps^iKxT fUTp^ ( 36 ) 3AT KU1 fn 3AT8 TA0C8 A3TÎne . Ilpin xpmape ctxaîxa Aiumi po- mm8 noaxe a pecnaiTi kx f n bîa- wxrape ne amaTopxA AiinKicTinei KomnapaTÎBe. Ac^jca (Jniiu CTapi AÎmB8i po- intne; nagia xpeipininAsce TiHki» as Aa fnqenxxxA noaxe a& B'fiK&Axi aA xpe-A^ ’mi a npec^KXT xapaKTEpXA ac^)8A fnKT>T mi Aiinsa ’mî a cim- uix fnpxxpip’fc a'ffccT’b} a- qecxb cemenyii ca3bs , xaxaps mi Vspmane, ae mi x^B'tpxp'b aAtci f n Daqia f nci»^xpni8A8 Aop ny ce f nxin%pipT> aAi^nKx f n rpacxA cix uxnixnx. Din anecx'S CAasona fmi ape c^nepiopixaxi , 4hinpiOapT8 I)8A8C%B2KpmiT CKpICS AEC- nps aq^CTi AimB'L₎ mi f n msAiec’a amtijiT nesLriiu as cl5un> KonciAS- payia ei. Axni> Ksm o Bom apiTa fn npec^aija ÂÎKciuiapYAxi. D. Bruce- Whyt<‘ CKpice mi mai Apenx mi mai kx kxb»ux , fnci> mi 8a (Jninj aîh- cît A8 Kxnoițiinija ei ₉ mi fn nniT8 Kipiji qe nx f'J^xijiujax ni xapaKTep ijieriepaA aA ei , nx niriV ~ ce fnTiiiAe tnAecTYA . eA’SKAIjie CA3B011^ , ttJÎ '18A8 A%DT11X' cețnne Aixepape aA8 ei as a apainaT XpcxianicmxA. lap iana Kip- jjÎA8 c(&inT8 est fn oap8-Kape KÎn fneAÎnerție , aqlicTa ns Bine jiu in- (JiAvinija 48 ape SAenÎKa K%Tpe cAa- Bona, kit AÎn in^)Axiriya A’aapen- txa a 8Aeniqei KiTpe ql) pommrb mi nsnTpx nemiacAoaqiTeAe TpaAXK- yîi a mxATop Kipiji c$hiT8 mi nen- Tpx p8AaijiiA8 K%Tpe irnnepxA pi- c^pÎTsAxi , K%pop nx nxgini» fn- Tinjepe A8 aetb cxnepiopiTaT^ mo- paAi) a KoncTanTinonoAXAXÎ. Kxp- •ri Pomeî kx TcaTe ciAÎnueAe ei, nixAijxmiTb Kpeiinyei pommiAop, n’a nxTXT ciBXpmi nimiK . InTp’aqecTio AimBa pomeni» fn- qenx* a ce csETfmnipni fn naTpx pamxpe: ni ain Moneionia, nl3 A8 MoAAOBa mi Eonosina , iin yapa Pmin'BcK'b mi Etnax, mi Ain TpanciABania mi Unrapia. Dap (£ie-Kap8 iin Tp’anecT^ ce npe- cJn>K/ ain fmnpEi^wp^pi cxbt in- (JjA^iniia aqeAopa csbt «ape a cJioct n.Cb . Hii ahi ijapa pormbn'fccKi» a^iKi, ce fiiiinipi fn hixatc kî- nxpi mi mai fn *pmi> mal hisat KtTf8 4*6 eAenÎK’b. a in npiqina aoiîi- nipii ^anapiojiiAop, lapTspm’iAin npiqina neanuponî&pii peAii^’ei mi icTOpieî nx ini^Axapi> ftiTpxninfK fn aqlicT’b AÎimj h15 aîu Tpan~ ciABania fnxnAarb ic o nixAvim^ Copp8 ijepmanf mUnrspeipi, npi- irni *îⁿ nenopoqips *n xapaKTep iiFAatiT oape-KWi 48 ’kl fmnpymx- TaT qt 46 skoao xnvpoAaTÎna fn" B:jji»rxp’b> mî ce cK’monccl a48cli fn cTSĂHTopiiAe BbpsaijÎAop Kpei- Topî ai AHi.BUiiopovAxi, mixjîop- ihiTOpî ai opT rpa a a Aop Kanpimx, Ka ini Ktnx AÎinsa c'ap npscțnqe mî ea kjt aneîmi fn- Aecnipe a incTÎT yiÎAop uoAÎTÎqe . tn Maqexonia ? nTpTCÎTb, ce neco- koti mi ce KXTpnii ae KiTpe rpe- qticKa BOArapa» , «ape mi Ba nps Aomni 4in npiuina csnepiopirtfiii mopaAS, icT^piqe mi nuAÎTÎqe a ct- mtnyiei rpgqemî . tn qj& 4?n Moa- Aoua mi Bacapasia npexomnsqis mai rjy ocesips eAMnetiTJA caib . AciJjeA , 4e mi KOAonicar^ AaTÎ- na fn Daqia , mi jenLpTaTi kk mii 48 Atre ie naTpi\A cey htidaut , ce nbcrpK fnc^ 4t minune f n Kom« năpădit kk cnanioaa , cbp .nijeza mi iTaAÎana » mi ny’i Ainceipe 46 ktt K3AT*pa mi pEinmip'b icTopisi, Ka ci ce nsis A’aAbT^p'b eraAt noara KS T¥CTp€A8 . 1)8 a nj.p43T K¥ a- AEBip t mxATK .qi a ptmac cinrs- paTiKb , a KxipîraT fnct Kbqi ny noapTt Kin\A eTepoijMiiei mi na- paAicei , sape x ipaKT8pxl>zb aTiT 48 msAT ue q?A? a3at8 , mi 4>op- in'HiAsce ne aiucl autcib fn bB- K^pi AtmiuaTe, uoaxe Kt ct na 46nbpTa 4e piT^qîpÎAe fn Kape K"b- zspi> aqecT’B . ( Ba îpina ) FISIOLOGIA CĂSĂTORIEI Pensionatele. Da Te ai’ fncKpaT Ky o aam;^ ai Kap8 ’mi a ^ikyt tOKaipa fⁿ* Tp\n nencîonaT, ct> Te mai giî, Kb cxmb 46 npimejKui fțji a nepin- c^epiqipl), mi cemeni asît k* înom qe’mi a BbraT mbna tⁿTP ° uecne- pis. Aturi , fn4aTi> 4xni> Kxnynîi mi c|)i»pt cb mai Kin^i niqi Aa ne- BÎnosaTa nefiiqspKap®, niqi Aa rpa- ijiiA'î c[)8qiop6iții, niqi Aa cijniqioa- ca mi pymiuoaca nvpTape a coipoa- pei 4*miTaA8, nymai acklt Tpesse c% nsi fn AțKpape ToaTe CTp^înni- qiÎAe qe ce appiT fn a Tpeia nipTe a aqeipiî cKpiepi fnrpîîKinx kt o mape npisirispe, Rpisirin^ Kvoni>- pinTfccKb fnrpiîKipe ne tot q'bcyA , KTqi incsmi a^oa zi 4xni> nynra 4smiTaA8, sa noare mi fn aJKsnsA KxmniiAop HTiCiTopia fgi ctt> fn n-:pi oa • Ky aABB'paT, fnKÎnyieips’yi hy- ifn incTpSK&ia ceKp8Tb mi aAMiKi. qs mKOAapeAb AOBXnAecK 4ecnpe natura rerum , natspa AsKpyp - Aop« Eapevroase, Co k ca5 Kb» (38) nÎTAnTA Parry n*aî anÎT niqi o Aaii ama AQpiniJT» mi KiAATpi» a KiAiiopi KTTpe noA'spî ne kit a? AwesneAe noacTpe A8 a fnnoia KtTpe gipmspii onpigi ai oqeanx- A'sî nAij^epÎAop . cpeTeie ^)iinA mai bîka8d8, mai icTEije , mi mai Kîrpîoace as rit bi- egn „ f jitia nipÎAe Aop acKsnce , ^nTpsnopEÎiÎAS Aop ne Kape opî qe fnAernmape a maTpoaneAOp fn- rpi^ÎToape n’ap hstB ci as o- nptcK'b, csnT noBi>jpiT8 as *n atx A’omie as opi mai caraniK* Kape HipsaT axzii’a Bpe o ahti pe^Aseii*? mopaAB mi AieBOAiiA8 pl>XTiqioaC8 3A8 (f)tT8AOp KUIA C8 aA?n fmpe cina. Narmai 8A8 kt- hock aqeAe jKOKxpi fn Kape qlncT^ nepe f nainis as Bpeme , aqeAe f nqsp- KTpî Ae nAiqepe, aq8A8 niirbÎTSpi A8 A^c^rbTape, aqeA8 cîmvAaKpe as ^jepiqipe qe as noaie qine-Ba Kom- napa nemai r* ^ypTimarspÎAS ko- niiAOp AaKomi kuia îcbeck mi aec- KÎA KimipÎAe K¥ A*A48ippi < O eJjaTi, nx e mipape, soaie ki Ba emi (Jjeqioapi) AÎnTp’xn nencionaT ; KepHTij fnci mi tUBinoBaTi niqț o ^aii. De kitb opi n* sa mai $1 3BKT (JjeAKpimi as eopse mi abcru- ©nxpi accsnpa npiqinei am a* ^ncennrbT;ape a amoptzÎAOp . Dpi- qiiAe qe’uiî ț mnpyn>irri 4⁾⁵TeAe &a a a ii a ny ce none cuwy ae |m- npecoape mi ci a8 cTinanBcKi i- nima ca? aîxya . Ci nvnem fiica» kt> cojjia Aîmi- TâA8 ns e o (Jjan as aqei^ ; kt» nx c’a moAeBCÎT niqi c’a fmnip- itmiT as accsment AiKomii 4>gqio- peipi, A8 cmei mi Ainîjypî npe- maiepaie. Ci ziqem ki Armatei n’aBST bot AeAÎsepaTÎB fn c$aTXA qeAop mai mapî mi iciege; fnci npiBeriezi naips clemei fn aok as ma , ci riqeqri mi ci acj>4)AÎ na- Tpy xapaKTepypi , mi npin xpmape ie Bei ac[)(|)Aa fn miia a naTpy Bipsigî mi a Bp8 o aoicnpeze aAgi qeAÎBaTepi, Ksm am ziqe xoatsi kî- Ainipyii , mi KSpTezanî ai A¥mn1j- Aop , a (papi (|)plg tb ai mi fncspaT, KsnsmnAS- Te ki cKsmna AsmiTaAe koh- COpT8 . Zt»¥ nsmai DpasKA’sî ’ia iistst nA8cni fn rtnx cb cKOpntcKi» -sn nencicnaT A8 AemoaceA8 npin opa- meA8 48A8 mapi!... Hea nsyin Ma- dame Campan fmi cTaTopnîqice BScrÎTa ca încTiT^gia Aa Ecoaen. lUi Bezî aq’tcTi» fnjjeAtnT’i» npefn- rpixcipe AOseAeipe ki ea n’a (£oct o (Jjemee opAinapi. Ma noaT8 k% nbAiJKAuqii a onpi K* fnAecnipe nexonoana AsmiTaA8Ae a mi Beai npieTen?Ae aîh nencionaT? Ns mai Kpexe mi jmntTa ToaT8 gaB ! Dsmutei ce Ba fnTbAni kk AinceAC Aa sai, Aa TtaTpx, Aa npeimBAape, fn Asms, mi ne a8 mai cAtfîKBe iu’mi n .t (J)aqe 8Afi sna aA'reia!,.. Ha Aînrb aqsciB, AaKa KOKoa- na coiKpa A?miTaA8 ’mi a usc ne 4>ie-ca , tn ru epa ^aia» , fn nen- cionaT, Kpezi oipe kt» o Ba (ț)i qi mnna Kape fmi reseipe o axes^paT ^)aTa mi sertzi» nenTpx BiiropsA si, n’o AenipTtzb Ae A^nri cine. Cb șezi npiqina: o tj)eiiu;oapb ae- Aa aoî cnpeze nsni Aa qinqi cnpe zeqe ani e sn rpozaB aprsc Q na~ zniK ) ; mi AaKa coaKpa AsmiTa- A8 ny sa $i boit cb aici» naznits ne Abnrb Asmn’tei, KpSAemi» zi»s , ki» 8? fnqen a Ebnsi ki KOKoana coa- Kpa AsmiTaAe 8CT8 AÎn pxmA^A qea mai smxiT aA cJjemeiAop qincTÎT8. AntcTa 8 o smsiaAi» a mt, Aap A^mntTa eipi ’cTbnxn, no^i ci» rxnAEipi opi qe ftji Ba nA'bq’t* Ilpin ■spmape fn opi qe oKKacig Aymn'tei sa c£i nenTp? <ț>ie ca iu $aTaA ecemnAs cay țn npimexAU oc cc^iTsiTop. Ci» cTi»m aqi... Aecnpe coaKpi» Bom sopsi aATi» Aa- Ti» . Ama f nKcTpo t« «ei fni’oap qe, naT^A KonîKsraA, fn accement f nnpei;«pape y ecTS tot ama as cninoc • Mai naiiiTÎ) peBOAiîjiiei, k bTe-ea $amÎAii apicT KpaTiqe—kin (J>pati- ija — fmi TpimiT'b t^ereAe fn Ky- bfht8 ( im»m»cTipi ). IliAAa aqt- CTa YpmaTb Ae o myAyime a- oameni qe fmi fnKÎnvia Ki» nxiri- AS’mi (]DST€A8 3KOAO SHA8 CS 3(ț)(|)Aa mi aA8 snsi Aomns mape, Bop as a mi 8A8 TonsA mi maniepeAe Aop. Aq’tcTi pT>Ti>qip8 a Tpst^iai epa Aa fnqensT ^jaTaAi» Aa (fjEpiqjpî) ao-- mecTisb. A noi KSBenTeAe m i sa s a- Bty ToaT8 neKSBiinQEAe nEncionare- Aop . Aenfi f riTp’inceAe Aotnneqis uii mai rpozaB . rpiA8AS KAascjpa* ( 40) Tearp*, 8CT8 ^na ain aieae Komopî *18 A8 a^nJ)Ai> q’n8-Ba iqi koao, npi r aîe8, fnTOKmai «a aqeAe (|)Aop‘- 18A8 AÎn niispe, fmnpecvpaTe aa ¹,⁸ A⁸ a A8 a (^iBbZlJg A8 OKi as om. Aqsaa Kape , e ct^- nj»n o aaTi nscT8 o ac^eA ae 4>Aoap8 ama as Kspaiii, ama nepțKa e o emBAEim» minsnaTi) neriTpy eia^a omentoKi» mi nenipe en< xcab caAe. rbiiT3»iea e n o x l . — Ce na- pe omYAsi kt» n’o ci> mai aisi» ni^ qi o AaTi» nepi aABÎ. AAoa enoxi.— tn < pi q₈ fnixmnAape, fmi zise omu. mj Kiap as Boix aB'fi nepi aABi , ni bovy nspia nepyKij. O EhmnezexAe! qe spXT niKpi 8 nepîKa 1 Te ckoaî fnTp’o zi A8 Aiminty'bî ini a^zi yh rAac , xn taic Aa Kap A8 aTiil) opi a ciatht inima, mi fui CTpîrb kî mipaps: ax! $pi» ^îkq ! ai *n irtf aAs! ae annpinA imașmagîa . Cînr^p^- Tarii ecTe sna Ain npoBinyiiAe qe- A8 mai oaik^ts AÎaBOAYAxî , ini ny noare qint-sa Kpeje niKm> țrue fn- TininA^piAe mi ^enoujgiuAe qeAe n ai oBÎqHJYÎTe Ain biay% , n T ct> annpînz'b mi ca» Aepanene CatjxfîAeTYA ^)tTÎmoap8Aop r^iUYpoace, ne fn- qepKare mi cj)ijpi> Tptei • UnsAe , nenTpY kt, ae a* nai kst xirnepÎAg , (țîaK niipe EOpoBoaije k^ha mai qHAaie kxiia mai omeneipi . Aateae, cj) bK^nas’mi o fnKinirip⁸ - $ cap re k oBXpmÎToape xecnps ^)epi* qipB Kon^yraAt — nenip* kt» c’a* AenipraT ain saca nipinT^CKi. kwx as fnqen t a mai cimiji — Kina ce mip-Ti> f nqen a mi ziqe fmp* cine: n’am aBYT nopoK, ktclto- pia mii n* e Kvm ’mi o fnKÎnmnn fu opî q8 Fin incTpaKipa neKom- HA8KT1» qe noT ci» ia $€tfa8 Kpe* CKYTe fniecEipej fmi ape Toaig npimEHCAiÎAE sim nef tiBi>jjaT mi Toa- ie nenopoqipÎA8 mai fnBiipT . O (|)ETilHoap'b KpgPKSTT» a K3CT» A8 o mymi ca* ae o ra^Tsmi» Bip- Birou, amaBiAB ca* HAim» ae rnxnrxiETîpIj o ^>s- Tiajoap-h qe n’a KtAKaT niqi o Aa- T'b nparsA «acei ac^api, $y placai f mopEcapaTi» as nazniqi; a Ktpia h\ niAipie ocTeniroape c’a osociT ae nurnKi» op; kit zaaapniKi» 5 Ka» pe nimÎK ny Kwcaqie niqi țncmi ( 41 ) A.Tpeia «noxi,— IWtrpx qe n’aisi» qinssa o nepxKT» sine cțib- K^Ti), K*m ci n’o KynoacKT» ni- meni? ZbX e yn niepiT ci> noiTi» HÎnesa amilii AymB. Ano? , ne- p^Ka mai ape sn AYKpx bxh ₉ kt> jjins ksaa , Te csanb ie rxTspan*, oiqA . AnaTpa Enoxb.— IlepsKa e cjrLKsTTi , iui auia xe sine fyi Bi- ne ne Kan, fn k%t noyi fnaibAa ne Toții Ki>iji nx Te ax KinocKaT. IlepyKa aum e o rpiacb mape; jnnwieyeAe, qB A’inTbix tp'Bbt» fyi 8 ky Ainca, c’o nenTeni, c’o nsTe- «eipî, c’o AÎKicEipî, c’o ’nKXpAioyezi, fn kt.t fi acjîAi TO3T8 ambpetiTe- a? rnai sine xe klt qei mai me- ipepi n^psKspi. Kw fyi sine m- pYKepsA Bopseipi kx ei kx ¥ii ap- TÎCT . A q i n qt E n o x i. — tnqene a jji ce xpA kx rpiata nepxKei: cB- pa cs’yi o CKoyi aih nan, iui Aimi- nBya ci/yi nepzi aTbTa Bpems. O Doamne! qe csnbptTop AsKps e nepîKa! A rnacB enox%.— tunsa a ce 86X15 na cxbt nepxKb KtTe Ba cf)i- pe 3AB8 . IlepxKa nx’yi cTb sine ne Kan; cs tot ha^ki Kbnj fn- Ăp'fenTa Kbnx fn cT'Enra , hiha ne qBcJ)i>, kuh ne t^pxnTfi. înqe- ni a bea^ oamenii, k^ha fyi sop- BecK, kt» aî ce Kam niponecK osii ne cîbt xpeKiae AXiniraAg. He qB^n» ce sexe o A^nri> aABi> ai kt»- pia nspi ny c^mini» kx (£aya ne- pÎAop nepusei ₅ qe sieT ea ce Kam Aact poTxnA acsnpa r¥AepTA¥i xainei AymÎTaAe, Aap n’ape qe’yi $aae Ki) m>p¥A AxmiTaAe e npl3 3AB . A raanT® enoxi».— Hep^na A^miTaie cfemM’b... ipiy mi ey ky qe mai cărnuri», kt> ini Aymn'BTa fnqeni a px$8 xe simca . — OornnYAe , mt f nTpes'b o Aa~ mi, ^>oapT8 ayx , qe a sine bo- it c%’mi xi) mai myATe xecA^mipi mi noBeye accynpa aqeqiii cKpiep?, qe fnysAEi^i xvmn’feTa ky nepYKa ? — Doamna m^, Kinx yn om Ka^e f n aq'B nef iirpiacipe f n kst cb nx’i mai neca as aok»a ynxe ce noapri, liepsua , aqsia ecTe... ecTe.... aqe'fe qe, nerpemir, sbpsaTKA AxmiTaAe ny ecT« . — inci sipBaTYAmey ny e.. — i cs ptTbqli minT^, K%Ta ct a$- (£a8 BOpea —nx e... atnasiA ; ny e... Tosmai ama csniToc; ny e... t t fnrp’yn Kin; ny e... — ATynqî, Aoamna mB , xymnB- axi Ba Inqenxp'bni ane yÎTa yoya Aa aATXA, ea ky o AirnÎTaTe HcxKaTb (Jioapre sine, mi ey ky yn zimBer ^JoapTe acKanc. — Bi»z , ziceiy ex , Kb Tpesse ks 6 (42 ) aeocsKipe ci» pecneKTe qîne®sa ax- exb xap mi no! ei ne qrpstm a zma ceKcxâxi mÎTYT8A 5 nenTfs kt» extirpa spe o sopsi» nxoi» Ka c’o ns- aTiTa ASKp* ax mi ^emeiA8 mai nem fn aokxa aqexei Komîqe ecnpa- KipaT. ciî kx Kape ce CAYîKÎa M^Aiepe; nen- f aij A*ar¥ o m^xepe a xnxi om Tpy kt», nn* Kxm a zico mi in a- qe ape ct» xecKonepe în ATKpx oa- -sTop KonTimnopan, ximBai^ixA a- pe Kape np^ fncemn'bTop , mi {£p¥- qecTsi mape om ecTe np'b caobox mcaca xaurn» fmi aicl OKii fn neriTps jame, K^pop razxx ai cs îkoc Ka mi Ktnx c’ap cț>i TemxT nape np’B ekîst mi np'B neTpan- ci> ns’î bis pvmine ie KXBSînTap'B cnapenT neriTpx BecminT8A8 xxmnî- . A op . « — Doamna mii , fn zioa Ae a- « f n zioa xe acTizi îKxnii, oame- ctt>zi n’ap cn*tnz«pa qine-Ba un nii ae A*me ksoock mi ei Ka m¹ inioicTpx , Ka aAT8 xtiji ₉ nenTps fnB'baaipî rxcTXA fnntcKxT aATpe* în nimiK ₉ nenTpx în X a ₉ cax qiAop nenTps micTepe . Aq’BcT'b nenTps în nî j fn zioa xe acTi»zi naț^ie îîoeTÎKi* J a jcț)ocT ițiixt ci» 117 HspT bm Ka aATe xtiji cJ)i8-Kape ni^gjKOnope ^as^Aoace anTiqe- KtTe o csBi8 Aa noancb Ka Ct» c£)is ₐqP Tpaxiuî bag icTopiei cais. Aa ra ra a pecssna o neqincTS . flpin ᵣAₐcyA aqeAop pancoxî, noeiji mi 7pmape |n?pîn bIîk fn Kape q;Bi- pomanijîepi fn npesm»» pii^ii xene- Aicaijia a ^)%k«t niiție nainThpî a- ₙfâ zg^ aBBEnT7piAe aop ra’ ma Ae penezi, fn Kape ne noaie qi- AₐₙTg cg Tpanc^opma fₙ nem^pi- ne-Ba fnarija opi hs ipiing-b fn TOₐₚ₈ ₐAgᵣₒpiî. xoizEqi nn narpy xe ack^î • Toare « ț) . Chompre , AÎqtnqiaT fn ax TpesîiT mi ia aqeAami as- £pgₙT₎ axTop KAacÎK 3a aincions® niRnT Ki>Tpe nep^eKijie • N« ns® pSAxi xe MîtoaovÎ8 , ziqe Kb Aa* Tem xapi) ci mai Bopfîim Aiinea gipjnTVA « epa o nixxpe piTiqiTb acnpb mi rpoac% a cTpimomi- ₘᵢ ₗₙKÎₑb ? f E nOAOBÎTi kx zixipi Aop nouipi. B'Bkxa fn Kape ce fnTosmiTe mi amizaTe ac^)8A , fn ^aspiKT» ijeciTxpi ama xe c£îne, ama K ₙK ₘₐᵢ ₙᵣᵣB ₘₐî moBiA8 ama xe eAeranTS, nopneAa- $Ag ₑₙₙyfc. » Jqî ₘᵢ KᵥAO? ne ama xe soraTe? nerpemiT ap $i BₚₐBg ^n^ACpire i ce fn^gima J TpesHT CT, #i₈ BbKțA nepi^ipace- fₙcₗ> fₙ ₘᵢⱼKAᵥKᵥfₗ ,ₙₑᵢ ₘy‘A!ⱼᵢₙᵢî 4®P ini BA qipKOUAOKSBiiAOp. TpS- ₄ₑ ,ₒₐₙ (43 ) A8 mi tⁿ T°aT⁸ KinspÎA8, i ce fn- o ksar accemen^ mi yni- t^opnvb ; ninTpE pyip , CTinqi mi cni ii, sieTsA niTimain *18 inTpa aqi , asii ci ce asiitc ky yn xosi- TOK nsmiT MinoTaypy . « Ama, xoamna mB, xe Bei Boi ci’mi (baqj qincTb a’gi axx^qe a- minTe ki M'moTaypyA epa xin Toa- ie xoBÎToaqeAe KopnxTe, xosiTo* k*a ne Kape MÎTOAoijia fA apaxi xe qex maî npimeîKAioc • kt», Ka ci ce cKane x? rpoziBiixe mi naryseAe qe aqecT xobîtok , ATenienii ce asonacepi ai Tpimire ne tot ariîA , an Bsn cay an piy , KiTe qinqi zeqî xe ^enioape fn Kan j cynT cir^p ki ny Bei mai tț)i a“ Tsnqi xe piTiqÎTa ixee a npiejeny- Aei nocTpv D. Chompre, ki axÎKi AisipiiiTvA ap $i c|)oct yn cj)6A xe rpixini enrAÎzlicKT>, qi Bei peny- noaqie KypaT f n aq'hcTi c^hexai in- j^enioacb o axerupie xeAÎKaTi, cay, mai sine, o inoani (jboapTe noTpi- bîti ini rpozasi a LipimeJKxiÎAOp kici Topiși. « IliKTspiAe qe c’ay XecKoaepÎT xe Kyp bnx xa EpKVAanvm , ne ax fnKpeĂiunaT xecnpe aq'fecTi oninie. « Ki axEBi paT, fni^eAeuyii myA- Ti epeme ax $oct Kpezxr, xxnb Kbm Ba axTopi, ki> M^ioTarpyA șpa mi xoshcK jks mixare om uui jumian raxp 5 f net aqin* qti TauAi a anTfqexop nÎKTzpi a EpKYAanyAyi ne fnc^iipiiiazT» aqecT moncTpy aAeropÎK ftiTper fnrpers- Aeij Ky TpenyA xe om uii nymai Ky KanyA xe Taep , mi, Ka cine pexiqe opî qe (J)8A xe sinxiaA'b, fA Bexem f mnÎAaT Aa niqioapsAe xyi Tecey. a AKxm xoamna m'B, nenTpy q$ ci nv aieprim Aa MÎTOAOi,ne Ka ci ne aioTC f n aq^cxi inoKpicie qs ne a cTinxnÎT ini Kape ne onpeips ci ny mai psxem Kym pxx'B nb« pingii noippi ? « Ac$6a, Kinx fn Ayme, o$«- mse TXntpi n’a npt ipiyT cine ci fnTÎnzi BiAyA Ky Kape fmi aKKo- nepi) n^pTapii o c|)eme8 qîneTÎTi , ynxe cxpissuii noippi Ky o BopBb cinrepij ap cjri cnyc KffpaT ne ny- me mi nypTapiâ mi $eAyA <£anT8i > xameAe xin zioa xe acTizi fnqen a’rnî mAixia TpsneA , a cipini^e BszeA8, mi ^JoapTe pyminuace axÎKi a ziqe: — Dap, e (^pymxmiKi, eamaciAi? fnci... — tnci qe? — tnci , axeci e np® n 8 k o n- c e k y n t i. . .. tf He mai xe Bpeme 5 ’mi am bi- TyT KanyA, xoamna mi ci a^)- $Ay fnneAecyi aqecTei Bopse, mi mai Ky xeocesipe cjnrypa pgTopÎKb npin Kape xyninbsoacTpi o cfjaqsyi ci fucemnîze funpoTiei xeaxeaipa- (44) Ama mb caAtTb Kt o miKb pe® Bepiniji iponini mi ce nsBb- Z3TI.... Iii kit nenTpy xynm’LBoacTpi^ qiTÎTopiî mei, xe ce Ba ac^cjiAa qi* ngBa ci ce csneps mi cb ce fnTpfc- TF.ze xe aqecT Kamnion Kon^xraA ax mey , gaKb Bl cdyfy mai xin naime, ki ama , TOKmai xe o xa- Ti nv ce $aqe qingBa ne&epiqÎT f n Raci. Un om ajKsnije Aa aq'fecTb TemnepaTYpi KomKYraAi $nqeT5A k« $nqeT»A mi TpenraT. Ea MKb qs mai xe EipEaiji mi’iji a* (J)ocr mi mi’ip a« pemac ns^epiqim $n Ka- ca AOp, jn ToaTi Blana , mi (J)i* pi ci ipie ! Aq^cTi peBoa^aie xo- mecTiKi ce (|)aqe mi ea x«ni oape Kape per«A8 ; Kiqi pesoASijiiAe A«- nei xe M epe c»ht ama xe cirspe Ka mi cjiacgAe A^nei qepvAsi , mi ce noTpÎBecK Aa Toa re KiciTopiiAe . Cb ițiii Kb KOKoana xyiniraAB, ns’rni Ba 4⁾a⁴S arnoptz, 4>ipi a’mi cjiaqe mai înritx niqie cepioa- ci pecț>Aecii. Mo.neDTYA Kinx A«na xe Migpg $nqene a xecKpeqie, ecTeKirix xxmn'S- Ta ai xecaorraT finsmaBsi cimTi- menTYA nAiqgpii qe ny ’a ai fnxecTY- a3t; sere K^m arn ziqe Kinx xvmntTa ’fâi xecKÎc KapT^ B: msAui Eipsagi mepiTi xe a $î HAinmi — annqi xymniBoacTpi, Kbiix Boj-siijî xe sa , $nqeneni ky «n r.iac mÎKmopeA • a DomnjA A.. scTe om c^oapTe CTimasÎA , —- nssacTa $î e (J)p«mYmÎKi 5 $ncb Asm!) ziqe kt» n’ap (|)i c^epiqÎT Kacb . )> « Ak^hi , xoarnna m'B, KpTi- mi ci fnKieiY $ oim cTiinasiA > mi necfsepiqîT $n Kaci, omjA ky o ^)gmee iigKonceKagnTi, ca* sip- fstîa miiimaspicaT ț cmit . “sÎTe niqi mai m«AT niqi mai n\yîn, KYpaT BipBaijii xani (^sasa ay’ MoAiepg. a Aksiu , mnxna mî , zee a rscTYAsi moxepn, ecnpeciiAe aqe- ct^ noT cb ai ce napi xe o Tpan- napingi f nxecrsA (peqiop'fccKb ? « — O Doamne! zice zimfiinx» ce tot cKimEe qineBa BopESAg, xa- Ka AYKp"s penibile , zîkiî Hinesa ki xoi cixaBe cax kv o csti , e tot «na. » ( 4£ K?8 ci ypmeze lin aKKopAîA cy$$A«- TEAOp uri AEC^^TipîaOp ; f HTOKmai Ka o nicipini c^pinoaci, cnepia- T% inKX a? TpicneTSA fnqeTaT aA ynsi nsmqe, ama ini A^mniei ₉ fn- qene a cxoaTS Kan*A a^apiAÎn ksî- eva ci*, xipiBeips fn npeipvp, Be- ae Asm^, mi fnsiyaTi^ fnqepKaTi anm Ascnpe Bopsa AecKonepÎTT» a mapaisi qe ai xsKaT Axmn^Ta, fn qsne a cîmțji ceksa naTÎmei a«- miTaA8 ocTeuiTe; fnqene a riqi kt» nymaî ks în amopez aKîm Ba ns« tB ct» peAOBXnAlicKi Boiea caobo- AT», aAÎKT» Ksni am zîqe KasaAKa* Aa imcnipaTi fn Kimnia mi nm- fipasa amopTA-yi. He ct» mai zîk, Asmnfrra n’aî (£i»ktt âATa ae km ci Sccyqi în Aetnn sepAe nenTps yn 4>OK (ț)iiTOp . In crapii Kape Bl a^^Aayî aKym mi »nyA mi 3atsa , aAÎKi A^mn^xa mi KOKoana AsmiraAe, nî e niqi o 4>⁸aj£S mi mcimî qt mai BÎpTxa- ci, qe nj c’ap rici ne cine Bpu- ihkt» A8 o naximi mape, Kape ns o ap (J>i BÎcaT ₉ mi Kape ny ap Kpe- A8 Kb ecre (^oapxa ^)OKoaci ; nen- Tpy kt» tot A’aana asem aq^ci'T» CAiBiqHfne, aq^cTi mips ae cine, as a zîqe aAÎKi ki> BpincmamsA fn- ninc, a ^)oct mai n&TepniK Ae kjt ap (})i (J)oct , ATniqi mai f nainTe incymî a? a ce fn^jxjjima Bpe yn amaiiT, d>e- ) mesa fnqene a ce rxnxi Ae ecxe niKaT ca* ns a $aqe o accemen® nopnipe; qtpKi $eA Ae a^hti» qe ce pecKOaAi» tnTpe ea, mi fn- Tps AaTOpii, Aeiji, peAi^îe, nii ao- pingeie ceKpeTe aA8 Tmei naTYpi, qg ny mai KpsAS aAT* (J)p*y as k^t n8 aqeAa qe’mi f-nn^ne cinrypi* . Aqi fnqene nenTp* Asmutra aATi pm- a*hlat» kî totya nyob, aqi ce ac^- (J)ai ql5 A’inTiiy Aape as ipipe qe naxypa, aqîcTT» sm mi f nriASi- Toape m*mT), (£aqe TSTSAop c^inT*- pEAop qe a* ci aS necTe Bpe o npi- meJKiie; sa a n*c Ae tstba Mirio- Ta*pyA*i yn KAonoaeA, fiiTOKmai Ka mi Aa KoaAa aq8A*i rpozaB mep« ne qe bct8 cnaima KbAT>TopÎAop . ATsnqi ce BixecK fa KOKoana av- mÎTaAe niqie cemne qe as Bom n*mi qfiAC j’mTbH cimToame, mi Bai Ae aqeAa qe n’a ipisT ci a8 pecB klckt» ! HixiTopii Kape fmî Bop aAAvqe amiim kt» as ap cf)i bbzyt fn «aca AymnloAop, uot ct» Tpi- kt> Aa KonKAycia aqeipii cxpispi nii Bop atțx^Aa mape mînrAnepe . Om sa ks asx TpeBse ci ipie a peKsnoaiție cemneAs Taiuiqe, isipiAe acKsnce mi nefnijeAece, mi ascko- nepipeAe qe $î»pT> boi? cKim» aTsnqj Ain nspTapfe (jjemeei. AqeciB csnT niipe cemne (JjoapTe irnnopTanTa qe ns TpeBse ct» CKaue Ain BSAep'6 neo^ETSAyî qe inrpi, fn ipiitijja qt ( 46 ) f naATi» a KbcbToapîei. tn Nyrni>pxA B:iTOp Bom xa ci- TiTopiaop noippi mi aclicTb m6AÎ- Tayie a LUyî EaAZâK, jscnpe cfiAg A’bnibiy cimToame, MAGISTER. Am ayzit mvAui oameni noro • cin! kbrtind înnrotÎBa uroBedin- ijei $ am Bbzxt K.rb mvAD,! aAnii, ne kari îi mi iiAbnr , si» askxAte, kx ironia ne uxze, noBestirea B?e- 3nei fante ijeneroase mi desinte- resate . Insb, acestyi kaas nume- ros de nenorocirii irnaiiinari mi de scentici de kbte dob-zeci de ani j ’iar treiixi sb dea ky adeBb- rat neste nenorocire , sb îuceanb a svfferi în fantb, ka sb’mi Bie în fire mi sb înecam» a âpdika drent , Din norocire nentry o- menire kb tot se mai affAb e- semijAe de Birtxte ₉ mi nx treuxe a skotoci siBeniriAe nomnoase a- Ae istoriei ka si» addycem donezi desnre dbnsa . De rnyAte <»ri af- fAbm niqie eroice dsperi askxnse sxet manta oamenilor de mi^eAok. K te mvmi kxBioase affAbm, ka- re iu miluita aop sferb , ax în- trecxiniiat mi kvragtix mi rbuda- re mi si-nunt cri kbt a tremil ka sb dea soiiietbiții xn F>bruat ma- re • IlersonaijFXA desura kare boiy Sb Bornesk era dintr’aceA kAas ai soijietbHii kare trbiei^ie nekxno- skyt, mî aAe kirsi smerite Birtsni arare ori ageirnr Aa yrekixe Airmer, mi aceasta, noate, kb mi este toya din kyBÎrite^e ce nu fak ky atbta kbAdyrb a’mi fi skyninb me- moria acestvi erov de sat. Tot d’avna ’mi a nAbkxt mai m^At o f Aoare din dymsri>BiAe noastre , k^Acasi» din earr>b mi din rob , de kbt ceAe mai frumoase naante esotice ce kresk înkise îatr’o tem- niiib de stikAi. Acest om era înBT»nbtoriA sa- tîAyi dia BaAAea dn Bas-Boulon- nais ; nymeAe ny î’a niiy st> rî’a snxFK, nentrx kb tot d'ayna am a- Yzit kiembndsA D. Mnjister . Ea înBbua fbrb nAati a citi mi a skrie ne koniii AokyAiri, nre kym mi nre ai sateAor Becine , mi ne Abn- Pb aceste ymeAite îndeAt tniciri mai adbora mi SAy^tca de medik mi de Beteritiar; nx mai sinrxrb aktiBitatea Ayî nxtea sia a^ste a îmiiAini datoriiAe obositoare a\e aceipii întreite insbpcinbpj . Mo- ijister era *sn om Bekrx, sbiib- to’? na,xt, mi de xn xarakter s°- i«ius mi meAanxvAik; boflia in- ( 47 ) ipn ; strrîdca foarte rar₅ mi k%nd | ₛₑ întăriin^a xna ka aqcasFa, sxr- ᵣîs?A st>y semăna , oare®kam xnei paze de soare de toamna * Ile ai» irb anostea manierÎAe axi era nAÎne de BAăndejje mi de dirnita- te; eA xn Aeak anca nentrx toa- te durerile trxnxAYi, mi nx mai o Borub minf-bitoare nenlpr toate mîxniriAe sxffAetxAxi, mi ‘Fiind ka» hy Bindea ninî ne xneAe niqi ne aA- teAe ₉ oamenii aBea mai mxAtb în- kredere într’bnseAP. Lokyinaa axi era între nresBÎ- ter ( kasa nreotxAxi ) mi între Biseriki; era o kămnioarb foar- te simnit mi assemenea kY aqeoa ne o Bisa J-Jacqes, însbAitb kY oAa- ne, mi okuAÎtă kx adănostiri nerzi. U limita k'bmqioar’b a Maijisterx- a xî anca nvinai o fereastra qe krb- ta des ii re nartea morminteAor, mi kare da drent în fana Ynei ne* tre mormîotaAe fără niqi o in- skrinui? . Ile anca stă natră* koniii satiAYi senia nrimiBara s*b se ojcuaqe Aa soare ka niqie Aaza- ronami f'bri rrijjti>; mi kănd Ma* jjisterYA îi Bedea gcxkăndYse asfeA ne aqeA mor mint, nY*i ronia Bie- Iya om ₉ qe înkidea fereastra mi îmi askxndca niem^Ba frunte în ammdti rnăineAe . Kbtre amiYSYA xnei kă\dYroase zÎAAe de Bara , mxmă-mea ₉ sors- mea mî ev ne ffreT>mi>Aani ne nrxn- teAe xmBroase aAe Lianei , kănd Aa kotiuixA Ynxî kot aA rÎYxxi ne Bizmm d’odatij kY doi nanii an- nroane de Maijister, kare sta ne maryinea aneF ne Yn maA xn- de adesea eA Benia si se odixnca- skt kbte Yiiqcasj mi snre aqca^ sta aAAe^iea Bremea ki»nd soarea© înqene a se înkAina kătre orizont ka st> fie mai înAiniqie kamd qi- tia sax medita. Bi*tr%nifA ne kY* o îv kinviFYne; aki»ria deose- bita iioj itei^e nY semma niqi de-» ksm kY simnAitatea BesminteAor saie । ne Ynm» înqenY iar st» qiteaskT». Ne amT>zarT>m mi noi dy nrca denarte de eA^ mi eY B'braiv de seamT» ki> adesea ex îmi iuta qitirea ₉ onrindYini ki»Y« titvrÎAe assxnra noastn . Ny ipix qe se netteqea atYnqi în eA, îosi kTAt'btxrai îndată Axa o streini» esnresie de dxrere $ de draroste mi de dor • Fir"» îndoîaA?> ki syFPeria mxnt, ki,qi oBra>jeii i se niAÎa, okii îmi nerdea seninăta- tea omniimtă mi eA tremxra asfeA în kăt îi kăzs’ kartea din mm, mi se rostoroAi năni> ah mine» Ey o Asai^ kY o neBinoBat'b indi-» skresie de k^niA , mi măndrx de a nYtea arrida kb qiix mi ex să qi« tesk, înqenxrx ai SAomni titAx în în rxra mare. Atăiiia a^i nin« ( 48 ) srn nreste kanvA mex d’atxnni, înkit nx’mi oddxk aminte de a- qeA tit*y ; î isi nx arn xitat ki kartea era de aqeACa qe nx se n< t uiți de kit de oameni k y o înaAti înueAeijere, mi kx o înBiiiitxri mai adînki de kit axnxi înBiui- for de sat . Mirarea mxme-me¹ fy nrea mare , mi ex ny dam a- q cast a de kit a a minxnatxA taAent kx kare ex SAomnisem tit.\t, iar kind Biratx de sectmi în ’ie kin ea nrisia kind Aa karte kind Aa Mayister , Bizxtx ki mirarea i se nriqinxia ky totTA din aAt qena , MaiiisteryA Biri mi eA de seami Aa mirarea mxme-meî, mi înqe- n/ a bofbî însi kam simit. « 0 Doamne! midami, kix- titxriAe dsmitaAe, firi) Boiea- ’i^i narki ’mi qe? o desAxmi- re oare-kare $ Benirea dxmitaAe mi a koiiÎAamÎAOF deqientari ati- tea sXBBeniri înrronate în fxndxA inimei meAe în kit n* noqry a ml onri si ny BorBesk desnre qe/e trekyte. Borx dar a’n,i nonesti o istorie , kare Ba fi noate triști, însi dxmneata ai înainteni, — mi ne arriti kx okii , —- o nazi foarte dtAqe ka si’i^i roncaski meAanxoAia qe se naipe Aa Bederea șmi taBAoy dxrer^s • « Sxnt akxma Bre o trei zeqi de ani ? de kind se Burnia în Ila- ris de xn 3jtxne mi Borat eAerant. Îmi Bei da Boie a\ nxmi simiiAX Artyr • Niqi xn feA de nesy- nie nx rimisese în kare si nv se fi daf j renezit în roani dxni feriqire ka xn kaA de înkxrare în areni , ca trekxsersemnxA fi- ri si’a a^exnn • Ilrîn xrmare ’a axzia oamenii nAinnndxse amar innrotiBa Biejjei , mi de intern a ne SAxgti kx aqca asseminare sna- nioAi , eA anca în inimi o tas ai ne kare d srxstxA Fmi xrîtxA gexka ktBi ♦ Dsni qe îmi ke.itxi asfeA trei niriii din starea mi gexneyca sa, se fiky' în sfîrmit înueAent mi înqen/ a se rîndi si triiaski îmi addyiii pemimijieAe aBerii saAA j se îusxri, deseni tat b , mi mi doBÎndl în sfîrmit toate kaAÎ- tiyiAe statorniqe , desnre , k;.re kind axzia kx kmi Ba ani înain- te, îni* bfx si o niziteze mi se onri în sat ( xrmeazi ) N° 'sncle o eiiidemie nustia ancasti» nar« tn de Aok , mi ca o apAb nrea tip- ziv. Insymi în scara sosire! saAe, souia mi ambndoi konÎAaiim de o datb ^urb isEÎiji de anca BoaAb nrimcgedioasb nd mi me- o mini» tare îa ninx în Aok. be AanxoAik ; ne wnii îa BEzxrEm întoarse ₉ mi bizx îq om înBestat denErtT*ndxse de noi kx xn nas kx sxtani» Axnri) neam. Era nre- rrex mi zT»saBiiik . otxA satxAxî . MinistrxA AXi Dxm- tj ᵣ< V. JtllPPOLYTE CaSTILLE . nezex AX'b ne ArtXr de miji-i mi îa trase în nressiterxA si»x . Nx ci» mai shxpx kite îi mai zise a- uest om kxsios • îdst» kxBinteAe $ 2. axÎ aBxrij o mare nxtere ₉ kbni adoa zi în re^rsatjA zicrÎAor S ₜ ₐ ᵣ cₐ L i ₘ B ₑ f Romme. Artxr norul din ancasti* naAAe a a riaris. Kx toatb înaintarea bîf- ( xpmape ) stei saAe , stxdie medicina kx o kiAdxri» ne aBea în sine xn ne mi ----- nosomurît mi strein . In sf îrmit dxni) trei ani kTbnd se fi>kx' dok- $iiru ki crapii noAÎTjKT» in- tor, se întxrn’b în anestami Aok, ^Ațeazn nx nxgin mi fn AiTepe y xnde FSBiixu sii mxristri» noate BpemeAniKa KTpmuipe fn ijapa din nrinina Ainsei xnxi doktor... Pombn'BcK'fe ^8 c8 biz/ fn Bpemi- Inși» iertaiii, adiorb Mai^isterxA as iin npmi, $x npiqina a npe- skxATjndxse ₉ axz kAoiiotxA ne sx- Axniji nscTaTopniqipB AimKdi j Kip ni» neasxA mkoaAei, treime si» btj TinKTxpa rperîcKb, cfninx oape- Aas • Kxm fmnxnci» mi nenxTbnA cTa •— lUi akxm> îa întreu'b mxmE- cine, o piTxqi mai hăîat mea xmiAiti», ’i fnxpeiiTeze tAxKaaia . Ain- — Akxm enrea Eitrin, resnxn- ca in$Asinijei icTOpHe $ wi a xne npeq8A8nTe niBiiicanii, ca* *n*i ic- boa oapS'Kape fn BÎajja AÎTEpa- pi, aAA*ce k* cine rnî AÎnca as monxmenTe AÎT8pape opi^ naAe, npe- Ksm mi AÎnca nagio ^Aei SA*Kagii a qiîiniTSAOp ca* a fiiBigiTspei Aop fn AimBa naTpiei , aAASce f n ^?ri8- paA AÎnca KipuÎAOp. fie Aînri awecT^ nmEzyiTa fnTp*Asqepe a qisiAÎcaHHÎ CTpiine , (fipi niqi o cicTemi , (Jrbpi niqi o *nîme, ax- A?ce o mape KoncJ)*cis fn nomsn- KAaTspa AÎmB£Î, nii fn ctf&pmÎT nsnoTpinip^ mi nefnBoip^ nno- iiiinseAop AmpagiAop Ain ijapa Po’ ni'bnl5cKi>î ini AecynipB mi Aecqen- Tpapl) Aop n'bCTp'b necTaTopninîa AiinBei qei cKpics. Dia aqticTb Teopie 4)°apTe ne CK*pT a icTopie’ rjT,pii poniineqii ne 8cn*cep,bm aqi? ce Bop AecAYini mme (fenomene a- Ae AeKCJKurpacfiqei caae A*mi. tnBezepaT sexe kt> (fîe-Kape aîri- ei ce f mnapre f n BopsiTij mi CKpîci* H'fc BopBÎTi ce npecf aqe, A^m no- cîijîa i/eorpacfÎK'b, aAÎKi mynTÎm» niAyp^H'b, Kbmn’Sni, mi npynT^-Z m>; Asm» BeqiniTaii) naniÎAOp , saiki Typqi, i^pm-mi, CAasî mq^; iui Axnb cJrpFCKSA TsmnepamenT ba naijiei qe o Bopusige . Ilpe Aînrb aqecT'B ce jejKmrh AÎ(f $ spione mi fn mscepii npEKxm mi fii Kinsa Tpa- 1*a\î, fDKiT c’a OBcepeaT KimiAin KonAOKSipe fn KonAOK*ipe ( ma- xaAa ) ce fnTpaATi fn oape-nape KÎn xap3KTep*A (fpacriK . Inccpxp- miT osiqei*pÎAs mi ex»Karjia qeA*i qe BopBeuie npecfaK fnc*mipiAe AÎmBei* aii npin *pmap? xief $epinijeA8 AÎm- b^i BopBÎTe petnm nenTp* tot i’a- •sna nsperyAaTe , a* fnci oape- Kape iri(|)Asîniji fn AÎmBa hB CKpi- ci. Kape xe mi AOBxnxeqie *n xa- paKTep ijenepa* , ce npecfaqe fnci mi sa mb marepia qe TpiKT* . lap fmm>puipiA8 ei ijenepaAe csnT: noeTÎKi , AiTepapi, qiiin^tf îki, icTopin^ TexnÎKimqA; C8 Kpssazi lap npin a*Topi cneijiaAj mi npin onspe cnejiiaAe; f nTpe Kape ce fn- nsmipi mi asTopÎTaTli ryB8pn*A*i. AimBa KonB8pcaijiei ecTe aqi) nap- T8 ain nipijiAe Aimuei BopBÎTe^ Ka- pe ecTe oape-Ksm Ka o Bie Airepa- TYpi a si , mi ce nepcfeKuion’fezi A8 TpenTSAS qeA8 mai fnaATe a Ae qe- TiijenÎAOp, Kape mi Asm ei*Ka- ijie, mi x*ni Esno-pinge mi x*m> OBJK8T8 qe TpaKTi, mÎAxm, xenpin- Aep'B A*x*Axi mi inimei qe ao- BXnxecK, csBTimpecK fnTp’bnca nîiție AEijti Aa «ape k* BxKYpie ce c*nnxne b*ac*a . llli anecra ecTe *n$A Ain icBoapeA8 aekcîko rpa^iei» tnci» f n yapa pom b- nBcKi , ^)‘inA ki KAaceAe qeA8 mai naAT8 kjatebkl* fn KOHBSpcaijie nxYjii mai Ae^nizi ne qfi rpeqficKi mi A8Aa o Bpemc fn Koiqi ne qo ( ⁵2 ) 4>panHoz^cKij, npîn ypmape nap* TÎ) aq'bcTa a Aimfiei aacance pessAi» nii imnep^BKTB ; Kbqi ATmua kas- c-EAop mai xe îkoc । Axni Kym zi- cere , ny KinpinAe ecnpim’bpÎAe ob- xereAop qgTpaKT'bzb qei napi Tpi»- iscK ky fiixecnipe mi ce KonTinr ks ^)psmoaceAe apT8. Aimsa c'bT't. nyAyi mai abat cs noaTe cokoti Ki o napT8 TexnÎKi» a Aimsei; ex ToaTe aqecT'B asep^ , mi ^SAypim’fe a imsaijHraxî ciTeniAop sin gapa PotnxntcKT» 8CT8 kxaTtTa mai am- mipaBiAi , kj KtT Exaceae qț- as mai ae cyc AecnpeijxiecK mi Koppymnx AimBa Honeepcagiei , mi ce appaTi» f nTpeKtnAyce ny nxrnai a ny cb rxiixi pymttigiție, qi mi a am- mecTena mi a Koncjiycia Tpsi Aimsi f^n Koneepcagia Aop . InxycTpia lapi , npeKxm KomepqiXA, zÎAipia , Aemrn»pia , cjieppipia , ap^mipia , ujma : In q^ mai mape napTe cg A»Kpdbz% as CTpiini, mi npin ypma- pe msArjime mi a? sopse mi A8 (|>pa. ce , nicTp^zT» un xapaKTep crpi;n, mi aKKonepe Ainia ab xoTap Kape TpEBse a Aecirhpgi AimBa pornim. A8 qsAe AaATe Aimsi mpacÎTe Tepmeniî icTopiei naxxpaAe, nen- Tpy ki inc’ay exatibat niqi o xa- ti Ka o cicTemi» as nomenKAaTy- p^ snei oceBiTe luiinije, mi npin xp- mape ^)iinx Kb ny ay niqi o ko- ASKyie CKpich, Konpinx fn cing o mape BînmAi mi nefriBoipe. ITpo BepBÎi cxnT o marepie fnAÎCTXA a® soraT-b , ini (J)oap ts $p\moaci> fn AimBa pornim., as mi neî mai mn- iji Ain ei ce Exein AÎmseAop fmax- ce • O5cspBi.m f n ccJiSipmiT kt. xapaKTSpyA c^anapioriE aa Kon» B8pcaipei mi aA 8TiK8T8i , nx nx- mai BOpse a fnTpxiyc Aap mi ny nsjjinr in^Ayiny-b asx’ Aa $op- mapl) 8Aem6HT8Aop as aq?Aami (J)8a aAe AimEei pombne^ii Ae Eonsepca^ie. In AimBa q'B cKpicb, Axnb qe BOm CKOaT8 K^PJJÎAS M8A8 Ccf)inT8 . mi Bpe o K bT8 Ba BÎcepiqsqii , Aasa ny TeoAoriqg, pemi»n cJioapTe nyyi- ne opiijinaAe Ain Kape mai niqi y- na ny 8 niqi ițiiinijicfjiKi>, niqi cne* yiaATjj pemn %iikt> mi KLT8 bi TpaAsKjiii mai TOaT? Ain cJjpanrjo- ZEițis, fn Kap8 fnTinnini» qing-sa fn (J)8AyA ecnpim^pii ny ny^’¹¹⁸ KonTpaAÎniiii mi nefrisoieAi Aecroi- niqe a aiAyqs Konr^scie mi qiTÎTopy. Axi qgAyi mai cfj’bp'b BbnyKiA'b. Mya- Te AinTp’imceAe ce KyBÎn Aa iDKoaAa cay AÎTepaTypa pornanriKb . Kypi- oacb , k< aA8Bi»paT ț cere mi noaTe cinrypaTiKT> f n icTopia Ai repaTypei, qli nani tKxm aîhcb A8 noecii o- piyinaAe naQionaA8 ₅ cjiie tniqe r^ie Alpine , Kape ce peA^Kb Aa cim- Time Te mi Aa iciopia uauiei. Kpez Kb accemen'b opiijinaAe ay (pocr Bpe o AaTi», Aap c’ax nepAXT cay (53 ) CTax neKvnocKTTe, nenTpy kt> a$a- p-b xe opagii, Xe icTopii mi xe KbnTeqs^e xaixyqeipb Kape ini awrl5 cs acțjcjÎAT» ^hkt» axxsmTe fn Bpe o KOAEKijîe cKpicb, a^T nimîK nx ce mai Kwoaipe, Aimna ryBepnxAsi ectb oape- Kvm cțiopmaTT, , xe mi myCKT»Ainx fn qEie mÎAÎTape mi (jipangozinx f n qEAS abate , npEKvm o napT8 xin Aimna TpÎBsnaAEAop Kape mi ea Kvre o x»Ti o at, npin Typqis mi axTe opi npin rpeqie. Kx tobte aqecT'fc xexa ftiToKmip'6 mKoaAEAop nagionaxE, cjiopm^nxyce mi o nap- te oaps-KApe a ximBei xixaKTÎqs, AimBi poni^n'BcK^ a*t> *n xapaK* Tep mi mai cfipioc mi mai CT^xioc, ecnpim^nx mi axeci cfioapTa fns- nemepiT , mvAT8 axeBipvpi cspioace. kaii ii. II i* i b i r ea a s T n r a xeksi- kor rafiei R o m i» n e qi i . § 1. laqEpKT.pl xs AEKcÎKorpa- cjiis ecTE Ks^nenvTÎngb ci» ny cs (ț»î cKpic xe Timmpiy fn Daiia qe a- xecii (J)y aciASA rnsATOp fHBbgagi. BpsxnÎK xe tncernnaT fncb ccts K\m rpeqii aTT»T xe mbnxpi x® AÎ nsi Aop, ny Atcapi» niqi yn xiKci- onap EAeno-pom^necK, cay Pomi»- no-EAsneoK ț fn BpsmE q? tot x’ay-' na ce a^K^Aapa, ani B^pBaui xecToi- niqi xe a’x AyKpa. Dap c’ay am%- jjît, mi ambgipi» nii ne pomeni xe- cnpFgyîx AimBa xop nii CKpiinx nymai rpeqeqie. Ile x^nri» aqlicTa Tpa- î¥a xop as^b yn qe xe bshetîk mi BpEmexniK fn ^api», Kiqi mi eî a* TpeBtfingT» npb mape ct» c^aKi» xin ijapa pyinin'bcKb yn BpEmEAGÎK acÎA ax qsAÎi xe aTsnqi a Aop npî- sei^e AiTepaTSpi. Ama niqi rpb- maTitcb Potnmo rpeqbcKT» âAKVH- joT>, niqi Bpe ni BaT monymenT BpsxnÎK xe zT»r>0Bipt Aop Aicap'b » xe mi ce f nxeAeTiiiq'by ky mYAyyrni* pe f n rpbmaTÎKT» mi TeoxoijiE, ci mu* Tomb xe fnanoieps, qe ce sexe mi fn TpancÎABania , ynxe fu aok*a EAsniqsi c’a fUKyÎBiT AaTÎna , Tpe- E38 f nci> Cb cnynern axeBbpvA , xoi> XÎKcionape eAino-porm.neipj' ce aakt»* Tsiay xe o coaieTaTe xe BipBigi fn- qepKagî, mi HrsÎTOpî xe sins, fn- cb, xin nenopoqipE, manycKpin- Texe xop ce nepxepb f n q'b xin xp- mb pecBpiTÎpe a g^pii mî nxnifeAi» xop pemicepb nsKsnocKyTs, noa« Te mi xec(ipegyiT8. § 2 Ry ToaTb ypxra exvKagie a tunsei Potnineipi fn TpancÎABania, Aini,4i'b xe Kape c’a BXKYpiT aq'fe napi», noocEAiTÎcinxA npcogiAop an:iyceni, fii qț mai mape napre ax'bnagi xe fnsbg^Typ b , in(|)AWi- 'avnwdoa imcp'âhE Im 33eJ(|) îmcp'3hB îdo-8UÎ H-S Q.LU - qp 3Y pj îs eh ⁴a±3dj8ju& ui ad -tdaxv ;mc|abE vxsmd eh ah q.u«([ . «toxiioda aisnqî ny qiiy qins ap (£i fnTpesx- innaT AÎKcionapxA a«î . lap A8 Ba KsijeTa ci’mi t^aKi» AÎKciouapyA fn npecKypTape , aTirnqi ce Ba mijpijini fn qS A^briTire cemnic^i. Kayig a Bopsei TtAmiqiTi» fnTpei Aimsi, AÎn Kape KinA irna Khnx aATa o Ba TpaAaqe kî meTac^opi. xe ce ea nizi o «caKTÎTaTe. Bis- cionapYA aqecia ap asii aisnqi oa- ps-Kape KYBSnTy fnci» uei fuqepKaiji ks aqecT8 Tpei aimei iha fUTpesyin- Xffez* y mi nenTpv qeî nefnqepKaiji ap ^>i xe npicoc Ka neiec^BSpmiT . IlenTpy aqecr'fe , xiscionapeAe no* AirAoTe annAiKaTe Aa friBhifbTspa cxoAacTiKi» , c’ax AecaunposaT aîu ToaTe asaxemiiAe , < pi cJax coko- tît Ka ui aykc xiiepap . Ama xap paxÎKaAa imnep^eKijie a xiscionaps* ași xin £sxa ecie netUBzura ixee xe a rp’bmixi Tpei AÎmBÎ amn q^ po- mtn'hcKb fn Bpeme qe xÎKciona- p¥A ei qex i’inTWv ecie, xa ci zîk ama, maî aqecia, fnci ce coKoTÎp'b ki ayfnaoiT aqscie ku&punica pe rpex- ibui npin xoiipapt qe ky mYAjjy» mips fmi (^'bKxpi x*a npisi ne xaiina Ka o AimBi a piraiîAxi Unrapiei, mi npin spmape fmi Asapt xpeniSA fn Ynrxpeqie (J)aK axaocYA qexop A8 npicoc Ka o capqini> DiKciona- py*u , mi 3AT8 opî ki capace qe ko npinx Bopsa pom'bnicK'b ce ipaxsK K3 3aT8 (J)pac8 fn ql) uirsplicKb . Dsni) qe xap Ba axiora ne aqeciS fn q^ xnrxptcK'b, Ba b6a1) ki xincecs Ain npeqexenia HAmiqipe xaiini • IIpin ypmape 8 TpeBWiip, ci Ag TpaxxKi AaTineips mi ei as axaci/e ricinxvA8 ininx fu asTopii fn- qepKayi, lap aqeci'6 ngcKiinBinxxce ny apaTi) niqi o rpesiaie, Kiqî 3aT$sa c’ap cj)i acfxJiAaT Konpince fnTiAm’bqipBj AaTint: cîiit xap am'fe noBEpi AÎKcionapyâSi nenips napii) q'B AarinijCKi). Dsni qe Ba pefnqene aqetmî AXKpape fn q^ ijep“ mani, uixe axoiijipiAe Tp8B\e a ce (£aqe fmpeiie f n aok as fiuciis, nenipx Ki» Tpeî csnT mm mi Aim- B2A6 fii Kape TpeB»8 ci A8 npiim'fe- cki, Ba bcaB Kb A^Kpap^ca apeKy „șAfiBipaT oape-Kape meioi mi xeci- BXpmipe, Aap scie AecfmpeBYinnaii Ka w ne KonpniAS nmie upicoa- ce qe a $oci cîaît ci npiimficKi Ain npiqina fnipeiiai iiAiniqipi • lap xe Ba soi Ka (J)ie-Kape tiauii» qipe ci $ie neanpnaTi xe qe'B aba- ți», aixnqî ns ^)aqa m Aisclonap qi ipei , Ain Kape xn*A 8 A8 npicoc Aa qeaaAaAT, mi ns cyiit fnnpe- m as kit xe nicmi • lap A8 Ba eoi a ce mipijini fn aqi HAini- (56) a fnTpSBsînrja sopse mi c|)paca qe Kynoqfby aîh aszipe mmₐi, ci Kpe- eze sateab moi j pecTapninA ne qe^e fnc^iiniji, ^ipij f nKai ci fn- rpîjK'fccK'b AaKa ce at^c^Ai aqecT'B fn onepiAe mcTpaTe AaTine cay as c’ay ac|)(ț)AaT Bpe o AaTi. Aasbi- p*A aqecia ecTe ariT as fnBSAepaT fn kit noaTe qine-Ba ci’a ac|)(j)Ae Ae stit'B opi fn aqelîiiri nai^îne,fn qi> A’mT’btx cnpeecgmnA*; ce Tpa. Aîi KpEar aTiT $bpi> EimiaAi aqecT cf)pac npenocijiîaA, Kape fn AaTineqie ce Tpa^sqe ky ApenociaiiAe secundum cay tra s mi Ky aKKYCaTIB . pbTiqipiS TiAmiqipii ny e ma* mgin EpeAnisi A8 oscepsaT . C⁸ nape f n aAesip ki pEAaKiopii ( aîk- cionapyAîi ) niqi ki ay EbnyiT Bp’oAaTi ki nx ce acp$AT> cinoni- me. rp'bm'bAScK aap’ Bopse aAe- ci KonTpaiÎKTopii cay qeA nx- jjin Ky mai mini pSAaijig fnjpe ci- ne , Kape Ae mi ce a$(J)Ai f mpe npimiTJBa cemni^inajiie pomini- cki mi fiiTpe TiAmiqipli AaTÎni» Tpesye ci ce KayTe fn Bpe o AaTi— ntcKi meTa^opi cay fn Bpe an c|)pac. j Anicia qEA ny^in apari Kb H⥠^)OCT KY TOT SA mipUTOpi ai AaTinei, q> ay cf)OCT AorioTa/jL In accj)eA ab f mnpEi^pipi mKOAa- p»A Tpesre ci KynoacKi aTiT Ae Bi- ne AaTina , fnKbT ci mi ipiec^pa- CTina f nTpeBeînijape aTepmenyAyi Aa- Tin, mi axynqi UihcioriapyA aqecTOp Domni ecT8 neTpesiniK ; cay Tpesye ci o riqicKbj m’aTsnqi n’ape Aa- pYA riqiTopiei . Ka mi kma Dîk- cionapsA c’ap c|)i $iKbnA nyrnai nenTpy AaTinicTi cTpiini , niqi o ASKAinaBÎAi sopsi , ny ce AEKAini* jjenm’BSA mi ijensA CYBTCTanTÎai- Aop, a^SKTiBÎAop, nponymeAop mi iiapTÎqiniA< p ny ce ac|)$Ai 5 niqi liojnii opimiTisi qeA nsijin ai Bep* BÎAOp nepersAa^î ; lap mKoaa- pyA Tpesse cb Ae fnseije Toa- T8 aqecT'fe mai nainT8 as a fnqen® ce fnTpeBxiniiEze aqecT Dincionap. (poapTe pap Bpe yn ecemnAy Tpa- Ayc aa Ampam ain pomineipe fii AaTineipe fnTyneKi mai myAT n qÎTÎTop . Illi iap niqi oxan niqi o mipTypie, niqi o qÎTaijie ny Aecay- maip8 ny*fmsxniT'byenie tiaui bqip^ Kiqi c*a$ cokotit noaT8 peASKTO- piî ki ctsaua qcAop KAaciqi ecTe ab npicoc , mi e agctva ci f nseae * * • e qine-Ba a fCBi^a a Bopsi AaTinem 8 nu mai BSpToc AaTina qe Tpaxyq a a AÎTepam cj)paceAe anrypeipi, tn ccb^pmir noaTe qine-aa cnyne ki $anTa aqtcTa ecTe cfiOAociToap⁸ opi Kipei PomhH A«KciKorpa^ * mî nenTpy Kape Tpeese ci ce xe- n-bpTSZe , B0pB€A8 mi TiAmiqipÎAS qc Tp8EX8 Cl AB BmXKLCKl • Aa KIT8-Ba apTÎKOAE CS COKOTÎ- pi xe TpEB’sing'b pexaKTopii ci» a- xaoije mi xepSBaijia . Mipape ma- pe m’a Konpinc xe KIT8 opi ’mi am apsBKaî osii f n aql> napTe , In k^et KspaT mi fnxofâm xaKa jK^Kinxyce ca* cTsxiinx a* CKpic, Klnx kt» a 1 a i u Bine din aula, bani dexa p ec un i a, b ardă dexa d o 1 a b r a } he" c i s n i c u dexa i m b e c i 11 i s, b a r b i ț â dexa v e r io , bisnâ dcAa a b y s s u s, bi c ao deAa ped'icâj biosu dexa dives, bogata deAa bucata, b r a" du dexa abiete» brînza deAa prandinm, cadescu deAa ceasu dexa cae- do (*) uri a. uriA. Esemnxexe a- nestea ne rînd mi dini) intim* ha are x*ate , doBedesk nenirtini- rca kritriei mexe, kmi mi) so- kotesk de nrisos nentrv uititori si adaor mi aAteAe j îudestxx bi- z/ kisxaBone, xnrxreini, rreneipi BYArare, nreksm mi titiriipi bofbp₅ per syr.copen, per metathe- sim, per apocopen , per mutati- onem , mi nx mai iiiix k*m aAt (*) Bezi diksH narYA din Bx- da • se cKpis Aimsa pointn^cKb kx Aixepe AaTÎns ; ce naps fnci, kt» IleTpx Maiop $x a- BOKaT^A cicTsmei opTorpa(£id qe 8a o fmnpiipîe' . Kaki) taBAa qeAor mai nrinuina* Ae rerxAe a maioreipii rAosorra- 'fii . e = y ; ce j ci =: itax; ce ci $ cl = z; e = ea 5 ge , gi = jje ? yi 5 J = & î n* = itaA gn ; 6 = oa . que ₉ qui = 'ie , ui 5 ș = m, ț = n : însb rrestatoa ica mai rrozaBi) este aqi ; a’ sax 9’ sax ia sat o’ sax u’ = b ₜ nentrx kb iiFonxnrua axi a kx dtentate o tfean'bd'h, kiqi ziqe, dxsib kbt îmi addxqe aminte din konÎAiria sa kb nx e niui o deosebire între b mi Si $ se narb însb de seamb kt este deosebire între b mi f j adikls întrețin nea zb toate BokaAeAe ka sb skrie ne b , kbnd ne xna k^nd ne a^ta, mi drent îiid are deinsa^a sa! £e r»arb de eeareb kb în aqeste semne einwo/uqe ^eed.omqesk noate manieps ne Kape AÎmga snrspîgcKb fn EapEapicmxA cb¥ as npiimi ini npin np8Ojjîi Pom si. De sop ssne cax peA8 a^ecrl) ce kxbîh AimnEÎ xnrspsipi, lap nsnxpK q*B pombntcKb c^nx kx totxa nsKxsi- inqioace . iTaAÎana inKb sexe kx totxa nspecnxnzsToape fn aq^cxb neKxBÎinijT,. lap aana DD. pssaK- Topii coKOTiax aqscT^ nxmai na clima Aop, nxyinb narssb ap a^^xc . Ce sexe mapS rpgXTaTs kx Kape c’a$ cîaît a Tpaijs oaps- Kape xepÎBa^ii, mi xxnb qe as ax CKpic o xaTi» 9 c’ax cokoti’t Kb n’ap cj>i xe Tfessinip. cb aipenTa nainb Kbnx (piAOAOijia c*b as a- xonTe cax ci, a8 Aeanexe 9 qi as ax npÎBiT xexa cine Ka niipe axesipxpi maT8maTiqs. InTopKbnx f mi nps- 4>?>KbDx o mxAgime mape xe Bopse pombnsipi, ( Ktqi ac ax ciamt a xepisa xe awoAO x« xnxe as Berna mai sine, lap nx xexa axeBboaTXA Aop f nqsnxT ) as ax EoTszaT xe xa axciaB mi xe ax fnspbKaT ne ToaTe fn cecminTe AaTing, Ka cb ce apaTe xa Axms. Kbt nenp» op- Torpacfna pombnlicKb Bom mai a* Xbora KbTe q8Ba fn naprB axoa a aqeniii CKpispî (*). IIs Atnrb aiecilS c^iinx Kb mxa® gi ax AXtțpaT necTs 30 ani £*) IlapT® II Kan 3 ? C⁵⁹) asm K¥m ce apaTb fn noapra Kbp- gii, AÎKcionapsA aqecTa na Aiuri) qeA8 abats cs B8&8 mi neKomBÎnaT mi nenoTpÎBiT fn peiaKijia ca • Cnpe ecemnAY mai tot i’asna Kb- T8 O BOpBb 8CT8 Tpimîcb Aa 3AT3 q8 Ainceqie ky totya AÎn aîkcîo- nap. Mai KYpioc cs Bexe pws- K.Aa aA^aBeTÎKi cÎAYÎTb fn rits- Ba AOKspî, npSKYm Aa nai^ineAs 41, 70, 71, 77 m qexon ky Aixepe rpeqeqii mi neaBifi- pe niqi o xait n’ay (Jjoct fn 4>i- aya fnaînre nv noqix a fnTpenpinx inijb. lap nsnTpx aAA€^8p’6 neo* niqi o qepqETape nenTpYAbncyA . AOi;icmiAop , cay ain neipiînija § 6. Aa 1840—1811 Ce a- AimEeAop qexop behi cay xin p'bT'b aqi BOKaBsAapYA ^panyezo- bați» npiqinb mi Kbie-o xaTT> mi ponu>necK fn xob boasiuc f n 8° ^'bp’b rsci. Kv ioaxe aqecx'B AynpaT xe o coqieraTfc xe AiTepajjb xih'cion%peASA aqecTa, «a qeA iA B£Zi lua* npeTYTinxenj cirsp mi TriTbiX fn (J)8AÎA Cb* , HY nWiaj H8Bbn»ITTOp, II apKb A8 ap Igi TOaT8„ »a KonpinzbTop xe o koaa8kqÎ8 X8 ^ⁿc:b (fcîinĂ ki aqi ne ecie Bopsa BopBS Ky mxAT mai BoraTb xe klt ⁿ£UTp* XîKceonapgAe xin pombne^is a qgAyi xin Laxa, qi xe cine noa- lⁿ aAT8 AimBe , ckohsa iui c^saxa ue muri» Bpenie biiKT» opi Kap8 aqecTsia n’ax nimis x’arnmecxeK ky AgKciiwrpaiJ) xe X'Kcionap pomb- aA mgy, mi npin ypmape ny cs necK ny ce Ba c^itkî fnzaxap ky KYBine aqi a oscepBa qeua xecnps AbncsA • Ey m’am ccfitTyiT ky sa A’bncYA. A’am fnTpesnngaT Kbie-o Kbxe o xaTb c^LpT, am% Kti. Ear AaTb cupe a mu fiiKpexin^a xecnpe xe ctini» f n cipspmÎT Kb xincionii- oape-Kape neOAOi^icmi. peAYA aqecTa ce apaTt n ap kt> ap (J)i § 7 . Dot sats xiscionape Aa- o npecKYpTape xe Bpe o cKpispe mai TinG-pombne4ii rexaxe rjbHKi> a$a« firrincb mi mai fnEpexin^ax Kb p¹» c a^ fUTpenpinc ? yhya xe Kb EaAÎan c’ay (Jîoct fnxeAeTniqiT fu TPe Rischel xin laui mi qatya Bpe o a cement CKpieps. KiTps byiiya mi iybîtya msY § 4. ^Isa mai nexecbBspmiT npierren xin Hiena D. AaYpsan, pom'bnscK TAocap ai xyi loau Te- porniri xe na.yia mi HonocoT npin pacim FopatanYA fnxixYAaT Da- teutamen criticam in origiuem , c k a a n 8n Tp y a im b a $ p an- derivalionem et formam jLinguae ijozicKi, 1832, Riap xin ps- valachicae etc Viennae . 1840. Komanxaijia ca mb inbUTaieine xe ns Kape man?CKpic biiKb ’mi 'a a opi qe KpixiKi. (*) qixiT. Kr npieT&n^cKa fnxpicnt- ( 61 ) Ai> fi zîk Kb Ae ea aokU Kin-na Bpeme f n AOKîpî «mae cs BopBeme AÎm» sa poaiin’BcK'b ₅ Ba cKÎmBa cicTEma opTorpa^isi fnTpe Tspai/iy aTtT SP*4ÎT Kip8 AlfUb EA CE (j)T»K*' Ae mai rpb ae KtT a ax! Maiop mi Aaskcîe. DomnsA Peoprie To- A6CK&A ce zîqe ki a Komnsc «n (j)oap- T6 friTiaC AÎKcionap pomtuecK, al) Aornnn cb’a u^BAiqe maiKyptnA. 1IARTEA II. Ecnocijjis a DiKcionapî- a n P o m t n e c k A a t i n e c k mi E a i u 8 c k . ih4a . II r e ‘f a i». Incip'iinbnAsnn» kk fnBTjiitT»- pa EAEnsqej fu eoasi^hta ae aqi, m’am cokotit fn 48 am ci» mi» $aK cjjOAocirop Xm nsiepa f n fnBiLj'bTSpa msAifît . tn Ain- ca xnsi rpimaTÎ4Î nii ynyi aîkcîo- nap ponrbno-EAinecK mi EAÎno-po~ im»nscK , n/mi Epa spTaT ct mar Ka^T am kbaae. Etrarv fnct as crBmb Kb psAaKijia ynd rptmaTÎqi 4sp8 aqfe AenpiiiAepE a AimBEi pc- minații, aql> craniiAiapÎTaTE kk âiinsa f iiTpv ToaTE ^>ac8A8 caAE mi ÎU aTbT KiillÎTaA AS BOpBE UE Kape n«mai nwnTfcm noaTfi cb’a aî- Eb, AaKa ecte Bopsa a ^amiAipica fnTpe cine rptmaTi’qeAE axot Aim- B8 aTIT ae aeoceihte fnTps cins . AianapS Aap ynyi AiKcionap po- m'bnO-EAEtlÎK T11AE maî •briT'blY ct 48p6 Konoițiinga AÎmBEÎ ideae, mi ce Hbpx' mai noTpinirt . Dap (£iinA Kt KonA^Kptm anini ks aAiji TpEi fiiTpv pEAaKyîa •snsi aîkcî- onap eaeiiîk nenrpK Tinepii rpe^i KS îll mETOA HE ’a AiKTizt KYKO- qiinya EAEniqei Aa rpsqj a Ktp»ia napre Ecen4iaAi> epa AepiBania Kom- napaTiBi), mi cjmnA kt» am <£oct cîaît A8 fnTtmnAtpi a nTpEp^ne BpemeAniqEme psAaKgia . m’am co- KOTÎT Kt îpmap^ «1181 AYKptpl A8 avanii <£ea mt Ba ftiAEcni fUTpv a Aen«n8 fn AÎKcionap«A poimjnecK m«AT8 pOASpi SA8 OCTSDEAEAOp IUI mEsiTayiei ni8A8. Ma K'&ijETap'fe a* 4*BcTa iistI) ct ptmtie noaTe cT^p- m> fn KanvA meV AaKa D. Mapene Ean M. Tina n’ap cbi fnK^pai,naT CKon«A mex nii ny’mi ap c£n n«nin ntAEacA^ Tintpipsî, a?KSTtn- Aînit ftiTp’aHECTB ny mmai kt KtpHi oaps- Kape cicremi xponoAoijLiK'b Aa i- cropia BOpseAop pommeipi ne Ka- pe ’mi o fUKineicem mai xe hixat. Danb o marxpi coKoTinyi acxnpa OEîKSTtAti me* am bizxt ki qepe⁻ pli 8CT8 c^>oapT8 anesoie nx f no t> mi necTe nxiiniji. CuepiaT as fn* Tinaep’fe AXKptABi Kape qspe a c£aq8 qineBa narpt xiRcionape xe o xari , am p^rar ne Dtmnezex cb mi ijine fnrpx fnTpenpinxs* pB mii mi cVmi aiKXTe a o cajB^p- mi. AccJjea am f nrpaT f n ocT8~ nÎA'b a;Kb’TaT as i'cBoapeAe q8A8Boix apiTa .. imi ini aA^oacsm uiai^ pia AÎTspsAop A mî B mi napTs ^in Cj mai ^opmacem ne A HW M. S. Eine boî a qepqsTa AtKpap^ mi a qincTÎ ocTeneASAS mCAe kx DomnScKa annpoBarjie . InKxpa» Viap® aqecTa cnpi&ini a m'S pjKB- ni» j mi npin xpmape xe ce Ba ci® Bxpmi <|)anTa peKsnoițnnija ce Kt* Bine Ki)Tpe Aomn^csa ^amiaie Kape a xxaT mi fnrpi^ÎT cemMija fn ntmsnT fn^eâeoÎT • KAn i. Maiep ie a DincionaptAt^ § *. Ds^iaiaii xe Bopne, Ka ci aiBi qine-aa xpenTXA a qepiera o BopBi mi npin xpmape a o TpancAimsa TpeBte ci aisi a« qB Kxnoipimji ijenepaAb xecnpc xinca f n roaie f mnpHjHfpTpiAg Kape aBti nemiatAoqÎT npimiTiBSAg ei cemnidnKaijii mi sere, Ka ci» zîk ama, uB a’iiitu-x Toapn xs Kape aTipni Toare qeAe asats nxni Aa qi mai xeniprari inera® (Jiopiî. Ama xap fn xincionapsA a qeci'a qÎTÎTOpXA mai f n<= Timnim Bopsa pomm^cKi, izs xpmi sine xec^iniaia ei. Dap $î* inx ki c^nT BOpse 1° Kape cxht Kx TOTXA KYXIOCKXTS AE TO^l, HpEKtm: Om, K a a , m a e i, mq& . 2° aATEAE Kape, ae mi fn fuTpcsvk^ ( 63 ) yapS xe osiție , rAoaia fnci n’ape xecnpe xmceAS o K^noipinij'b sx cKsmniTaTS, npeKsm x p e n T a • TG, BJpTîTG, pMiaTG, HIlA. 3° âAT8AS n8 K3p8 A8 AOK HK AS Ksnoaipe, nenTpx ki nv ap8 ixeîxe Kupp’bcnmz'bToape ₅ npeKxm aepi- caijie , o a i ra p x i 8 ziita. 4° Aa- T8A8 Kape nx c’a? atfcfAaT nxm> aKym fn ximEi, np8Kxm axpo« nt mqx- 5° Aatsas ne Kape TpeBVia CI a6 X8JKWK XH1 q6A6 coKOTÎTe cinonime mi napaci- Te ; B3pTi>, inimii mi sinTp’b ₉ iisnTpx aq’Scia Tpesm ci xax xecfiniaia BopEexop pommeiții fn kit nenTps ipeexinija q.o .^iq.xu^ «ung.uqju -od ESiuiv ui ⁴ &î«i.xu% xa deY xxda tuy ’ ximd^aio ar Bjoaauc axoa SU a oarb o BÎ^eiAie ; a'iea- sti» ueim ri jeiriAe , mai asemenea kv , ka ne pînd si» se mire oame- nii de ca mi sb’a nre^iaski. Ilrin spinare ei se sFiesk mi av mare resn kt de a întpepsne in¹ a typfisra ne meiper din Askrarea sa de kare este sb nro^ite mi si» se Biîkype societatea. Ile Ainn a’iestea eî mai iții* kb tinerii de kyi T»nd Asani synt o kasi n?oi» ’ie akvm si kmsieqie mianiaavn* - trv sine ne kvin ss mai dea mi aAtora; dar mai ijiiv mka» mi a’iea- sta ki» HAoÎAe mari nv cin mvAt. Ilrin Trmare se dav d’o napte mi nîndesk k* o ^inege de minvne, niu- mentTA kmd soijii îmiea a se o- Bosi de aA manteAca ner. TaktvA ki kare xoAteii desko- nepe momentvA ki»nd într’o ki»si- torie înnene a sate Bint de Bari> $ nS se noate komnara de knt kx a* nea Aene mi neînrpigeire într* ka- re se n^risesk EbrEagii, iientrK kare L*na de Miere îmiene a a- 9* C 66 ) linie ini nea Romie a pesbFÎ. Hli în raAatarie este xn £ca de mate- rie noatb onm ^xiji de sekxi ini- mii, xOAteii atomii îndatb rinesk kb kokoaiiei dxmitaAe i s’a xrît tot a kasb j ese în Axme sb se mai distreze, mi nrin xrmare nxmai e îndoiaAb kb sbrsatoA n’o mai mvAyxmeqie. Akxm xoAtewA miroase mi ipie kb e fbkxtb kaAea ^xmbtate mi kb dumneata te a^i în nxntxA nxmai b*n de a 'fi minotaxpisat , npekxm mi kokoana dxmitaAe se noBÎpae- ipe snre a deBeni nekonsckxentb? adikb din nrotisb, kb'ii dxmneae ea 'Fi Coapte konsekxentb în nxr- tapca sa, în kbt o Ba gtxdika, o Ba kinzxi mi o «a tikAxi ktf o adbn- qîme de minxne . In enoxa acea- sta u șezi ne dxmncaei siAindxse a mi imnAini in annapinyb toat datoriÎAe, mi atomii o rbs^sk toa te kxeiinyeAe ninstei mi aAe BÎptotei. Niui o dalb ka akxm n’ai Bb- zxlo ky atbta înrpigcipe ka sb’jji nAakb , atomii o nrididesk toatₑ dparosteAe, atonqi nx temaiskoa- te din nxtYAe mi din •fpiyiko ’ SimtimentoA Binei ne mediteazb’ mi Aa kape nx e bnkb dennrinsb ( de ny Ba ^i 4>ost dennrinsb } o nxne în neastbnnbp, o xmiAe* yie mi kaxtb sb te desnbrsBeaskb de Bbtbmapea feri*iirei kon^txraAe skane de sine 'bn- sbinî, nii sb fxri> din kasib , în- si> T>nki> nx tot ky auea Abkomie a sonÎAop ky desi>BÎ puri re nenoro- ’iiui . In nene sb mî iți se încra- ne ky mai m*Ati> înrrigeire , mi d’o întresi netry ue, ea îiți res- «ynde k% o ■faue ka sT/rji nAaki> mi sb’iți mYATțymeaskb amniiția trbvbnd asynra dsmneaei kbstr- typiAfe tyttfAor în migeAokyA ady- ⁿ,bFiAop mi nAVieriAor ; nentry kb e o mare Bxkyrie BbrnatyAy¹ kbnd Bede kb Aymea ny’mi mai ca okii dxnb sorți o ara dymncaAyi. Kym se întuarni» iar în sînyA ypîtTATi * kasei o Bezi, kbte o datb iiosomopît'b mi ne rîndyri 5 ne vrmb de o datb rîzbiid BeseAb mi srAOBie, say iar AYbnd yn aer rrex întokmai ka yn neaiiig ne merele Aa BTbtbAie . Niiție skimBirPi ama de dese, niipe asemenea neastb-n» nvri sb ițiie Kb tot d’asna cestestesk rrozaBa kiBzxire a ^emeei desnre kare am somit» Se afAi> 'Femei kare uitesk ro" manieri kb sb’mi adane dyxyx mi sb’mi ’a xrbneaskb ky ikoana în- destxA’btoape mi minai de netrⁿ« ueri a amopsATi kontrariat kare triSm'Feazî) nîm> în sfîrniit, say ka sb se OBiuinyiaskb , nrin ky- ijetare, ky nrimegcdiiAe ynei în- trebi . Bei ședea ian în asemenea k?i- st» ne kokoana dxmitaAe ki înne“ ne a te ninsti eai de om: ini Ba snxne ki» te KEeqie ₉ Tite întok. mai ka ne xn *Fpate , mî ki> auest nrietem^r tiknît mi ra- ^ionaBÎA, anesta sinrxr este a- deBi>pat mi fpainik, mi k'bSB» topîa i/are aAt knjet de ki>t st» statorni’ieaskTx yn asemenea nrie- temyr între soni • Aneste sîmtnme synt omoare ka razyA : seamT>nT> ky anei nori d ne uer, kari se ny- mesk $aopj de Bi^eÎAie, mi dxne kare îndată Bezi ki» se iutynek'b tiria. ₍ UneAe ternei, kiror mvineAe sax din BÎrtyte say din sokoteaAT>, say din datorie, say din simtiment, say din inokrisie, a^ ay însy^- ^Aat niiție nrinuene mai stramni- ’ie , în’ien în Bremea krisei a sim- ții mxstrare de kyțțetj mi ac Bezi ki» se nornesk ne BÎserikT» mi ne rxriinpyni , ny Ainsesk ni ui deAa AÎUrrie niui deAa Be’iernie . In- ueni a Ae Bedea ky k^rtiueAe de rymHne d>rymoase, bine Aerate, nrin kare mitsteAeAe iibkT»tuase sₑ ( 68 ) stAesk Biet în zadar sb mi îmiui* ucnsk* daforiiAe îmnxnse de kxtre reAÎyie , mi chosite desnre HAxne- FÎAe k’bs'htoriei • Ani sb nxnem vn Brinuin , mi fa> Bine a\ îaskrie kx Aitepe de fok în mintea dxmitaAe; In dat* ’ie Bei ședea ne k<»koa- na dxmitaAe ki> n^ste oEiueFXA ’ica din ainte , o rxseipe nokiin- țja, rxrxnpxneAe mi dorxA de si- serik'bj sa» ipii kxrat mi f*r* a te mai îndoi k* ancast* sistem* mfon» de uiajiij mi nxrtare askxnd în sine ueBa d’o imnoplanp* foarte mare nentrx fericirea kungcy- raA*. S* fii sirxr k* Minotax- pxa e nrin Beqini mi a înnenxt se nîndeask* kind AÎnseipi d’akas*. Lintr’u sxt* de femei ar de rînd si se fak* . Ins* o simntom’b mai kxpatb mai xotxrîtoare ne kare trenxe s* o kxnoask* xn Birsat ₉ kxeii aAtfeA e xn nerod, este • Kit nentrr îustrxkțjîa în k^sitorie e- ste xotiriti o meditayie îutrea- n . Ile irmi iar kokoana dxmitaAe îiriene ami’yi zize : « kamera mea ț natxA mex , annaFtamentxA mex » La mXAtc iar din între- isiriAe dxmitaAe îyî na Fesnxndtr — « Dar f rigiko, asta nx e trea* ra dxmitaAe! sax:— « BT»PBa^i¹ st» se ammestene întreDÎAe aop în. trv a Ae kasei ini femeiAe într’a- Ae Aor . > Sax , Axiid în rîs ne BirBațpi «iese ammestik'b într*a\e kasei, na nretinde ; « ki> ElFDa- pii nx se nri'ien de Aeak Aa xne- ah Axkrxri b ini nminA Axkrx- riAor Aa kare dxmneata nx te nri- ’ieni , mi ui se mireijie din zi în zi . Intr*<> dimineajrb, skxAindxte te nom^neipi în kbmnioara dxmi- taAe, în auest temiiAXAerț kon^ex- raA kx doi» aAtare, în nreme ’ie nini» akxm era nxmai' joja . Aa- ariA kokoan^i, mi aAtaFXA dxmi- a*e s’ax deosecit } ini aneastT» deo- sebire sax desnaripre na mer^e kreski id tot d’axna în nxterea si-; stemei diroitigiei femeei . Dm aueasta te iiomeneiții k^ ideiAe xrmitoa'he kare yi Ae buf i:i- kvAka firi noi Ap , nrin mijeAo- »ji rea joci n x te r I b i e » ’JC e foarte ueke mi n<&in kxnoskxti IIxferea BanorxAxi , a kaÎAor , a oamenÎAor sxnt niqie inBÎnjjii foar- te nxne ₉ însi natxra a kimit ne femee kt o nxtere morala k» kare nx se not komnara «ieste a3a- te mteri, mi ne kare o aom nx- mi Ilxterca HikaAei. A’icasti nx- tere kjnsti» într’o nekxrmare de svnete, într’o renetire kx mare skxmm»tate de a’ieAcami Borne, în- tr’o rotayie komnAekt'b de aFok si> ai o femee ka dum- neaei ț Ki> dymneaei ’ui a fikxt mare uinsle kT» te a Axat; Kt» adesea femeiAe B%d mai Bi- ne AxkrxriAe de de k^t sirEauiit Ki» ai treBsi întrx toatb si> iei sfatxA ni mierea fem^ei mi si> Ae xrm^zi mai tot d’axna; Kb eipi dator a resnekta ne. mxma koniÎAor dxmitaAe , a o uinsti mi a te înkrede îa ea ; Kti mrtarea mi maniera u ea mai Bxni> de a nx fi amirjit Bir- bMxa este de a se Aisa mi a s- înkrede diAiRatei^ei f emeei ; nen b trx ki», dxnT» oare-kare idei ei-» triiie, ne am aBst sAbB qpxnua si> Ae aist» n a se inr'bd’b'iina mi a doBiudi kredit, este kv neU»Unu> ( 70 ) tnxi Birnat de a onri femeea si> m\ minotavreze kind îmi Ba nv- ne ca în rînd xna ka aceasta; Kb neBasta este rvde- Aor noastre, Aumei întrebi, nxoT» în mi ne kb noi n’asem drentate • Daka, ka sb fie Bine nace în kbmcioarb, sav nentry ki îui w- kokona, xotirbijii a rekv- Eoaipe drentypiAe nretinse de dum- neaei , atynci sb ipii kb t(T a Axat în niuioare, îi dai iu aBau- ta^FX assnFb’gi 'ie dumneaei Ba ipi st» ny\ Aase nici o datb ai ^kbna din mbnb; Biratxv , ka sui r^BemvA , nx treuse niqi o da- tb sVmi niirtsrisei . rpemaAa. Femeea fiind fim», isteaui», rb’stviioas’b , aBT»nd îndestul» Bre- me a se rîndi Aa o ironie , are toatb înAesnirea st» te ia în rîs în Bremea isnirei momentanee a oni- niÎAor dvmitaA?. Iu zioa ce bpi fi o dati» Axat în pis, si» ipii kb s’a dss fericirea dxniitaAe. O Femee ’ie a rîs de B’bPBatb-sV, nx noate sb’a mai FyBoaski». Un si»PBat trenye st» fie, în okii fe- meei qe îa i^Beijie, o fiiBiii» niim» de tbpie, mi de mT»rim^, o fiinițT» inmosantT». O famÎAÎe kx pem- BAika nv menie Bine , kanxA ka- kasei tpeBxe st» fie desnot aeso- A¥t nentrx femee ini nentrx kon i . In aucastb enoxi» fataAi» îmieni a Bedea ne kokoana dymitaAe a’nii statornici kv mare îndemnare drentxA d’a emi sinrsrb din kasT». Dxmneata erai o dinioaPT», d»m- nezexA ei, idoA^A ei. Dar akxm dvmnei a ageyns în acea treanti» de kxBÎomie kare iartb kxÎBa a zT»ri rT»yri Aa xaineAe sfinn,iAor. Ea Ba înuene a’n,i slsdia xa- rakterXA ka st» noati» af^a arme în nrotiBb’m : Ba înuene Aa tre- bwiijTf a kbta ini liricim», a te siAi fbri» Boie st» o cerul , sa» faci uena kare st» o addtki» Aa Aakpbme; nentpy kb st» ipii kbnd o femee n’a?e k^einte destoinice ka st»*uii midofavriseze BbPBatvA , face ne drakx în mtry ini’iuî isbo- deipe nim ¹ asemenea ksBinte : Se Ba ni ne a a masi fbrb sb te aqiente. De Bei ‘Fi kv dymncaei intrisy- ri mi Bei trene npin netate, îlXi Ba arita niqie Askrxpi ne dumnea- ta ny Ae ziriaij Ba kinta ne di- naintegi ky yn aep desnregyitor kind BorBeqii îgi sa tiia Bornai kind o întreBi , adesea ny îgi Ba pesnxnde mi îui Ba doeedi nrin mii de kinypi kb e sAOBodi mi se noa- te Bykxra de fakyAtigÎAe saAe mi de smitoasa dumneaei $eydikati • Ba kiyta a’gî desfiinjia kx totYA infAxinga din administragia kasei , a kiqiira toate SAKgÎAe mi a o qii ne dumneaei de f riki 5 se Ba sîaî mi Ba nere neîncetat a se fane stinîni no nxnra dy- niitaAe • Anoî, ne e mai nonit, mi de kape si» tot te kryneipij o Bezi ki înnene a mi te teme mî a tî înBÎnoB'bjji de nekredin- gi , ka si aÎBi ne y?mi dsmnw- ei toate drentxriAe mi drentinÎAe a te minotaxrisa. Femeca kx a- sfeA de riud este foarte nraBÎA- niki 5 sa toate si Ae faki dxni «Forme• Ile Aa inwmt aqeasti Axnti îi Ba fi o netrenere nen- try sT'F^AetvA dymncaei ne sₑ afAi atit de demert mi atit de ta- re mimkat. Mai ne trmi Ba a- 4»Aa în înrotiBipea dxmitaAe o nxoi nrininvire de a te Aya în rîs . Din kind în kind înneny a se îbi isterikaAe ( djai kxm ap ny. mesk dxmneaAor ) mi atano de nerBe . Dar simtomeAe anestea ne fak trcani nentrx o aAti medi- țagie întrean • In Aîme sa Borsi de dxmneata «Firi a se rxmi, mi îni sa nrim în fagi kx sirx răngi. Ba înnne a kirti, a te kritîka mi a’gî risi sini a a nexe mai mi« ni «Fante , nentry ki bof fi îm- npotÎBitoare ideÎAor saAe mi se- kreteAor saAe kygetitiri . Ilrea nygin 11 Ba nisa de neAe ne se atinr de tressințieAe dymitaA«„ Ilîni ani dumneata fâseiui terme^ n*A komnarajjiÎAor domneați, de ani înainte se skimBi> AykryriAe . Ilorneqii ynde sa nentry Bre o ont zÎAe, mi d’a akasi ny nriie- ipi ninî o skrisoare , sav nriimeipi yna ky treî nanine de koAo nîn’b din koAo aABe.... simtomi. Bii kiAare ne yn kaA frsmos kare îgi niane- mî kokoana dy- mitaAe, între doi sirytityrî, n’o Aami mki din Brage, mi se nn- nideipe de rrigci nentry kaA, mi neiifry mynge.«., simtome« Intr’o frymoasi dimineani de nrimiBari , adoa zi dsni Bre yn sa.\ , sax de kyseapa kind este si mergeiii snre netrenere «nde Ba Aa gări, te nvmeneipi ki anea- sti sitvagie soseipe Aa t ni i- me^diiAe sxi t mai mari , kx a- tita dxmneaei arde mai mxAt d’a se asBirAi în a ki csistinya a mi Axat ton în a- qeasti diskxsie soAemneAi nentix ■femei • Toate se mimki , toate se kAeatini, toate se srxdxe în ea, Ti liei^ie akxm de trei ori mai mxAt de k tt înainte, mi dil.i desn^e Biitor d\ni ucae d’akxm . Ah nai mjpneAe mi trc- kitcareAe desViti î ae a simuit kx dxmneata se skoa.n ini te n> risk rrozaa, f’bk'budxse asokatxA rîndxiiAor kokoanei • In sfirmit dumneaei a Vai iiAiqeri în rroaze* Ae saAe, mi rroaze în naiaeriAe saAe « Akxm dxmneata, qe aî, noate, si mi le d>qi oii Aa minister, ori Aa Bxrsi, ori Aa kameri ka si mi^i Vani Aa kxBinfe , mi s b o frisneipi în arctiea rxBrnXAxi, dxmneata a*vne, ne mi te am a- xzit din nrexm> kx atiuia aAipi de mii de ori ^m»ndvte a’yi a- nira qinstea an'brindxyi kokoanaj si» te Bedem akxm ’ie mai noui si cnrni înnrotiBa aqestor dorinue atit de Vireițn în dxmneaei!... kvn nentrx aqe$te kreatxri de Vok a tr^i na și ziki, a șimui , mi șint m< a te kxiat din moment\A we eAe nxmai simt nimik koAoa în i. nimi. Le^ea în m tarea kiria im- baî dxmueala, nrodxqe în eAe ane x minotaxrism fui Boie — Lare e, dxni kxm ziue d’Alember*: « x:i mir de Aeiji aAe niimkiriî » Si> te r>iz akxm xnde îni șsnt mi^<* AoaneAe de anirare?... ti de ? Xei, domniiuorxAe, dxmneata dorm) , mi kokoana dxmita.xe șe deipci nti! qiteipe Lai tea nea- $h i si te deqienui u i dxmneata • Li e mai bine ornai 11 :d c treaz» ( 73 ) TAT bL IUI MUMA D. de Lorges krtnt xma ka- BÎnetsAxi stx mi 'ftktnd xn semn sAtijii, îi zise: — Kiamt ’nkoa ne ^euiorxA £i« Hr&Yi mex . Dxnt kbte-Ba momente, tn et>- iejjoFs îuBestat kt o AiBree eAeran- tt de ktAare se înftuimt kt tn aer foarte nerdxt. — Ioane, îmneAAatai kaAATA £iix- A¥i met ? — Anoi... Domn^Ae... nx ipix... nx ’a am înmeAAat tnkt... D • KaroA n’a Beuit tnkt a kast • — Ițlix ; kt niui Ba Beni 5 înst kaAAYA domnxAYi KaroA kxm miaA ttx sxnt rata înmeAapi.... st ipii dart kt astt seart sat mai tine în noantea asta ex boit înktAika kaAtA... tx Bei Beni kx mine, Ioane».. Bom merție... ipii tx iii- Be xude . Ion da din xmeri mi srîise o- k ii. — Hi dxte o datt, îi zLc D. de Lorges . Aueastt sqenxiit se înttmnAt în anxA mîntvirii 1828 kttre s'b’iriuiUA Atiiei avi Ixaîc 5 ktA- dxra zÎAei £xscse oBositoare , mi noantea — ktuiera ne Aa miezxA nonuii— dormita Aint mi reko- roast . Kaiu îauemrt a tron ti în kxrtea osneAVAîi • D. de Lor* g-es koBorî skara , mi sta st în- kaAi’ie ktnd Ioiiîa onri, ziktndxi. — Dar, domntAej ue Ba ziue D. KaroA? — Taui mi înkaAAi’kt o datt, kt D. KaroA nx Bine, \ji am snxs’o, în noantea asta . SiAÎt a se sxnnxne BÎettA rro- on, dete frtxA în mtna Daxl de Lorges mi înktAAikmd mi eA xrmt dxnt dtnsxA , trekx* o xai- Ut, annxkt aAta, koti în dreanta mi în sttnra m» Axt înraAondrx» mxA de Saint- Maur. Dar asta! zise Ion întrx sine , domnxA ipie toate, mi dete nintini ka a axa xi , xrmtnd în ttuere, b%- ztnd kt norokxA în noantea asta s’a Btdit kx oki mi kx snrînue- ne î?i nrotina sttnînx&vi stx. llli kx adentrat D. de Lorges ipia toate 5 era istoria auea Beui- niKt a txtxAor apxniAor de dot ze»ii de ani. D . de Lorges tattA era xn orii ka de natrx zevi mi uimii de ani aura *, BtdYB de msAtt Breme nx se mai înstrase neutrx draro- stea ‘fii-XAxi stx , dxnt kxm zi- uea , mi ’iena nentrx drarostea de a d>i SAoBud. D. KaroA, au *st ^ifx xnik mi ixtit , ama îmi 111> rtsise înBtyttorxA , mi se «ftkv^ se unt a di) uei mai eaeraonj gardes-du-corps ai komnan oi 10* LTk^mnTPrY^Tj, kbnd tat^A af^ ki> auest iiikoAar d*aAaAtbippî îmi ii'bF'bsîa sATgeoa, iui în Aok de a dormi în na- Aare din nreyni» ky o sAvri», iui ny reintra de lCbt snr£ zioi» • In- tp’o asemenea îmnre$Fyrarp,;yn ta» ti> jjtyne'bnk’b m’aAP k'brvia rystsri synt mai ^«yne de kit ca , ipie de minyne ne sb rîndeaski» mi kym sii annvie troaca . D. de Lorgps urse ia wmeAe firyAyi si»y mi af foarte Aesene «ieAe ue se îFma. SyBt ymiirittra deAa St- Maur Tie nrynteAe yndi>toare aAe Marnei , se askxndea o k-huriioa- de ijari» oRuAiti» ky stegari mi aA^ii kona’ii j akoAo Aokxia o bi>- dyBi> ky fiesa, kare se nymia Ma- dame de Mareuil. Ni'ii o data» 1). de Lorges uy ax^ise Borcind de aueste dame, ny Ae ksnoițiea niqi starea niui reAayiÎAe, ny’mi addyuea aminte de ki>t de yn D. de Mareuil mort din «remea emi» rrauiei ) ky toate aue st ea addvie- rea aminte îi era r'bt'b’iît'b mi în amestek . FiryA s’by D. KaroA B'bz'bnd ne mademoaseAAa Anais de Mareuil, se înamorase în ea neBYneipe , mi fbr’B ipirca mi- sei , zi»iea ax mea ki eA o Bede in toate nonnîAe în aAAeea nar- Rtaxi ’ie okoAia ki?muioara deAa St-Maur.~Asta * o Yrît'b nriui- m> ziuca D de Lorffps, k’bni ori ki> Dna de Mareuil e o femee ’iinstiti> mi de Byni> f amiAie, mî atomii ny trPBTe si, Aase nine-na ne fiesa în nrimegcdia nat iniei ynii nesynatik j ori ki> ambn» doi» aueste femei mi mxma mi fata svnt nîqie sîntxr'btoare , mi atxn’ii nrime^dia este nentry f i- fxa mey * kare foarte Aesne s’ar nytea am^yi de frymyseyÎAe fe- tei mi de meipemyyiriAe mymei . Si> dea de «pire ayi KaroA mi st/a noB’buviask'b, era de nrisos j *«ine ny ipie ki> amoryA e ky okii Aera-yi? Ama D, de Lorges se rîn* di st Bazij siwrur toate ky okii sid mi anoi sij X’otbreask'b . Se dyse Aa k'bnitanYA komnaniei în kare SAv^eia KaroA 5 mi kym nd aijtynse an'- nroane de St'Maur, narkyA e okoAit ky zid ? —— Da , domnyAe . — Hli este o sn^rlm îndrean- ta, mi se nare ? — Da, donniTAe, —- Eak'bt’bne ki» sosirăm,.4iine kaii ( 75 ) Desk’bAÎIcb îimet, mî trek/ nrin siibrUrb ki imirinaa nnri gev- ue de dob zeri»te asta Dom. ntAe ? asta e o Blazare . o nerz- minare... <»x! DomnsAe, ori »iine Bei fi... — ITentr? D»mneze$ , m a de mo a* <‘aa^ , nx te teme , mai înnet , mai îmiet , ama te ror... si n’ax« zi maika dymitaAe, si ni dim BinxiaAi desnre... norocirea... adiki desnrp întimnAarca kare... — Ama , domoYAe , întimnAa- rea . — IIrea Bine! madpmoaspAi, mi- ror askxAti)... am £i în ’ica mai mare desnide^ede, de am qii ki ai lintea si) te krezi în nrime^f- die Ain rn om ka mine , sax ki ai Ewi ne £îfya mev kanâBÎA de nre o nînzare , — Fîwa dsmitaAe , domnie ? — Ama , mademoaseAi; KapoA e ^irxA met. Ey sxnt D. de Lor* {țes... Ny te teme , mademoaspA- ai, ny’ni Aisa kanxA în geos, nx jiAin^e as^eA , ama te ror j kx- rații*. ki eun kx tatiA aqeAxia qe lYBeipi . — Ax! domnYAP,... zise 4*eti" moara kx Yn TAas ne semăna s^i- rîmet de obide — He , dy’a HTEeiții?..* eA n’a #ost atit de noroqit a’m însxf- «Fia Yna din aqeAe natime nro£xn- de qe io'FAîeazb asxnra BÎeyii în - treiji... Bezi de Yna ka aneasta mb temeam mi iientPY dxmneata mi nentrx eA $ mi am apAat d; - snre nuroqirea ayi ₉ am intrat în rri^i desnre dYmneata . M'am sokotit ki o nersoani ka dxm« neata meriți a n’o Aisa uine-Ba a se ritiqi mai denarte , mi a o AYmina desnre nosJ^ia ^îiyaei mey. — Inși domnYAP... domnii fya dxniitaAe... «ine akxma. — Ny te teme, kb e Aa arrest , — La înkisoare! — IlentrY doi snre zene qca- sYri ; miine dimineaț^i e sao« Bod. D. de Lorges ayi ky BÎnÎAe ne ^etimor b , o înkredinirb , iivie- n?’ sb a^Ae dexa dinsa tot sK de o data» BrajjyA • — Dumneata îmi deskizi okii , domnJAfl , îi zise ea j m*b fa»ii a’nii rekxnoipe rreuiaAa y nx bofx vita ni’ii o data» SAx^sa ’ie îmi fbk>mi> Mb dsk în iraci» Aa mx» mrb-mea a nn> arznka Aa ni’iioa» reAe sa^e mi... *— "b.kij tq minxt , ama te por — Ny, dumnxAP, fie «n momenj îmi înrrexi căzii rremaAa... mai BÎrtos akxm kimd țoale s’ax sfîr- init ț akxm ni mai am ni'ii o in» drentare.... mi iart*b domnvAe... Aas'bnrb.... — Ni , mademoaseAAX , ny o îm- tijAnire ky fiiTA mex a’ii , ne* a- ’icast» Breme ar fi nstxt addvie mii de nrime^tdii, n’o t’ir'bdxiiesk; însTF kx mine , este kx (Mxa aAt fie adeebrat, domn tac ? Hli D. de Lorges întreBxinirb toate sUinyeAe mi migrAoaneAe d*» xxaxî m snre a snri^ini aneastb teși* aHt de rrea y “*« nx era Aes. ne kx adeBbrat a donedi ki> o îi> t3»Anire nonUrni) , suit aruvrii x- nxi nark, xnei fete de maîsnreze- »ie ani kx xn Btrcat de natrx ze»ii mi de ani ar fi fost Axkrx mai neBiiiotsat din Axme, mi qț.eA mai reri.at; însb îutr’o as- semeuca îmnreyivrare nx e b rea ( 78 > a da de Lorges •> >pia au cast a nrea Bi- ne , ny nerdx Breinca a întrem- inga mii de kxBinte ᵣ Aa kare ff ti moara resnxndca , diskxta mi îmi da ntreriAe . Agtxnr’ind o da^i» ani ka si> o fakfc a askxAta, se krez/ sirxr ki> «a îneinge ; mi kx adeBbrat aBi* iskxsinga a nre- Axngi întreBopBÎrca ᵣ mî a o mi- na asfeA kxm st> fak'b- ka gcxneAe siv riBaA si» fie xitat ᵣ ini eA si> fie a'ii înainte foarte Bine B'bzxt •. MadernoaseAAa Anais m»rea ki) ar fi iritat nekxBiingi® *rcas*Axi mi AokiAYi j de sine sirirt îmi ne- trekxse BranxA de aa doilea ne sxBt aA DaBi de Lorges \ sxBBe- niroa Dau KaroA era nrea de narte^ îunetxA kx îmietxA fetiuieat- ra se denrinsese a resnxnde a a BorseAe nAikxte aAe nxoxAxi si>x amăgitor askxAta AaxdeAe ne îi f ib^ea D- de Lorges y zi muia Aa taBAoxrÎAe rragiuase ne îi înf^- gima ca • Sxnt ᵣ ii ziuea ca y fiinge nrexrsite a se ixbî : mu- ți BFenie nx se kxnosk ᵣ im- bai xna ne Aimci» aila f bFb ar se Bedea , firi» a se întbAui •, în sfîrmit o înnreijț_vrare ne aqiean- ti Bine s% Ae nxie în reAagie . Atxmiî inimiA© aop se d •» ids ᵣ se i un ac de simtimente uc ae ai- (⁷⁹) jțÎAe sxnt skxrte. De kit^-na minxte mî înuenvse a aABi nre x- na a sa n'bskxt'b f nki), ama, îuk'bt ki>nd ageynsese în nîrsti» de 13 ani , era foarte Bine înBbuatb mi îndemmiatik'b Aa toate Axkr^- rÎAe femeeipiț nrekxm mi în Aim- Ba franjiez'b, aritmetik'b , mi fer- moskriere, Bine î m nu terni nit-b . De staț ere mare mi Bine fb* kstb; tr’bsxriAe onrazxAyi ei ne- Ae uifAik-brate , kbxt^txra ei nea dr'br'bstoas'b mi EA*i>nd%, ridika- txA ei nient, m^reaua ei nxrtare mi 'bmBAetxA neA firesk mi ame- zat, toate anestea erax Bredni’ie de mirare , f'bkbnd ati>t ne nei tineri kiit mi ne uei B^trini ka si? Ae nriBiaski) kx mare Bbrarₑ de seami) , fiind înzestrata deAa natxrij ks toate a’ieAca ne not ki>- ițiira inimeAe. Dviiij moartea m>rinijeAor ei , se dxse Aa StrasBxrr Aa mb- 11* ( 82 ) txrnisa , kare o dxse Aa xn corat sentinimi sxnt, de kind ama ne snek^Aant de cin mi osneAier , ka si*i sAxgeiaski Aa masa de oasnen,i ue nrbnkax Aa dinsxA . Asia netrekx' mi siBÎrmi Axkn* rÎAe saAe kx uca mai mare căra- re de scami ere o ki(e sa zÎAe într’auea kasi de oasne^i , mi de o dati se bizy’ înkimjFxrati de u mvAuime de gexni , ’iinstindxo , mi 4>ikindxi deosebite komnAÎ- mente 5 între aneiții mxA^ gexni kvrtezani se a^Aa mi xn nerxyi- tor tini)? , kare din zi în zi ki- xta okkasie ka si îhkrediriy,eze ^rxmoasei KaroAine inima sa mi si o uearl de soyie 5 în sFirmit se întimnAi si o nsiaski într’o seari tirzix sinrxri, aamd kx dmsa tpmitoarea konBOFBire : — He! sinrxrl eijii frxmosYA mex mijer ? — larti-mi, domnxAe, ei nx sxnt ^rxmoasi , mi ky atit mai nxain . Ky ne te not SAxgei ? — Kv nersoana dxmitaAe nea Bredniki de rsBit . —• Ky a'ieasta nrea nx&in te Bei tfoAosi ₅ kmi ex sxnt o konÎAi siraki. —— Siraki , dar ‘Foarte Borati în Birtxte mi kx Bxne n-srtirij mi o asemenea Bonțjie este mai nrejiioasi de kit toate BoriuiÎAe nimîntiAYi « Annroane de ont tikxte am Birat de seami minx® nmdxmi, ’iinstindxte, KBÎndxte din nixntrxA mei , mi kitre a- noasta înkeedinijidxmi , ki frx® moșYA trxn aA dxmitaAe este xnit kv Yn SY£d?Aet mi mai fnmos mî mai noBÎA 5 de aneea dar, doresk din inimi de a îmnir^i nia^a mea kx dtmneata, «frumoasa mea stmîni. — — DomnxA mex ! Ex am ’iinste a*jji snTne ki nx mi ÎDdxnAik a- ma Aesne ka si imBAY ne riayi ; nentrx ki anoste kii , de mi sxnt ka adeBirat netede^ s¥nt îuși foar® te aAxnekoase. —• —— BxnxA mex mijer , dxmneata kxijejii înaAt mi dobia ! dar nx trenxe si ^ii Aa îndoian de Ka® rakterxA mex, kiqiexsxnt foar® te xotirît kx Boiea a• sneAier™*! ki doamna ei s’a dvs Aa o netreqere, mi nv sine mai k^rind de kit Aa 11 ntMsxri a kasi , zikn dsi ka si iiofteaski k* în sfert de jRTBesk Bat^eokxra titYAor nesred- niueAor ternei! Ky toate ki» , nrintr’aneasta i* riuioasi ^anti mi nekpedinui îmi nierz toati) starea mea , dar mai' nine Boiesk a ^i s-brak , de ki>t a triii kv o BÎnz’btoare. — Dini» sTbairmirea auestop kyBiut », se di- se îndati Aa so^ia sa 5 stinimin- dxmi însi» mlnia , iar zis : A- skvAti drara mea , exkx uea ds,bn- tiix intrare înuetate , no£- tit Aa o netreuere a^arl» Aa țiari deui îmBrak'bte kiît mai iorras , ki^ii n’anem ureme de înlirziat.— Dama n* nit/ sb nriueani) nen- trx ue BBrsatxA siv Aa internarea sa se arata» kitre dmsa ama de reu 5 ni Eforia însrb »ieBa riv.— Dma» ue se îmBr’bk’b KaroAina noroi kx dmsiA , mi emind a ^a- ri> din uetate anxkan drimiA kiitre o nidire mare , mi mer- rînd nrin nijdire ka ^n s£ert de ucas, îi norxnqi si» mazi ne in trxnkii de kona»iii, zikmdYi Yrm'btoareAe krBinte: IIIîy , ki» ti îiji addi’ii aminte , kb ei Vi am fbi’ndyit mi m’am #irat u,îc , nat kirnd se desBrika ea zirl ne trxnYA ’ieA toa aA KaroAinei în nartea stEn» rn semn din naipe- re ama de mare kit o AÎnf.e. — Dsmb ne addormi KaroAina^or- te tape în somntA ueA d’bnt'bii | einl de ssut nat, ini axb kr sine 2 ine^e tui Yn koAan aA KaroAi- nei , mi ‘Fri^i ^bfi si) ițiie nime- nea nimik . Adoazi-, cbzbnd Ka- roAÎna ki/i Ainsesk aneAe Axkrv- ri , ini neipiind ne kare din saI^- ni’ie si’mi BinYeaski> , Ae treka' kx Bederea , mi ka si» nx nriuini- cask^j sxn'bPare mYAt unitYAii ei son Aa «enirea axî a kasi, se dx- se kx nea rnai mare rrasi tot Aa aneiamt IsBeAÎer ka si/i ^a- kij doi» asse menea ineAe mi in koAan ₒ Dxni» trecerea a’ieAor 14. zi ie se întxi nS mi neriui»toryA , mi m(?pse mai 'bnt'bw Aa osneAier ka si a^Ae kxm ș’a nxrtat sojjîa sa înt/anea nrinsoare . — Inj^eAese îusi» , sure mai mare m’bxuire a sa, iirekxm ki osneAÎerxA a dor- mit ky soiiia sa d?Aa kare a mi ktn’htat drent sxBBenire doi» ine- Ae mi xri koAan; mai a duhorind imk'b osneAierxA mi au casta, ki» ga a deskonerit mi in semn, ue*A are Aa nartca st'bnr’b , ama de mare ka. o Aiate , n? terni i ei ; kx\zi akxm, zise osneAieri’A, k b ev ( SG ) Aa d’briti.i^ întbAnireiui îndcm- nare a drarostei noastre , kredin- gb Be’iinikb.— Uitbte Aa ine- APAe mi koAaiiVA tbx , f s’b takb , Bbz'bndx’A kb tot anal tare se anmiude dj mbnie . în s^irmit eA îi arv k'b în noa\b ICO. de raAueni , kx aqeasfb kon- diuje, ka s’b se d\ki» ky dbnmii ama dmarte , în kbt o Ba nxrta uiuioareAe, ni ni'ti o datb sb nx mai îndpbsneaskb a se întsrna a a S t r a s b v r r , daka ux Boi( - ine sb net rea kb iu rxmine mi în de<£bi mare» NeînnoBata KaroAr x Aeminbnd kbzv' i^os de ne t vnkty , mi bî- inds>uii mai tbrzix iar b iui în si- ne , rsBitxA ei son, BiAxeAm Horise din naintea okÎAor ei dar îa Zbri în oare-kare denbrtare KaroAÎna aAerrb dm dbnsxx , strirbnd mi sxsnin'brid kit nxtea : nentrx nvmeAe avi Dxmnezex a- ipeanlb nxuinteA FXBitxA mex BiA- xeAm ! ey nv sxnt BÎnoBatb . — Ax Dvmnazf^Ae! T* kxnoipi neBim - sbiția mea , miAcatiBeipete așinra sem ro’nrÎAor meAo^ mi întoarce Lima nrea iiixa! duritxA mey sou, iar^tui asynra mea. — Ky aseme- nea sysrrinyri mi ninete aAerra dx- nrb dinsvA nbnb Aa mî^zyA nonuii* — Adoa zi di mi nea na ny ijiia mearrb ? si» se î toarki» în an oi , say sb annvie drymvA înainte ? Dar, d;i- ind kb sogvA ei îi nor^nuise ka sb nv se mai întoarne înanoj , a- ma xotbrî si» se dvkb Aa Oianda, ariiiYk'bnd drvmyA kifre oramvA nvmit XerijoreBBui, xnde îmi Bbn- ds' xaiaex? sa..ie mi sb îmBFbkb în xaiue Ebriibteipî dini rvstțA »ieA mai nyoy . Intr’aueastb iniEi”b« kiminte d?iiad , xottrî* sb nbrb- seaskb a’ieA oram . — In treakbt îusi, Bbzv* în nian,a a nil mline Aa 11 ’ieasvri în niana de naradi. Adoa zi dimineaua se dxse «o a-» datxA Aa ueasxA xotirit in n’a^ ’iea nxoi, Aa aoUsa ormdxit. Ama agcffnse Aa a< kXA ay kx N° 136, îa x.vițîa qea Aafi), Aa kare fv xrmitor soa- datxA întokmai Aa ucasxA xotnîL Deni kxm a intrat în kasi Aa koA >neAț îi zize ka s% inazt gros dtndxi iui yn naxar de b'h 5 dsni aieea îa nofti ki s^bi n >b - steaski) ne Aarr toatu istoria s< - ijiei au . SiRi)rmind dar istoria zise koAoneASA k*btre diusvA , dr.- ka Boieqie a fi sa^ti Aa dniis^A? SoidatvA resauise: ki» foarte uv- kuros sa nriimi aceasta . KjAuneAYA in kxrs»A anei none- stiri ania nvt/ ase 1$ nea de Aa- krbme , dar kx toate anestea an- tb o mare Birmuie . Trimise îndati» dxub xn kroitor ka si> ia mbsxri mi si faki say^i xaî- ne : adiki, xn sxrtxk de nostaa BÎnbt fin, gtÎAefkb romie, mi nan* taAoni Axnijî de nostas sxr • Onrh isni micea anestor xaîne, kiAitorl koAoncAXA Aa 12 Anri- Aie 1814 ka kxrier \a Stras- b y r rj afAind dar mi sAxra kxnw ( 88 > kl domnxA si>^ o s’b kiAitorea- skb Aa tlatria axi , îa ryr*b ka s'b dt’a ia kv sine; nentry ki în SfrasBXrr este foarte kynsKvt • KoAoneAYA zise: nentry aueea ny este nimik. ex îmi bof£ A*a akoAO aAtb SAXrb ks HAatb, kxm ini înuetate Bom întră înserat.— Sara Aa 7. ucasxri agexnseri» Aa StrasBxrr în uetate, zikind st» trari» Aa osneAÎerxA ynde sAYjeise KaroAina. A^ynr'bnd akoAo ia Birt stbtyrb înaintea noryii 5 în dat* emi osneAierxA ky kanxA toa , deskise noriiiAe , mi dete ^eos din tvbsyri ne D. koAone- au ky foarte mare ueremonie» iiiPa întreB'b dym> qe addis? o stiKAi» de BÎn , ky uine are uiuste a Borsi; koAoneAYA resnxnse . synt koAoneA Aa 3a 4-.\ea re- ^imeut franiiez de xysari , iar mmeAe îmi este Bettfort ₉ ( în denirtat din nrinsoare . ) Snynem domnXAe osneAÎer, de myAtT» Breme Ack^eipi în kasa a- ucașta ? — Anroane de 26 ani . — Dym» ksm mi se nare , ai bi- irb BÎnzare aiui , mi mezi mi Aa in Aok Bxn; ^Aiiia aucasta are frumoase kase* a kxi este kasa a- ueasta mare mi frvmoasb din nrotib?» ? — llli aucasta tot amea este. — Ky k-bt ai kynarate? — A’ieast'b kasb, domnxAe koAo* neA, ’mi a Benit într’xn kin nrea deosesit. — Kxm ama ? OsneAÎerya noiiestl toati intim* marea firi» uea mai mik’i» tiinx* ire; mi însf'brmit ad’borb : kb, neriuxtoFYA , din nreym» kx so« țjia șa finiri) de aiuea, Aisindxi dyni» nrinsoare toat*b starea sa • Dyht» isnriBÎrea aneijiii noBC» știri zise koAoneABA ka si’i addx* k*b o tr^sxri» kv nAatb , kym mi o sAxri>, mi se dxse Aa nrssi- dentTA TrÎBynaAXAxi de akoAo; f'bk/ kynoqjințji» snyindx*i nine e- ste , uiî’a nuf tl ka sT»’i f akt o bî* sitb într’aqea searn din nrexuij kx a.iyi doi ^exdik'btcri , însi), st» Bie îmBr'bkayi în xaine femeeyii . riresidentxA îi ftr^dyi ki îi Ba îmn.iiiil aucastT» ’ierere . L’xn% ue se întxrn'b koAoneA¥a iariuii Aa Birt, f'bk/ kxnoskyt, kt T»nki» într’auea searl Ba sosi mi so^ia sa , dinnreynT» kx doi fe- te a.\e saAe; nentry aueea zise kltre osneAier , ka s'b mie masa nentry mase nersoane . La 8 ueasxri mi ^mitate ști- ty o trisyrb înaintea nirUAY], ko» AoneAYA aAerrb în dati a fan, deskise ^or^iAe , mi n.’iimi ne auei trei domni îmBFbkaiii în xai. ne femeeipi , îa Aok de soyia mi ( ⁸⁹) fete se avi , Axbnd de ne Wa k'Me siixa din trăsxră , îi dvse în kamerasa, mi nurxnni ka sb nxie Aa AWbnare o xierdea , zikănd ki) soți.ia sa are SAbisi- uiviie de oki . La masi ‘fiind , zise kăt^e osneAier , mai noBes- teqie m b ror ănkb o d i t b mi sow ttiei meAe , nri’iina duinndireî a* ucAei kase . Dxni) ksm novxnneqii boi^ snx- ne , resmuse osneAÎerxA , mi no- Bestl toată hit'bmnAarea întokmai dină kxm ky adeBărat av fost , Dxiiă noBestire AVt koAoneAxA xn nistoA, îa nise ne masă, triră ne SA«ra A¥imi îi zise ka st/a desr>ra- qe, desfăk/ guAetka mi tăie o bî« kat-b de kămame din nartea a’ieea înde se afAa a»iPA semn din na- qierc, strir bnd asnrx kătre osne- Aier : Bezi , xităte neomenit.YAe, or>raznikxAe , ahiea n>ste semniA kare \ai deskojerit ne tîniA mei de sict-nat , dar kx nrbinc- Ae ta \e «icac tăAXăreqii nx \ ai attins . —— Ex sxnt anca femee ka- re tx dină o «kvrtă noronire mi feri’iire kasnikă o ai smiAs din ErageAe nrea recit iaxi ei soy. ainea este bxhxa mex Ebrcat , ne kareAe tx (ÎAxarxae mi siiărră- tor dkase ‘a ai amuții; îuijeni- ke dar îndată , U netrauiiikxAe mi Aen’bdal^Ae de Dvînnezex mi de oameni , mi roarb ne Atoate Iții*tor?a ka să se miAăst biask b asxnra y ărănei taAe, kă'ii n< - ste ere o kăte na miinto Bei sta înaintea tronxAxi sex , mi Bei da sokoteaA'b de faiiteAC taAe ueAe rrczaBe. Dar! dy„,. Este nreda? aini în ui'bineAe dieiit'byii. Domni- aop ! mi ror ka si) aBoui Bună- tate a mne ne a «re o kăte-Ba sent/hmăm se f bkV X(.ttrrbrea osiieAÂcpxAxi de kătre g«#dikatb, ka toat'b starea axi, se mniEie a*i BixeAm nerxjlătoriA mi iiărt>at¥A KaroAi- nei , iar osneAit fxa să ii br'bsia- skb nentrx tot d’axna cetatea ₑ — Intr’anea zi kănd să x« t brîse ka s’b sxrrixneask b ne osnesier , îi dete KaroAV.a 1000 de ta Aere , zikăudv.; ka simi addxkă amir. (90) mi nfai o datb st nf mai fa* kb o asemenea nefreimikb nrin- s< are mi iiFokAej|enie « InyeAerbnd dar însf bruni mi lleneraAYA DestemîBÎAe , toafb anosta întbmnAare mi nrc^ksni kb ko.voneAîA sb¥ a fost $oiiia Tnvi nervybtor ,■ îi trimise înda- li o kanaAerie ma^ienitoare a a konii din konii mi neno^i din neMuijii s’ki ♦ tradus de KoRstandin IletroBi’ii . Al HlEBUlNlTb d’u> PEIETEX? Ai IreExinub d\n nrieten ? mai mteriiik ka sb te anere , mai borat ka $b te aj<îte , mai bvii ka sb komnbtimeaskb kx line mi kare si» se îndeAetni- ’iiaskb a te înrri^ei nenqetal , mai î )&eAent kare sb te sfbtsiaskb? de vn nrieten kare sb te rxBeaskb mai m^it de kbt îa frate ( nro- nerBYri , xv 24 ) ? ai treBxinyb d*sn nrieten Aa kare sb noui a- Aerra în toatb Bremoa , în tot Aok^A , mi Aa ori ’ie întbtnnAare? d\n nrieten kbrvia sb’ui no ții deskoneri toatb inima , kare sb fie Brednik de toatb drarostea sxf- fAPtYAxi tbx , ne kare st>’a noyi ninsti , mi îi kare ai nxtea rbsi HAbuere ? de Yn nrieten Brednik de a’ui îndsfcia anca dorlnUb ne sbuioasb de feri’iire qe ai , kare si noatb Beni întrx a>j nxmai ki resnYiide a a ⁱieea ^e ziseră ,, te noBiuscaskb , kYnoaifie nosiyia ta * nekazsrÎAe taAe mi nrime^ediÎAe ta xe $ eA ițiie ne ui se kxBine mai bine .0 Este k r e d i n io s , eA e - s t e a « e a n r i e t e n »i e n e iy- b e iji e mai m y a t d e k b t xn F r a t e 5 niui o dati ny $e sx- iiirb Fbri o nri’iinb dreantb j nirii o dalb nx se de ibrtcrzb di- ni rxst sav kanrinie; Ev iui b t ssFFeri SAbHi'iiyiieAe ks rbbdșre > eoul averra Aa db.asxA îu ori-ue ( 92 ) ar me mi laor -T? întimnAare; ini fii id-ki a ?b ta rea Lxf ny este xotbFÎli în kxtare sal în kxtare Aok . n< ui ori * :de Bei fi , si te annronii de Ea. Nx este niui-o nii. IlrietensA desnre kare îyf bofb sk , Isews, noate înki si/yi fie într’ajtxfor , atxfiqi kind toții urietenii ns’ui b^f nUea fo- Ao$i nimik , Ea Ba urii mi syf^ f AotvA tiy , îa Ba iioBbiixi , îa sa BT.ra întrx feriqfrea qea BHjnikb ue ne a k bipirat kx nreyMA Sin- neaxi Siv. Ea a nnrit nentrx nikateAe roastre 5 krede într’bn. sxa • înkFedinucazite în^’irca ue a fikxt mi a sxfferitj roari ne Dsninezex întrx NxmeAe Lxi si/jii orie nikateAe mi si’uî dea Sfîu- tjf \ six Dxxj mi Bei skina de n e- 1 x r a î n t » n e f e k y a y i ( lyda. i3 3 • lokvA mîniei ny te Ba at- mi Boi netreue totd^xna (® ii lrs .urnit.» mi inti-s s vain. Dsm- riozt*iusk» ama a iTi.it a¥H|;mi ₜ 1 *K» iiii nre P in* a Sbv vnYA niskxt as dat , ka lot qeA romantrrî emir* nro- rresÎBii , yn aAt feA de sor bîs- kurnxt fca te rAYmeu mi amvsant a\ iirifii mi a’a stsdia »iine-B.i . aop a»i ’stxi ^eyne , mi rvstxA sa- A.‘i^eriAor saA ‘ ini kvr*H'bbia st’- ayasî. D rind a Ae n\r>nika a\car- i* \a kon-3Aerrarea mi a^ytorrA i.yikvkx.xi ixn’tur de uitare mi de iniYxiiirea kbrjiiAor în Aimr>a na- triei , rxrbndvse ka doritorii de a se nrnei XbrtrieAe este trei Aei ♦ OAMENII VIITORULUI sar PERUCII IERI. Inșt’a o dalb, în nr^miAe mai den*rtale , o sekti» oare-kare ai. oamenii aipia aBeav o Boru* de or- din , ini feAYA anesta de Bom era: Ilrorres, s^BstautiB ni’ii nrea rros ni fi nrea Avnr , are îmi* aervA de a sntne mxAtr, mai mv L? mi de k*t se r*ndei{ie. Ni’ii o dai*, dar nvii o d*ni* ki nrorrejiBii nJ s’a înt'hmnAat si- fetj ni'ii qea mai mîk* k*r* tinik* , nilii qea mai mik* noe# mb, niqi uca mai ni^irbiat mi kosteAÎB BodisiA. Ah»ta nvmai tot reneta uiet mi ei n*ni rervuia* Ind*r*t ’iei Beki, stasionarii > nei BÎrityrathii , mi m*rire Ilro- rresiAyj ! s* înaiat*m, înaintaș, înainteze ! Albt mi ama d“ B»ne îuai tar*, în kit ini aseri nte ixte Aa ( 94 ) ne D . Victor Hujo ne D , Al- fred de Mu set, ne D. nx yiix 'li- ne ? — Ba ziy nx; atbta nreferim noi ne ajpia kit mi iu »iei d*bn- t%i¥ , mi ei , f rnyioare 5 ax trr* kxt, ’uii ax f bkxt BeakxA, aî s’o ipers A%skaiea« TimaXA noștri, BoakvA noștri e BÎitoriA — O b’- itor 1 ax Bihor; BÎitoriA e aA nc- stri, ki>nd ne Ba Beni mi noi» Bremca , atxnqi o s'b Bezi 'i’o s'b Bezi, atxdii o s% Bezi’ de qe sxr- tem mi noi destuini'ii . RbBdare, rbudare minai H'bn’atxn'ii , în bî- itor kanet -d\n ri, or s'b haoi, nx a\t 'ieua, mi ipenisri rrozBBiej o s’axzi trosnind Bboq ac mi ska-» xneAe akademiiAor, n’o si Ae mai înkani AokxA , In adeBir , oamenii ayiia ai ei- itorXAxi mb fak s'b mb îmf Ae rî* sxa , mi fak a’mi addxue aminte o însemna ne am Bbzxt aretxtin» denî îa ktAbturiiAe mexe, mi \a St-Cloud ka mi Aa Ilaris, într^ xn kxB&nt nretytindeni d’asxnra xuiii snxinxmbr nesokotit de Bbr- «ieri sax de nerxkieri 4 A'ii radem astbzi ne Bani mi mtine rratis.«» Si Bb snxix ne kbiii mai în- maAb in se m ne a e astea, este neste nxtinyb* In a dea ir , ne xn om kare iyi firidiierpe Sh te razb mor mint dynb ki>te bh sen tbinbni; iui ne romantici uii ne nrorre- sîbj a'ieiaini' ncatrb mormînlaAi îi akkonerl. Aksm Bem rîndxA mi oamemAor BiitorxAXi; mi aqiia niijie rAxmeyi kbt șe noate j ei ax rxnt mi n’ax înlrx nimik a mai fa'ie kx qeAe trekxte , skxinb mi desnreyxesk «ieAe de fayb , mi nx⁻ ac nAak nx se înkinb de kbt Aa ’icac fi.- toare . N/i întreuayi niqi de kxm qe ©oiesk dxmucnAor , 'ie not; nen- trx ki nx Bor nimik , nx not mî mai nimik , ui ny mai aițieanti mi se nbstreazb wntrx niitor • Toate kite nj sxnt niitor₅ ?e nit, aî se nar irite, ausxrd’, rreyioase . llentrx oamenii «iito- rxAxi, a fî ue-na este ka mi kbud n’ar mai fi Ky dxmneaAor a se naipe qe-Ba ea s'b ziki a mx- ri ; ne trx dxnineaA >r , nîn’ anx se naiye niifans Beni w Axkrx , atxn’ii e ’ie e, aținui este Bisați Zi xnxi om aA BÎitorxAxi, o nri- iePYA bofk si zik ) te o nreqie mi ky yn zimuet Pixtiuios : « dar « doniniuiopBAe astizi e astăzi « SAiBb domiiYAîi! ev iientpy miî- « ne mi 4>i»ridsiesk a rade rra- • tis , nezi , siAeipete de mi ’jji « Bino într’o zi ne kare s’o noyi « nvmi iniiue iar nv astizi , iui atvnui....» Inzadap te synepi iui striyi ki te ax înmuAat, ki'ii eA te ia ui- nimop de mini, , mi te dvie sii mai uiteqii o dati» însemna — i Radem astizi ne sani..».> Leuia asta e B¥in>, uii 4>oAosi- jjîbt». Ki>nd oamenii BiitorvAîi bi BOFBesK de Biitor^A dîmneaAOp , ue zikx ki» tresse si «fie atit de sorat în Mărite niiuvnate , ama de nrodvktiB, ama de fikitor de minvni , ama de napaskouenos , addiueyÎBb atxnui aminte de m i î- n e aA BiPBieriAOP . asupra armenilor șt literaturei lor. Nauia apmeneaski este apitati» nrin aktisitatea ? npaBÎAniiia sa mi dsxvA siv indvstpios . Awea- sti» pemtanie Ae ay dato to^ a* ueia kape ’iay kțnoskxt d’anpoane uii ’iay studiat • Armenii ue s’av staopniuit nrin koAonii îndeosesi- te ni»pru aAe E*ronei uii în Moa- doBa Aa 1400, sânt resnbndini as ti zi mai îiitoate mruÎAe Orien- tiAYi, yude se okkyni» mi îbibs- n'bthuesk deosenite ramspe aAe kommepuHrAn întrv kape se siAesk nrin ynipea Aa în Aok a mijeAoa- qeAOP aop a îi da ’iea mai niare întindere • Ma a£ari> de anaAÎkapea sa nentrx snikxAauiÎAe kommepqiaAe, nai^ia apmenoask'b se deoseseme inki» îutpe toate nopoadeae Opi' putîAiri nrin zeA\A mi drarostea sa kitre stydivA AiteieAor mi i(ii* inij^Aor. JJlkoaAe, kuAAeijeAe tino* rra^iiAe saAe se îmYA^esk în nm- te ’ietijHL însemnidoape . Koaag- țieAe saAe ueAe m^i Bestite svnt în IlaAÎa, koAAeyi¥A M^rat mi R^- £acA$ în Tvrnia , ueA din Smir- na mi ueA din Skstari ( Aa Kon- stantinonoA ) ; în Indostan qeA din KaAkîta, în Rssia , ueA din La- ( zaref Aa Moska mi uca din Ber" ses Aa TifAÎs uiua: Tinorraf Hac armeni a or ’wac mai însenmale^svnt, în ItaAia, nea din Beneuia . în Avstria , qea din Biena; în Rssia qeAe din St-IIe- tremfrr, < Moska , TifAÎs rnq : în Indostan qea din KaAkUa , mi în Tvrqia qeAe din Smirna , Konstan_ tiucn >A , Skstari , mi Oetakioi. Literatura armeaeask'b se Kxa- tim» kv kiAdn^b de k%tre o gtyni- me stydioasi mi ne toate ziapac faqe î.iaiut'bFi însemn btoare . A- fari> de in mare nymbr de skri- erî k.iasiqe Bestite , armenii av astăzi pramatii mi diksionare nentrs AimneAe franjiezi yerma- ii*, enrAezi» , itaAiani , rxseaskb, nerseani) mi tyrqcaski , urekvm mi toate skrieriAe eAementare snre înBbUbtvra aqestor Aimui , S’a format de km>ud Aa Ko:;- stantiaonoA o societate Alterări, , aA kbria skon nrinqinaA este de a tradyqe în Aimua armeneaskb •ie\e maî usne skrieri sa? q*Aor AaAte uauiî . Intr’yu kxBint aqest nor< d nt Aasb nimik tnre a do- BÎndi ky-noipinue mi a nrofita de AtminiAe qe risn'bndesk atita stri- Ai uire asxiira li arenei . La Smirna se n^bAiki» dek’Lt'b- Ba Bremi» yn ^vrnaA armenesk sunt titAY de Ai'xaAavs Arara dian ( Avrora AraratvAn ) qe se t- 96 ) snediazi) în toatb Tsiqia , în E- yint , în Siria, înMotdaBia, li - ra ronrbneask'b, Aa Biena mi în Indostan nînb Aa Bomuai • Kil nentry xirtie , format mi frymx- seyca tiaamAîi, geyrnaA»\ a’iesta îutry nimik nx e mai ne geos de fohe Eyronei , mi nersoaneAe «ie kynusk Aimua armeueaskb f aqe q?a mai mare Aaydi> redakjiiei saxe* lIititoi ii noi^iri Bor fi divaUx» miyi dbndxAe o Aistb de skrieri- ac nriivjenaAe atbt uiii₍unaAe kbt mi tradykjiij, nxBAikate de kxip- Ba ani în armeneqie. Komiiusinii oriyinaAe : B o s - ritar, Xaistani traktat asynra BuakyAii de axr în Arme- nia ) in Bersiri; A r n i a r a n Xaiastani, ( traktat as^nra Armeniei , sirxr ki> nx boix întbAni ne nimeni ki>ni în anea scapi» , kx toati, a^Asinua str^i* nÎAOF mi msAUimca s’bFb'btoriAor AtfkrS neonininxit , toafe era în AÎniipe în Biena kx mxAt mai na- 5nte de miezxA nonuii. Noantea era marnifikie In admnimea ?nxi sastion ne se întinde astfnra manuKPiAor , zuriix o ^irsui) Avmt , ne kare ar £i AXat’o nine- na nm cine drent smBra a n i XamAet. Innenx si> mi stunu* niaski) ksriositatea mi mi) annro- niare 5 m*b kxnrinse mirare, re- kxnosklnd ne nrinu^A de Ligne. — O! Domne! IIuinaxA mex îi ziserx, reînnen $ însi» kinid eram în bîp- sta dxmitaAe fineam si» mi ai|ien« te , mi în BÎrsta de akxm a mea, mi £ak s’b aipent ex, mi ne e mai p*bx, xite, ki) nx Bine nimeni ♦ — Te a^Ai în Bre ¥n randeuy , nrinuXxi mex. —• Ama , însi» nezi ki> mi’ni 13 ( 98) synt sinrsr . Kv toate acestea x- nyi rieiîos i se iarti skosityra snateAxi , mie de ce si nx mi se ierte a BÎrstei me^e ? — A! daka e adeBirat ki fe_ ricirca femeiAor sti în resfrin, ijerea razeAor șAaBei BirBatyAyi, kare n’ar fi mindri kmi ’ui e datoare fericirea sa ? — Non, non, tout fuitdans le viei âge Tont fuit jusqu’a nilusion ; Ah! la tialure aurait ete plus sage De la gardei' pour l’arricre-saison» — npinjjSA meî , te Aas m te onresk mai mSAt. —- Dar ini ex, n’aqient mai mYAt; ia di’mi uraj^yA dxmitaAe ₛ iui dy- mi nîni a kasi. Lsarim kx încetyA drxmXA snre kasi • Ile drxm konnersajiia axi aBea o tintyri de meAanxoAie ce nxmai Bizxsem nîni aci în eA • — Mai îmi Bine a krede , zise eA , ki în Biații refAeknja (^rîndi- rea ) Bine OmxAxi ka cea dxni xrmi nenorocire. Ilîni akxm ev nx eram ditr’aceia ce se rîndesk, ki a în mtrîni ește xn merit • In axrora Bielei', bîsya amorYAxi îmi' uaAan;ii ÎAAxsiiAe saAe asvnra nri- miBirii noastre • Dscem Aa ry- ri kyna nAiceriAor , mi kpedem ki e Beciniki; ma BÎrsta soseipe, mi îndati toate se deskinti mi se Beipe^esk . Aceasta e o idee ky kare treure si mi omcinnesk. — Inși, nrinjjsA mex, nrea ma- re imnortaniji dai xnei kontrari* eti^i; tresye s’o nxi în sokoteaAa nreteuniiAor soijîetițiii • — Nici de kxm , na bofy si’mî f ak iAAYsii 5 toate îmi dar de ipi- re mi îmi arati anii ’mi am £ bkxt datoria . — Istoria , nrînnTA mex ns Ba xi ta nini nataAÎa deAa Maxen , nini Axarea EeArradxAYi , nini FAorioasa narte ’ie ai Axat în tran- sa , niqi striwiita domniei taAe nriimire Aa BersaAii , kmd Ma’ ria Teresa te trimise ka si dvii eestea. — Ama e! eaki niipe sTBBenir¹ kitoFie , mi site , în toate zîacag reksno- ipcam sek*A aueATi Axkpy ue s’a$ îneoit oamenii a\ nTmi ’ieAospifate . — He £eA! nrințiTA mex, dxm- neata Borncipi ast ^eA? dxmneata kare eipi ani OBgeetxA uinstiriAor mi ai ammiraipei xniBersave? —* FitTA mei , ori kare Ba «Fi a- ueA demirt sromot de renSmire dxnb kare OmxA aAearri» atita , miine noate șe ammestekb k* sromotTA țx'iiTAxi ’ie Besteine kt OmxA nx e mai mxAt . In sfîpmit se nxse a’mi BorBi desnre momenteAe dxA'ii »ie a 4’ost dator amorxAxi . — Hli ex am trekxt asemenea nrin aueasta enoxi» deAi’iioasi a eieyei, în kare ^exneiioa se îmBatb kx tot ^gata de ^ijr'bdxinye nese* Ae mi adTAitoape «ie BÎrsta matorii Ae are atbt de rare. Ziaoag atnrii ax renezirnea minxteAop mi minx- teAe npeuxA BeaksriAOP. Ferme de aueAa kare ipie a se ’Foaosî de d bn- seAe ! Ilîm în sfirmit O uita so* seipe Aa rnormînt ka mi kbA%toPKA ( 100 ) ne rîndxri din naintea nor^ii kasei* Eakb-mb ini ex Aa noarta kasei m?Ae. Noante nm , fxtxA nev, nii dxmncata kare îjjx înuenî a* kxm kapiera , întpeBxinyeazb’gi mai cine momenteAe ; k*^ . — Iletrekxre astb scarb Aa Bb- rx-mex Razăme wsky; naaatXA avi e bnkb nAin de moniAe , drane- riî ₉ f Aori , remimigeAe strbAt- uitei sbrnbtori de iarna . In ade- Bir rnneâe xnyi caA sxnt ama de iustrîktiBe , kbnd Ae nrineige ui« ne Ba, ka mi rxineAe îmm>ngiiAor. li Borsire mi ei desnre întbA- nirca ue aoxre , mi nonureA rîsi- nind nxgin kbte nugin meAanxo- Aia ue mi stbnînise , intrarăm în eroisnreA nostr* de g«xni a rîdenx- gin de uei Eitrbni ue ay nreten* gia de a mirita riegeAe BÎrstei kx fokxriAe amomîi. Aqientam adoa zi trimiterea a doi kai snrxregxi ue mi) inkre- dingarb kb synt uei mai sTni tro- noitori din Biena , Dorind sb’i hmnbr întrenare ne Z... daka noate Beni adoa zi Aa Ilrater ka st/i uerue din nrexnb kx mine, eA îmi fbrbdxi, mî se nxse în nat, kbui îmi zise ki) e nrea ostenit de inazYFueAe ue de-kx-seara înst- gase ne kite-Ba dame germane kare kx mare rrextate în aoLxa Aeneî miasetXAxi nemgesk se nxtca den rin de kx exastiuitatea rragi* oast a dangxAyi noAonez. — Noante BTn1> dar , skxmasA mex konte , te Aas si> te odixne- qii , mi îgi stinr AxmbnbrÎAe; dormi în naue : ma dimineani Aa zeue uoasyri s’b fii rata. La zeue ueasxri dimineaga, kaîi ue aigentam era rata în x^magi Aa karikxA mex , mi Aa nrbnz eram Aa noarta ati Z...; ma ki>nd nrxre sb intry : — KonteAe doarme, îmi zise sat- ra . — He feAÎ doarme Aa nrbnz , kbnd s’a kxAkat, înainte de mie- zxa nongii ? O! intry Aa eA st Bedem ue e Aenea asta. nii intrare îndatb în kamera Axi, nerdeAeAe era bnkt înkișe • — Hi aide , aide o datt, Aener m?Ae j trtsxra te agieantb 5 ue! EoAnaB eigi ?ₑ Se sksAb eA mi stbtx* ne mb- zxt, mi iiyindy’mi mbiniAe Aa oki ka kxm ar fi Brxt sb’mi glearrb AakrtrneAe : — O! tatb! zise eA Bai I nentry ue am nerdst ne tatb-mey? — Dar asta! ue uis ai auxt ? ue e d’amestek akxm între tatb-tbx, mi între kaii ue mergem sb’i uer- kbm ? — Bai, îmi zise, nx e niui xn Bis nrietene , e o rrozaBb aeBea , am nerdxt do b mÎAÎoane aslt noante . — He înnebunit*ai? nx nezi kb c* ipî (ut in natXA unde te Atsare'a- ( 102 3 sti noante. ’ți am stins Aim- tu' si’mi înAesneaski snre a*A în« nirÎAe kind emii^ • Ny kîinBa dynAeka ini a’a sîaî a se Aisa de eipi somnamBîA sax dormi mki ? nedrenteAe saAe nretențiî; îa fi» [rr Ny , durate , ui mi skoA dxni ksiv si îngCAcari vrmirÎAe s^m* yn somn ue ani fi dorit si fi fost rit oare ue n«tea si’i sie din auea- sti nrinini, daka sa Beni nîm Aa yrekiAe ImmratTAVi j ny’i a* skynseiy kit tren*ia a se teme ki în yra ne anca AAesandry asynra g«okyAyi , si ny kymna si kazi soarta ne eA a xotirî o dati a- uest Imnirat si dea yn esemnAT de nedeansi 5 însi toate kite ml înuerkaiY a’i sntne ka si’a ad- dik si înțeAcari , mi Aa niijie simtimente omeneipi, f yn za» darniue; ca ml Aya în rîs mi mrtarca mea o nymia natos sim- timentaA , mi sfîrmi a’mi nrony- ne ki e rata a’mi kițiira mi karik^A mi kaii mei , ka si am înkaî nentry ue si nrononidyesk atita moraAa. Ia Aisarx synirat ♦ DeAa auesty miAitar mi dysew Aa dinAomat, ne kare îa afAaw mi mai rene; îmi fikg' niqie frase Axnți ka si’mi donediaskl ki nimik ny era mai nraBÎAnik nini mai uinstit, de kit a deqien- ta ne a a miezYA nonții în geyne de doi zeui mi xnv de ani ka si’i iei toati starea înkite Ba ucas^ri. — Jlli mai eBorBi si ia uine-Ba osteneaAa a f ane atita sromot nen- tm nerderca a Bre o kiți sa bs- ueA dyni irmi: K?m emimi de- Aa mine mi nomenii ks S. . mi ky konteAe B...J annrinsen Axmi- nirÎAe , mi ne nysenm Aa $«ok ka- re ijiny* toati no an tea 5 am ner- dyt doi miAÎoane de riBAe, nen- try kare îmi af DÎAetvriAe . Ia kayti mi Bezi . Mi dyserv Aa feroastn , tn* Seiy nerdeAeAe , kamara era mi- ni de kirți ue Ae Ayasen de a- 'li din osneAirie , mi derimna- rea auestyi nenorouit geyne era rata uîni inki a ny ny se faue zioa . — Ia Aasite ’nkoAoj daka e trea- Ba asfeA, geokvA asta ny noate si fie de kit an feA de rAymi din nartea Aor. Nî te ’ntrista , kiui nv e ky nstinți si stiry- iaski ei în rîndyA de a desnoia astfeA ne nrietenyA Aor • Amin- doi îmi synt nrieteni, mi mi nerd ky totTA îndati ue boiy ședea ki mai stav ne rîndsri ini nv «or Boi nymai dekit si desființeze nîm mi nomenirea auestei nonți ama de ry mi no ase. Zikind auestea îa mi Aisarx ka sl si ml dsk Aa S»«. Intrennn- JSaiv toate kite ^ydikata’mi ns- ( 103 ) masb(O, adborb ga , kbnd Bedem araKii day IJennua IlieinonfrATÎ , kare o kbi|iiri în $€ok mi e a Ayi Exni synb B*ni- nikl. Benenia se «fane neBbz^tb ky toatb Bekimea mi înueAenniy- nea ei. Ns kxm ui o înrite A- driatikVA ? Aystria , ^Fbuioare , o kupirl mî e sxni a ei . Ilrs- sia kbipirb Saksoniaj NoFBeijia ne Ssei^ia ; Rxsia ne HoAonia . ExFoua întrearl» este ani înnre- j^fxfxa xnxi tanet, mi mi’ni ^eoa- kb statxrÎAe , o aFynkitxrb de kxBi kbipirb ka a a o nara qinqi o s*tb de mii, dui sxte de mii , yn miAÎon de kanete 5 mî ev nen- tr» «ie si» uy kbipir kiteBa netbie ( 1 ) Bani în xbFtie Fxseijii . de xbrtii kind soarta mb £ano« fîsi ? — Dar deAa nrietenyA dxmitaAe, domntAe konte ? — AÎ ma , krezi oare kb mi a a tronuri se mai xiti uine-Ba kiar Aa ryde : Lasb-mb , ^rate , în nane; BÎetyA Firaro a desAerat de m^At nroBAema : « Ori-qe e Byn de xyat e nyn mi de uinyt . b lintea nine-sa si resnynz’b Aa niqie asemenea maksime de kbt ky desnreijyA ? îa Absaix mi mi dssery Aa Z... ka sb’i snyiy de Ey- na isnraBb ne fikwx ky nerki- rÎAe meAe. — Eram sirtr, îniî zise eA. Ax! mymkbtxra serneAyi este ki mxAt mai ny^in krxdb de kit inrrati- tîda ynyi nrieten • Nxmai yn mi^eAok este ky astFeA de oameni, mi îa bOfy întreEXini^a • Se Ainiipise kx tofxA , se îmBrl* kb mi eml dykmdxse Aa mareAe kamseAan , de kare mi atbrna în SAxgefia sa de kxrte , mi kbrxia , 4>brb îndoiaAi, BFca sb’î dea de ipire desnre restriniea sa mi de- snre drentatea ’ie anoa de rînd si’mi tfakb sinrvr. Ml onri de aBeni ky dbiisxA , mi mb dvseiy sb ’mi qerk sinryr kaii a ki’ or renezxne am dorit si ^aki a nib skbna de dxreroasa sxBBeni- re a’ieAor doi-snrezene nx se fi întbmiMat aqea îmnreyHrrape , sax ’ieA nsuin s’b im> fi ask^Atat ki>te îa noBbUX- iarn • Z... mi konteAe B... se BitxP'b kv snada • Z .. rxni ne nrotieni- k»A sbx , mi se îiiBoiri kx o sx- m-b mik'b. M < îmniratxA Aieksan- drx uin/ desnre aceasta Tn astfeA de ressimtiment , în kit însxmi dxm> kb^i Ba ani , kbnd gexneAe konte îi skrise mi îa rxr'b ka sb- *a orîndxkisk'b ne Abnrb Aerauia deAa FAoPenna , Fef Ysandx’i uxse si»,i Fesnxnzb . « IlentPY SAxgeBeAe fikxte ax- « rxstei noastre marii de kbtre a konteAe Z... tatiA dxmitaAe; iert a nekxBiinuiuasa îndrisneaAb a ® 'lererii dxmitaAe • » ConteAe de la Garde . Pri^u de Ligne . S’a nbskxt Aa 1735, Biyb din neAe mai ÎAAXstre famiAii a.\e BeAijiei , din kare kasa de Arem- Berr este o ramxri k a de ti; era fire mi nenot de feAd-marema\i , nredniqie Aa kape treBxia a se în- niAya mi ca . Sure a deskrie ne anest om atbt de deoseeit, tri - Bxe a*A uniși sxnt trei deosebite ranuortxri; adikb : ka miAitar , ka axtoi’ ₅ mi ka yuxa «ie a addis Aa x ka dimsxA ama de frxmos • In skrierÎAe avi srîtxA e nxs Bine . Kijt iientrx oneriAe saAe miAÎtare, xrănite în uca mai mare narte de Axminoase doktrine , se kom- nxn de memoriaAe asxnra kamna- niÎAor nrinyxAxi Lxdonik de Ba- den, axe kunteAxi de Boussi-Rabu- tin ; de gexdiknji asxnra ijem - raAÎAor resBoiXAvi de 30 de ani, asxnra MaABorxrlAii , axi Fre» derik ueA mare , Laudhon, i La- scy , ma tot ue îa arrati mai si- ne de kijt ori ue , e korresnon- dinya sa kx nersoanexe remarc kaBue ue Ae a kxnoskxt în ki\i- toriiAe saAe. Nxmai în aueste skrisori aAe saAe uei kare uair aBxt norocirea siA-am not s^mi fak-b o îiuoan idee desnre ner- fekta amaBÎAitate ue*A xaraktere- sa , mi kare îa f'bkx’ si) fie ari- imit kx atbta fasor de Maria-An- tonetta Aa BersaAÎi , mi Aa St- IletreBxrr de Ekaterina II. Ila- risxA kare atxnui era s3aodxa Ex- ronei , kx mare mirare B’bzx' xn ijeneraA axstrian a se înf^ima ka mode a akoAo xnde ședea uine- ( 109 ) Ba modeAe nentrx înaAta soțieta- te a diBerseAor state exronene ; akoAo xnde sfrbAxciteAe tinxri de amaiMAitate erax markizfA d’En* tragues , konteAe" de Tressan , mareuiRAYATA de Richelieu, caro* n xa do Besenval , eroi ai saAonx- axî , kari în nrinini^a aceasta nx aBxrb semeni mi moipenitori . IlrinyXA de Ligne adora Fran- jia astkeA kxm se anta ea în a- cca enoxb; ma reBOAXijia «Franțe- zb treiîyia s'b desnAaki atbt rxstx- riAor kbt ini oniniÎAor saAe. Nx trekx* mTd, mi îa isbi aceasta nx nxmai în aBerea sa ui mi în si ro- ti meiiteAe ueAe mai skxmne. Kam- nania deAa 1792 , îi smsAse xn o sxFFeri 4>iAo- so’Feiție ₉ ma cea d’bntbix nx se mai stinse din memoria Aii în ori ce Breme mi în ori ce Aok îi addx- uea ce na aminte ne dunea sm , îa riodidea AakrimeAe nintre xn zîmnet d’o annarentb xmxriniib • Ilînb Aa BÎrstT» de 80 de ani îmi îmuinse kx aceea mi Bioicrxne kar- riera ; bizx* konrresxA deAa Bi- ena , denre kare zicea : kb f da- ka nu marmb , ceA nsțin danțb » mi nretindca kb Aa toate nriBeAi- ipiAe ce? se dax nxmeromÎAOr no neroiiiatori , nxmai Ainșîa de kbt konBoFXA îmmormîntbrii xnxi ma- remaA , ne kare î<\ Ba înAesni eA. IIL kx adeBbrat mxri Aa 13 DekemBrie 1814 addxkbnd du- rere tstxAor , mi Absbnd în so- ni tate xu sek k< anesoie de ase î*nnAca. ITxiiini citesk oneriae am mi «Fak nrea ns 5 Dna de Stael , Propiac mi Maltebrun ax snikxit kx norocire nrin eAAe, ma lot ce n’ay nxtU arbta mi în* 4*iuima , a $ust ikona cea BÎe a- ceAAei aniaBÎAitbui ^ireipi mi sao- Bode ce se Bedea atbt în tnsxri- Ae kbt mi în boreeAe am , aA kbror tinar sax «Formb nare ki s’a snart Firi» a se mai înFiinixa* ( xrmare ) din disertația Daxi flaabdonYAY Aa diksionarxA sbx. cKwmtiiTaTe ne cel) AaATi Axnb o- pimma apiTinsi-iKi, ci xna în- Tpt, Ka ci zis acc|)6A fn cei AaA- Tb iui ce froșim kx jmca . Mam noBbțxiT ne acecr ipum kxtotxa nsbmsAaT ixnb xapaKTepxA j^sne* paA aA enoxeAop AÎmEicTics, Kaps ce fnT$nbpeiți8 mi fn c^opma mi f n f nTpesxințap'b Bspsi&op , as ni Komnapația 8AemenTSAOp ASKcice Asm icTOpia țip ii poromeLgi mi ax ni K bT&Ba monsmenie fnciipi» ( no) c« qe am mTST ci xoBinxecK. Df am rpemir noars axect, nscam fn- ci oape-Kape TEm8Fx ne Kape ce Ba nvTl> A'Kpa vn ^joapre metțiemy- ^ît exicj)iqiy. O ecnocijjie ne CKxpr Ba Bfx’b qiriTopyx xa c^iptuirvA ane- cTei nperbTÎpi Aa enimerpyx xirepei A fnci Ka ci o f nuexiSri) mai xec- AimÎT, ci saijs xe-c'Bm’b kt> xe ap Bpl) qinp-sa cnpe EcemnAx ci axy- ne ne roare sopeexe fncemnare ky I, cay II, cav III, dma. Ny Tpesse ci Kpțzb ki ape ki aq'fecra roare Bopseae qe xe a asvT arvnqi fiagia ; ni ki arirt nymai xin KhT8 a npiimir ea fn aqt enoxi ce oot axxna asym • K bqi m^AT® xin KiTe npiimeipe aKym xe bbB o xaTb , mi m»AT8 xin KbTe fnrpe- cyinga arynqi ny xe ape acuzi, npCKSm mi xin KiTe fUTpesyinjjli- zij acTizi ny Ae asii arvnqî. tn ccț)ipmiT oape-Kape BOpse as*- pop xepÎBajxie n’a <|)oct mi»xoK a ce xecKonepi mi npin ypmape niqi BxpcTa Aop , ca¥ Kape Konpinxl)? Bpe o ax ti nexoiripipe, nx xe am n?T3T fn ksijet KepaT cb xe amez fn niqi ?na xin qexe XII xecmp- uipî , mi ac$ex c’ay fncemnar Ky XIII. (paa KxnocKiT ki xa AÎTepa A Kape mi ecre f n crape x’a ce Ti- mpi mmai onr cav zeqe xe aqe- ctB ay pemac . § 3. D E R I V A 4 U tnxari, fn aqexamî mip , x»ni cemnexe xpon ixoipqe ypmTzi xe- piBayia . Dvnb oBiqineira cemni- 4>ÎKajie Kape 0X1*1) mai xiym»zi ce xa xepiaajjiei ki axiKb Ksrape BopBi sine xexa Kirape , ks to- tîa icovaTij ap cokoiît q> nsBa ki BOpBsxe n’ay niqi oTpBan xe nbpingie mi xe peAaijie- ki xiniEg- xe n’ay niqi o rptan xe pyxenie, qi crpbine farpe cine. niqi o xan ni c’ay fnrimuinar, niqi o xan n’ay aavT niqi o Komeni* Kauie; fnci cap amtijir, Ki4i xe mi cjnxoxoijia n’a xar niqi tn monvmenT xecnps aq^era^ fnci qex ny^in OBcepBayia AÎmESAOp qe ce a‘ pan pexarioe mi ky a^x^inÎTarara friTpe cine , ap (|)i naTYT cine (£a* kt» a Bbnxî xecnpe aeriTepa Koms- ni a nayiixop, a KynoqringeAop mi a ximiexop xop. Icropia xim- Bei ecre icropia Oinyxyi, ny ny- mai cokotîti KiTpe iipimîTÎBexe exemenre axe ximBei, K^rpe pexa- yiixe mi moAicțnKagiixe xop, qi mî Kirpe KapaKrepYA qs (^anrexe 0- msxyi furinipeipe fn ximEa asi, Hei B8Ki, KYXÎKinx xini ouepixe qe c ay nicipar xex i , •ul ta 33 3h utf ‘ sdm » -adeo qsujjv n^dxui îirjj » : ish -LX3 SUHVE «UDOJOSIB «LXOțbE XEUld* tuy •«Lujh’iYid ghe exqds ta 33 «lu •XU Ulft'xn V3b XBO ’^IsdxXBU 3VldiUX3 ui țXEXjviaexiiiij ev$e ta 30 îu de^o 503ye țin tifteaidav țxoauE nju^v 3jj • iiKeajdsY ar ^.jțdxui «unaxop o iuio ui sde xu țxoate axeox £j{ • i&vâxid^oacJ 3b EUR EH «LUJXEV țh EV iduo deco ‘lîîedsxiv trdu q^sr 3V3 EHixEm^dj uiy q.ui -d« 3U ie ti țm ahiu3va avadeuEoio -MiY uiY q,XBiudo(J) im q.xeM&Ya ⁶ «ix •tad» ‘q,xeaid3Y ‘xibej; irv Eamiv q.» ta-auib q,5H2 țo de oxd 3Y ll/W ‘ touqₑdxujy dtdx 33 3b 3V -3SU1LV £M X%S 3Y EUIXEV 1» XVRU1 ieui suicț>cf>e im susAocuo xu*o ufcaa -«ituod svaadoa «lm «uuța sy xEjqs uit «lm mm snz ‘i&v&denopMiy Eftecfndu ui sxastao exoabt adno&Y onixul ieui isdoa e 3Y iw^Yuidxo -«iu 3.0UȚ ⁴ sYutdnoM ea isuiiv ax -qs du33T W K SW'IOIH 30 ( 112) « Tp’mca AEpînayîa fiopsei, ne ciAi’m «a npÎBÎ Ka npimÎTiBi Bopsa xin « Kape ce Tpai^E ql) qepsTi), aTxnqi « TpEB«8 a Ki3Ta o AiiriBb tape-Ka- « pe țn Kape aq'b Bopsb ct ce a^)- « ^)ae ca* AepisaTi cav Komnscij» peneTinx tot aq^cTi A*Kpap8 uij fO 3ATE AHDB1 mai BEK1 X8 KbT 46. pxTsx , Bom aJKxni^e cas Aa o imi- TaBÎAiTaTE ca* non plus ultra • lîlCl KITE rpBBTTJji , K1>T8 08X841 Aa XEMWKape , K'bTe amii/ipi ? m’am cîaît a mi xsmpTa xe aq'h- cTa, kit ’mî a $oct iipin nxTin- gi , AenxpTinxîm'b xe heae kₛ totsa KLBsiTS mi opec^epinx amb onpi fnTp^n xpxm ksucckst (Jjl- pi a Kl*Ta 3AT\A USKWOCKXT • lll- kbt KiTpe Aepiaaipa ijenepaAi, xs- ni cicrema qe ecnsctis , am fii- TpeBsinjiaT msxÎTaipiAe m8A8 ma- n¥CKpinT8 «18 am nsTikT axuia xin BÎBAioTeqi napTÎKYAape, ns Ai* TpixaT aA asî Aaseawc, ne Iloxi- rAOTa Acis ax as! KxanpoTiEj ne EtimoAogie universelle Cumbrid- £e 1811—1825, mqx. aAAErmx ne nexe mai axeBipaTS ? nib coko- TECH Kl 8 (jn*p b KÎSzJpe a mb Al- ni opeeiție nxmai xe o cicTEmi . AcEmen'B spmez tui ks Afipisaipixa AaTine , ajKSTxnxvmb xe oct8iieaea8 q£AE beki axe Asi Eocis nii Aene- nix, npSKYm mi xe axe qexop mai moi. In napxB acra BupeeAe ca Komnapi axeci Kx U6aG pominerpi ca* a(£(|)în8 mi omogene iTaxiene- qiî j nopTsrsze , pomana mqx f n Kape TinxA appari qeBa BpexnÎK xs fncemnaT ca* KiTpe cfiopmaps ca* K'bTpe’fUTbmnAape. IlEiiTpv b pse- A8 iTaiienEiți] mb a«x r k* Mare^io ca* ks Kp*cKa^ neiiTp* 4Eae cna- ni<>A£4ii kx Trapani, nenTp* qexE nopTxreze k* ocTEnixeAe snei co- qieTiai cTsxioace xin «ppanija, ks Cardozo mi 3at8 cKpifpI. IleriTps rAocexe pomane, (Jiiinx ki fmî Ainceipe A8 o KamxaTi Ruquefort, fn xoi BOxsme in 8° 1808 Aa Ilapic, am fiiTpEBxinijaT os Dou- Jat c(f)bTxirixsmi, fiiKbT nenTp* Tini ks Reynouard , mi Bruce* Whyte , 'zîk fiiKiT iienTpv Tini, ki.. EopBEAe opienraxa as BEiiiT fn AÎmBa pombnfccKb 1° ca* npin cEminjiii TaTaps, 2° ca* npin ^anapioHi mi AÎmsa Tpsq'fecK'b , 3° cas npin ximBeAE exponens . tn kit flfnTp* qexe A'inTbis m’am £ sa xrma ) N° c$t>tsît ks KAanpoTÎe mi Awvnrj nenTps C8A« as asoiAÎ)|Kx Kamin- cKie cui Ocaan 5 lap nenTpx qeae as aA TpsÎA’B m’am c^)t>tsît kx minxnaTa cKpieps a nopTxrezsAXi Caca, Vestigios da lingea arabi-ca» em-portugal etc. etc. Joao- de Joa- sa etc. etc. Lîsbon 1789 in 8°; ade- sea kx Gollius 1653 mi 1787. Kot nenti’K derÎBaijiiAe CAenece m’am S'F'btrit adesea kx Reimer . iar nentrx komnarania kbtre Aa- tina kx Forcellini , ky Enrik Ște- fan , kx Holiiock mi aAgi . Iar în kbt nentrx komr aragia k^tre AîmBeAe orie ci taAe , den'brtandx- mî) de Lingua graeca Lebaizans» m’am sfrbhit k:bte o dali» ky Bux- dorf, adesea ks Axkrm’iAe axi Hamer mi foarte rar kx Aegidius 1647 XamBxrr 8° nentrx ceAe siri ane, însi» asxnra txtxAor acesto- ra, bniȚam xpmaT xpsmxA qe’mi’A *8CKÎc8C8ni neiiTpx xiKcionapxA €A8nÎK . K^T neilTpK BOpB8Ag CAaBOiie ? Kape f n Atrasa pombn'fe • ckt» noT fmoKmi yn BOKaBSAapxg OC8BÎT nii neiiTpy sape cuit oape sape per*A8 xxn'b Kape ab mojicei. kt» acicTi» AimBT», m’am ceJrbTsiT fn kit neiiTpy^upinqens kx Jo- sephi iDobrowski institutiones , Lingue Slav» 1822, mi ks fii g8A8nTîA EKonomy Aa cKpicoap'b fageAtaTi» . Tije ola* 8 Covo^QwaGticfjS ttqoc TpeBxingez ToaT8 acecis îcBoaps cₑ ’mi am hxtst cTp-bnije axhb npin- cineA8 qe ap^Tara, mi boix ecnx* n8 mai fniinc fn npe^agb. IIs Aînri a^ECT’fe nenipx npecKxpTaps ini (JjamiAiapîcagie ky cimKAaKpeAS A8piBaiiÎ8i am f nTpSBîingaT cimBO- AYpi oaps-Kap8 a Kipop TTAmi»qi« pe o Ba a$aa qÎTÎTopXA Aa cdn»p« iuît Aa annenxeqe cxbt ampa B . Mt» c< kotsck; |kt/ kiuxa Aepisaipei qe am f nTpeBsinipT , a^)api> xe f n ^iingara cepiociraTe nii (JoAocinij'b fn icTOpîa mi ax^nqÎTa TbAmt- qip8 a cjbie-K'bpia B'pB8 mi fn J^ene- paA fn AimBa mi AÎrepaTypa porni- m>, astm ne Atari) aqecrl) cnp8 a f’iToKmi aqicTi» napTfi KpÎTiKb a $7aoa gig; napT8 nonoAapij Ka ci» zîk accf)8A, cKogi»nA xinTp’,bn- ca ne qli micTepioact mi fnxoioa- ct» ini xicnoTyaci» mi Tpsxoaci a ițiiinrjei Kape fnrpozeqie ne ohea BXArap. inci, ex qeA aThT xe crpam- niK KpiTiK aa aATopa, nx boiy ac^« $Aa oape KpiTiqi? ( Ba wma ) Ky nornirea DaXi‘ II an a don ay din kauitaAi», d^ni) soia ce a qerxt, AYT>nd mi originaAXA kx si- ne , redakgia se nede silita a sta aci kx nxBAikarea acestei diserta- gii . Kx okasia aceasta sckoteipe 16* ( UI4 ) de kxBÎinți) a’mi faue mî ew FÎ4P saAe de seami> asxnra auestei skrieri. Ori 'ie romm Aiterat? noate Bedoa mppiteAe mi migeAoa- mpac Dati tlanadonSA* de a mica skoate a a kim»titx aueastb între- nrindere ue dxmisaAe ea addxue uinste mi Fom’bniAor foAOs mi o aBere Aiterari) nrețioasi» . Oe» sereaniiAe asxnra AÎmuei ue se B'bztF'b în nartea nxBAÎkati a a- uestei disertații not si rekoman- de în narte n^tp^nzitoareAe kx® ijeibri aAe axtorxATi mi înzestri- riAe Alterare ue are • ki»nd ’iar fi Ajirsit ’bns'b BiririAe de seami ue faue asxnra osteneAeAor reno® satyAxi II. Maior, sokotesk ki mai mSAt s’ar fi rekomandat în okii Fom'bniAor ue nistreazb o uinstire reAÎyioasi kitre auest E^rnat • D. HanidonvAX mai Aa xrmi» în disertația sa ? Bortind desnre ortorrafie, se arați) de o deosebiți) nirere de nbreriAe ue are redakyia desnre feAXA skrieri! rommeipi» RedaktorxA a* uestei foi uinstind tot d’axna ueoa ue ax fikxt Ilredeuisorii noqiri uei Axmiuani tot d^axna a aBxt de temere a kbAka în nme Ae Aor iiți a adi>ora mi ca ueea ue siaseAei migeAoaue îa Bor nytea îiiAesni si) mai deskonere sax în materie sax în metod; mi în mai mvAto rîndxri a mai zis^o ki n$ai uine nrpferi a se rbtiui kx Ma^ iorii , Kiainii mi Ulinkai, de k bt ase arida nerekxnosk'btor ave® stor Ki>ri;agi , mi a rremi în ain- tea xniErei Aor atbt de Benerate de rominii ue ax ÎIlBb^a^ a uin- sti taAenteAe mi s.ixgeBeAe Tnor a* semenea BbrEați . Tem^reA re- daktorxAxi a fost , ka si» uinstim ueea ue a* fikst Bbtrbnii noițiri uei AYmînați mi rimnitori , ka si> uinștiaski) mi xrmamii ueea ue fauem noi dxni) ksBÎinți) mi no- trinit kx drentxA kxBÎnt , mi asf* feA si» s? fikse , si> se statornî® ueaskb^mi si se Beuiniueaski) sti- aîa AimBei , kxrbțenia ei mi ki- hya skrierii. Ile aueșt temeri OBserBaujiAe asyura osteneAeAor AYl Maior , mi s’ax nirxt onser- aații assnra nirerÎAor noastre însxmi, asxnra, sistemei noastre^ asTnra uinstiriAor noastre ucaof mai skxmne • Kym dar ai înnd?it îmi Ba ziue uine-aa > a $e nsBAika în foaie ta niipe semenea OEserBații?— 1° IIea* try ki» ns asem aAtb foaie Aite® rarb , mi nx noure a faue kx nx® SAiuitatea mea Tn feA de mono® noA nx mai de xn feA de n^reri ₉ ue ar semăna xn disnotism siAÎnd ax mea întrx a se rîndi ka noi mi a nriimi n breriAe noastre; 2° K> ( 151 ) osserBaui’A® sav.B'bzît io nrotisa periAur noastre 111 nrotiBa sis— temei noastre , mi mi s a Ubrxt o mikmorime a ne teme ka s’b dy ae fa»iem kxnoskxte , dxnb cere- rea axtorxAxi , snre a Ae Miti ini a ^txdika Axmea Aiterati»; 3° kb D* IlanbdonxAX ’mi a fost mi îmi e urieten j mi am Brxt sb arbt kb not fi oamenii nrieteni mî firi» a fi siAiiji de a asea tot a’ieAeami ni»reri mi de a fi desnoui xuXa aAtvia, sax de a fi Aisijji ekono- Biisindvse sb a»jtxnrb inokrini mi nesimieri . Urbtb mi fataAi ea- Mea idee , ki onm ne nx Ba fi de nbrerea noastrb , sax kare kx simtiment sax de nrieten, sax de drarostea artei , j’sax dintr’o kon- bintere ori retviire a sa ne kri- tikb fanteAe sax skrîeriAe , tre- r>xe sb’A asem de Brb^emamx, Tre- i»xe sb Aisbm oamenii a fi sinue» ri, sb’mi aiBb HbreriAe SAOBode, kb Axmea ițiie sax Ba ipi gexdika mi aAAe^e» Am nriimit astfeA di- sertai^ia , D m IIani»donXAX , mi ’iam snxs kx aueeami sinceritate, kb nrekxm nxsAik oBserBajiiiAe saAe, asemenea BonrnxBAika mi aAe ori kbrxi aAt rombn 'jeeaBoi st»’i resnsuzb , fbrb însb st» se anath din drsmxA nxiieî kxBÎinue; kb*ii u stern a deshate sn Axkrx jjîiiîg sâv st ktntc^ ktte 'iwsa era nriimit ky invA^mire în sa- aodya raronei . IIcntrY o kanati- kb say o sonatb îa skimn nrii- mia uca mai iiAikyti osnitaAÎtate în mijjeAokyA yneî geymbtbui de dszine de dame, de damiueAe foar- te frymoase say ueA ny^ia nrea HAbkyte . Akym nxteiji a Bb înkinyi ki> noi tou,i fireipe ne sÎAÎam a do- rîndi uinstea ka sb fim înfbiji- Hiaiu Aa doamna de Conradsruhe, kbui în kantonementeAe noastre în migeAoksA zenezeAor n’aBeam nimik mai mvAt de kbt ni aga a- nimaA’b. Ey se Brodise si nam niui o idee de mysikb , Breme n’aBeam sb ’nBbij d’akym înainte, resBOFKA era în yrneAe noastre mi mi isniarn ky nymnii în kan de nekaz, kbui ka si no«ny doBÎndi faBoryA de a intra în saAonyA ca- ronei , trenyia sb*mi day yn aer de mysikaut . Ml Aeraiy de ka- hya kaneA-maestryAyi mysiuei re- ijimentyAyi nostru si) mb rasoAea* skb sb mi ’nseiAeze ky kbte Ba romanice , mi asf eA îndrbsnea mb înfiyimaiy ka yn kbntbreij . IUi este adeBbrat kb kintâm roman- ica : Partant puor la Sj rie ky yn annAymo de minvne , In Sa- Aon f bucam ue fineam mi skb- nam ky atita , ma în saAAa de mmkat deșfbtam ne kommesen kx Des frelons bravant lapiqui- re. In regiment ny mb mai nymia de kbt sirianyA , atbt Ae îmny* iam yrekiAC ky Siria! kmd ny eram îmureynb ky kamarazii mei» mî întrena kite uena de mine , resnyndea , a nornit Aa Siria « In sfîrmit rine rby îmi fbueam mi ey roAa ka mi ueÎAaA^i. Mai ne yrmb oasneici mai nyoi îmmyA- icindyse , înqenyrb a faue kon- kyrsyA taAenteAor meAe ny nrea atbt de treBxinqios ₅ mi înuetîA ky îuuetyA înuenyjy a ny nrea mai anca atita^treuere, îmi Beni îo- sfbrmit mi mie rîndyA anetreue askyAtind mi ey ne aAiiii; dar, yîte , Bb snypy drent kb de Aok ny mi myADjmiaj adikb tot karn ama kym myAijymiam mi ey ne ueiAaAiii • Ileste nygin ipiyiy a mb însî- nya Abiirb Doamna Barona atbta îa ki»t îmi dette Boie mi BÎna ne momia sa . Kommesenii era nymeromi, mi ey addyueam tot BinatyA tressinuios nentry masb o Ey Aokyiam trei Aere de narte de Conradsruhe Aa Ober-Roeslau^, în kasi Aa Monsiy KaAim , yn om foarte frymos ka de natrx- zeui de ani . Era yn om k# stare mare mi ky vn nyme mik . Monsiy KaAÎm era yn nerod din ( 118 ) uel mai mari kbnd era Borna de Aiteratyrb sax de frymoase arte • kbnd era însb Borna de Bani, de mo- inii de BÎnzare, de Aemne de kxmni. rat₇atvnvi i se annriadea kan^A mi Borsia de minyne , ^eydîka dreut, îa Axa de yn om ky mare yeniy. Ilentra »ieAe materiaAe aBeam Aa dbimA o nriimire mi osnitaAita» te de mintne; kbt uentrt ’ieAe AaAte y meryeain sb Ae kaxt Aa Conrdsruhe . Intr’b dirniueayb , MonsFK Ka- Aim intri? în kamera mea . -— Lokotenente ₇ îmi zise eA ₇ dumneata ai mtea sb^mi faui o mare sat^iîi . —- Atita mai nine₇ nentry kb mb myAyvmesk kbui îmi dai ok- kazie . — Hînb S’b intrbm în materie ₇ snyne*mi kyrat nînb în -kare Hynt eqii kv Barona? — A noi... synt ka mî ky dum- neata în termenii ynei Bine-Boin- ye re’iinroae , simij nentry ea ka mi nentry dumneata rekyno- ipinya 21 ) Inf byîmai# ne D. KaAÎm . N’am maî Bizst om mai înkyrkat ky nrrsoana sa mî neițiiind AX'ie a'i'*stp feri- ’iite retrat’*, se kornnxne din roze- ap diminpii^i , dm fAakira amia- zpi uii din nirnira spppi ; m’a- noi irni' o stea nx se ÎB°ipe ne o- rizontxA resnAandid j ni remite iui desni>r- yite xorxriAe XersBimiAor uii Se- rafiinÎAor , An^eAÎAor , uii Ar- xanyeAÎAor, TronxriAor iui Dom- niiAur; toui sxnt miniștri fan- teaor iui soinueAor uoaxi Etern. A'iestora se delte toatb n^terea asxnra fokxAxi , aerxAxi, mbmîn- tvAxi iui anei • aueiora este în* drentarca timniAor, BÎntxriAor iui temnesteAor • Ei f ak a se mato* ri se«iiii ; xn nvmir ne- mi>ryinl dintre ei fxri> kreaui de o datt kx Oiuxa snre ai snri- jeini BirUueAe , ai îndrenta nati- meAe , uii a’a anxra de isbiriAe ladxAii. ÂkoAo sxnt asemenea readsnaui nentrx tot d’axna meritorii niînt; na- triarxii ameza^i ne stbAniri de axr ; nrufegii kx frintea skinte- ietoare de doi raze de Axminij AnostoAÎi dxkmd ne inima aop santeAe EfianreAii , TeoAo^ii ui- ind în mbili o nani» nemxritoi- re; sixastrii retrami în neqieriAe ’iereqii, Martirii îaBestauj în Bjmrni.xte striAX’iituare, Feiiva- ( 124 ) Ktte o dati, aceste sxffAtte îndestxAate șe renosi» îmnrexni> ne nr^nteie rîxAxi LJIiiniieî mi A- morxAxi. Nekontonita Aor înye- Aerjere mi întppBornire sxnt Frv- mxsenoa mi At t-nîternicia c< • ayl Urca-InaAt. « O DymnezeYAP! îmi zîk gaap, a kare mai este murirea Ta ? « Toate knbte ai ftkxt Tv synt « konrinse între marijinÎAi mî « xotareAe TininTAvi; mi TimnxA « cp se arați) mxritoriAor ka o « Mare ftri) man/ini , ni e de « ki>t o riiki)1xri) neirbrati, în « sonnn» din oceaiiyA Eternittjiii a TaAe! » Ktte o datt iari» nredistinag^, sure a r\orifika mai rine ne Im- ntratyA ImnbFaijiAor stricat mi nrisesk niirakifAoasa L^i fanți»; krrania cp o kontbmnAi> din di- Berse nxctxri aAe vniiiersTAxi, ab înfisiiimazi) nrin^AÎnii rtnitoire: AstfeA , daka se noate komnara AykrxriAP C' Ae mari kx niipe ob- ijeete mikaioare , astfeA se ara- ți» Aa okii ki>Ai>torxAYi mtreypAe ki>mnii aAe IndxAxi , BorateAe Bti din DeAxi , mi din Rakemira ₉ nrxnte konerite de mimbritar mi nrof^mate de amnri), xnde naAx- rÎAe nacifice uin a se aAAÎna Aa rbd'bcina kaneAierÎAor înfAoriiir K^Aoarea cerxrÎAor disnosigia uT bpap koronafe ks r«>zn,\e Edenx- • B'bdvBeAe ks Axmji btaxfi ii este kan j mi toate aceAe Pernei mcinice kare sxnt nirpe simn^e Bcuiminfe de in ni se ftkxri) mim - rîifoare în dyreri mi sAxg«itoare în nenorociri . Ny ksm na onm nemtimiios mi nenorocit nst^-na a bofbî de fprhiiriAe înaAte? Umnre f*iji- f'He mi de iiAtmjpre nrednice . Jțlim noi ce este ferici rea ? S xff ao- Isa kre^iinTA^i kredincio^ kind irbr'bserpe trvnxA si? , întokmai kxni »n nÎAot inqerkat îmi nir^- sejpe fraijedxA BasoA ce\ înrite ccpamA , pa sînyyr atxnci kinoa- j|ie adevărata b ‘atitxdiae . SvBera- rm i>ine a a aAAemÎAor este de a iții k> acest Bine ftri) miisyr'b sa Fi margini ; ei synt tTTîn- c°taf în fericita stare a xnxi ms- rit r ce f'bkV o fantb BÎrtsoas’b mi eroikt , a ansi om ce simte rtniriAP xnxi nr iet'cnar mxAti, Brpme cerkat nric nenorocire, AstfeA noBÎAeAe nat îmi nx ssnt stinse în inima drenipAor, ci nxmai kiriițiitp : fragii, konsoruîi, nri» elenii ns încetcazi) d*a se fkbî j mi aceste affpk^ii ce nieyyesk mi sp koncantr'b ’bnssmi în sîhya Dumnezeire] , nriimesk xn cp din mbrirea mi eternitatea ayi D«m- ijpzpy o (125) mbrîrnli sfer^Aor ue se ^eAtre- i|je dxnb miinkiri ini distange , srnt nentrx nrea-^eriueAe dxxxri jn isBor nedembrtat de a mm ir a- gie • Le nAak aop a kxnoaqie ap- nÎAe ue £ak a roti în eterxA $Axid kx atbta xmxringb aueste trxnx- ri at/bt dp rreAAe j merr mi ’mi Bisitb aucastb Axnb tiknitb kare în Ainiqiea nongii Axminat’a o di- nioarb rxyeAe mi nrirteuix- rxrÎAe Aor din Axmea noastră. Steoa xmedb mi tremxAantb ue nreuedb namii diminegei , uestb AaAtx nAanet ne narese ka xn dia- mant în axreeAe koșîge a ac Soare- A\i , autA tace kx anxA Axnr ue se mimk'b Aa Axmina a natrx tor- |ie na a ide; aueA nbmînt în doAÎx kape , de napte de rae >Ae zîaaci , noart b yn ineA întokmai ka o Bb- dxnb nembnrîiatb ț toate aueAe 4>bkAÎi ritbuite aAe kasei Omx- a¥i , attpar meditagiiAe AAAemi- aop . In sfîpmit sytffAeteAe nre-_ destinate snuapb nînb Aa aueAAe Axmi kbPor steAAeAe noastre Ae sxnt șori • mi mi axd kcnuepteAe nekxnoskxte aAe Lirei mi Lesb- dei ueregii . Dxmnezex din kare derazb o kreagie neintpepxntb nx Ae Aasb a înueta santa Aor kxriositate sa\ kb în maryiniAe U3A6 mai denbrfate aAe snagixAxi f bPÎmb bp? w xniBcrs înBekit , sax kb, xrmal de oyiirÎAe angeAi- Aor, nxne oPÎndxiaAa mi ^rxmxse- ttca ninb în sîuya XaosXAsi . Ma oBjcetxA ’ieA mai ximitor îijdrbu.imat kontemUA iuiei sf inui- Aor, este OmsA. MxAt se inte- resb ei inki» Aa dxreriAe mi mu- ^xmipÎAe noastre ; ei askxAti) do- rinueAe mi rxyeAe noastre •, se roarb nentrx noi , mi ne s3nt natroni mi noB*buxitorî 5 de man- te ori ei se Eîkxrb kbnd 111 m- kbtos se întoarnă în stav*; mi tremxp'b d*o mÎAostiBb ^Frikt kbnd AnijeAXA morgii addvue cr’xn sif- Aet baiu de rroazb Aa niuioareAe SiBeranxAi Jîde. De mi Bbd ei natimÎAe noastre de fagb , nx not iții însb nrin ue ar ti atbtea eAemente îmnrotiBitoare se ani- mestikb în sîn»A nostrx. Dam- neze x ue eartb feriuigÎAor a stri • sate AegiAe xnieersYAXi , minxnata Tainb a inimei OmxAXi a nbstra- t’o nentrx Sine. In auest estas de ammiragie mi de draroste , în aueste rbniri de o Eîkxrie sxbAimb ^sax în aueste mimkbPi de o tînbri/tristege Aa- Aemii renetb au ea strirare a de trei ori Sânt ue timeipe mi în- kbntb în eternx uepxriAe. Im- nbratxA nrofet reriAb meAodia dÎBinb • Asaf ue sssninb dxre- riAe axi Daeid kond^ue instrymeu- leAe iiijiiiA’ate nrin srffAare ( 126) ini Tiii ayî Koreî rvnepnb arneAe, AÎfpAe mi nsaAtiriiAe t m^na a .yeAÎAor. Hpap ma zîaap a.Ae Krpatipi , R« haosta DomuYAti, sbFBbtopÎAe Kredin» jiei anti a M’bntxitoFYAti , înkunțiFxra- ti» de xofxa B*bdvBeAor , aA meiAor Ebreate, mi aA 5Fen . Ei Acarbnb îna- intea qereițieî aop Maî’ie kbde** niije avr «ie se rea Aga» iui re- kad kv yu svnet armonios, mi de »nde în Ba nori iuiaare skanb ni- ipe nrofvm»ri de amor mi de in. nouengb • Din TaEernakoAYA Măriei se nasb kbtre SanktsarivA Mbntii- torTAiî oamenÎAor; de ani Fîwa nbstreazb nrin kbxtbtvriAe saiii înaintea L»i; ma Eaay ae întinde mina mi Ae zi'ie • « ReaigagiBi» mi n» Bb temeni j « boi svnteyi Eine-kyBÎntayii Ta- < tmi mex, nriBÎiji Aa mine, « Ex svnt Axfa uii Omera.» Din koAo de SanktxarixA Ky- BÎutlAYÎ snauivri de fok mi de A»minb • se întind fbri margini Tri»nri¥A de fok desnare : TatiA DsmnpBjazb în fxndrA a*ie* stor ar»ise de*BÎayb. |IIpin’iin a toate kbte fxrb s»nt mi nor fi y nasatvA, nresentxA mi f iitorxA se konfvndb într» Ea ax. A’ii svnt askvnse isBoareAe adeBbr»riAor ne- k nrinse de înueAe^ere nini s»mi ’ierYAtî: Linertatea OmYAYÎ mi Ilreqiiinua atî Drmnezex 5 Fi- inya «ie noate kbdea în Nimik mi Nimik»a «ie noate deBeni FiinHb; a»ji mai BÎrtos se îmnAineqie de narte de okr»A an^ieAiAor miște* tta Treimei . Dvxya «ie nirnede «fbrb încetare de*a TatbA se »• neqie kTÎFiwrA mi kbte Trei se £ak Una în aneste adbnkvri ne- Ubtrtnse mi neînț^eAese • Un Tri^nw de £ok se aratb atînui Aa intrata Sfintei SfinyiteAorj r*o* mrÎAe se onresk de resnekt mi de sfiaAi , Osana a An^eaiAor re* s»nb mi se întinde în Tbrie; o* ipi ie nemuritoare n» iții» kare ar fi dekrete*e »nimei ueî bîî ; n» qiix daka ne* de trei ori Sânt n» stb sb skimse nre nbmînt mi în «ier formeie materiaAe mi di« sine ₉ say daka rekiembnd Aa si* ne nri’iineAe fiinyeAor, nv Ba sîaI A»mÎAe a reintra în sîoya e- ternitb^i Sa\e. EstimiAe nrimitise se desnart f Ora« ko vTA se întredeskide mi se ziresk (las ) treÎAe nuferi. Ilvrtat ne în tron de nori, TatiA ^ine tu komnas în mini ; xn*uerk e Aa niuioareAe SaAe; Fire a armat ky £yAțierYA sti d’adreanta Sa; Dtxta se îoaAij'b d’asxnra ka o koAon*b de A?mini>ₑ lexoBax iaue xn semn, iui timnii rassirxrajn îmi renrii» mesk kypsxA, iui xotareAe Xaosx* ați se retrar , mi steAAeAe îmi xrmeazi» kl>iAe armonioase • Me- rsrÎAe nxn atymii o xrekie atten- tiB’b a a r iasTA qeAxi Atot-ITxter- nik ’ie’iui dekxari k'bteaa din Kx- ijetirÎAe saAe xnjBersxAxi • Tradiție din Martyrh lui CHATEAUBRIAND ♦ de I. E» JURNAL LITERAR A noasta ^oaie ese de doi» ori ne Am . IlFenîm’bpauia se ^a Beții da n^rerea • Ea era Tn om aA insnipauiei mi aA kanpiuXAxi , adiki> ue’i Benia a? gÎAe drymiAyi . Bendikt, dormia- mi eA , mi Bisa ny’mi adxk amin- te ue . Zioa fireme Benl înue- t*A ky înuetyA ; uea d’intir^ ra- zi» a soareAyi ue se strekyri în trisyri, decenți ne Benedikt, kare înueny a kita în nreypyryA siy. Lînri eA era o femee Fry- moasi de nika , de sss nim» geos , de sys urni geos BAondi , kare dorm ia k* rît«A nAekat ne îmere ka o mbsiriki» • Bedikt deskise okiî sine mi se yitb Aa di»nsa ky Birare de seam%9 mi nekyratyA FontmiAor ii înst- $ ai Aa ireke: — lIe mai oki frymomi treBye si albi £emeea asta! mi kym se Brodi, ki tok* mai atynui , ka mi kmd ar fi Brxt sil myAgymeaski kanrîuiA, ki o razi a soareAyi, kym kotia trisira^ treky k« inuetiA neste a- ueA kin de minyne. Frymoașa addormiti se înfioan , întokmai ki nuanța simgitiBi, Aa aueasti minriityri» a diminegii, se mim* ki , se deqieanti , readdoarme ( 131 ) se deipeanH ian kx o rrauie nerfekti», iui în sfîrmit deskide okii , mi încene ar leita întokmaî ka o kînrioari sneriati, Aa tu- Baroinii de drxm , addori»iui fie kare în cixdata aop rileaAi de noante. Benedikt s'brakxA remase -simit de frxmxspyea okÎAor, iui caka eari aueA anii' nekxrat ki îi sbîf* îi ie ne a a xreke : — Toate ace- stea nx sxnt nimik, de n’ei axzi mi TAasxA addormitei ț ce noro- uit aî fi Emedikte , kind ai aX- zi nxmai kbte Ba Borne k'bzind ka m'bpripitarxA din acea rîrijj’bj nentrx ki, tx j^iiî , ce si’i;i mai snxix? ki npof xmxA nea mai de« Aiuius ce noate euii dintr’o^femee e PAas^A. Si» Bbraiji de seami, bi ror ki înkinxitoPXAxi nostpx toate îi moartea de minxne , Aa ce se rîm» dia se mi îmn.nuia , kb tokmai a- txnci mi gtxna noastri femee se kAek* kbtre mxmisa , mi încenx sbi snxe ceBa încet, kx serio- sitatea mi rrauia naiei axneina- sijreAe cirininde • Lxmca toati akxm era skîAati 5 mai de mxAt era zioa aABi, mi ori ce dorinul a axi B^nedik n’a- n^ka si, se înkinxiaskb , ki dx- nb kxm Bizar bui se mi, îmnAÎnia. n’aaea ce s'b mai doreaski , k bnd nekxratvA tot aAa îi întinse o kxr« s'b de kare neBxnvA nostrr nx se nxt/ feri . O kanotb ( n'bA’brie ) mikx* Aiiii) AiAa kx koardeAeAP aAse e- ra ne ijenxkii|jexnei femei, mi Benedikt se rîndi s*Bt insnirauia BikAoan'b a nek’sratxAxi siix , kb autistb kanoto/KS kordeAeAe 3a- Be treBxca si înkadre de minsne mrxA ueA BAund sa je^nei ki>« AT»topin,e • Din nenorocire , se nede trca- sa ki i sp deokiase fermekxA ; axi Benedikt a se rîndia si- *mi nxe kanota în kan : Kx kbt kiA-htoria se annronia de sfîmit kx atbta Benedikt îmi zicea : — Kxm se Brodi si fim în nrimeAe zîaac aiAe axî SentemBrie 5 ae- pxa e Bix mi xmed ; femexua a- sta e îmnrime^edie si kanete rx* txrarxj Aa ce s’o fi rîndind ea de nx’mi nxne kanota kx kordeAeAe aABe în kan? o doamne ! ka si biz asti kaiiot b ne nirxA asta mondu am da o zi din Biaua mea . O Asm , U a aa ; ( »32 ) Iloate m’am îndxnAeka a da Un taBAOY aA Axi^Decamps O statuoari a Axi Pradier , K*ineAe meu Huuika mea rreqeaski. KaAAYA qe hiî’a BÎndxr* akxma mase AUni ka în kaA nersan , mi ne kare Aa^o strimtoare ’a am Aîa ka ori ue kaA . K*nd Benedikt agtxnse aqi kx k-»uet*piAe saAe, o koast* foarte rînoasi înqenu’ a mai înt*rzia mersxA tr*sxrei , mi nei mai mxA- jii din kiA'btori se detter* ^os. II. Drum>.A mape^mernuia ne koa- sta xnYÎ dcaA . Bencdikt ao B?a- iiya nrietenxAui s*y Anastase, mi aniTndoi se Axar* ne o noteRi kare dxqea mai d’a drentxA în BÎrf nintpe tufe ruiji mi snini. Anastase era xn f A*k*Y byo mi naAt • era în stare st^i f ak* do* sute de Aere în noipie numai s* BÎe s* nrrne Aastridiikx nriete- nii . Ea era niui neBxn niqi no- et; nrinoenise Aa BÎPst* de trei- zeqi de ani, dormind sine întoa« te nonjjÎAe , f*p* si fie niqi o dat* svn*pat de qeA mai mik somniinor , în ktt de aqi înainte nxtea s* se kreaz* afar* din rimcjedie k* Ba fi B*ntuit de smei în r*m*iniya Biejjei saAe. Am*ndoi nrietenii vrkar* no- teka BOPbind de treBÎAe aop mî nuinduAe Aa kaAAe . Agexnrînd în BÎpf , se ammezap*gAa umsp* mi aipenta tr*sxra . Anastase a?*t* Aîi B nedikt o kas* 3ab* ky oBAoane Berzi qe se zT>ria nintre apnxri îatr’o den*r» tare de o Aer*. — Eeka , zize eA , kasa^de iia- r* unde te dxk a netpeqe toam. na ky mine. Horii Bedea d’a- qi narkyA j^xeAeipexA , mi ne ma- AYriAe xeAeijieyayi yn mik^kaBinet B*nsit eerde în kare îmi yiv dc- kiseAe de nesky it. Sunt tpei ani de k*nd tx ’mi ai f*r*duit nentru *nt*ea dat* a netreqe a (133) Benedikt, am uea mai mare ha1)- uere a merije nîni) în uetate de ynde anoi îhî firtdyesk a im> interna Aa tine m^ine dizi de di- mineaiii) • — Bai de mine ! strivi Anasta* se , ev biz kb mi d’aui na emi o neBiuie • Tot d’ayna ’^i arnzi» s’o mi iari ’ui o mai zik , JRene- dikte , k> U n’o sfîrmeijrî bine . *— Bine , srb cedem mai den ar te — Fie ama, mi fiind ki» tresxe sb ni Ae snxiy odăii» toate , mai ki>*mi Bine a krede ka» neAae doi» femei ue k'bAbtoresk ky noi ay mi aAe Bre m amestek în au^a^ sil» xotbrîpe firi) Beste a ta , mi Aa asemenea întbinnAare» îiii bofk snsne , de ny Bei fi Bbrat de sea- Wb , kb uea mai îa BÎrsti) katb kiorîm . *— Kbt nentpy asta îmi e tot y- na ; de sa kiorî sây ny ferneea mai în BÎrsti. asta e treaba ei , mie ny ’mi e Bopba de ea. Atynui eA noBesti nri< tenyAyi six toati» istoria din Ir’bsYP'b , mi isnita ue bby ky kanota AÎAa , mi sfirmi astfeA . — Ki> kym Ba a- 3Aitoriua Aii, o si> krane drakEA , mi tresse si)’mi nyie kanota în kan, mi ki atynui eA , Benedikt , se «a soku- ti miAHimit . mi Ba ml ea a se în- y?na în dati, Aa nrieteim $by Anastase , mî ki) eA îmi are tot kxBÎntvA daka o dati) ’ia trekst nrin rînd $i> Bazi, kym îi made ky kanota AÎAa , nerremit trebw si» mi Bazi, Aykry qe dx’a noa- te zUîobî de kit kbte Ba ueasyri. La kare Anastase ppsavnse șe- rios , ardiki)nd okii Aa uer ; —- Dea DumnyA ka asta si/ni fie nessnia dyne yrmi), mi s* se sfîrinaski) ky Bine . Agivorbiid, ky Borna aui , ay- zirb TAasvA kondxkiJoryAyi nof- tindvi si intre din nsor în trbsy* pi . Kind îmi peA^ari» AokyrÎAe , fpymoasa k^Aitorii^i addopmise, mi tot ky kanota AÎAa ky korde- AeAe aABe ne ^enyki. Un om rindok ky okeAari aibastri, aBi>nd o yniBPeAT» stnnsi» întpe ^enyki noBestia o istorie, dama îiiBÎrsti> anea yn okiy anintat asynra nar- ratorvAyi noBestitopyAyi ) mî ky ueA-aA»aAt se vita ne ki)mn nintpe ferestriie tpi)syrei» OmyA JueA mik îmi reînueny* noBestirea în «linstea nyoÎAor so- siri • Benedikt, Anstase mi ny- mini 6 din tri)sypi> semăna kb ask^Atb kiiti» Ba BPeme ne nome- nityA narrratop ky Ebrare de sea- mi J din nenorouire i iMdyra uea mare yni(% ky sEÎrniityA xnvi nrriyne ue intrase în trbsxrbi ( 134 ) nx îutbrzie a addopmi fot axdito- fîxa omTAîi kx okeAarii aABastri. — kx mare nbrere de rbx a a'iesUia • Se deipentarb dxnb xn «ras de Fa as* a kondxkbtorxAxî ’ie strira ne Anastase. Auesta strbnse nuna axî E.mdikt, mi dxnb lie îi reir.t'b kb ’a aipcantb adoa zi se dette $eos kx ni» «l orîA mi se fbkx’ neBbztt în kb- n%ti>i¥A xrixi dptrnxAeji mbryin t de Ufe 'ie dviea Aa kasa aACb kx (iBAoancAe cerzî. Trbsxoa noroi iarb ka o sb- țicatb ini se onri kbtre searb în etatea xnde era dator a demne ne kbAblori • III. Eenedikt, eA se delte geos mai bntbix . Kbiu-Ba ^xni kbFAÎonuajji , mi libFBoiui «ie fxma în niqie nine Abniji mi Borcia, adxnayi înră- mezi , în niaijb nx den arte d’a- koAo , se annroniarb de trbsxrb, iui xuxa din ei înuenx' a strira : — DomniAor, askxAtaiii o Beste: mi se nare kb biz ne nrietenxA nostrx Eenedikt! Atvnui lojii rrbmadb intrări» în kxrtea BirtxAYi mi nbnbdirb ne IJonedikt, mi kx toate rekAas maniÎAe ayi îa traserb m niayXy Tilde îi trecu sb resnxrzb Aa toa- te întrec criAe kbui , Flatria e xokxA înde Sxf AetiA este AiniU < Hli mkb de konÎA xinsit de famiAie, kreskxro în koxe- yro nîntre konmkoAarii mei ne kare îî rosiam mi kari astizi *mi av Axat sbofya fie kare în nartea sa , în kbt , Anastase , sine Bezi kb ev n’am astazi niui Yn kiBÎat de a mer^ie sb triiesk îutr’vn ao!c mai mixt de kbt într’aAtxA • Xa- sardxx mb fbkx' sb îatiAnesk o femee frvmoasb mi Yn kanrijj mi 6136 ) $î»k/ simi tar dxirb dinsa, Bopy st’mi’qerk aeentxra sax norokxA nîm» ’nkbnbtbix . Dea DomnlTA ka ^pmeca aqeastb sb mi ^aki în sfîrmit a acfAa n ^amÎAÎa mi o natrie ! Adio , nrielene , iartb- 'mi nx^n neBxniiâe, mi krede în nrietemxrxA mex. Be nedict . » V. Nxmaî arbtim aqi mi resnxn- sxa axî Anastase ; konrindea adi* kb kite na nAin^ieri , mi ne xr- m*b niipe înijeAente noBeije adre- sate kbtre Benedikt; mi sf îrmia assirxrmd^A kb Aa întimnAare de a se îmBbrka sax, kxm am zine a se înktrka în nre o nriuini XFÎtb , eA îmi anca rata nxnra mi mii- nÎAe Aa disnosinia nrietenxAxi • Dxm kbte na zîaao mai în xr- im», nriimi skrisoarea xrmitoa- re a axî Bmadikt. « Iijî skrix din Isona, într’vn tikbAos Birt, înde drent toati ne- trecerea am societatea xnnxî naz- nik de nidsre kare na si treakb kb e kx dxx . In sfîrmit îmi Bbzxix bîsxa kx okiî • Femexija ^rxmoasi mi BAondb e mbritatb ama , nrietene BbFBatxA e în «fiin- țjb 5 ’a am Bizit kx okiî mei ) am Borrit kx eA; sa mki ne am ini desnbrjjit între noî BÎnimoF sxnbrayi xnxi ne aAtxA . Adoa zi dxni sosirea mea mî desnirci- rea noastei, eram kîAkat sxnt nîiție arBxri , kx nsmka Abnn mine, mi kx kredinuiosXA mei Kaaii întins Aa ni’iioxreAe meAe. De o datb axz îndbritxA mei doi noknitxri de nxmkb 5 sir în svs mi zbFesk o notbrnike »ie SBira ne kan 5 a o oki, a o dosorî îmi £x treasb de o kAiki. — Dar tot dxmneata o sb’mî e- mi înainte? îmi zise xn tahs din anoi. Ma întoFseix mi Bbzxrx ne to- BaromîA dxni drxm a a a’ieAor doi dame , rezemat în nvmka sa seakb . — Anoi Bine Bezi ₉ îi ziseix ex dmdxi notoFnikea 'ie inkb se Bbtea mi ne kare o Axasem atxn- ui din rxra Axi Kaan. — Nx domaxAe, îmi zise ra^x smd kx xn jjest de o ’irxdati siABbtb’iie , dar am Brca si ijiix kx kare drent... ——Am xuis o nbtbrnike ne ka- re dxmneata n’ai în nemerito ? îi ziseix nrekxrmindx’A . Ex n’am de rînd a kontesta 111410 drentxri ’ie nx Ae am 5 mi boix mbri/ini însi a’ui snxne ki între toate drentxrÎAe mai rembty n’aqi ₉ m’a» Beam de rînd s'b bify a te ki»Aka fbF'b Beste , ma zi>y ny ipiy uiqi ex nentrv qe am mai remas . Be- s^etauia aqetyi Aok este de o eo- r'bjjie qe mb înkbntb o IUretstin* deni konaqi , aibczi Tr^moage mi mari , niipe drim^rî mirijinite de niqie ipegtari mari ue kare îmi HAaue a nn» nreimBAa sinryp seara ne Aa annxsyA soareAyi » Anoi , mb mai simny inki» mi feriue i|iiind¥mb kb mb a-fAv an- nroane de ea , kb o z'bresk kbte o’ datb nrin nbd»?e. Ny kb ani kbtat sax ka-st bf’o datb a mb annronia de ea . Resnekt Barie- ra qe ne desnarte , nentrr kb synt -Toate konBins kb se Ba în® tbmnAa Bre o nenorouire nentrv ambndoî de o nora sPbrîma < Simți, kbrid o Bbz , aneeanii nAbnere qe am aBea nrÎBÎnd o statyb Frx- moasb ₅ kbqi ea ny e aAt qe-B.i mâi mYAt netrs mine, Mi> uy« kxr ani de o Teriqire iîaqinikb,- d’o kontemnAauie mytb , ne ka- re nimeni , krez , n’are dreiit a’mi o kontesta • In sTîrmit, snre a resnynde Aa mii de întreEbry qe ai nxtea Sb’nii Taqi asynra a- qestei nrinini , îyi bofk ziqe rnr mai aqeasta: — RânibiY aqi nen- try kb rembFK . RbsnynsxA anesta este ades a ueA mai ijyny mi q^A mai jeistx qe noate qinena sb dea . ® VI. Dynb aqea&ib întiAnire a n’i Renedikt mi a ayi Simon BAâ ik $ qesta din vrmb se întyrnb â kasb ky Trași, strbEbt/ nrin kite-Ba sxkbyi, ajtYnse într’yn sa^oa, de se aTâa nenasta mi soakrisi^ mi se aryukb înneKat de ssTTAâ *e îatr’yn c — Aii se întbmnAb yn uivdat ay- kr», zise ca , $bkbndx’mi BÎnt ky Basmaoa. *— xIe yi s’a ’ntbmuAat? între - narii de o datb ambndob f emeiAe sm?imintale de txFByraroa axi . ■— IntbAnirv annroane d’aui o fi* inyb yFÎuioasi kare e AÎniti de naniii mei, xn treiepbtor kare , de nx bofy nxne orîn- dyiaAb , e în stare «b'nii suuirb în uinui snre zeue zÎaac toate no- tîrnikeAeo — Dar de uine BorBeqii ? între* Bb AAiya. — De ui ne ? de uine drak? de kbt de nesiratxA bAa ue Beni kx noi ne drsm ? mi kare ’mi addsk akxm a minte s’a saAStat ieri kind mbnkam ? JNerreuiit treBxe kynoaipeyi dxmncaBoatFb ? Ile xrmb o BbnxiaAi» stPbBbtmdYi de o datb rîndxA ; — Mai BÎrtos dumneata , AAÎyb? îa kxnojpi nerremit ? îi zise nxind nuna ne xmbrxA neBestesei . — Da , BoFBeiție fata mea , zise nnma , îa kanoipi? — Mi se nare însb kb dumneata noyi resnxnde Aa aueastb între- bare întokmai ka mi mine. — Laso, Aaso , u’o mai siAeipi ? e xotbpîti» si> nx mbrtxriseaskij zise Simon B^ank. — FbtxA mei, zise soakrakx Bred- niuie , ziserni ueBa kare di dren- tate sb’mi i>nnia$kb niipe Axkri® ri nrea./imlate ori kare n’arky^ noaqie ka^mine BÎrtxtm fie mei . ~ Of ! Aasbmb 9 Aasmib, zise yinereAe . — Domom , vrmb soakra , A- Aiya e kresksti de mine kvnrin- qineAe meAe . — LIi ny mi mai ommorîyi kx a- ueste nrinuene ; tbueyî sb tak , zise Simon , nx yiie Avmea kb.... — IUi ue ipie ax mea? Simon Baank se denbrtb fAY* enud , dykbndyse si> dea norxn- uiAe kbtre naznikyA Ubd^rii saAe^ în Breme ue soakrtsa îi strira în xrmb . — Mi BorBeme , snsne , ue în- semneazb aueasta? ue ipie Aymea? se Bedem . Rembind sinrurb y AAÎya , în* ueny' a se rîndi asvnra auestei sue* ne undate , kbta în Zidar sb’mi noatb esnAika nentrx ue aueA gt/s* ne ue\ Bizyse ania într*o trbsxrb se af Aa akvin în Isona . Reșița- txA refAesiei sa^e fy kb BbrBa- tv six era yeAos • Mai vîndîndv** se mi mai den arte îmi addxse a- minte kb Benedinkt aeoa yn nbr frxmos , o taAie s^Eiiire mi mab- dioasb , mi nrin xrniare tot d’o datb mi ka de sine fireqie îi Be- ni înainte ritffnzimea Birbatbșby ue era mni sb’a dai da BerneAca- k», mi HbOA ayi ueA rar ue mai ( 139 ) fot d’axna bÎabofx fbAfîoa ne din d'bF’bt shindyse în zadr a*A addx- ue înainte ne ciata xîrki nAennr- Bb • VII. Snre a nreskîrta nosestirca, Bom treue kx tinerea korresnon- dinjia ue fx în Breme de xn an între Anastase ini Benedikt. Ko- nrinsXA skrisopiAor saAe se noate kx înAesnire înkinxi de kitre ui- titorț toate se îcBÎrtia asxnra xnor Axkrxrî d’o foarte mik'b im- nortanțj,b; o întÎAnire fin Be- ste în drxm, o ofiiati skim- rath maî firi) Boia ini axi Eene- dikt mi AAi’gei, kind Aa Bise- riki> kind Aa Bre o sirEitoare k'bînnenask'b: toate auPAe mii de feriuirî, aueAe nimiksri ue xarakteriza xn amor Aa înuenx- 1ka si>T, mi tot d’axna în rm« dxA tauAoxAșî firsra rroteskb mi nosomorîti a axi Cimon JBank. VIII. O Barki) se koeora kx rene- zixne în gtOsTA rîxAxi. In auea lîarki era doi femei AAiya mi Jcmny Barisa, mi anoi doi mko- Aai’i în nakann.b din kare xqxa era frateAe Jcnnii'. CtriinxA «rînd sn fie fax meii , mi si iie« treaki ks frika amneAor femei, se nxse ne o margine a Birueî, mi înuenx' a o Aerina kx atita n stere in kit ana intri kx rene- zHrne • Atxnui toni kiiii erax în nixntrX mi insxmi stninxA , sneriaiji , niBiAiri în uea a3a(t> margine, fikxri a se kxmniai uarka kare , naiui de am în- uenx' a se affxnda. Atxnui în- uenxrij niiiie y;nete rrozase . IIIkoAarxA ue fx nriuina auesteî neorindxieAi se arxnkb în aub xnde ama se Bmismia îanrotiea BaAxrÎAor. Jenny se înkAeqrb de fratesbx ue asia resxPfAa obosit Axntindsse înnrotiBa kxrsxAYi. In aueami Breme ka^i Ba jp>?ani ue întbmiiAarea îi addxsese mar^ txri ai auestei drame îmienxri a strira agcxtor, mi înuenx a se adxna ASme ne maATA rÎTAxî . Insa» Axntri nx se ședea , mi ni- meni nx ipia si) înuoate • Simen B iank ue BÎna nrin nrev^r, a- Aerrb Aa sromot, mi kind af Aii nriuina, îmi îmniiise eroismxA nini> a se arxnka în ani» kiar nîni) Aa ijenxki. IIIkoAarYA a- ^cXnsese Aa margine mi ki>zx Ae- minat. Ma într’o distanti în- destxA de mare, ana era indestxA de mimkati, mi se Bedea doi> ka- nete kare kbnd se arida în faiia anei, kind se kxf^nda ka îotr’xn ( 140 ) mornrint. Toni kbyi erax mar. tsri anostei snene rrozaBe înkremeniserb ini acia resxffAa șko^nd kbte odatb niipe ijinete nrekxrraate . De o datb xn sjeyne «^e arxnkb în anb, ma in momen- î^a kbnd era sb nxie mbna ne a- vei doi aktori ai auestei rrozaBe drame, ei se ftkKrb neBbzxiji , uri eA ns mai b^zS de kbt firx- reAe aop naAÎde mi BerdyAbnd în am>. Un ninet ijeneraA mi snon- fanex norni de ne maA, kbni in- traUA din nov ne rea mi ca ky ei, mi icni kredeay kb îmiirotiai treBxinyei de a’ni înkredinya yn sekret, kx kare sxnt sirxrb ki> ny Bei Faqe anxs înnrotiBa xnei Fe- mei qe îmi nxne Aa niqoareAe dxmitaAe Fericirea mi noate mi niaya. Ex sxnt Aeratb kx xn om ne kare toate mii sÎAesk mi m* îndatoreazb a’a resnekta . OmxA aqesța domnxAe, ’mi e rxmine d’a mi» ședea în neBuie a’yi snxne . este kinxit de o EoaAb a dxxxAxi de xn FeA de monomanie, de o i- dee Fiksb ue îa stbnîneiție mi îa roneipe nretxtindeni. EoaAa a- qcasta este o rrozaBb j^eAosie. *Mi e destxA de a’yi Faue kxno- skxt ri»xA auesta, Firb a Borni mai denarte, mi nx e treaba Fe- meei saAe a te Faqe s’b intri în niipe ammbrXnte xnde Bei aFAa Foarte adesea mi Aakrtma mi rî- sxa ammestekate înnrexnb . Mb «ei întrena akxm ka qe Axkrs noate Fi aqi kare se attinye de domnia ța. De mÎAb ? domnxAe ₃ aijextb nxijin ne o nenorouitb Fe- mee, mi n’o sîaî a’n,i arbta îna- inte sxFFAetxA kx totXA toa . Daka nx eipi onrit n’aui de niskaisa nriuini serioase , daka nx eițrî , dekbt, dxnb kxm zîk, nxmai ^n artist ne se zbBOBeipe n’aui o- nrit de Frxmxsen,ca seABatikb a AokxAXi, ojebrtFenie aueastb nAb- qere Aa Feriuirea xrnei Femei kare îyi mai este odati» datoare BÎaya, Aisi miii», mi denbrteazbte din aueste Aokxri j kbui mai kx deo- sebire deAa suena rrozaBb de mai dexnbzi înkoaui , de ktnd m’ai mîntxit din BaAxri, de atxnqi linsa, denbrtarea dxmitaAe este Foarte treExinuoasi odixnei BbrsatxAXi mex. Mb onresk aqi kbui este kx n ‘Hxtingb a mai adi»ora niqi o Aiuie ne Abnrb auestca kbte qitimi, mi sKriind aqcastb skrisoare mi se nare kb îmi dax sxFFAetxA. Nx ițiix •bnkb daka noai skoate mi în- yeAeye Bre Xn Axkrx mare Aa a- ueste BorBe rbtbuite mi Fbrb mir, kare în amestek esx din kreerii mei . îmi e destxA nxmai a înne* Aeițe aueasta: kb ^se aFAa a a ni-’ qoareAe I dxmitaAe o Femee soaî* toare kare îmi înkredinueazb Fe* riuirea mi odixna în uinstea aueg Alia kbrm îi e datoare Biaija o Al i 9 a . ( 142 ) X. Dm qe qiti skrisoarca aqeasta, Benedikt îmi fjjkx nrerttiriAe de deaart. Medita xn mimt a d?aqe Yn resnxns, ma nenxtinija de a jixtca ^aqe ka st>’a dea ne askxns, îa f ikx a se Ai>sa. Kmd sosi noantea , emi mi înainta ne x« Aiifb. Era o noante de aqeAca BAindeAe qe r’bsxf^A'bm kiite o- datb k^btre sfîrmitsA toamnei, ka o resx^Aare d^ni xpiiit» a Berii. AerxA era dxAqe mi nrpf xmat, xn orizont transnarent mirijinoa kinr nia ne kare Axna o aAsia kx a sa Axmin-b • Benedikt aipenta o tri>- șxn qe treexia stj’a ia ne drxm • De ere o kite Ba minxte i se nx* sese okiî mi kont/bmnAa o Axmina» mÎKT» qe tremxAa nîntre nerde. AeAe de mxseAini a xneî 'Ferestre deskise în katxA de ajtos, a xneî kbinqoare nx nrea de narte de drxm 5 i se Ubrea ka» asde k'bte o datb HA'bnsxrî, ne ^rmi> niipe ^nete mamite. înainta» nrin- tr’o aAee , mi ajexnnnd annroane de tfereastri) , askxAtb mi nx mai $xzi niqi xn srornut; atxnci ar- dikb xmxre xn koAi^ aA nerdeAAeî, ijii nx nstx deosesi qe Ba mare , mai intiix kami kamara era ax- miaal'b nxmai de okandeAb. Kx* toate aqestea okii sbî se arxnkan asxnra Snsî kortxAOij mi B'bzx’ xn nitxAeij de esen ne kare sta în» tinsTb o femee . Era naAidi» mi aABi» ka aAasastrY, seata Jenny kare mai trad doi» zîaac dYm> skoa- tereai din am • Jos Aa niqioa- reAe natxAxî sta o aAt-b femee 3jexni> îmjenxkeat'b, mi qitia rxn- q»nÎAe moripAor, 0 înfiorare strijBbtx* trxnxA axi Benedikt, srx a se den^rta, ma Aa o mifea» mim- kare qe dkbkx ^emeca îmjenxkeati întoarse kanxA, mi ca rekxnoskx ne AAiija. Aâiua îa rekxnoskx mi ea , kiqi skoase xn xmxre ^i^'bt de $riki. Aunqi Benedikt intri înn’bxntrx —Nx te teme , doamna mea , îî zise, ki ex nornesk; Fie uine kxnîntat qerxA qe mi ^ikx a te înt^Aiii ka si’uî snxt^ mai ’bntiiY ki>t sxnt de noroqit lcb ani nxtxt $aqe qeBa neritrx dxmneata . —Te dxqî ! zise AAÎțxa . 0x2 k-bt eiții de Bxn ! aipentam xna ka aqeasta deAa dxmneata. Kam! în- datorirea d^boti)!^ te a Aerat kitre mine, mi dsmitaAe sxnt datoare ki nx sxnt mi ex astăzi întinsa» ne aqest nat Aînri» nenornqita mea Jenny, ssrorx mea din koniAirie. Onezi, domnXAe, moarti^ moarti auia de n’aBea mki niqi do b-zeqî mi qinqi de ani $ mxri nenorocita honiATj kx aqoasti kx- ( US ) ntnb de mlreași»— ’ie o Bezi ne ftlFTA sby ’ieA nerry.—O drarb Jenny! drarb Jennj ! reneta ea askynzbndtini kaa^A în ămbtidob mbinÎAe • Inaint ca anestyi kadaeer ăA fe* tei , ori ’ie BorBb ne ar fi anyt reAauie k* simtimenteAe saAe se* krete nentry Aaîub s’ar fi nbryt o krimb ayi Eenedikt. “• Adio , doamna mea, îi zise eA fii feri’iitb. Anoi Aybndy o ra- myrb de meriinor ne eră într’yn nas kt ani Bine*kyBÎntatb, stroni kbte na nikbtyri ne Jenny Illi atvnui AAiija tbie kbte Bă f Aori de Aa korona si £akm niqi «n cine sitvagiei d^mita^e, Ba da xi drent domnvAyi a ziqe ki a’ic.'.a qe ’ia pmnit cinstea, ne ai rm qeAe AaAte* este mi yn kndaqiy frikos. Bine uezi km din nartea mea îmi 19 ( 146 ) este kT nenitințri» a dosi , mi iar daka o datb aorn Beni nîm» ne «om aRia Fayb în ^ayb, atxnni s’a s4 îriuit, tresxe s'b mo ar h din noi, mi noate mi arnbndoi . — Ssnt ont ucasxr], adrorbE — nedikt, netrekbndxmi mina ky durere ne tfriuteai assxdatb , uii BbFbatTA dxmitaAe nx mai R.ne’ Nerremit si» Ba fi dxs sb ’mi kaxte martiri, mi ea treue n’aut kx dbnrniî, kvii ’iam Bbzxt ni— stoaAPAfc din koAo ne masb. — IlistoaAe! zisse AAÎya addxkbn- di’iui d’o dati> aminte de siUajiia sa. In aueAauii moment ea rekxno* sk*' în saAon namii Bbi’BatxAxi sbf . li seni o Frikb, mi o frikb rrozaBb lie îi ammestekb mi îi txi bxfb toate ideÎAe. 1 se iibrx* Kb mi nede ne aueqii doi oameni xunîrbndxse între sine. — Fxiji , fsțu , strirb ea arxr- kbnds^e Aa ijenvkii Avi Eenedikt; «ine BbFBaty mex . — He 4’aui, doamna mea? skoa- Abte kb sbnfem nerdxui. Atxnui se mi arbtb în xmbfi- rxra naAidb mi deskomnxsb a ayi Simon BAankₜ. La Bederea FiBa» ASAxi' Sbx în kasa sa , xn sxnet ra^k emi din nentiA sbx uiî ’mi inkordb nistcaAeAe . Iu moment ta ane sta kanSA A- Aiiiei in? se mai nit? uinea mi se rbtb’ii ks tot ta . A^err^ a a dbn* sta rirbtoare ’fbFb a nstea a Fa a aAt jiiribt de kbl: rrauie! rraipe! — Mi ax 4>ost dar niipe BÎnoiji a st o a asxnra /Viuei. Se ‘Fbk*' xn mare sromot ne skapb, mi în momentiA kbad Si- I ■ (] mon ^Biank se întrona în saxon , Hiind în mbm» nistoaAeAo qe tfi- mera bnkb, kbui ea kxriomi ne kare isnxknirca îi trbsese aiui. îmi arbtarb kaneteAP în xmb. Re- maserb niyin simiixi mi se onrirb BbZblldl’A • *— N’aBesi teamb, ap zise eA, kb ii¥ mi a Benit no^ta si» ’mî nîr~ Aesk kreerii. Ilînb sb ni nor. nesk , rbtindimb de dp^m , am «rit s’b ’mi demirt niștuaAeAe ka s’b Ae îmnA¥ d’aA doiAea , mi Ae saobozify ne fereastrb . Asta e tot. Ki adeBiiPat kb nx m’am sokotit kb bor Faue kx aueasta atbta Aarmi. Axzind auestea, se traserb toiii. ~ Am creme înaintea mea? zise Simon Eiank ₉ martirii mei Bin asia neste xn ueas. Atxnuî inii adxnb tuiți Banîi ne ^aBca în sekretar mi Aib drsmiA kbtre XaBra, xnde se înBbrkb în- tr’xn Bas ue mergea Aa insoAeAe xnbrii SydvAxi. XII Kbijî na ^eiui nrbnzia înnveim» au Cafe Paris, între ei era mi Be- ki¥A noștri kxnoskst, Anastase • Lînrb eA era mi in ajcxne, a ki- F»i deosenitb sePBazeaAb mi mb- rrime , da sb îtiieAcrib kb e skxAat -17 ) dinb nre o Koixb Aînrb. Kbnd ajjtinserb Aa desert, domniuiorii îmienxp^ a bopeî de ani >respAe aop. Kai^e de kare noBestia kbte o istorie mai mxAt mi mai nxjiin uixdatb , kbnd xn enrAez, anime sir Tomas WistonA dekAarb kb eA se a'Fna într’o nosi^ie kxtotxA deoseB^tb , |iiind sint nrotekui» sa o «Femee mer^e sb roaye ne Dsmnezex ka s o fakb sbi intre în inimi» uokb- inua mq\: uiua: ka sbBbskan de Borna mXAtb , — M^t a trenxit a te k( sta fe- meea aqeasta? îiitreBb obosit gtx- mt* naAzd • — Zqe mii de franqi annroane, resnxnse eniAezxA kx fAeri, Bani nerdxyi; nentrx ki zbx uam în- qetat da o Briei ka n’o sxror ; iui kind sa msri obw iiAbmje ka m tatb j nei.trx kb i?o dxqe mxAf j ne țoala» zdoa moare k%t‘ nxu,in . ’— Dxmneata euii vu om de qiaste domnîAf-, z se gtxneAe iia.nd, slra»L» rt; dsi mima , Duib aueasta k°Borî rin de trenteAe osneAbri i, mi aAerrb kbtre oshoaxa a-si sir Tom as • — lIe drakx Ba fi aBbnd? zise enrAezvA. Nx kxmna are snAeen ? Jîne^e merse întins nînb a- $exuse a a os ne axa Wisti n . A- koAO xrkb ririede skara, deskise ana dxirb aAta kbte Ba xuii , mi Benedikt mi AAÎna kbzxrb Suta în ErayrAe aAhKL . Se ntari» xbya aa aAtxA kbt bi fbrb a’mi bopbî , mxnî de feri» qire, feriuiai kb ax sxfferit x- dxa nentrx aAtxA. Kxm trekx mimkarca d’a»ntnx , —— Am a a insoAa UvrEon , zise Benedikt o minxnatb Aokxiniib nerdîtb în mi^eAokvA txfeAoP de fenini mi de kitri. Bpei ts sb m»rbsenn Exrona mi sb bîi a trbi akoAo kx mine? Uli fiind ka» Anua întbrzia d’a resnxnde, eA o întreBb Hi ’b $ a- txnqi ca resnxrise askvnzbndxmi kanxA în mm ÎAe axi Benedikt : — Nx sxntem ambndoi xrdnî nrin aqeAami notez de sbnye ? — Bim’, zise B nedikt Ilînb a emi din osaeA , AbSb o skrisoare adresata» kbtre sir To- rn as, în kare era mx.\uvmiri , mi în niAf t de sankb de zeqe mii de fra .qi. St-Evremo>’t . F1S1OLOCIA CĂSĂTORIEI. Vama. Krezi oare , doamna mea , kb am aBoa de rxnd a nreskrie *in- tokmai ka Aa rrai iue mi Bariere, a Bizita nersoaneAe kare trek nra* txa annai tamenteAor dxmilaAe iu- ( 149 ) \ tp’bnd sax emind ne tfxrim snre as^a se nirv oamenÎAor o rAxmi> j a B^dea adik'b si ny kxmBa si’yi mai ni îrimj Beni doktorxAXÎ addsk'b Bi’e xn tfea de marafo sax TaAA, kx tfrîmoasai teorie a xîr- skxAe de kontriBandi? ka Aa xn 'iei? a komnAekta sistema eAB^tx* astfeA de rînd anem; drentxA însi axi, mi a da în tfeA de sdreBenie m se teme de «reme rea • mi dxm* ^meAor mi AxminoaseAor axi ob- ncata tfiind ki eițn o kokoani ka seFBajjii. Oamenii kx dxx, dinAo- aqeaea, adiki kxm se kade, noyi mânji, tfemeÎAe, toiji kii^i mi’ai tfi sîrsri ki) nx Bei anea niqi o sxnt rarii mi ki»Adxromii xrmbtorî narxBi), niqi o isniti, niqi xn no- mi disqinAi ai aqestor doi Bir- q’nor, niqi o niazi rea kx skrierea Bagi qeAesri, adesea aBxn okkasia noastri. d’a Bbra de mi a a^a mi Domnue mi fri^ioare kare aAte semne îneederate dxne kare eipi Birsat, si ijiii odatb nentrx qineBa kxyetarea omxAxi. tot dama mi kxrat ki Bama kon- Oen ’inderiAe trxnxAxi, tfeAXA skri- gexraAi este xn kanitoA kare qere soarei, sxnelx\ rAasxAxi, maniere» tfoarte mxAti îudenibnare, tfoarte Aî? de kbte ori n ax mai deițientat mxAti iskxsinu’b , tfoarte mxAte sbraqeAe ne tfemeea qe FXBeqie, ne kxi < qiirne a Priori, adikb mai dinAomatxA qe înmaAb, ne admini- nainte de a te kbsitori. Ka s'b stratorxA sax nesmmîA dinaqiY noati xn sirsat si tfie xn BamPiii <ⁱe tfmb snin/i nxmai k o arxnki» bxd mi kxm se kadea ; tresxe si de okl* a deskxrka mi a ai- tfi tfikxt xn slxdix nrotfxnd aA rⁿ’rⁱ amorîA sa* ⁿⁱerⁱ' k-uruii a»I LaBater, st, se fi ni- U‘ rsia suflet A»Kreazi> kr srb\oi a.Bb okiYA mi înueAeWerca este ka ™ B’ct Berme denrinse a gcsdika , a nrmce mi tor ’ ka a'IeA AÎk«> i'ii* , kbryi, a n ttrțnde ks o bjjcmi Foarte '<,ⁱre⁵ > îl skatⁿ> A™'“a ⁿⁱ’’ ‘ ayeri, ue^e mai mi'ii mi mai ț- norii ști . Se miojki. Biet moare semne tfisiqe nrin kare o- iutr o stferb strbAxqidi» îrj kare mxAXi se db ne tfaui kxijetarea. orl <,e tbKA kreuatei saAe semni'FikatiB? tot mai stbkxrrayie- Say Kb’mi netezeipe mi îmi hat»* uinteazb manimka întindikeatb sax remntb, neste o kbmamb de zioa say de noantea; Sax kb kaxtb a ipi nrintr’ xn yest întpeebtor sax ne ^xrim, daka nerxkai BAondb sax Bpynb , kiPAionyatb sax Ainsx, se a$Ab tot Aa AokyA ei 4‘iresk ; Sax kb’mi uep’K teazb xnriiAe st> Bazb dei sxnt kxrate sax Bine tbiate • Sax kb kx o nibnb aABb ori înrbAatb, Bine sax rbx îmmbn*- matb, îmi resxneipe sax îmi no- triBeipe mxstaya ori *FaBoritPAe; sax kb mi Ae tre»ie mi retrene nîntre diniiii xnxi nentene de Bara; Sax kb nrin niipe mimkbri dxA’ii mi dese adikb nrin niipe fbnîitxri din kan kaxtb sb’mi nxe BbPsia drent în migeAokxA krenatei; Sax kb kx mîinÎAe în BYzvnare ’mi Ae BhnbDbeipe deAa xn ni’iior, Aa baUa; Sax kb se maimyneipe kbud într’o narte kbnd într'aAta ki- b'idxmi nisnia kbnd îmi arxnkb ( 151 ) nhiiorxA kx huim, ka kam *mîar zhie : « xei! mi niniorxiu ‘Prxmos *ini a dat dxmnezex! » Sa* ki sosind îa trbsxri sax ne $ws kaxtb sb’mi kxpbue stro* nitxra de tini», sax si’mi skstxre ura'fxA dvni kbAiiiminte; Sax ki stb otoBa nemimkat, îr’Aemnit întokmai ka xn olandez sax ka xn nea mu, kx UHTBxksA în rxrb 5 Sax, ky okiî stÎAniyi Aa noartb, mi’yî scaminb întokmai kx xn sxfxet ue ese din nxrratorix a- ipentbnd ne s«P. Iletre kx kieÎAe; Sax kb nar’kbi -e frikb si nxe mina ne kordonxA kAonoyeAXAxî, sax kb de nxne mina ne dbnsxA, șe zbnbueipe mi nx qiie kxm $i’a tran, ori îa trăire nrea tare, ori nrea ‘PamÎAier, ori ka xn om ue e sirxr do t rea sa sa ka mi kind ar Beni akasb Aa ca; Sax ki dxm de$e- dÎAe, dorinueAe, intenyiÎAe, sekre- teAe, kaAitfcUÎae, de$ekteAe, bîf- t^njAe UIUA . Jîari» de secirm» Aa skimBarea de odatb ky atbta nesinoBiijie, înqe- nmd deAe skirb nîni> în anteka- merb , ny mai remine nvii o kb¥- tbtxrb Aa kape n’ap nxtea ’iineBa s% ia a minte, KxBiinițeAe so- ni aAe av in $eA de srn<>F$¥Fi ioj sk'bA'fcms'btypi kare înnbAesk toate kv xn bia $oarte des^ ma yn Bir- Bat dÎBaniy , tpenye nxmai k’o a- rynkbtxrb de okiy s'b rhieaskb skonyA BÎzitei , mi s'b qiteaskb în sxf$AetXA ueAXi sosit întokmai ka într’o karte „ In kinxA kx kare di» okî kx kokoana dxmitaAe, kx kare îi Borsei^ie, kx kare o nriBeqie, kx kare o saaxti, ky kape îmi el zioa Exni)..,. Sxnt, kredemb BOAxme întreții de oBsePBaiții kare de kare mai minxgioase • TimBFsA rAasxAxi, ijinerea trxnx- axî, $caXa resxff vbrii, zimB.tXA, tb'ierea însbmi , tristeița, nreBe- uinyeAe ne seama dxmitaAe , ki- hxa kx kare resare mi e rata a’m' pesnynde a’ui sAxgei as o îtreuare , Aa o uerere, toate acestea sxntni- qiesemn^, mi toate tpesse a $i stx- diate nxmai kx o kbt are mi $bri> siAÎnițb. Eqii dator mîtpcBx* Sb askxnzi mi «ea mai desnAikxti deskonepipe sxnt nenisarea, $a- mÎAiaritatoa mi AimBațnxA î ibîa- mxrat aA xnvi om de saion . Ne nxtbnd a uimiră nenxmbPateAe amirxnte aAe auestei n’iqini, Aisbm ne seama dxxKAsi, iskxsin- yei , mi ntlraudepii ’iititorxAXi kape treme s'b nprieam» toatb întinderea acestei ipiiage karein- aîui sxf'FAetXA s^inijei snre a o riui, atxnui uine Bezi kb nrinuineAe Bbmei deBÎn nentrx dxmneaei o ^exkbrie de kom’A 5 te cede k’ai nriqenxto, ini ea înuene a rAXmî sax a se mînia kcniAipeijie. Kbnd sine sax kmd ese d’a kasb, kbnd se krede sinrxrb, £e- meea are nerozia koțjofenei a sbri mi a kiijini sinrxFT». Sli Ba^i de seamb kbnd e sinrxrb kb nx noate sinii uie sekretxAmi hiî’a snxne sinrxrb eimi:. Ama Kbnd intri în Las*, m’o Bezi resbrind, sax skimDbndx’mî £aya, sax ximin- dxse, sb ipii kb bopbkl, se rîndn ’ieBa sinrxrb în nriuina AokxAxi xnde noryi dxmneata kbuiXAa mi i se nbrea kb ai sxnranrinso £brb neste . N* £ii nerod atxnui mi uileipe kxrat în sx$$AetxA dumnea- ei întokmai ka într’o karte deskisb. S o Bezi însb kmd aAearrb as AokvA întbAnirii! kare omx nx s’a mirat de mii de ori de HasxA x- ternei ue ssoarb Aa xn randenx? Se strekoarb nrintre imAiiime întokmai ka xn mernenrin carEb» Mode ac, stofeAe, kare aAtb datb o 4?bueax sb rimbie kx okiî Aa dm® scac, akxm sxnt neB'bzxte, niui se mai xiti Aa eAe,treue, treue înainte &init întokmai ka kiueAxmxA ue aAearrb kx nasxA în ^eos dxnbxî® meAe ștbnînxAîi six, sxrdi Aa toate komnAimenteAo , oarnb Aa toate kixtbtxriAe, nesimuitoare Aa toate; 0! kbt mai simte mit’₅® tika nreusA xnxi minxt! mers*A , toaAetai , kinxi , uine maî ijiie kite indiskresii îî mai £ak • He sfrxmos taBAox nentrx dnkxAeuii «Firi trcaBb ueE'bnmiesk ne xaî® Ueîmi ue națiini» sinistra nentrx xn Bbrsat, mai e fisionomia auestei ternei, kbnd se întoarnă din auca kbmuioarb sekretb în kare tot d’axna Aokxeqie sx'ftfAeueAXA ei!. ₑ ₉ Feriuireai netrekxtb îi stb însem* natb nretxtindeui ne trxnxi nînb pii ne nedeskrisa amestekbtxn mi nenerfeknie a konutxreij a kbria rrauioasb întokmire mi xndoioa® seAe kosiue nxmtxri, sxut nenti® namxA naesnit aA xoAtejtXAyi sb ia auea Axuire, au ea întorsxrb gac- rantb mi ambzatb ue ipie si Ae dea mina cap sxnt ax- ^ie din meditația simtomeAOP ve- aop dxnb xrnib , însi» kxBeaindxse aneAPi sitxa&iî în kare o 4>cmee se înqcapkb a se nrefane mi a askynde toate , te boe înAesni a rini nrin anaAoijie îmEiAmxratxa seneriin de oHserBauii ne în,î sunt nbstrate a Pane kbnd kokoana dumitaAC nine de xnde Ba a kasb . Adikb Borniad desnre Bania mi desnre kontrbfianda kongexraAb , ^urbm siAigi ane acnate mi n’ani; ka s'b qiii, Aa opi »ie întbmnAare (Doamne nbzeipe) kxm sb te sini mi ate astea bt» îndesani în mine ka mi kbnd am *£i Br’xnzid nekix! — A! ^leko do a Bekîo ! dxm* noata eipi? treme sb’ui y, zise riAiran^A de ^t>y- par înkrcijindTmi £aija mi nrisind ^o^SAa^a ne Fidea de eineBoinija rindokțA xi, anem tpeBxinyb de nro- tekijie toiji ,kbiii suntem mari sax mi'ii. N’aBegi’ de ’ie rîde , momige ^bFi» kreieri. Nk Bb nrinenejii nm de kxm Boi’aa napanoAe? — IHi kx toate auestea tokmai o iiaraEOAT» aBem sb Bedem, zise kx o xmoarb skbAxmKbtypi» iro- nikb xn om ne sta în mxAHime ne- Ba înaintea ^bXFapxAyî. — Exm> zioa domnxAXi Baro* neAAi, resnxnse.JIeko deA B®kio dxmneata ’mi eipi xn om de treanx, iXEC^iî mnioAXA^ i sp im h ap kxi-Ba ( ) — Noi *Aam rbsit ani dizi de dimineaijb, zise o nerxH'btoriijb de frxkte; nimeni nx era, soro, AÎnra dxnsxA • — Ma ue te faue s’b krezi kb Rienzi s’a ammestekat aui? — IUi Aa uine aAtxA am nxtoa st ne rîndim? resnxusprb mai mxAt de doi» zeui de PAasxri de o datb • — Ama e , uine aAtxA ar nxtea sb se okkxne de noi ka eA ? zise fbxrarxA 5 m’am îndrbsni s’b mb gisr kb BoinikxA ’mi a nefrekxt toatb Biaija a zsrPbBÎ aueasta, Ile sbnțieAe SaiitxAxi Iletpx! ipiyl kb e nrea nine zxrFbBit? o de minx- ne? dar ue înfigimazb ? — Bezi , aui e misterXA , zise o nerxubloriub de’ neipe kx* xn aer de reflexie nrofxndb. Am myri kx Bxkvrie kbnd am nxtea sb riqask enirma auesta . — Nerremit tr< ese sb fie ueea asxnra AÎBertbnii mi asxura tak- seAor, zise mbueAAarxA Lxiyi • Ax! kbnd ar askx\ta ne Rienzi , n’ar fi niui sn sbrak kare sb nx noatb a’iui nxne o bxkatb de kar- ne în oaAb . — Hli nbine, mire frate, kit si’a înkanb iibnteueAe, adbora xn nbinar xskbijiB mi raABen. — A! ma! karne mi nbine toatb ax nea mi’ui are akxm ; dar xado inima kbnd te Bede; ma snre qe nrÎBesk toate auestea, Forate? —. Illix mi ex ? NotarxA nani a n^s înaintea tîrrXAXÎ yn tasAox mare; oamenii Bbnbnbesk , n’aui zik kb aueasta are d’af aue kx Roma mi îmi fbrîmb kanxA n’auest soare arzbtor, $i> denine enirma. —— 0! xo! zise fbxrarxA îm- ninr’bnd nbnrasnik rAoata mi Ab- Bbnd ne orator ky mxAt în Xrma sa, daka e Borna kb Rota de Rienzi s’ammestikb Aa ueea aui, ax! sfb- rîm mi stane de neatrb, d’o fi tpensiniia, mi trek. •— He nine a? n^tea Sb ne fakb o nînzb mînrbritb? zise Earo- neA.xi kx xn ton asnrx întorkbn- dsse kbtre BeuiniiCsbi ma ni- meni db’a askxAta, mi ki ezxtxA de demaror îmi mxmka uxzeAe de inBidie mi de nekaz. In miijeAokxA în^xrbminteAor , nAbn^eriAor înbuxmite e e oame- niAor ne kari îi îmnin^ea kx a« snrime, mi a yineteAor ask^uite aAe femeÎAor d*a Ae kbrora roki mi koîi’itxri nrea nxuin îi nbsa , jjînosXA fbxrap îiui deskise xn drxm nînb Aa xn snanix ue era onrit de Aanuxrî în mi^AokxA kb- pxia era esnxs tasAoXA uei mare. — Kxm a nenit eA aui? zinca vdXa; ex am Benit mai bntix ia niaybj mi tanAOSA era mai din naiatc au: . ( ^7 ) Ky toate auestoa kbni Ba din uei mai iskxsigi ^dikaFb ne o tauAb a tbpruAxi o Bankb de Aemn ne kare rxrarb ne IlandoA’fo ka sb $akb Bine a se sxi* Kx nu£Înb rxiuine mi s'FiaAb (ki»ui ny era nedenrins a bofbî în nxBAik) naAidxA uetbucan Aeemee. Nx Bedeui kx ue îndem bnare nik- toruA a ipixt da* ne kinxA aof , ne aUibd^AapeAe aof Binețe, sem- neAe xidoase a\e morifu ? din sx- sxa ^ie-kbria nace este kite o sorin» u? aunâikb *metafora Aa xn Hi e BÎnxA ue Boax Biegii oameni? Mine mai are inimb sb’ml Axkppze Biata Bie, zise extind xn BÎer Bekro. — A! craBo! BraBu! sb tFbJaski» IlandoA^o di Fxîdo! Aok! itoare? — Mai tare, BorBeipe mai tare! strirb mvA^imea nerbBdbtoape . — Tbuejji, ziseri» aueia ue se aFAax mai annroane de IIandov£o} n’axziyt boi kb domnx& Bori»°J{ie destYA de ne’iJijeAes . ( 158 ) adeB'bF. Koao oedeiji nymeAe K ar t a y e na; qeAe aha te trei synt Troiea, Ier ts aA i m va mi EauÎAona, 0 inskrinuie komm se Bede Aa toate. «Noi am senil Aa derm'bnape nrin ne- drentate . » IntopqeuiB'b akym o- kii kbtre migeAokyA mbrii; akoAo «• d^i ne a qinqiAea naBb, siAb- j bnindxse ky Ba\ypiAe, arEvreAei sfiiFÎmat, ko»rmai Ayati, BeAAeAei sfîuiiiate, dar mai ijina>ndyse 'tnk’b, ky toate tb e nrea annpoane de yn nas^raj^iiv asemenea ky aA qe- AcpAaAte • Ile tÎAakxA sbx e o $t‘mee în doAix în țienyki. Ei- raui de seama» Aa dxrepea esnri- mato» ne kinyA ei, kym a qiixt de r»ine artistxA s^i' arate nro’Fxndai întristare, mi desnbdegede! ea în- tinde BrageAe a kiema agtytorxA nostrx m’aA qerxAyi! Akym E’bran.i de scama» Aa iuskriii&ie . •. Aqea- sta e Roma . Ama, e uara Buastri» qe se îndrentează» kbtre «oi într’a- neast'b emBARmi,» M«Ajjimea se mimkb; o syrdb nnrmîn se nbAgb kx înqetyA mi pynse în sfîpmit tbqerea imno- santb qe domnia nînb aqi. « Akxm, ypm'b IlandoA^o , în- torqeuiB’b okii Aa dreanta tasAo- VAyi, Beyi ședea kaxzeAe temnestei, muii Redea nentry qe mi a qinqiAea nani e în iirime^die, mi nentry qe qeAe Aaite as nerit. Ebraiji de seaorb Aa aqeste natry deose- site £eAy?i de donitoaqe kare din rrozaBeAe aop rYri sx^pAb BÎnty- rÎAe qe apdiko» BaAyrÎAe¹. xIeAe d’bntbi# synt Aeî, yriui, Ayni, ,Bskrinuia bi> snyne kb aipiasxnt domnii qel kryniy ai nimîntxAxi qe ny kynosk frbxA a niqi ynia Ae^ii. M^a© d’a doiAoa synt kbini’, mi nomi; aqiia synt korisiAierii qei Fi»!, Ainrymitorii, narasigii. Aqi Bedeiți niipe saAayri mi byahî j a- ipia synt geydik'btorii mi notarii n'bptinitori, mi aqeia qe BÎnd drentatea. In s'fîrmit Bedeiji în ien^rii, kanreAe , momiijeAe qe kontriEyesk asemenea snre a ‘For- ma BigeiAia , eniBAema xoi^iAor tiAxariAor, yqqiramiAor, nrea»kxr- BapiAop , desnyintoriAor B»Arari . Mai ni» miraiji •bnk'b înaintea a- qesteî zyrriBeAi, o Romani! say mai rine nriqenyt’ajp înjieAesyA aqestei criirme?» In denarte în ^yndyA naAateAor Aor masise SaBeAAii mi Orsinii ax. ziay resynetyAakkAamaaiiAoF skua- se snre resnyns Aa întrebarea A»i IladoA'Fo . « Sxnteui dara» ^r-b nide^de? îrmi kAiriksA dym» qe înqetb vetyA 5 mi qeAe d’^utii-y sonyri aAe TAasxAyi, siv întrerynser'b iobieriAe mi kxBinteAe qe fie- ( 159 ) kare se rbtia a adresa neuiniAor sti, sxntegi ‘Farb mdegcde? Anea- sti» zxrrbBeaAT» qe bi» înFigimazo» neBOÎAe mi kinxriAe noastre , nx Bb nromite ea ni ceste adînk m’a nbtrxns! (*) D. Sismondi attrinxeiție axi Rienzi esnAÎkagia anest^ tanAox , ma niorrafxA koutimnoran aA trinxuxAxi nx bop- Eegie nini de kxm de aqiasti kxBÎntare, mi îmi înkinxesk kb nentrx kxniinga istorikb , Sismondi a ammestekat dob okkasii diferente. ( 160 ) Amarii e moartea ki>nd omxA e gcirne! K'biid zioa e BAbndi, k*bnd tpanfi e Ain ! K?>nd n asprea kintij! kbiid ^aofia© sr^ne K*b BÎaua e dvA^e iui n’are s^snin! Si» moar! B'btF'bll^A lIe nAbnye treks t*A Si> moarb mi fobia Sb moarii mi oDm Ainsit de n^tere , de ani n>PBoBit, kunrins de da pere ? de BAbns oBositj Iar ex ka o ^Aoare ue naipe ki»nd haoijj Ile fruntea k^n^nii aBeam sbrB'btori, IUi drarostea mie kir B’sze de fot, , Ka inimt dxA’ie îmi da sirut'bFi! Abkl’d HFim’bBaFi» k^ ziAeAe me^e nAT>m>ndi» ka poa, aEia am a^vns, Atxnuea kbnd k^riti» nrin $aofi ^'iAomeAe; IU’sq dor ^bFi) Beste adînk m’a nitp^ns! Ka $rxnza ue kade ne toamni k-bnd ninije Ebt^ti» de Binari ahii ne n-bmint, Nbdegcdea’mi Ainsei^e mi BÎaya'm se stinge IUi anii miei tineri annîn în mormîntj T. EoAÎntinean? • Kini kxnosk ^r^mxseniAe noeziqi . aqca Aer'bnat'b mi aidi kadanijere aueA renaos periat a a semistixxAîi , aueAP e* snpesii ini asemimbFi Finitoare ne mxmbsa, ne sxrori ne frâul, ne mvmb mea bnsxmi » mai BÎrtos kbnd Ba arzi de amo- reazb mi de nor trei, nxmai e în* doKLAb kb Ba fi xna kx nxropxsa. — Zbx te nAbnr , nrietene $ de ue n'ai mers sb faui arbtare Aa noAÎuie • — rIe treaBb nxfeam f aue ? Bine Bezi kb xouta mex, fireipe nimik n’a nxtst sb aiBb de mai rrannik de kbt a desfiinua nortofoAÎXA kx noFlret kx tut , ka sb desfiin- ijezi a nortretsA asta Aikrxrî xniA: sax si> te adresezi nrbine Aa noAîHie, mi atxnui sb te sneAi ne mbini de nortret ᵣ ki> ut se rnai riiseipe; sax si> 113 te mai nAinții niktiri mi sb nomelor mbine; mi atxnui nortretxA îhî Ba reintra în m^ini însxiui Aa nor» HiAe MarsiAÎei, kxrat ama bx no'iix sb’uî o snxix nrin uine •.. destiA kb nersoanay kare kx o mbn% îui Ba da nortretxA mi kv aAta Ba Aia au ei o mie de skxJi, Ba fi firb îndoKLAb xn uermbtop ue na sta Aa marginea drymvATi •Akxm sa» Aene’niy domnxAe • JxneAe auesta merțica aAAitxrea kx D. Brugniere* , kare f bkxr o ( 165 ) mimkare ; iar ga îmi desftkx’ Bra- g^A, se ream într’o S'britxr’b ne mose mi se fi>kx* neBtzît • Ar fi ks nenitiimi» a deskrie limirea nerxnijtorxAxi nroBÎnyaA; se xita înim'bFmxrît Aa oamenii' ’ie Beniax mi se dxueax nretniBA-bn- dxse , i se narea kt toni sxnt kom- nAi’ii ai gtineAiî sfrxntat nîm» a kasi, s^i snioneze mim» k'briAe qe Ba faue adoa zi , mi a uea SAOBozenie de aAAețiere qe i se nro» HTsese, nx iții a nînt Aa kare nxnt s’ar kiBeni sro îijtresxiniieze . Kt toate auestea t re mia a se xottrî. Un îndemn sekret îa ftkx st ia nartitsA de a nx se adresa Aa no- Aiuie. Ama adoa zi D. Brugai- eres îmi ftkx' siziteAe de adio , mi merse Aa noqiie a’mi nrinde tn Aok în trtsxra de aqcastb anor strofa îmi trase b^ata ne kin mî stririi: — OfiraznikTA! — Ox! doamna mea ᵣ zise De Brugnieres, dar kbtre mine se adresă * — He ; îa k^noipi. ? îa întreB’b kt Autoarea. — Da ... nt... înrtn’b D. Brugnieres • Trtsxra norni • Ftrt a se mai rîndi Aa toBartma sa , nroBÎnija» axa se remxi îatr’xn xnrix mi în- qeux a se rîndi Aa aBBentxra sa» Era îndestTA de Borat mi nx’x strim» tora întrx nimik nerderea a mase mii de Arămii > mai BÎrtos kt nx era nimik ne Atnrt Bi^tAia șo- Aoast fpesk'b de mi kam naAÎdi, nirjA nerry, niiție dingi ka mimpita- fva, niipe oki n'btrvnzitopi, a.ie k'bFora k'bytitzri aițintate mi kam desnreiiyitoare fikyr'b ne D. Bru£- nieres a se ryml . Bry si’mi di’ear'b rremaAa; mi se sîaî a fi înrci^i- top, a s ? api>ta kitre dinsa ky SAijeue mi înAesniri kare îmnz- ijina' ostcneaAa dpymxAn; ea ^nst urii mi sÎAing-^Ae azi kz o FimcaAi, ma îuliet»A kz îmietsA riaua d’m- tuy se tuni mi înqeny* ai reseni sxrrîsZA ne i>zze • Kbnd e uinesa sinrsr denine ti eiiYm'iîos • Anest adeB'br îndxA’ii mai în- tbiz L ifia affensatb a geynei dame. D»nb Aa desttinyirî , Aîkr» deAa kare irs se Hot acate doi nersoane o- sîudite a fi kz totYA sinryre tpei zîap în aneeaini kytie. — Doamna inepte Aa MarsiAi’a? — Ama domnzAe • — E o fi-ymoasi netate • — Da , auia snyn . — A! do ana ny kznoaipe Mâr- sÎAia ? kbt de noronit in’am so- kvti k bnd am nytea ai fi foAositor sas trenzinuos. . «• Ey szut mar- scAÎPsj mZAti» Breme se Ba zlbuai, doamna in qelatca noastre ? — Hl/y mî ex domnÎAe! nz ijiiy , nid’bjcdzesk , si Bedem * In skypt kiAitoarea îmi snzse nxmeAe 5 nz era niqi f ati , ni’ii maritaliₜ ni nz ssnnzie ne aneia »ie mai mtiFr îi Ba înkita fermekva PAaszAzi dtmitaAe • TaAantyA marseues ne denarte mi îndemmatik fiiky stj simni tonar'bma sa de drzm kii eA epa foarte feriqit k*b faqe kiAbtorie kz dbiisa • — lokredete în mine, zise eA aktpjuei , ey resnynz de toate . Ky toate anestea D* Brugnieres epa zn nrieten fo.iositop ns în st mi dezinteresat; amoPXA neBPstei saAe de mi îi mvAgymia demirtb- uiznca îa odoskl mst; Bpea kz adr- Btrat a’mi anca nan ea în kas b , ok însb kv a'icasta sb înkizb mi okii mi si se Aeiiede de nuro’ieAeAe ie ( 167 ) uap nika în drxm . Ani, mrnioarb, toate semiHak-hA FoBoririzi.; n?o- Fesia «frumoasei kiAitoare, tre- EUnya ue ar «Fi nxtxt anca ea de eA , AXnra stare între natrx oki în kare ea era sÎAitb a rembnea , toate îa îukorayiax , mi îmi înuenx' kxr tea. Dsni nriiiUÎnxA ue nxsp$e kx dob zixxe mai nainte Aa kaFexx Tortoni , se dette kb e neînsxrat, aBea, ziuea ex aktrinei, xn Benit de trei zeui de mii de Franui, mi anexe rxstxri artistiue ne ax în- șine auea nxtere ka în skxrti Breme sb*mi noati uineBa mbnka iui Be- nitxx mi Fondyrixe; era ziuea eA sxonod ka aerxx, kx yn xarakter Besex, ipia cioara ₉ asea o kasb de kamnanie mi ne toate xe nxnea Aa niuoarexe demoasexxei de Saint- Alban. Dxmneaei se sxnai’b xa înuenst de aueste nronosinii, ne xrmb înuenx* a Ae Axa în rîs , ne xrmi în rxxnrb , ziuea kb trebxe a se kxnoai(ie mai cine ka s’b noati a se fxbî ; anoi iarb , noate ki i- nima ei nx Ba Fi sxonodb j mi mai BÎrtos kb ea nx kbita Borbuie ui tn amor kxrat, uinstit, statornik, ne kare sb’A noatb uineea mbr- txrisi înaintea t^tXAor • In zioa de astbzi kantatri^eAe nx se mai în- kxrkb kx amorezi; obiueFXA auexa a trekxt; exxe se mbriti akim; mi toatb zestrea aof xe e rbtxe- ^exx mirakxxos. Kt toate kb D . Brugnieres nx se aipenta si Bazb atita kxBÎian.1 , dar tot nx se des« korațiii; îmi îndoi rtrbmiotexe) gexrbmînt^Ao ; kanxx i se annrinse îmi xitase de nortretxx neaestei ue era sb’x rbseaskb Aa nor^xe MarsiAÎei, rînd \ A xxi tot îi era s’ann^ue sb kiipi^e uesa mai nre- gios de kbt nortretxx mai na’nte nînl nx Ba sosi; însi nesoiea era kb asea a ‘Faue kx o «femee înde- mbnatiki, kx o koketbrie «Fireaski mi tfinb , ue asea meifiemxrxA de a xrini amcrxA «firi sb*A des.koraije. Marea kxsiiniib a «f bridxiniieAop saA¹ îi strikase treaua ; ^exna kiAb^ toare îni^eAese noate Foarte niue kb Aa o întvinire în diAÎyeniji a Fb- ndxi uineBa toate este o kxrsb rrosoxanb a xnxî om ue nx’mi Ba ^ine niui xn kxBÎnt. Iloate ian ki D. Brugnieres , kx toate ki era gtxne mi uine •Fikxt ka ori uine aAttA , n’asea însi nimik ka sb noatb ambyi ne demoasexa de Saint-Alban. Femeixe , mi bnsxmî ueae mai Aesne , ax mi exxe uiipe skîrne ue niui interesxA nx xe noate însin^e . Intr’auestca se annroniari de uetate, inkikVeBa xere mi drxmxA se sFîrmia. Brugnieres îmi îndoi stbrxiriae ₛ nx mai uerea akxm de kbt înkai ( 168 ) fanorîA de a fi nriimit în kasa demuaseAei de Saint-Alban, iui k%t nentrt anca kisbtorie de kare B«r- BÎse dînmcaei, DîmnpzeîAp! aueasta snbnzxra deAa dumneaei ka sb’io nistreze ka o rranie •.. Ama BÎe- tiA om întreBiiniib ini anest dînb ’srmi kin de ambțiire , mi trbstra de noipie se onri Aa noar- ta ’ietbijii • Femeen, foAosindise din anri a* nesfea kT nea mai mare înkredin* gare adi>ora ki> xonii din ITaris anca# o ințjeAeijrepe Intre sine mî formal o assoțiiaHie nvternik'b qe akkonepitf toat% Franjja kt nîipe aijewțji mistoHomi, mi anca în disno» si^ia aop tn nîmv nem’brțiinit de Armide , de Sirene tot d’atna rata a s^strmi iul IndenAÎni nrin ami* ijîre o fxrsi utrinuii mi intrb în serai- yix în aA doiAea regiment aA bî« n'btoriAor kiAtreui de Afrika. Era de 17 ani kbnd se îmETbrk’b în BaseAA"yA Aa^gp sure a inerte Aa Oran kx reyimentXA s'bx. Dwb mxAte nenorociri ageTnse Aa H^r- mîpiAe Africei xnde mîAiji kanî ai semenniiAor arase aAieate kx f rangezii , Benin» a BÎzita bxoya desEark. Rodoifo bpx îndată să dea o înaAtă idee desnre francezi aceAor kani araci, SAX^indise kx kredTAitatca aof. ( 171) ky ofițerii koniandanui ai BaseA ayaîj A^er mi kT;|toiji ofiijerii re^imentYATi' aA 2«Aea de BUibtori ai Afrinei', kxm mi ky ijeneraAXA Boyer, rTBernator aA OranîAxi* MonitorxA BorBeipe desnre aueasta în mai myAte nYme. e. « RodoAfo ntrbsf Afrika Aa 1833 mi se dvse în Ilaris ynde stydie ap^iiac 5 de ani trekv* în fakyAtatea de TîATsa vnde remase înot Aa 1836 snre înBițibtypa fisi'iei» ( Indicatore Pisano) . HetiuiAe nrin kare a khAito- rit D. RodoAfo SYnf: MontneAÎer, MarsiAÎa, Nina, IJenosa, Tyrint, Lisorno , Lyka ₉ Hi za, FAorenjia, IladoBa, Beneijia, Triești, Korfy, Atena , Smirna , KonstantinonoA ytide a dosîndit dinAomb de nre* stițiemau aA M. SaAe SyAtanYATi ; în anxA trekst a fost în lamx mi în qeAe dyne Trmi a fost în kani- taAa noastrt • INDEMIiNIRIL E LUI R O D O L F O CARToMANTie. I. ItiieaAa mi desteritatea mtini- aop ați RodoAfo era yn Aykry rar, mi geokyriAe mi în naket; naketxA îa ammesteki» RodoA^o, kx okii înkimi sax nx- ind ktrnÎAe sxnt o satistb, trăire nrintr’insa kartea kare aî fost 3a- Aes’o , ’ni o aratb— Este a’ieea? Rine. Nx este? Atomii kiar din mina sa kx o sxffAare nxmai o •faqe si» fie. IUi mii de aseme- nea geokxri minxnate mi însorite kx o BÎovnxne de rAas mi o Bor- sire nA7>kxti>. II. PALINGEJNESIE . FeAXrimi de nasi»ri, riinî, kc« AxmEi, BrMii , stikAe^i mi aA- teAe de deosebita fege se addxk ssffAare ne masb, aî se smXAr neneAe mi fxAijii mi îmnre- m se nxn într’xn nas * Toarne d’asxnra snirt, îi db fok mi BOABorbnd fAakbra îi nxne kanakxA « Atxnqi trezie ned’asx. nra mayika sa Barri; , deskonere easXAj Bîi de aueAcami koAori âAEi sax nerri rxnrxe , kokomxA sate în a- rinî mi faqe a’i resxna BÎteazXA si»x rAas de nreBerierec ne xn nor'ieAan adx^b ineAAe, nxnții kx nani deAa nriBitori. Db farfxria kx toate oBjeeteAe adx- nate în mima xnei nersoane, din neBbrare de seama» niatXA kade $€os, din nenorocire se snar^ip • RodoA^o e np’bnbdit de întristare kb i s’a strikat geokxA , adwb ob- geeteAe kx xîrBXri kx tot. Inkark^» o karaninb kx nxABere ssxknitoare, anoi kx aqeste s^irîmbtxri , kx ineAAe , kx nxnți kx «leasorniqe sdroBÎte, îi db ^okj detxob arma mi niatXA rinezit se Aineine în ni- pete, dar e ițiirB Aa țn Aok! Kxm de nx s’a reînkerat ? kaxt*b ne »|eos mi mai rbseipe xn xîfbx «ic nx s’a £ >st nxs în karaBinb . Ia aniiAik'b Aa ipirBitxFi^ mi e de akoAo . Dar ineAAeAe , nxnijiAe , ’icasornimAe , xnde sx»t? ArtistXA e ososit, ’iere Boie Aa nriBitori si>’a înrbdxiask'b a nina . Tbie xn nxix, rbseipe nXmjÎAe în ca j taie o ^ranzeAb , n’a sb sine-Boeaskb a*A îmurxmyta ₀ Inși» îi trenre mxA^i nani, îitresyeoo. zeue mii raABenî; mi bnsxmi în auea searb, bnsymi în aueA mo«- ment • Hi ne sb fie aueAa kare sb no arte asxnrbi o sxmb ama de mare? mi bnsxmi de ar\£i ere wxa, kredeijî kb ar 'Fi îmnnmî* tat ne în Biet artist? In sfîrmit ca uearkb mi uere o noAigl» kb- tre D» RodmÎAdAa St-IIetFeBxrr. JIoAiga era rata mi anca treBKinijb nymai de a informata • Kx xbrtia într’o mini mi kx kb.\i® mbriAe într’aata bmBAb ne Aa nrÎBituri mi 'fie-kare îa trimite Aa Benin™ sbx. In sfîrmit nriimeipe D. G. C. RodoAfo îi dikteazb mi D. C... skrie: «Asista Bei HAbti în »ordiuia DaXi RodoA^o sima de » zeqe mii raABeni mi’i Bei treue « în sokoteaAa noastre • IlreijXA © aop ’a am nriimit în natsrb de Aa dymueaATi D. C. sta Aa BorseAe ueAe din «rmi mi nx aa si» skrie ki) a nriimit • Artist™, seninii îa îadcamnb 5 în S'Fbrm t se îndxnAekb dar nx Boieqie sb sîBtskrie, JIoAiga fin» iskbAÎ- tîr^ xjsi&f kt e ka o xbrtie aABb . RodoAfo uere , se roarb sb’i £akb sineAe ne de haib ₒ Binele , Bine, dar sxnt zeue mii de raAEeni Aa mâ^Aok , In sxs, în ^os, îa faue sxstskrie înkredinijbndxA de faub kv atajiea mar Uri ki e dt- mai xn $tok • In sfîrmit se iskb« Aeipe noAiga . Inși» ks kbt are mai mXA^î ijiranui , kx atîta aro mi kredet mai mxAt, mi Banii se nxmi'P'b mai sir$r. Kbiji Ban- kieri, kieui Boraiji se a^Ab în nrisia toriY toiji sxnt rxraui de a’mi nxne j^iriA • Aueipia era Aesne Aa îndemnat, ma kbnd seni treasa Aa iskbAityFb , sta ne rLidxri . In s'fîrmit xijxa deAa aAtXA se înko- rayiar'b mî sbBÎrmirb noAÎya dxnb toate ^ormeAe. DomniAor, zise RodoA^o, kasi> Bedeni kb aceasta a 4»ust mm ai xn ^tuk, eata de faiyb kx d^mneaBoa« strb noAÎj|a se arde mi se £aue ’ien’smb • Kx adeBbrat se arse noAÎiia mi în ‘pAakbre o nxse ne o ^ar^srie« De aui strbnrbnd uenyma, dette o kxtie în mina ynyi nrieitor , de- nvse ’iennua înt/msa, îa rsrb sb o akkonei’e mi sb si^Ae asvnra ka sb mcarrb noAii^a Aa destinayia ei Aa St-netreBurr. Ama se •Fik»', tni RudoAfo zise iiriBituri-vor : ( *74 ) DomniAor, nînb sbeml £afcb katuBiaAa ed?ektiA sbv, noi S'b ne xrmbm geokTFÎAe, mi înuenx* &Ate ^eAxrimi de ^oksrî, în kare as- soririuî nrÎBitorii , ritaserb de Xbrtiea uea arsb? kbnd d’odatb se axzirb sromote uri Eiuisri a^arb. IlriBitorii înrri^aui într’o sreme de interrenix , £ie-kbrsia îi seni feAxrimi de rîndxri; toiji se skx- Aarh mi erai rata ne £xrb. Ro« d^A^o BbzV a a rin a mi £rika ue îi stbnînl auditorixa . Nx Bb temeai, DomnÎAor, zise? k^rieFTA mei Bine deAa S t-fief re- Bxrr. IHi eatb kv adeBbrat tu kxriep în toatb s Diforma kx tq llAÎk mare în mm kb iatrb în saAb mi întreaBb de D. RodoAfo. Auesta nriimeipe nAikxA, îa de® s^aue; într’bnsxA rbseijie aAtxv , înaueAa 3aIya , iui aAtxA.., nînb Aa ere o dob-zeui ₉ mi nînb kbnd în sfîrmit a^Ab o skpisoare adre- sați# kbtre o dâmb. O di Aa a- dresa eî. Au casta o deskide mî în nbîntrs a^Ab sersxri uri o skri- soare adreșatb kitre D. G. C. kare skrisese noAtua. Auesta des^aue skrisoarea mi înixHtpy a- *pAb kansiaAa kare kx uesa mai nainte se arsese*, o rekxnoaiție din* nrexnb kx iskbAitxra sa , kare este rxrat sb’mi o ia în anoi mî ast £eA xîrtia e dxsb din mm în mbnb ne Aa țiranui ka sinul k fie-kare iskbAitxra mi sb skaue de o rrigeb ue?i ^bkyse sb’i treakb kbte-Ba sxdori . —Un asemenea $eok a fikxt Î21 aAti» searb® Dette xnTî nrieitor o xbrtie aASb mî’A rxrb sb skrie ue ®a noi ne dbnsa mi sb arate mi aAto- pa * Ile xrmb o stpbnse mi o arse . Ile suenb era mTAHimi de Axmini de ’icarb • Addsse mai mxAte s^em- nîue ne masb. Rxrb' ne xdta din nrieitori sb aAAeaarb ne kare sa Boi mi îa dette d’onarte. Arti- stxA skoase dintr’bnsTA Axmmapea o tbie în trei , mi iarbrui rxrb ne tuta din nrisitori ka si» aAAearb sb xotbpaskb kare dintp’aueste trei Bxkbyi Boierie ka sb £ie snartb. Se aAAese ma mi nm sxet uiokan se sdroEÎ înaintea tsttror mi se a^Ab într’bnsa xbrtîa nea arsb kare înfbijimbndxse ueAii »ie o skrisese mi ueAor ue BbzTserb ueAe skrise, ^ie-kare rekxnosk*' a»ie- Acaiui ^rase mi aueeami skrisoare • — AAtb datb JLodoAfo se ko- roarb în napter} k? maniera sa de saAon se roarb de dame sbi îmnp'smxte satisteAej adxnb Bre o dxzinb, se sxie kx dbnseAe ne suenb, mi Ae îmnaketeazb . Hoațe kb Boieqie sb £akb din eAe Bre o •xniBreAb ₐsaf sb Ae strbmxte în are xn Aok ba saxei? Nx ițiim. Le (175 ) dt avantAii st a© nte ne snast . Auesta nl nrea înneAe^© EÎne fran- sozeifie 5 din rremaAt Ae nine ne mast întp\n sas ue era nperttil neutri aAte $tok?ri. Rtnd șart de seamt artîstiA ueca ue #tkise SA»3jeitor?A st^ ueA nerrl, era nrea târzii • BasxA era nâin de nerreaAt mi satisteAe , jAareAe Axasert toate jn,a aranTAxi! Kxm st ias^» din înkipktt-xrt iui ah kinttîix sietsA RodoA$o? Xott<- rai^ie st a© sneAe, tnst înzadar kt mai rtx se miroesk. li sine, în ri»nd st £akt o tinktxri de skro* ceaAt aABastri» kx kare în^Aoresk rifeAe« LikxidxA se stBÎraaipe mi se mi toarnt într’o kara j de kristaA. BasmaAGAe miroite se din a^intrx! iuta uer/ jk în naket mi se șntnzirt drent d’asxnra kara fei ka st assoarBt tiuktxpa în joritoare. Inst, kare e mirarea nrisitoriAcr ktnd Btd ne artist kt anrkt xn koAuimor din rttSA kara^ei, tra^e în sxs, mi în’ien a Beni afart satisteAe xna d?ne aata înnodate , amestik aABe , romii, nestriue, Aino, jAare, înjosite astfeA kxm jsesert mai na iute . Dar în naketiA înde se xerasert aueste estete ue ea £i ? Se desAeart mi îutxntrx rtsetție o nerskt, mare₉ marej aABt kare o nme în kaniA araniAii mfi jue konufcA kîBiinuos nentrf sttnrtuia mi neîndemnarca avi. III Multiplicatia Florilor. Rodo^j Aia in sas de jori j 8⥠in komxAeij, sax o ntAtrie de Aa ori kare din nrisitopij Axa ne irmt semin^e de jori ₉ semtna în komIAe^ sax în ntAtrie , mi de akoAo restriax attta jorî în bT» kete în ktt se îmntr^ia Aa tojji nriBitorii • IIres%rtnd tnst într’o seart astupa xnei FAastre mi«ii nAine ks ntmîht mi Btrstnd a- sinpa o Aikoare, îi delte «Fok mi akkoneri BÎABoarea, ne xrmt întpesa ne nrisatori ue nuftesk st resart ^ra^i ne Aa s^irmitxA aii Noemerie !—IUi artiști a skoase ja^i din Bas , mi kanriuios^A imBltor nriimi ja- 3£ix kari uirk^Aa dan mm în mtnt între Beuinii sti; mi toții mirosirt mi nstar% jai^i. Aa- txA ueri' ananas, mi jxktxA A- meriuei îi j rata ka o mani ue- reaskt a’i îndesita kanriqnrA mi fiMxa; saIsa ueri* aAt jA de jxkt| aAtiA o joare, aAtxA aAta mi uereri^e tstiror jrt îndestiAate. IV Rodoâ j se koBoart întpe nri- nitori 5 înuene a adina jAaripi, ( 176 ) Batiste, înâATpT; imatine; a© dyqe ni suern» । a® stnn^e îutr'iD na* ket mi addiue o koAoani sVBgire ka niuiorrA înamtm sa, Deski- z’bndfo skoate o sreat» siie © arati» nriBÎtoriAor, o urne iar îa D'bvntnr mii naketSA într’o kstie« Sun noartis sarra fiki»toare de mimni de^a koAoam nîni> Aaks® fie uzi în anoi', deskide koAoana , deskide uni kstia mi afAi materia sav stofa ^mEreAii în kytie mi ske- aettA smBreAei îmsrikat ky ma® aya ue se af Aa în naket kzszt mi întărit de casele șatenei din a® kbrora margine, îutinzmdise sm- BreAâj atârna fvAareAe, mi steAe îmnri mutate de Aa nriBitorî» Ast feA kv >mBreAa destinși» d’a® ssnra kanozi ? ka jn om ue se am»?!» de naoaie sat de soare, ime ba-b artist^A n’între nrieitori mi fie kare îmi rektnoaipe osfeefrA siv. Ile mn?» resrfadvse nesueni» stricte ^msreAa uea îmnestrîy.atB mi o den^ne în koAoani. Inkid® kztia uea ky adeairata stofb a TmereAei ini ianmi hin renoarti) nana înkmtitoare, Sarimi deskide koAona. UmsreAa e aksm ka mai uainte îmBrikati în xaina sa uea ades^rati» mtati» Aa yh Aok țoi deskvsvti» Aat aA koA^, ka ki»* *nYAa TOsi neamy k* kief, Ma ^atișteAe $ f YAariAe , naAatîneAe , maaiA în de ard o do%®zeuiF i^nde sznt ? kvii niui în kztie niuw în koAoni ry se mai a^AB. Unde noftesk D D* nriBitori st> fie ? mi akoAo sor fi j în kare Aok , în kare koAțj ₉ în kare akt aA saaei sat aA uet^ei soiesk si» se stri>® nule? si/iin skrie fie kare ne o sirtisij'b dorința sa îhî s% se tran Aa sorjii. S© îmnart xT>rti¥ge mi kreioane. Umya skrie în twX«A Koauîi ₛ aat¥A în kAOnoUA ueA mare aA MitronoAiei, aA treilea în tosa m^siuei, aA natrrAea în Aogea uea BidxBi, a nrinjjzAYi miua • Se strbnr BÎAeteAe 5 este kie- mat 'ffnîA din nriBitori ? zn kowA neBinoBât ₉ nrne mina y trsi^e soarte mi ese: în tosa mssiiei. In kare toci aksm! în uca mare sa¥ în uea miki? Tot nriBitorirA strin unanim : î n u ea m i k 1! Addsk tona 5 se snar^e de f aui> ks toi|i mi seskoate dintFsinsa oe- ^eetcAe nerd^te din kare fie-kare îînnpTimt'btor îmi rektnoaigie ne sa siv mi’nii a ia • In aati» scări» uer nriBitorii si> se f aki tot auest $cok , aentrs ki> este o Bim^iaA'b ki Rodoafo ar fi fost înyeAes ky tosomar^A . Se sdvn sasma&eAe se fak w naket mare kare se densne ne mast îna» întea nriBitoriAor firi» a’A nerde din ședere» larijinî se f aue între* ( 177 ) JBârea Tilde «l se strănute oBgee- teAe îmnaketate? iarbiiii se îm- nart BÎAeteie. ȚlriBitorii synt toiji bofbîuî, kongeyrayi a deskonnepta ue artist. Udva skrie în geiu^A kytiriia, aAtyA în aA sa- tsia, aA-treiAoa în gceu^A kttirii dame, aAnatrSAoa în sjeentA aA- teî dame uri a . Se trar sfrijii ka ini în serata trekttb mi ese : î n e u 7 ▲ doamnei S^. EeAAa dami rymaipe, nt Ba si? dea ^’b- ; o?oar^ nriBitorii 5 dama stir^eipe mi mai m>At} romaAai se adacri; mi frsmtspneai deBine mai rânitoare. In sfîrmit înBinsb de atâtea rvrbUHrni nede geeuvA» ArtisttA nere Boie deAa nronrie- tarvA moBiAei de a\ snarije . Se taie nerna mi CAastiktA îmninse ri- nede onjeeteie uerste afarb ka tu tritmf ba min^natvATi mar mi în limirea nrisitoriAor . Inși» nake- t*A în kare se Aeraserb nasma- AeAe sta tot ne masb neatins , ase* menea de noAvnivnos, asemenea de îmfAat, ne na fi în eA ? kiui Bas- maAeAe fbkmdnnj kixbtopia din jjeen în jjteu^se af Aari jîn sfîrmit. Se desnoadi naketțA mi se rbseipe haui de Bskete mi de koroan e de fAori kare se îmnart damelor Iii așyjira nriuitoriAor. M A G N I T 1 S M u M I N E R A E. X Mere Tn taAer de Aa nriBitori îa Bate de dob tr. i ori arynkbTi- ds’A ne mas’b , kade bntia dat b aAB, adoa oari> îmi skimm> fana mi a treia oarb s’a nrePbkyț de aramb, Ia asemenea tu taier, îa ntue. într’o kvnb de kristaA , îuf biii- mazi> tntia din nriBitori si/niî RAoacij o karțe ne kare^sb o țiiie a- sktns^; se dyqe anoi din aintea mesei ynde e kyria kt taAertA . ÎntreaBb moneda: ipii si resnsnzi ? *— Moneda fane o sTritsrb mi kade Aat în ktnb stniind : da.—- K ar tea ne^a aAAes Domm este neam ?— Moneda tane Este roniie?— Moneda sare iui sm: da.—¹ Este f irtri? Moneda taqe.—ț Este oki? Moneda: DA.— Kyni?—- moneda taue .— Este kard?—Mo- neda: da?—- K^hÎ oki stnt?— Mo- neda saAti> mi Bate: t nr, tinr .... nîni> de ont ori. flriBitortA aratj» kartea aAeasb mijește ont de kard — IntreaBD anoi^ moneda: îjji HAaf- Bier n’o mai mijise aqeasta niqi o datb ; Briqixa sbx nx*A ambijise niui o dati. Ea iții ea Bine ki are țn Briuix de meiper în minb iar nsokxstxrb. Se anxki din nxox de AxkrXA dbnd din kan. Din nxox îa întoarse, mi nerii ka dra- qii sta ucnxui mi nave kb’urî Bb- tea $eok de meițiemxrTA mi de di- Biqia xnîi meiperfka dbnsxA.... — DomnxAe!!! qe minsne e asta? strirb BbrEÎerxA mai înueBxnit de mirare mi îmninrbnd kaiiXA fikb- torxAsi de minuni, iar eA trb. rbndxse în anoi kx mbinÎAc kbskate mi kx BriqWA într’sna arxnkat neste kan. — Doucement Monsieur! — LIe dxmman DomnxAe! ex nx sxnt dxmman. Dar qe am m« Uit astbzi, oix snxne mi moruÎAor. RudoAFo desnbdbjjedxit de atb- tea kinxri mi neki^eit, ax b aroso- (17₉ ) ÎISa dinnregi»rTA se'iperse tr* raABeniî din clac se BÎndsse , în d -cânta iui în stwra , ini ky mi nentrs o ia» în kare ns ri>sise tojjî nerh ue annrinseser'b kanvA nimik. Insi> RodoA^o f tk-budi mi meiperiAVi în k-bt siA skoaW-b din mi m^mindTse a A-bsa ne minm , se sk™, în sVs ras rata; femee nșmai în mirare , se în- MA-bti BirniersAvi mi îi dette dn- toarse mi i nAT>ti oias toate* an* a mep^e ini a nonesti o mi- «hh*>— «ixne, dimii sokotinț&a avi , din ueae mai nenomenite. într’o dvminikb de dimineața se nrebmBAa asemenea ne XAin,b • In koAU*A xnei pesnbntii Bede în- L.tr’o zi se npebmBAa ne $eos tr o Bbkbnie ikre. Exponeiî kb.id nrin kanitaAb. *** kaBriar ni nrea trek Aesne In koAUjA vriei' x-iiue rbsi o fe- kx Bederea. Intrb în Abxntp» . mee kx pb. Sedase AÎnrb dbnsa De koAO nînb dinkoAO întreEb de mi o ÎBtresb kxm einde omc? Se npețjj îî nwi eftin sax skxmn 5 înuoirb mi AXb kbteua din kare nxse sb’i taie mi sb 1 dpbmxiaskb snbrr'bnd xnxA, rbsi înbxntrxA yn o uxkatb. Inșii kxuitaA în $eos, raABen mi\ nxse îa Bxzxnap . Mai kxuitaA în sxs, ksuitTA înkoa , snarse snu mi rbsi aât raAsen • kxițitxA în koAo, kxijitxA nikbir'i* VaABenXA îmnbPbtesk nxe.... ka Kaxtb în toafe nbr^Ae Seniorii , raABenxA ovayi • Biata femee re- ⁿ°t ⁿes^e kîjiit. Eatb mi mase kv okii sriiui mi ky rvra sti>nînTA nrisiiAiei Berna itLl , kbskatn. Intens' ase knl de îoBTAnat deAa Bisepikb. AnlW ObAe kape BÎnd^se . Inși» BÎuzapea de kitnieț ijitBeaoa, nostas ky o epa 'f'bkYlb; nv nitca ase mai strt mi BburKÎtb în snate 5 uiaxika întoarne . Auia’i a «Fost nartea i kam într o narte AT»sa si> i seBaz^ TpeBYia nxmai a fi kx Birare de fesxA în kxte mi stat Aâ toask seamb de aqi înainte, kb'iî a?e toatb sbntbmîna j Aa bpîy kv xn niipe mini 4 e „ deniteAe . • Bbntbiid mi»na dreaiit b ii a vui a mase niloit nemiurieatb un nen- tJbUlD ( ISO ) BoranijikYA minhiei în amestik ky «asinaoa ue uin^i în mbnb. rIe e, liiieyi ? Jax fikxt. ■— Kîmse noate! nine așenitani? —IJIim ini noi sjeynîne ! kb ky* uiteAe AÎnsesk . ••—- Qu’eșt ce que vous cherchez MJssieurs? Ies couteaux? kxnit ? A’Ji kxyit , Uli arbtiud Aa bpîya jcTinnYAyi înBXAnat, rimaseri) to^i în mirare dinnrexnb kv stinînxA B%z%ud takAÎtYA urinat de koAO nîn¹» d nkoAo de Bre o trei kyi^ite Aate mi ky mineriAe de Aemn, nv mai sine Aa rkteaAa de sbrBbtoare a EietiAvi nerxjjbtor, Bijud deAa KonstantinonoA în rasxA ky sonor se afAa ini Sn tîj*k însemnat. J?a fi fost Br\n nami» sa^ Br’xn neiy. A^e sta asea în deijit ?n ineAAY foarte skîmn, Dxnb mai msAte f amiAiaritbyi, RodoAfo Abxdb ineAAîA ini dette s'b jri^eAcar* kl> ar boi sb*A Bazb de anjriroane . Exkîros zise t?rkxA₅ ini'a skoase din dei^it kt B?nb Boințj'b nii rraBitate osmanAÎe. Ro^ doaf o îi mTAțjsmi mi, nrieind k< kyriositate Aa ^iivBaerₜ îutorkbnf» d*A ne de o narte mi de aAta* nx* indx’A AaAxmini> în drentrA oktx* Axi? din nenoro’iire îi sk'bn’b ineA«* a¥a mi kbz3'în mare. Sare ttr^ț kxA în svs întrxii snasmV ue% renezl nimb Aa marginea sasiAxi ; i se sBÎrAesk mxstbgÎAe mi Barsa ț îmi frbnije RodoAfo mbiuiAe 5 se întoarne t^rkxA mi ka nrintr’o mimkare konBxAsÎBb mi instenktiBT> i se onreipe mina Aa bfîy. Re* forma nx noartb arme . Un kx* yet oare kare obosi ne OsmanAÎf mi’A fbkx* si se reamazb : Nimik! nea fost sb sie 4a kanxA met $ eeait ah ineAAy, zise txrkxA mi se Ainimi . Dxnb kbte oa «leasyri Rama sat Bofxa qerx? sb m%nbnne, mi, AXitd frânzeAa mi rxnbndșo se no meni kx iueAAXA A¥riind în mi^eAokxA desuikbtxrei Hbinei.' Mirarea txrkxAxi mi ainasai/eri* Aor, rîsxA mi konB ?rsajxia ki t niin,' mai în trmb Ae Aisbni ne seama nititorxAXi sb ’mi 4© în? kinxiaskb . ( 181 ) ESERfiT MYSTERIEVK , MO&TEL , A1V&K OH D^MOff, « Qpl QUE TU SOIT ByroW.... LA MARTINE DexndeBii, RodoAfo? ini KapeeaAttx nme? Me aptt e aneasta nrin Kare ne ximeipi? în Kape stan^e saKPe, *n Kare nxnt din Axme^ KxAes’aî RXiioipinge mai sxs de omeneiyî? în Kape temnAX intpi d’a dpentXA în mistepe? Aa KtPXi zex eipi npeot ațtt de faBOPit , Ktt inBestit în tine, ’i^i a dat a sa nxtepe D’a ’nfiinga aneAea ne Fa^XA⁵ a mințit? PesținvA. te asKXAtt ₉ Amopx’ip stt ’nainte, AttpaKijia în mtnt’ixî KPeazt Aa minxni; î±mnP¥mxtt Eaîy ini eAeKtpx mi minte , llli Joie e nponine AJa ta^e pyrtnKni. Tx ’£okxa fypi din nepypi, K’antinxA ’axdane Snpe peînsxffAeiiipe, fepine Ilpometex! m’în aok de pesBxnape ₃ OAimnxA e în nane; As^nPt’ixi nx se sKoaAt mtnia Bp’xnxi zex. Aa ei te ftKX FAOPa m’întîntpax apdoape Ilxtingi |BaAșamișene-;din bxzci ’jp a ’nsxff Aat; Mtpiiji kx Teppa Hcpxa , mi ațepa’ixî AÎKoape Bepdxpa], $AOpineAAa iipeKoni ac a desBOAtat. ( 182 ) Tx npim’bBapa ’n toamna k’o sinrxp’b sxffAape O siâmBi, mi ne sxppîde kx mxAtifAOPXA dar; Ilomona Kiemi în lapnij k’o dxA^e s'bPxtape, Uli £pxKteAe nAi>nT>nde axi Mare în StP’bBPxmap. O! d’ai Kiema asemeni in’în Ki>PxnteHi gcxnej^e Ka Medie amopat^b , dap nAUTb de Biptxjxi! De ai npefone asfeA xpîtx ’n fpxmxseije! Deaipefane asemeni nemim’bAijii înEpxip!... Minxnea’iii am sim^t’o, kt> £okxa din gcxnîe In BÎpsta’mi ammop^itTj înnen’a sKintiAAa; Uli Mxsa mea fxrane îmi pîde, Ba s’b’mi Biie, K’bnt’bnd a ta nxtepe, ^xneipe a Bisa . Kx Barra’gi KPeatoape, kx stpania’iji nxtepe Regexni tx? noate^OmxA;— ma, din Kodamx, Roman, Din tp’bd’btop , f epvie , m’OPBÎa , IIpeBedepe St fau — e nap’K’ai fane xn anșeA din Satan. In timnii n’br’bnimei , asemenea minxne S’o fi f’bKxt bp’o dadij; ma ’n timnii KPeiyineipi, EtepnxA IIpea-nxtepniK , axz’o pxr’b^ixne, Uli pisineasK!» nAanxPi mi Bane m’omeneipi ... ’Mi ai zis în PAxm’o dadi> k^ noantea în AXmin’b , în aAB , adiKT), nerpx nxtea-Bei s'b npefam! S’b Bezi ne tpon Illiinija mi snAendid’b mi Ain:b mi nonoAe jjenrbiide fcpnie s’bAefaqi! ( 183 ) RodoAfo ! a^ea bopbtj a fost o mazi» um: KonrresxA Ronrbnimei Roman s’a arătat. Illiinga e aAAeasi», mi ’n Axme boîos syni> Ki> e ne dpym nporresYA, Rom’bnxA e B^PEat. Dar ne Disinitate e snAendida Hliinij’b, Biptytea Ki>nd ’i e soagi», mi ’n nasyi rAOPÎos Dpentatea mi EAMidei^ea e mapea-KXBiinipj ₅ Hli oamenii îi nxne Aa aokxa kkbîos! Atynydat. L E. ÎASâMSW Biaua Sofiei , kiematb BeAAa fanariota», a ki>ria fpymyseue a fost nroBerBÎaA'b în Esrona , ar fi în enisod îiisemnbtoE aA isto- riei enoxei saAe • Ea a fost BÎn- dltj» de dot ori , iintiiiY de ms- mi»-sa mi anoi de B'brsatv-sTiy • A’ieste îmnreyHfF'bri sinr^re ssnt dest^ie a da *n ei? interes întfcm- HA'briAor a nea în st^ninire doi* zei din nosiyjiAe ’ieAe mai întțnekate nini, în ranryrÎAe ’ieAe mai înaAte. Ne addî’iem aminte* de Katepina I. 'ie din skAaB*b AiBoniani deiienl îmn’bi’Tbtoaș'b ă tytyAor RirsiiAOF; mi de atijțm aAiii. Doamna P... era irbskxt'b în KonstâiitinonoA • Se ipie kt ’iea mai mare narte a famiAÎÎAor mari rreue ue Aokxesk în aueasf/b ka- nîtaAi ax uerkat toate asnrimÎAe șoaptei ue Ae addtk ki sine nrefa- ’ierÎAe • Ny e de mirare a ședea uinena în Fanar m'bdxAare din a» ueste Beki neamuri de nrinții tre- kiind de o dat-b din am nia uea mai mare în «ea mai mare stranie , sÎAite 'tnk'b k’bte-odat'b de a îm- ErTbiiiina bp’o meserie mi adesea kiar yn meipemvr • într’o SAi’iioar'b ny denarte de naAatxA Sse^ei tr^ia xn meiper strak , de mi Biirb din neamKA im- neriaA aA KomneniAor. Anea Rtui» sa konii între kare ini o f iie , akij- riia frvmyseiie kresk'btoare nvnea în mirare toatt Bcqin’btatca mi au,îna inBidia ăjtyneAor saAe toBartuie. D. de B.... amsasadortA AÎnrb InaAta Iloart'b, ky kayî-Ba ani în- naintea reaoA^uiei se nmmBAa într’o zi k luare ne KAÎyiAe strimte deAa Ilera , skortat de iani’ierii naxatVA-yi Frangei. într’o ueati» de konii ue se ^cxka AÎori» mor- mîntxA konteAyi de Bonneval, zbri o fetimoar'b ka de trei*snrezeue nai-sure-zeue ani » Iscit de rery. Aaritatoa trimiAor ei , dG fokx^ k-bYtTtsrÎAor mi de eAeranija ta* Aiei , se onreiție mi’i faue semny si? se annronie . Un ambasador Ba st zikt o nxtere Aa Ilera . Fe- tiiuoara se synnyse • MarkizxA desk'bAik'b, o întrebi» kxmokiami» mi kare’i synt ntrinuii • — NvrneAe mex e Sofia, resnynse koniAÎjia , Noi sxntem rreui de oricine, mi de o naipere ÎAAVsfri, dsn'b kxm îmi snsne mvm'b»mea ; ma nenorouiriA? m dsni> aAta ne av addvs în stare a îmBroaima o meserie ka srb trbim ; tath-mex e ^eimBAir. Ambasadorka remase Ti'mit de aieasti) frxmsseye rânitoare} dyA* ueaiia rAas»A»i ei îi attinse inima 5 dxxiA ei naiB ini nrekoue îa nvse în mirare. Dm k’btesa «Ate în- treEiri Ais-b ne Sofia mi o în- k'brk’b a ziue msme-sei k*b ga o a- ipeant'b adoa zi Aa naAatYA Fran^ei• Adoa zi Biata mxm’k se înfigi- mazi> Da«î. de B.... Intresati ne Aarr asxnra nosiuiei saAe, nnr- txrisi , nxin'b de aakr'bme ki> ti- kijAomia Aor e foarte mare 5 ki> ueea ue skot ky mynka ny Ae este de ageîrns a indestyia ne datorni- uii nemiAostiBi . MarkizvA îi nrc- nnie atynui kij Boieijie a Axa ne fie-sa sxut a sa înrrigeire, a o dxue în Franca, ai assirxra BiitoryA ( 185 ) mi s^îrmaqie dmdxi o mie uinui» syte Aeî snre a’mi întbmniaa tre- ByinjieAe . La înuemt nr nrea nrea Biata imorb; ma, Banii' ne de o narte kare ^bcea si Ae în- ceteze kinvriAe , soarta strbATuitb ne de a\ta ce Bedea kb se nteipe ^ie-sei i se în^buimarb în minte mi dxnb kite*Ba kinsxiri, Aakri- me ini sf brimbri de inimi), se xotbrî kbtre aceasta mare geert^b. Dxnb ue se înnoi ini se întbri în- skrisîA nrin kare nirisia ne ^ie- sa , nriimi snre desnirtbire acea mikb nxatb ne Ainn tresayrvA ue da din mbiniAe ei . ^Irsdat mi monștri os tîrr nentry cei din nir- liiAe noastre! wi) ny ama de mi- rare într’o yarb ynde synt osiu- ntiiji a ședea 1‘emeÎAe Bbnzbndxse ka o mărfi. îmnTternicit ky drentxpÎAe m* rinteqii D. de îmnAÎnl ky skymnbtale mi datorii ac. Indrentb edykaiiia Sofiei , kare se înueAeție ki era n^înrrigebtb îi înAesnl toate treEWiueAe , îi dette feAt- rimi de iriBruitori, mî arfa agey- torind nattra , kbnd eA fj rekie~ mat de kvrtea sa , Sofia, de mai- snre-zeue ani, decenise yn modeA de frymxseue mi de nerfekțjie. Tata de a norni, ka s'b’mi an- nere eaeBa de nerikoAeAe xnei kbAbtorii ne mare , xotirî a se întrrna în Franga^ nrin fTovonia mî IJermania. Trek'biid din Tur- cia Evronei sosi®în sfîrmit Aa Kaminiesk IIodoAski, cea d’intbiy uetmxe a xotareAor rvseqn. KonteAe loan Dewitt era ryBer-. nator ani . Ilriimi ne no ci ax a. kbAbtor ky nreBeninijUe ueAe mai înrrîgcitoare mi îa rxrb a se mai zibobi Aa Kaminiesk snre a se o* dixui din fosteneAÎAe drxmXATi. Inși nx era nymaiîJkxBÎinijeAe ki- tre raurTA MarkizTAsi ce fbuea ne țieneraA atit de usnitaAier m» înrrigeitor: eA ny nxttse Bedea ne So^ia ^iri) a se stbnîni de ^rîmxseuiAe ei . Â^Aind de Aa dmsa nosinîa ei , ki nx e nici SAygenik-b nici amoreazb, Aare sinrsr kbAare afarb din netiyve . Atxnui ^norynuind sb ardiqe nod*a se dsse în Biserikb kv Sofia iui Tn nreot Ae bine^k^- EÎntb kbsbtoria . Ile kbnd se se- BÎrma ijermonia în sxnetxA^kAonc- teAor de Aa toate BiseriuiAe m’a txniFÎAOP întbririAor , amsasadc- fta eeni înaintea uianijn’iAor , mi uerbnd sVi nxe nod^A ka sb trea- kb , îi fbkxrb kwoskxt nrintr’sa trimis de ueea ue se intbmnAase în uetbnxe , uii ka sb nî semene minuinoasb noBestirea, îi arbtarb kontraktxA kbsbtuiiei slBÎruiit dxnb toate f ovmeAe, întbkmai dini k^m se Trmcazb în toate desnodb- mîntxriAe komediÎAor. Snre a se annbra de sromotTA mi îmny- tbriAe foarte straumiue ue ar fi meritat nentrx trădarea sa , jjene- raAtA ncrxnql si» roaije ne oa* mer.ii amBasador^Asi a’mi strimte EaraijiXA mi a nor ni din uetb^e sure a a^tyn^ie ne stbnînTA aof extra-muros; Ae mai dette bnk% mi toate daryrÎAe ue femeea sa npii- mise de Aa MarkizTA din nrexnb mi kt uei o mie uinui sxte Aei ai k^mniritoarei . Sofia aAAbtvrb ne AÎnrb auestea o skrisoape în kape se skvsa kit mtea mai uine nentrt ki’mi a dat mina f bpb a uere mi înnoirea ueATi de aA doi- Aea aA s’bv nbrinte . D. de B..,» se nekbga , BAestenib, era min de mbnie mi de tyi’Bare , kbui a- nea mi kxBinte; bnsb înkredinijat kb amneAe k^riji ny nrea da semne de a se înkbiera snre a da în anoi ne EAena Aa Meneâai > SromotYA îa fak nerozii, mise nATnge ueA smintit, lap înneAentTA o nate ui’o ipepjje ka xn uinstit • îmi zise într» sine aFvnktnd o dine xprab k'bxt'btTp'ii asinra Basti- oaniAOF uetbijYei mi norul . Dwi Aina de miere ue țiin/ k'bni-na ani , mi în Bpemea kbria doBÎndi în fiiy , konteAe de W itt khA^tori ne Aa toate kyrniAe Ev- ronei din Hre^ni) ky BeAAa sa rrcaki . IlreUtindini era sn ade« B-brat triymf. Rara fpxmxsene a Sofiei ne AÎnn kare se wtty rraipiAe moeAoase mi nikante a a? OrientTATi, nretitindini , în ki- AitoriiAe saAe fikyr'b in mir de înkiiitiminte • In anca enoxi> nrinyxA de Ligne de Aa kare am aueste ambr^nte , întbrite mai în Trmi> kiar de ea bnsYmi, o kxnoskx’ Aa kxrtea Fran&ei . O mai af Ab în xrmb Aa îmnresTrarea IsmaÎAi- ele Aa Kaminiek mi narafrasbnd a^î , oB^eet ha înkitrbriAor nrin- jjyam Ilotemkin . Se qiie kx «ie «entxsiasmx sorseipe eA de dbnsa în memoriaAeAe saAe. Rej^îi EbFBauii de Stat, ÎDiieAenu,iîkb- nitanii ie snre a*mi kxrbiii rxstxA mi iiueaijea kvBinteAor aop• Iloate uinena sbA kreazb kbnd îi zinca : La nature prudanle et sage, Foree Ic temps â resp eter Le charme de ee beau visage Qu’elle n’aurais pu repeter • Se Benim mai kxrbnd Aa adoa enoxb a BÎcjiei ei ue sAx^arpe de minime snre a komuAekta ne qea dSntbix, Kontene FI..,. Aa înue- nitîA txrBxrbriaop HoAoniei, îmi fbkxse un mare nartit nrin in- fAfirma pauruAfi mi aserii saAe n i mari. D^nbrtat BPemeAni- qeqie de Aa kxite, se întxrna din- tr’o kbAbtorie nrin ItaAÎa , kbnd întiAni ne KcnteAe mi ne Kon- tesa de W«tt Aa XamBxrr. Se îna nori neBxn?qie dxiib Sofia , mi f bPb a intpa în ambr^nte^e Tivi romanț kare, de mi skxrt , fx nA:n bns'b de întimnAbri , trek ai d mi dbniînt, ne kare eA ( 187 ) îa tbie întp’xn kin kt totvA huoy . Nimik nx este mai Aesne în no- Aonia ka desnbrijirca j aBXsxA a- qesta aA Aețrii, a agefns ama de denarte, în kbt am kxnoskxt ne în D. BorțjeA ne aBea nxmai na- trf femei aii kare’i nxrta nxmeAe mi de kare se desiibr^se . Kon- teAe II ... nrofitb dar din asanta- yHA auesta; mi Afind de mai nainte toate mbsvFÎAe treBîinqi- oase, infrb într’o dimineaub Aa KonteAe de Witt: — Ny noutY sb mai tr’biesk fbrb neBasta dxmitaAe, îi zise ca; am înkredinijapea kb mi ei n» îi sint nenAbkutj nfteam sb’iji o fir: ma îmi HAaue mai sin© sb fix da- tor dvmitaAe fericirea mea mi sb'ții nbstrez desnre aucasta o rekxnoipiniib ciuinikb. Eatb dob Xbrtii: xna este xn akt de desnbr- nenie , mi are tresfinjib nx mai de iskbAitura dxmitaAe , nentrx kb a kontes 1 este; ueastb AaAtb este o noAinb de dob miAioane fiorini, si’i nriimeipi kiar în astb dimi- neaub de Aa sankierfA mex • Fb sine sb sfîrmim aueastb nrîuinb nrieteneipe , sax mi aAt feA de’yi HAaue mai sine , nxmai s’o sfîr- mim o datb . BbrnatfA fbrl îndoiaib îmi adduse arniuțe de nod^A ardikat ( JS8 ) ftrt skimBare ucaq doi) Bersiri aAe markizSASi se resimt a Atsa si/! skane din mini firt sromot komoara ue’i o riniax • BeAAa Sofie Bmdțti mai' în- tire mi anoi reBindstt de ynde era kontest de Witt, deBeni kon- test de II..., ini resnf ne AÎnrt ferme k va frum^sc^ei mi o auere ue n» mai seca nolriBt în Exrona . Kbnd >a 1791 uca mai mare narte din marnagîi IIoAcniei se înnoiri) a’mi jertfi o narte din nrineAi^riiAe aof snre odixna na- triei , Katerina ka st doa mai mjAti imuortanna acestei komfe- deragii, Bry ka II.... s’b se ny- measkt kanxA ei 5 mi ka si’a fakt a se xotirî aa au cast a, ftk/ in* svini a îi a vii korona ne din aîntea okiAor • Iiitr'o zi kind dsm o suAemnitate ea îmi skotia diadema, o nxse ne kanxA axi H.... mi*i zise syrrîzmd : — lIe Bine’gi ar undea kx ea. Fie-qine ipie kare fxrt xr* miriAe aueslei konfederaiiu mi kvm se gineri» k^Bintexe garate D^llb ue desniry* bisxa auesta f II...» îndatt se nxse a imfrxmx- scga nrin nroceAe amorași siv esistinga xnei femei ne kare îdo- xatra • ArteAe , taAenteAe axsxa din deosoEite niri aAe ntmîufvAyi Btnirt a adtora xa feriuirea de kare era okoAit. Ka st îndesit-* Aeze dorinnÎAe ueAe mai mî'ii, a a» eî fantasii j eA înfiinga toate fer riuirÎAe kite imaginagia noate st inBente . într’o zi ea dor ia o na- fyfi de mii rtritar , konteAe uer* ne ti i n an nîm se af Ae *na Bred- nikt de dmsa. Trimise în toate kanitaACAe Esronei mi Asiei de- semnu xnxi mtrrtritar mi ftkt* kynosk^t yFtBaergiiAor kt HAt» tegie kite o mie de A»isi f ie-kare bob era Sofia. 0 datb, îmi ad- dik aminte kb’mi zise ea: Bin nri- etini Aa TîAkpin mi’mi fak kbte trei aui asemenea Bizițe • Toate seminal niiție mimni în anest Abkam firi» asembnare. Zirirx într’o zi în marginea mesei yn gtyne stpbin kipyia mai uimim ny’i Bbra de seamb. IntreBaiy ne Doamna II..., nentrx qe ny e ca ?n#roane de dinsa! — Trenye sb stea akoAo îmi re* snynse ca . Ea este fiiyA znyi om qe a kbrnnit aneriAe BbPBațyAxi mey • Nxmai ziseiy nimik mi df nb xn mimt D. Biniuki, arbtbndxmi’A îmi zise : — JxneAe asta este sb’mi înqeani kbAbtopiiAe , mî tatii sbv îl db kite o sytb qinqi-zeqi mii frânai ne an ka sb’mi siBÎrmaskb edykayia. — Daka e ama, ziseiv ey kontesei kbnd uriimeqii niqie asemenea sb- pa^i masa domniei taAe anoi oameni lor qe’i sokoteijii Bredniai de domnia ta tpeBve sb Ae dai sb Bea ayp . Lyarbm întp’o zi a neTnrebm- BAa Aa yn sat uyinit KosaAOBka qe era kbteBa^uepste denarte de TvAkpin. AkoAo într'yn maisoAif asemenea ky a Ayi Jeans-Jacques Rousesau. de Aa Ermenonville , se odixnei(ie qenxma jAyi , Joward aqeAvî fiAantpon npaktik kare streBbty' Eypona kx aneA fckx^et f bkbtor de sine snre a îmB^nb- tbui stapea^temneiieAor mi soarta apeslaijiAOP . SatsA aqesta fxsese mî^tb BPeme Aokyit de nrinnKA de Pclignae mi de familia sa în Bremea .emirrar ijiei saAe . KonteAe II.... li^didese ne seami domenii a iesta , aA kb* pyia Bt-nit^trenea neste doi mii oAandezi • ( 190 ) Ao,kvii o £amiAie deoseBÎtb doreipe ue\e mai Bîne kamere din Aokandb. — Insb Fesnsnse konteAe , mi se nâpe kb nx sxnt dator a’mi strika odixna nentrx nimiui . — Dar ne sb fak , domnxAe? bn- sxmi d< 7eAe, în kan?A tytXAor marnif iqiAor Fen»BAiliei ’mi a da aqeasti» nopxnkb mî mi’i adxne a kbiii ea ani, o komBÎkare de îmnpe^iFypbFi ne- norouite sjaI ÎAAvstpa famiAe a ayi Polîgnac de a Beni st pekAame în Ukrania osnîtaAÎtatea deAat isxmi konteAe II.... ne kare îa desAo- kxise în ItaAÎa , auesta aBx' deAi- kateua de a nx’i bopbî desnre a- ueastb îmnreyHr/are ue ’asp 'Fi YmÎAÎt. Kbt este de dorit asepca kbnd uînesa este Borat, ka kon- țeAe n.... nentrx’uei nenoponiiii! Kontesa H se okkx.ia tin- Kt ue interes am askiAtat no- nestirea ne îmi fbkx' assatCAe JShalenton ( $ostTA rTBernor a* konii aof dvieAîi mi atxnui a a €iiA»i ueAxi mare aA Kontesei ) asxnra Bieijii arrîkoAe mi nasto- raAe a auestei £amÎAii . Eatb ue îmi nemeșii tnsxmi în starea ( ka- mera) kontesei Dianei de Polignae : Knnd rroaza mi oninia siAiri» £amiAiiAe kredinuioase a ^xiji din Franca, mi anarmia sbnijera, tdiji Polignacî emirraPb mi, krezT»nd kt neste muin ea înueta esiAyA aop de Bxnb Boie , strbBbtxrb ni»- riAe strtine ky noinnna kxsenitb Aa ranrxA aof mi înAesnitb de nb- "dejtdÎAe aop. KonteAe FeAÎue II.... k'bA’btoria mi ca ne atxnui ini se a$Aa de dob zrse Aa Bene- ijia, kbnd sosise aui aueastb €a- mÎAÎe «ie se întxriTa din Roma. S matorîî se mtreuax a o înttm- nina mi a’i nronxne naAatxriAe aof; ea nuec£erind mai Bine nx- ninb neodixnn de kbt neooia de a aAAeije, zLe sb o dykb Aa ostie- Aeria skxdxAxi Francei ue era ne mavijiniae kanaAXAXi ueAXi mare, AÎnri> RiaAto, ynde kcnteae Fe- Aiue se aFaa mi eA în rasdb. Ila- AatinxA noAonez remase în^mirape ktnd B’bzy* ne Aokandier iatrvid kv k'b’iFKAa în nrm ka st>’a roâye st sine-Boiask* sb se mxte de ako- ( 191 ) rvri kx administrajiia BVînriAor Sa.₄e ue kx adeBirat semina m rerat , Dimineaijaj ks totvA în- trebi, îmi kirnma întinseAe dc- minixri ; scara , k’StotfA în nn- ueri, Ae feAXria s?Bt auea mîAi|ime de forme ue Ae naiție rxstxA kmd are uiAesniriie xnei aBeri firi asemănare. ’Mi addsk aminte, între SAteAe de o sirsitoare ue delte doamnei Narimkîn , 'ie era oBg«etTA kxjjp- tirÎAor tinere a Ae îmn^ratXAYi AAesandrt • Ilinx' trei zîac aucasti sirEitoarp: Teatrs în deeseBite AÎmBi, caiete, konuerte, bîiii- toare, iAATniinajiii, fokxri artifi- uîaAe, nimik nx fx xitat. Kontesa f hk? uinstÎAe seAAei Măriei Ant< • niei ky o rra^ie ue nx se noate snvne. KonteAe II.... snre a nemuri ne femeca ue o ixnise atit ₉ bpx ka o rridim s'b aisi nsmexe Sofiei, nii întreks' atit în mare-k&BÎinyi kit mi în rxst toate kite antiki- tatea mi timnii moderni ax nxtxt si ne arate de mai însemnate. TremBeski, noetsA uea mai ue- AeBAT aA HoAoniei, reafAi Aa BÎrsti de uiai-zeui de ani tot fo- k¥A mi yeniXA gesnei|ei snre a kom« nxne asynra auestei mdini o no. emi ue treue drent yn kan-d’oneri. Ka si’mi slBÎrmaski kxijetxA, konteAe II.... aAAese al n momia sa de Aa Xsman sn snauix întins înde nahra siABatîki nxly' a se Aisa înf rSmxseyiriAOF artei. Doi mii de siteni Axkraria aof kAaki în Breme de zeue ani Aa aucasti mdini , ini se kieAtyi doi-zeui mÎAioane rxbAe . In sfîrmit în steneAe ledisanyAyi , AÎnri xn Aok ue e kvnoskyt nxmai nrin csîaxa Ayi Onidie, eA înfiinu'b aueca ue imaijinaaia axi Taso nxsese în m- diniAe Armîdei. In Bremea Aokîîniiei meie Aa TxAkrin, sizitarx adesea aueasti» frymoasi siAimAxire: stăm firi înuetare în estas înaintea auestei kpea^ii Xniue. Un oBeAÎsk dintr’o sinrxrl stam> de rranit de mai^sui de niuioare de naAti, mi ne kare sxnt înskrîse BorseAe yrmitoare ; Epws rs 2ocp\a ( amorXA mi Sofia) , arați nen- trx uine mi nrin uine fy kreat AokiA auesta • Dințr’xn întins Ba- sin se renede o arynkityri de ani ue este mai naAți din toati Eî- rona. Aui fîya Kamixka se de- FÎni dintr’o îniAgime rrozasi, neste stmuî se snarije mi se ren« llaA^b într’o ueayi foarte dcasi j auî nrin niqie nosomorîte neiperi formate din stmui xriame u * sea« mini smnzarate în aer, si zi- reipe o kaskadi synt mii de nin- txri de Bedere feAxrite . Urkmd ( 192 ) drtm tiîat în neatn, te a£aî ne o sti:îki rînoasi de unde o* kixA domneiiie, nîni nu se mai eede , aneAe azvrate aAe țnri Aak, qe rekiamT» saAtuA noetik de Aa Leukadia. 0 kAini netedi diqe Aa intrarea unei neiperi nrofonde snri^einite de o sinrsn stăm» de rranit, de unde skanf» o «fontim îndestUAati • De ani treqi într’rn an^iteatru okoAit de o îndoiti nor- tiki de nAeoni de ItaAÎa. Mai denapte AakuA renare , yn bas umor ia ne kiAitor kifre o BOAti înlxnekoasT» unde desnare Bre o doi-ze’ii de minute streku- nndyse ne synt rrimiziAe de stin'ii atîrnate. In mi^AokuA Aaku- ati se înaAgi o insoAl, unde sunt arBorii masiai kousakragi doAÎv- Ati se odixneqie nenun/a a»i Trem- Beski, okoAiti» de kreagii immor- taAisate de ijeniv. Asxnra kAÎnei doaAYAUi resare îsbofya ^ontlnei So$ioBna, întemeiati ini anirati de inante stane de rnnit amizate ka niramide mi snrigeinite de în- sumi rre^tatea aof , £anti Bred- niki de Romani. Ana, skinind din aqeaști neperi mirakxAoasi, mer^e nrintr\n kanaA sutteran a resiri kiui Ba nami mai găinte, într’un Basin de marmun. So- sind în BÎr^UA unui munte, atunqi uede ’iine Ba întreari toati ^ri- musegea anestui Aok esistințjT» mi mai estraordinarb noate de kbt qea nînb akxm. St-» aeranb, în oarekare kin a Ynei nonXAații DYmeroase resnbcdite asxnra xnxi mare mi întins mint, qiixr sb întreBxinneze dar** riAe kt kare o înzeștrease natura snre îmBYnbtbțÎFea dominixriAor saAe; IlrintF’o îndembnatikb ini ințeAeantb administrație îndvAui soartea BasaAÎAor sin , întemeie uikoaAe snre a’î Aimina ini anoi a Ae da SAOBozenie . ner^ekțion-b arrikyAtTFa, întemeie ^acrine mi meițipinvriri, înkopațib industria un komeruWA, deskizbnd drxmxFi de komxnikație kv Odesa ini Danțik . So^ia, aueastb minune a minx- ni a or $tsese ^bkxtb de BbPuatXA si? snre ai îmmoFtaAÎsa amorsA 5 însb auestei nocive amBigix nx’i deșt*a nxmai atbt • I se n^rs' kt noate sb $akb mi ue-ra £oao- titor . Ineiuati ka dorințeAei si ^ie rrorxnui, xotbrî sb kreeze o uetate kape st se nxmcaskb Sofi- onoAis mi sb deskonere neamuri- Aor Viitoare kbtb nxtere are fr^» mxsețea • însoțire ne kontesa în kbAbtoPîa ue d’bk/ în Krimena ka st ia în stbnînire niție momii xotbrîte nentrx ardikapea auestei uetbț ? mi kare isedideserb nrintr’u cin⁰ Boințb îmnbFbtcr-skb. In bifată meyidionaA aA Kri~ meei se înaAțb îndoit nromon- torix. AaUa kare este nreste Lasni se nvmia* o dinioarb Harțe* nion, Ynde £t temnAx desemit de I^i^enia. Intre aueste dob nro- montorii este o BaAAe deAviioasb Ynde domueipe o nrimbBai”b ne- kxpmatb. Tren ii , snre a înk^Bi- ința ^FYmYsețea a’iestYi Aok₉ ’aat nsmit KaAosAÎmen . Aui So^ia bfY a întemeea uetatea SofionoAÎs . Ne s»i?bm ne Lasni , Yiide So$îa nopynui gb se înaAțe Yn naBÎAÎon de ynde st noatb insnekta AYkri- rÎAe, aA& karora nAanxFi se înki- nsiserb de D. Mauduitj arxitekt ^ranțez. Din AokxA ane sta Ka- terina II rentase ximitb de mirare Aa Bederca taBAOTAxi ue i se înfb- țiuia înainte, k%nd E^sîdya, ardi- kbndYse nin* Aa orizontali askmdea din ședere KonstantinonoAYA. So* ^ia asemenea îmi ațintii mYAt o- kii asxnra aqestxi nont uei ask?n- dea dinaintea okÎAor AokxA naqie- rii saAe netrekbd reaede nriu minte aueA uiir de intbmnAbrî ue ^ormaser b ^rymoasa ei BÎațb , nerremit kb treete si»’i ^i Eenit |îti rbnd pekynoi|iînna kbtre ueA ue a tras’o d’akoAo , kbui ^rxmomii ei ©ki mxAtb ereme remaserb ațțin* 25* (194> tajji kttFe uer , ini Blzxix Aa- mî k f e a z t din bcfsTa IO n’anx knma Axqind în seninxA aoe. nriqenxtE ai x inieAektpxy Firi îndoiaAi kt aBBenimenteAe din sersxA 11 mi s’ax ntrxt din anxA 1811 onriri aceste nro- ^eete mkt deAa înqenxtxA aof . TimnsA, qe deranim z kam des firyrănd deAa o Bpeme în koaui mi mi se nape kă e rreqesk kape e de o nytepe ky însi say dar , ori da, aA nostry. EtepniA, din BersyA 39 biz kă se redyqe Aa Dymnezey, dar ny iții y qe însemnează.— Bane din BersyA 40 iar’mi a hmrat «) kanTA . S hac ii dl d» din cers 43 iui 49 iar n’am nriqenyto.— Disinitate , din bgpsya 49 rar n’am îngeAeso .— r aop i o s din BersyA 50, rap....— Mod e ATA-îmn ă- r a t, din BersyA 54 rar... mi iar? mi rar. Să te mai ror, e de nrisos, nentpy kă domnia ta ipiy kă eipi boîos a dymipî mi a îndestyAa ne uajiiAor a maî ‘mXAtor nonoAe ue BorBesk deosebite diaAekte o- moțiene mi formeazb u Hajiie. IUi de Boree mi de frase snre a’mi esnrima ideiAe dm înțjeAesxa mi nriimirca nxmai în rAoata a î* nor nonoAe sax nroBinijiî. Akxm kbnd o AimBb, asfeA în- Boîtb mi nriimitb, are rrbmatika, diksionareAe mi axtorii sbî, atxnui' se ziue ky adeBirat ri mb 1 j iar kbnd ea este xn AimBauix ue nx are niui axtorî , niuî diksionare, niui bnsxmi rnmatikb, niuî bn- sxmî Aitere, atxnuî se ziue Faosi» Arnbxyiî mi aAte noroade ka dbn- mii nx BorBesk o AÎmsb niuî kiar xn diaAekt ui o rAosi.—Noî dom- nxAe, nînb în sekoAXA trekxt, snxne dreiit, Airnub Bormam ori skriarn sax rAOSb? IUi akxm n stern ziue ^brb s^iaAb înaintea Exroneî kb Borbîm mi skrim o AimBb? Mi se nare kb tot ue am kvteza a ziue este, kb 'Fie-kare, în narte Borsim iui skrim kx saob6 strbîne ( ue rxmine! ) diaAektxA nostrx 5 noi ne ueA d’aui, mi MoAdoBenii ne uga d’akoAo , mu a. Si ziuem bust kb am înuenxt sb skrim o AimBb , dar sb rbmbie BOPBa între noi • Ilom ziue, dom» nxAe , kb aueastb Ai’niEb este kXA^ tiBaîb mi a agesns în nxntXA ueA maî nerfekt în kbt fie«kare sb uretinzb a skrie ka dxmncaAxi, nentrx kb dxmneaAYi s’a Axat dxnb diaAekt &© nxmeqie o koAAekțiie AimBa Akademieî, dxnb Aîniua ( 197 ) sHyi Tasso , Xnxî Foseolo , xnxi FeneAon muA? Ny krez , domniAP, si> ziui , ueA nxjiin domnia ta , o BorEt ania de mare • Daka dar Ainisa noastrb nx e ksAtiBatT» bnkb, daka mai toyi ne skrim siet diaAekttA nostrx kxm a dat Dumnezei 5 snxne’mi mi» por , ue ax f bkxt oamenii ka din mai mxAte diaAekte s'b adxne mi s’b dormeze o AÎmBb kx^tiealb ? Sax kxm xn diaAekt în napte a nxtxt sb se îrnnxie Aa mai mxAte nonoAe a skrie ne auesta mi a’x nriimi drent ximfib? Bezi ne no» euii Lreui kxm aAAer din kbte natrx diaAekte aAe Freuiei bop» bcas ue aî se kîBÎn mi formeazb o AÎmBb a aop , kare se faue AÎmBb țieneraAb a Iloesii rreueipi antiueț șezi. Oratorii, Istoriuii, mi Fîao- sofii Atenei kxm npin ijenixA mi ideÎAe aof, adikb nrin kaAitatea ueAor șkpise îmi îmnxn diaAektxA atik drent Aimnb gineraAb a Fre* uiejj Bezi ne skriitopii Fpanyezi kxm skriax akxm kb^i-Ba sekuAi mi kxm skrix astțzi. He a? fb- kxt ei ? Ax kxAes ue a fost mai sxn din toate iibriiiAe Franyei din mai msAte gearroaue, ax skxptat., ax îndxAqit , s’ax îmnrxmxtat deAa Latina mi Freueaska, ax Aenidat ue este asnrx mi Bbrșar , ax nxs fie-ue «Aernent Aa AokTA Sbx, s’ax kxri^t de opi qe miroase a rAoasi; mi anoi, imitând xnii ne aAijii ka- rii kx ijenixA mi kx skriseAe aop ax reemit a sta de modeAe j ax adontat întregimea bxbxaxi mi ax formal o AÎmBb ne kare tresxe sb o înBeije în mkoaAb npoBin- ^aAXA , FaskonxA, mi însumi Ha- risianxA, kvii ait-feA n’o ițiie niqi s’o^Bo^Beaskb niui s’o skrie kxm se kade . Akxma noi ka sb ne f ormbm o Aimn», nx tresse sb aAAejjem Ue este mai Bin mi mai kAtsik din diaAekteAe noastre? Ny treBxe, nx a ue imnrxmîta, ui a ne Axa îa ano 1 moiuenirea Pbnitb sax xitatb, nentrx kare ue af Aim în sirbuie? Nx treme si Abnbdbm tot ue e KP Îuios , samar, mi nxte a raosi, mi a rroasb dositouie mi nesoko-* tingb?—* Sb ziuem akxm kb am îmienxt sb aAAețiem, kb am înqe» nxt sb skrim o AÎmBb mi nx xn dîa- Aekt, o AÎmBb qe ar nxtea treuo mî în i^ara Rombneaskb mi în Moa- dasia iui ori xnde se afAi» Rombni mi ax înuenxt a kxnoaiție auest ade* cur sax aueastb trebxinyb; auea- stb AÎmBb atxnui, sb stea aqi de xnde am inuenst? ’Je’i mai tresse ei snre ase ziue kxAtisatb? lllii ue treBxe?— Kbrui, astupi . Dar aipiaj Bine Bezi dumneata, ki» du- pe^ie nx bop mai skrie niui taos ₐ ( 198 ) rotnbneaskb, niqi diaAektxA ori mai Bine â^arronxA mxntenesk ori moAdoBenesk. Bor skrie aAt-feA, meditat, kiszxit, ^exdikat, ka^kv Aat nrin. anaAcijie, kxm din skrî- ere Bor fa t/eBxe st eie JJenixA, TaAentxA sb dormeze modeAe , kanete-d’o- nerb, sb înkbnte, sb sXB3€X^e ne mtitori, st» slrbmxte ammira^ia din sekoA în sekoA , mi sekoAÎisb resnekte, mi atximi a’ieA IJenix, aqeA TaAent noate ziqe : «Aneasta Bb e AÎmBa j ^RonibniAor .• Sme- ritxA mex neijenix mi netaAent nx noate sb îmnxie Af-yi mi nrin xr- mare niui nx krez st» te îudestx- Aeze as întresbriAe qe îmi faqî; sxnt bnsb niqie nxniiri , niipe ax- krxri ne intrb în dominixa Aite- Fatxrei țieneraAe a txtxror nauii- aop , qe treBxe s’b Ae înseije sb Ae ițiie *nne-B3. Dintr’aqestoa sxnt xneAe ’ie intrb mi în întreBbriAe D. TaAe . Kbnd îuî boix resnxnda Aa gag, atxnui dax Aeknje, mi daka sei sb înBjji, treBxe sb as- kxAiji . Kbt nentrx aAteAe sxnt , dxni» kxm am zis , niqie nbreri , nîqie rsstxri, niiție kanri’ie aAe meA?, nentrx kb tot omu are ne aAe saAe, mi ex nx nonix sb *Fak o esqenuie Aa rerxAa i^eneraAb a ax mei • Akxm, domnxAe ne aneste nrin- nine , boix înqene a’țți resnxnde • II I. Stan^b. Ițlii domnia ta ’ie Ba sb zikb stare. Xei sine! deAa stare se fane stangb, nrekxm deAa ^ire «Fiiny;!», b o- ire Boinițb, kredere kre- d i n n b , mi deAa a d x n a r e a- d x n a n y b, a a a i a r e a a a i a n« ij b m’iA . Dxnb kxm stb nine-sa ama este uii stauița • De stb kbnd niteiție niqie Bepsxpi, snre esem- n^x ne anestea aAe Axi RodoAfo, ^ie»kare nbtran, dxnb kxm zhii dxmneata , se zî’ie o stanyb de na- trx Bersxri. Hot sb fie slanue mi ( M) de trei mi de uîn’ii , mî de mase nîni Aa ze’ie Bersxri , Tbnsi ny mai mxAt de zeqe ninteqp • Stanga de Ba fi jniti» ky aAte stân- ge, atonqi se noate numi stângi», iar de Ba fi sinrîFatiki», atonui dm feAYA skrierii se zi'ie : eni- rram-b, enitaf, madriraA hwa: Stânge rerSAate se zik aneiea ne ax toate BerssriAe de aqeoami m%- sTri> mi eAe între sine konrind a- qeAami nimr de BersYri j stânge nererXAate se zik a'ieAoa - r»A BersyrÎAor niqi Aa nrbsyra Aor.— Am zis ki> dviii» kxm sti» uine-ea asemenea e mi stanga; iar daka intri într’o kasi», într’xn na- zat, mi tre»ii din desnijEgire în desn'brgire , din kameri» în kame- ri>; te mai nreimBxi, te maî Yigi în sxs în g«os , mi mai BÎrtos ki>nd s’ar întiimnAa si» fie kasa ori na» AatYA a dtmitaAe, firegie ki> te Bei annaka si» mi’gi mezi , si» mai stai, sb te mai odixnegii, si» te kvA’ii, într’o kameri», so m’bn’bmii într’aAta, si> skrii într’aata. si> tragi^gFKBYkYA mi și» Bei kafcaoa Într’aAta , st> nriimeipi nrietenii într’aAta ₉ mi kokoana dîmita^e tot asemenea 5 atomii kamerâe a* vestea y desni>rgirÎAe auestca se zik iar stânge , n’o AimBi AimBi», iar dxmb rAOsa ronrknoaski) , mi dvni» AimBa txmeask’b se zikir, ( de narte de ast Aok ) odi»î. — S a kr T, eo Borni» t sfînt. Dxm» skri- soarea D. TaAe am BTjzxt ki> kam glii rreqegie. Ama, ayios ne ro- mi>negie se zi»ie sfînt, saV mi mai romijnpi|ie sm t« ( Simtă Maria Si>n IletrY ); Isyos s’a zis iar si>nt5 dar atsnqi AimBa e rAoasij. Ki>nd zi’iem 'busi> ki» ayios este si^nt, sav sânt, mi sakrz ( sacru ), atonqi Bine rAosa mi se faie Aim5i>ț ne Ai>nri> a»ie- stoa , Borna sakrx ne mai treBiegiP, dxm» k»m giiî, Aa BorseAe : s a- krifikare sakrifi’iiv, mi mai BÎrtos a a s a k r i a e ij iy ue Bei fi ipiind noate ki s’a adontat în kondika kriminaAi. Inkinve- ipe’gi akxm, domnxAe , ne ar fi fost de Biata noesie kmd noetvA în BersYA 3 ar fi zîs în Aok de stânge s a k r e, o d 11 sfinte! ne mai ners! o bofih> txrqcaski» mi a.^ta sAaBoni»! Bieta romim sax ( 200 ) mai BÎrtos eIcIsa noet s ar fi a- a$Aat între nikonant ini uiokan Ef tnst am asxt yn kanriuw uf?* dat* kt niui o datt ny’mi am ms deyetxA akoAo, ini te sfttxesk mi ne domncata st te fereipi de a ui’a ttxne, ktuî 5 mi de ^’a Bei tra^e sdraBtn, înst nerremit n’o st ipii kxm st>’a Bai/i mai kxrtnd în rxrt; iar mai BÎrtas kauxA st ni’a fereipi mai ni de ktt de f ok , mi ipii ue îjjeAer k» aceasta? Ey ni mt întinz mai denarte de AÎteratYrt. Ktnd Bei Brea st skrii, mi îni Ba fi kanxA mosi- Aat kx asemenea Burse de tot fe- ztA, adikt întokmai ka kiaotTA Ati Noe , kredemt kt se faue în ga konfxsia txrnxAxi ayi BaneA; mi Biata AimBt a^xn^e, dxnt kxm agcxnsese rAOsa> o arAekiuadt foarte Brednikt de miA?> • 2 Inse st it, Bestt ne Aimsa kxrat romtneaskt Ba st zikt aueea ue ziuem akxm ne Aemeipe x a i n t- DeAa b e s 11 se faue Btsttmînt sax Bemmînt 5 deAa Bestt st faue înBestire, resestire, strtBestire, ktnd Brem adikt, în narentes st Borsim o AimBt , iar ktnd Brem st BorBim o rAOst, atxnui ziuem nentrx în Be s t ir e î n b r tk ar e$ nentrx r e b e st i r e iar înBrtkare , ini nentry stri* b estire derizare!!! dxnt kym zik domniuiorii ue’mi a$ înEtijaS ktte-Ba frangozeipi, mi mi’yi mei’r Aa BaA mtskat, iar dxnt ksm zik dxmneaAor maskej dar Bei zîne aksm: daka însestire, Ba st zikt î n b r t kare, nentrx ue nx’ui nAaue uea de a doiAea? Ey nx zik ama, ’dumnXAe 5 ex zik kt uraka dar mal Bine srake ( braca brache ) în Ainina itaAÎ- aut ea st zikt nt dracii, sax ismene sax ktAUxni, de xnde ax Axat mi rreuii Borna sai figaxta . Ama, se înBrakt, Ba st zikt adikt îmi nxne ntdrayii sa? ismeneAe sax se i s m e- neippț se des nr a kt, ea st zikt țsp^oMoveTa^ sax îmi d e s a ea r t... urine ui dxmneata . EîetxA Romtn, ktud a aBvt o nereke de ^ari sax ktAg’Xni ka st’mi akkonere im- neAe mi de ani mai sxs ( ktni , ktmamt trecte ueA nxnjn st fi aBxt mai nainte ) a zis kt s’a î m- b r t k a t, nentrx kt, ue e drent, ama a mi f tkst; kx aueasta înst a îniieAes kt daka s’a înBrtfcat a» dikt daka ’mi a nxs ktânxnii e mi înBestit. Ktnd lart s’a în- sestit uett&eanxA, sa¥ ktnd s’a re- Bestit kx Bre o drerttorie say kx BemmînlxA drerttoriei, a zis mi ncntrx xna nentrx aAta kt s’a îm® Brtkat , înst e îniBFtkttsrt între îmBrtktUrt, nrekxm e mi kt® ( 201 ) zind Ae nxrnejție uinesa , rbndesk niqi de kxni Bpednik; asemenea s’a kb eA n’ar trenxi sb se nekbgta- strbBestit mi asinYA kbnd s’a re- skb* As^pa e omxA simnAX mi Bestit kx neAAca AexAxi. d?btb kxnoipînue, kx xn kbnitb* De Bei anca mi dxmneata fot rr- Aam de kbte-Ba Borne îmi aratb stxrÎAe ori kanrhieAa meAe neî ziqe ideÎAe mbrijinite mi kbnd doBÎn- tot asemenea, rar de nx, înBi’b- deqie mi aAteie Ae aratb nrin a- kate, domnxAe, mi bnsxmi kbnd naAoijîa ^«aof ne ipie, kbnd ^b* iui nXi kb'iFXAa în kan , mi des- kbnd asembnbri sax naraeoAe no- BPakbte, iu; bnsxmi kbnd ’yi o roqite, kbnd rremind ka nietxA not- skouYy bnsb kredemb kb iix’ni na koBar ne s’a dxs Aa mom nona nibdea Bine; îyi snxix mai din; mi’A a rxrat si> «ie sb’i notkoaea- ainte, ka cb ar ^ie BorBb miine skb ne ^irs-A sbx, kb e Muia». noimbine» Sb mai nop' ctei|ie ^kb s’a d^s eA pAcse^e ax feAxrimi de asd?eA mi Aa medik, sax [a® do kt or y de Borne nentse Aa Aokxi aop. sax Aa doctor, sax Aa do x t o r RombnxA simnax , fbrb^sb- ipie dxnb rAosa BurBitoare mi’A a rx- niqi nbrțjiAe trinXAxi m, niqi rat sb bîc sb taie de xurimoarb , bsxmi inima sade îi stb, kbnd ît ny ne nasb kxi. doare aîntra .sax Exrta, 2*q * kiu Akxmᵣ domnxAe, ex dini nAb- doare Aa iniaib, mi de\ ar krede qerea sax dxnb kanriqeAe meAe medikxA , ar Bai de eA.--------------Ase— (kym ei urea sb ze’ii ) kbnd îmi menea desnre b^hap , nea mai kx- iixfx kbAyxnii sax isrneneAe, zik kb noskxlb RombnxAxi îi este ^?irx- mb î m b r a k y kbnd îmi nxi^ xai- rÎAej daka a Bbzx-t kb Beai a a anx- neAe sax BemmiLteAe, zfk kb mb kat ne nine-Ba kx $rir, ’aa tre- îne es tx j kbnd xn ekAÎstîastik kxt îa khAd-rb; mi nx Aa dat î i sax w drerbloF H mantia arxie- sxdoare mi^xnixrinub ka sb’i mai niskoneaskb sax a drerbtorieî saAF, dea nas ere o zi dub si» sp mai zik kb se r^eBes tej kbnd qine-Ba skoaAe mi sb mai'imBAe; daka a ia aAte Bemminte kbt sb iu’a mai Bbzxt kb BoaAa yine xna, a zis kb e kvnoip mi mer^ie Aa nai mbskat aam, mi BoaAei ’iazis a in r o a r e ( 202 ) ( langore , lenguenr ) de 7, de 9, de 12... de 40 de zîac. He si) faqem dar noi akxm? sb ziqem BÎntrei sax Bvrtei, inimi) ? mi Abn- roarea si n’o mai întreExinubm drent langore? mi kbnd Aanrb aî- teratyra mi kormerqFXA si» ny zi- «iem kb Aanri) ? Nx , domnyAe , Aasi) faqem mi si) ziqem kxm e ni ne : în uoac BÎseriqeiții, si) dw A¥i Dxmnezey qe este aA axi Dum- nezei’ ; în qeAe Atmeipi , si) dini K^saryAyi, ( ne rreqie)mi qesa- i TAti , ( ne rombnie ) qe este a lIesar»AXî, mi în qeAe Alterare si» dim Aimnei qe este a a Aimsei . Nx zik Bine ? Ei Biet nine zik, ma qine te askxAtb? în BremiAe de ahm s’ax Borsit oamenii si) dea Mamonei qe este a\ axi Dum- nezei 5 kbnd zik si) di)m Mesarx- A*i aAAe Hesar^Axi, îmi fak arboa- mamij nenlrx AimBb iar, zik oa- menii ki), sine , si se k^Atiue , dar si» se skrie tot kxm s’a skris, adiki) si) se noAeeaski) xn fer, dar si nx nxie nimeni m ima ne eA si’a kxrene de rx^iinb j sb*A Aase tot kxm a fost, sai daka qeA nțyin *m ipers rxijlna , sb stea aqi mi sb nx mcarrb mai nainte , din nÎAi) în niAi), nîub kmd a nrinsenit ai da Axstrx* 3 DestinSA. Eine te ai so- oktit , domniAe , kb este xn zei • Aqesta în timnii nbrinbtbțiii era rervAatorXA txtYAor fiinjjPAor mi AikryrÎAor , era stbnîuxA mî zgxa soartei aAAe kbrxia xotbrîri erax nestrbmxtate, mi kirvia î se sxn- nxmax toip zeii . In timnii no- ipri, DvmnezexA Bxnitbjiii , aA miAei , aA drentbijii mi aA A^mi- niAor , DvmnezexA IlrorresXAXi este StbnînXA soartei kare ne ter- menii kreițiinenii o nxmim IlroBe- diniib. Ea, KxeîntxA mi Dîxxa Axmineazb mi mbntxenie oamenii mi doBitoaieAe , adikb ne nei în- Bbgaiiî îî faqe sb kxnoaskb ade- BbrvA mi si taki înaintea Axi, mi ne qei îndositoqiiți îi kBmi) Aa Asminbj mi ipil , domnxAe , nrin qe îmi sbBÎrmayie eA minsnÎAe a- qestea? Krede-mb kb nrin AÎmBb. Un diaApkt mi kx atbt mai iKxțin o rAOSb nx e în stare si» arate ak- mina mîntntoare în tot adeBirsA mi strbAxqirca ei. De Bei nrea sb întrebi sav sb ka^n.1 qe feA ax skris UrooroMii, Anoste Aii mi fii - rinuii Eiseriqei , atxnqi mi Bei krede mi mai mxAt.— De kbnd anem xu asfeA de Dx.nnezox , de- stinxA a remas o Borsb ka mi soar- tea , mi nxmai firxp^azb ka nxme nronrix de kbt în MitoAoțiie mi în aAAerOriiAe noetiqe ; a remas o eorBb de rbdiqinb , de ynde traijem BorceAe destinară ( 203 ) destinau i p, predestina re; qe synt ma! de aneeauii intere ky BorueAe yrsire, ursiți), nre- yrsire... mai de aqi «ine uii Borna d a t i n b... (?) 4 Attrakgia. Aqi ni este niqi ryst uîqi kacrriqiy, domutAp; aqi qpA qe are yreki de ayzit s'b Wk. Attrakuia este in termen qe se întbtnninb adesea în skrieri mi mai Birtos în qiiinijeAe f isiqe . Attraknia este o n stere qe se afAb în toate trynyriAe; fin» dbnsa A\mea ar fi o ryirib, orisinb; mi snre dvmirire mai ninbitb, îiiî addsk an esemim. Kbnd te ai kokoga, domnyAe , în BÎrfyA Koa- fjii—ori kym e akxm, ori kym era mai nainte, ny ne nasb—nii’yî ar Beni fantasia , doamne nbzejpe! sb si»' ri de akoAo ; sb ny te qerqi, kbqi te înkredințiez kb ny sBori; kazi 3«os, mi kazi, yite, de se dyqe noniina. Ițlii qe te faqe sb kazi ? llsterca qe are nimîn- tSA de a attraye toate AykryrÎAe qe sint în konrinsyA stx, say ky aAte Borne , în raza domnirii saAe kbtre qentrî sby . De mb Bei în- trona: tot într’yn feA de rbnede este aqeastb kbdere saS nstere de atIradiere? Ey mi t<«atb Avmca îuî na resnynde kb raniditatca aqcasta se deuseneipe dtiib kbt KoAțțca na fi mai Da.ytb mi trvnTA qe kade mai rrpy say may BOAYmf nos . Ilro- noryia aqcasta ne kare noi o es- nrirnbni zikbd; ky kbt... ky atbt... qei înebyaui în ipiin^eAe f isiqe o esnrimb în kinaA yrmbtor, ne kare de m*A Bei înijeAe^e , rre- maAa ni e niqi a mea niqi a dymi- ta*°, rremaAa e sav a qerqetbrii mi a deskoneririî Aor , sa^, kr ertbqryne, a îotbmnAbrÎAor dy- mitaAe, kbqi Bor fi fost noate Bb- ^ebtii ne kbnd dymncata erai mik. Aqpipi inHeAeniji seesnrinib asfex: « Toate tr»nyrÎAe se rbned kbtre nbmînd ky o FsijeaAb de o nronor- țjie innersb kbtre nbtratTA distan- IjeAor trmyAyi.» însb attrakijia sar inter ca attrak- tiflb qe se afAb între nbmînt ini trynirÎAe din konrinsxA Ayi saf între yn Iran mai mare ini aAtyA mai mik , desnbrțpte mA de ha- t»A , o asemenea attrakțjie se afab ini între nbrtiqeAAeie din kare este komnys *n tryn ka nrin ag- rbtyra uri komsinarea aof sb stea trynsA întrer uri komnakt fbrb a*i fyyî uri a se risini HbrtiqeAAPAe ayi ana de aAta , dyiib kym se în* tbmnAb kbnd trynfA aqeAa nytre- zeqie • *Iea d’bntbiv, adikb qea de ne Birfyi KoAiyi, se nymeqio attrakjjie yniaersaAb, uri qea de a doÎAca, adikb ueea qe faqe ka ey sb fii’ ey, di m nea ta sb fii ( 204 ) dxmrieeta, Aeit nosekAit, mi eA akoAo sb eA, ori xsykb’A , freaki’A kx yn xeristriT sax ky o niAbj uei aedca ki Aemm se mauinb mi se faqe yn €ca de nibAaiT . ^e’iai •F bkyt dîfsM^ta ky aqeisstb fantb? ’kiî desfikxt attraknia moAAeky- Aan , mi sdroBiod AemnSA in îibrti’ieAAe kit $*a na* txt mai miqi. Aceste nbrtiueAAe mai nainte sta finite xna de a^ta nrintr’o intere oare-kare, nrin- tr’iu f?A de kAei$ , ka sb zinem am«. Kmd te ai annxka iar sb ad-yaî aneste nbrfiqeAAe ini si Ae x.ivijii Aa xn Aok a Ae fa'ie om- i»bzxi« komnafctb, din kite meqif myrxFl mii, nx krez si ai aAt mijc- Avk de kbt și faqi xn feA de am kx yn Racut oare-kare mi sb r>ani anest Aemn mieii nat ini ammeste- kbndx’â, s-b faui xn «fe-A de mbini- aifl kare , de se aa xska , se fa'ie îmlesU'A de tare îa kit si nuni anarhie mi Aa kanete ky aqeA r^od, «le m i fi de aueia qe b ireal ky netre în Bxzxnar, sax sbr ne dm dbFbtxA trbsyriAor în koada ko- koanei« Lemn ta bnsb tot ny e Aemnx , e yn feA de,.. takAit • Na» txra sax mai Bine Dxmnezex n,îne aneAAe nirtineAe de Aernii^ AÎnite xna de aAta nrin attrakijia rnoAAC- kxAari, mi ckmneata Biet imBAÎ si ab strimti de ne drxmîri sl ny Ae ia BuitvA, nrintr'yu «fea de kAetx .— AsfeA se uine mi aFiiin- tTA-Bixm? nsqioasa mi aAteAe; asfeA se uine mi arijintyA ammeslekat kx aramb... mî 'bnsxmi surtuta . Însb Aa arnintxA-Bix nirtineAAeAe sxnt tct de xn feA adikb sxnt o- mo/jene; iar Aa arijinlXA niestekat, kbnd se zi’ie kb nx e aryint ks* rat mi Pane nnca 14, 12, 10,... nbitiqeAAeAe nx’i sxnt tot de yn £eA , ssiit adikb eteroa^e . Ama dar kbnd nbrtbiCAAeAe xnyî trsn sxnt omogene, aUnqi altrakyia "muAAekyAarb sax mterea ne Ae U’rie se zi'ie Cohesie sax îmBÎnare; ka Aa arnint»Bix; ia? daka ssnt e- teroijene se nxmeine a£4>‘înîtate x i ni i k b, ka Aa ar^intiA meste- kat. m. cohesia mi af finitatea ximiki este mai tare sax mai sabei ky kit trynxriAe sxnt mai tari sax mai zemoase. Kmd ui se ua xntbinUAa ₅ BFbd sb înfigi dinui/ în qeua mi sb te nom eneipi kb re» mii ipirBx de BFexnxA doi, a- tînqî »b ipii ki cohesia sax affi ( 205 ) intatca simit» Ja fost foarte.— aa» Borcim ini de y e U "S as i e, kare Ny mi» kritika , domniAS , ini de este o nxtere ky totsA înnrotiBa «orna affinitate. Dymneata ipii qe na si ziko» f i n x ? n a ui y urî k ț m i) tr? •, Ba si zikb în feA de nbrinnie sax de annroniere între f amiAii qe nx sxnt de aqeAami sbn- jje. Ilr n xrmare, kbnd nyî ani» într’xn Bas mi nesle dbnsa maî adaoiji mi aAt qeea ori zemus > ori tare , daka Bezi kb se ammes- tekb , atxnqi zîqi ka,, kz toate kb aqeste Axkrxri ns sxnt de a- uecaurî natyrb, bnsb se affinb say se inkxmbtrb între sine, adikb ■iiot aBoa affinitate , întokmai ka iui între dumneata mi finxA dxmi- ta \e qe ny sînteyi de aqeAami neamx mi ky toate aqestea îi zi ui î fine în sys, fine ’in geos,.. niii dxm- neata. Kiad bnsb Bei mne neste anrb oAifj sax taAt Axkrx xnsxros ori pras , mi tot ammesteqi , am* inestiqi mi oaîxa ese d’asxnpaj a- lynqi ziqi kb ny e niqi »n feA de kimetrie sa* affinitate între ao mi oaîy . Iar daka neste ani) mi oaîk Bei mai adbora urî neîniub , ka sb faqi ana Aeuiie, aUnui, din aqeste trei sxBstânye, din ani?, dm qenymT» mi din oa^y sax rrb- sîuip, te numenemi kb ese in s%" iiyn, kare sbnvn stb intrermi korn. nakt nrin af finitalea ximikb. Aix iruiiosito de atlrakLjie tren attrakuiei. Kbnd attraip xn ay- kry Aa dymneata mî aqeAa ny se mimki., mi dymneata tot traiji > atsnqf nyterea renxAsiBb ijî se în- nrutiaeiție mi ky kbt aqea nxtere Ba fi mai mape, ky atbta AxkrrA stb rrey mi ny Ba sb ițiie de tra- jjerea dxmitaAe • iar kbnd riiterca attraktiBi, însin^e rte qea ren*A- siBb, atsnMi AxkrtA attras e sxnnss, dvqiA, adîki» îa dyqi ynde sei • Kiud ai miuinat AemnYA , d«ni> kxm am zis, j/ai f bkxt a\ta de ki>t te ai Avntat^înnrotiBa altrak* njei mi ai ageîtat ren*Asiei . Kbnd yn metaA se nxne îa fok, kx kit se lyjieme fokyA kx atbta se în- Bimje nyterea attraktiBb a meta- axași mi se a^Yh» qea renxAsiBb, nîni» se toneiție • Tbnsb am zis ki toate trynyriAe, fie mari fie mtqi/ay attrakyia aof say o nx- tere kare Ae uine mi ao adynb kb- tre uentryA Aor • Fie-kare trxn stb întry sine nrin nyterea attrak- tim» kare într’aueeami Breme se noate nxmi mi renYASÎBb kbtre nyterea attraktiBi» a aityi tryn, de a nx se AÎni aqeste dob trxnxri xnxA de aAtyA« E o Ayntb neqi- nikb în natyrb între toate trxnx- rÎAe mi între toate nbrtiueAAeAe din kare se komuvn eAe? mi a'ieastb (206) Avntb de dob ntteri, kare e xna ini aueeami, gine ekuicrTA sax kxmnbna Aîmei, Ktnd te ai an* nxka snre esemnAT Aa Axntb droan- ti> kx qine-Ba, fie-kare din dum- ncaBoastrb are nxterea sa . Daka ®’*Hi îmninge iota ne aAtxA tot de o notrisb , stagi ne Aok, are krm mi daka o’agi trage xnn ne haUta ori de hm ori de mbini tot de o notrinb , iar stagi ne Aok , kan în kan, întokmai ka doi ser* se’ii • Aținui axzigi ne xn a a trei- lea kx strir%: de! sbBbBbz! ln« Menegî a mai trage ori a mai îm- ninge nînb kbnd tbria xnxia întrebe ne a ’ieAxi Aa*t mi gi’A trbuteige jeos, nx nouix sb*gi snvw kxrat în «ie «feA de nosigie • !!»• terca dxmitaAe aținui, în kbt nentrt domnia ta este attraktieb daka tragi* iar în kbt nentrx nrotÎBnikxA dsoiitaAe este reniA- 6ÎBb, nii niie-Bersa. O nbrti- nikb axnxî trxn îuii are nxterea attraktisb* kare kbtre attrakgia trxnxAii întrer ne e mai mare, nentrx kb o înainge mi o întrinb kx sine, se zhie reuxAsÎBb. AsfeA soareae attrage nbrgiAe din kare se kommne, attrage mi nAaneg>i Me sxnt mai mini de kbt dbnsxA. însb fiind kb aueqiia îmi ax mi ei nxteren ah? attraktisb kare kbtre soare e ¥n fe* de reniAsie, se gine kxmnbna mi stal Aa nost ia, Aor dxnb A^gea rre xtbgii Aon fbrb a se întrxna kx soareA* j a- ucasta se nxmegie r r a b i t a g i e sax attrakgie n e b t o n î ani, nentrx kt NeBton a deskonerito . Aui e Borsb Avnrb, dominAe , Uli de Ba da Dxmnezex sb se a- meze în koAAegix kv mi ca aAti» xrare ka st» nie ekiAisrîA între nsterca attraktiBb nii renxASÎBb: « Sb dea Dsmrrezex, domnue, daka e ama, st» te Bbz mi ex skriind d^bri» niui m.\!» Stații, domniAO?, ny Bedeuj kb xrbi’ÎAe dxmneaBoasti’T», a xnxia din neijiîinn.'b sax îndbrbtniqire , iui a aAtxR din ironie, kb anoste xriri kad ka niipe raesteme ne mata aitoei? Ani nx e Borna x- nxa s’b mcam, dxnb Tisa de ompe, bis mi 3aIxa ^ea ; xnxA sb xreze îmmTAUirea neste mbsxrb a kon- soaueAor mî aatxA îmnsiiinapca neste misiri». S’b menjem ne drxmxa uea drent, si) skrim kxm qepe kxBÎntxA mi s’b arbtbm Aimna asd>ea kxm e ea, si n> snxnem aa xninqivni mi st» skamoti»m AÎteriAe . Unisa are în sine mi î n, mi a b. nii adj mi o u, mi sxb , mi ea qere si» skrim; an-nxkare, ad.ț- nare, ad-dxuere, oe-orire, om»mo< rire , -xu-uidere ᵣ sX‘l?-f Aare , sxn- mnere. Nx Brejii st» skrijri ama' nar^ca iar a dxtnneaBoastri»^ este < nentrx kT» AÎmsa ama uere, m kbțji o Bor terueta uri o bop îg^ Bi»na dxm» nronriet’buiAe ei , lot asemenea o bop skrie, nif tot o bop skrie , nini kînd se Bor îm- mxAiu qeî drent kredinromi ini Ba ammxili rxra flinniâor nemirx- igi mi n? dxmi Aa Eiserîkb. 5 E a i x mi e a e k t r x . TIei Beki sax mai cine anti'iiî nîm» sb nx kxnoask% ne DîmnezexA qeA> adeBbrat , sax tot xitat în sxs în geos mi n’ax Bbzst aAtb d’iinai» mai AXminoasb mi mai f^k'btoare de Bine de kbt soareAe, mi âx zis ki» e n^myi r»xn de Dxmnezex : s’ax înkinat Aa dbnsxA, ah steAAe mi Aa «Fok • ReAiijia aueasta este foarte antikb • Sntn kb înuenx- txA ei a «fost Aa Xaâdei de aqi s’a întins mai în tot Ri»sbrit\A ; a Benit a a ITermi mi ei ax nxmit soarele , Mitra. In Mitovnjia rpeuiAorue îndxmnezeia BirtxiiiAPᵣ natirnÎAe mi oamenii , ni nxtea si nx ^irxreze mi soareAe drent xn zex • Ei îa nxmiax , EaÎx sax AnnoAO ori Feuv. In kxAlxA sax SAxgeBa ue se da auestei zeitbiji se îmm»rtT»unax nxmai uei iniiu- au,i de misterxriAe axi . Aqeste ’ mistere sax taine erax nekxnoskxte > râoatei ᵣ dxnb kxm mi în zioa de •' astizi ksnoniînn,eAe xnei ipiinue r sxnt nekanoskxte ’ieAor we ax anxt 1 în feA de Eb^mii în kon’iAbrai No 14 , irbjjc'bnîi HFivimrite say din InUmnAbri noAîtive, say din ne- înnoirea mi înfierarea între m>- rfoiy, say din s'bgtbnia vea mai mari a s^rbqîei kare Aasb Hxn« jjue ni>rinijiAor roa^e , ori din moartea kare Bine ini ardik'b ne nirinijî Absbnd konii orfani, ori din peBOAxyiÎAe qe se înt^mnAb adesea în kreierii ntrinițiAor kare nentry konii synt mai reAe de ki»t moartea. Niipe asemenea oameni nx kxnosk mist^reAe qiiingeAor mi înBigblxrei . flreogii ve sax- feiay soareAyi okksmbndxse a kx- noa^ie ne zexA aof, întokmai ka kreipinii vei bsui kari se neBoesk ky a axi EAixmenrin urmare Tre* intrx kxnoipinna de Dxmnezey din kare se naiiie fanteAe ’ieAe nxne, nreogii aneia, zik , Bedeax ki> Aa iisirea soareAXÎ întynerekxA se ri- sineqre mi tot orizontxA se Axmi- neaz'b ; kb Aa annronierea axî ne d,sasynra kaneteAor noastre , na- tura , de xnde era ka moartb în »remea iernii , renBiazb , nbmîn- txA, dosnit de kiAdvra axi, îmi des- kide sîuXA) iiiBeste k^mniiAe ka Berdca^ , înkxnyn'b ars vrii kx fĂuri ka într’o nunti» xuiBersaAb mi îi faue a’mi da frxkteAe în kb E a i x mi timnxA Aor; Bedeax, zik, kb avest soare atlrbr’biid an vrii din iib- mînt, îi îoAesma a se nrerbti sure UAoaie mî din a aof imre, ka si> zik ama , nrin inf Atingă «oare- Axi say a axi EaÎy , se nbipea ¥a- gerXA mi txnetyA atbt de treni- tor întrx Bieuxirea oameiiiAor, ani- măAeAor mi HAanteAor; avestea mi a^te^e ka avestea formax miste-- reAe kx^tx^xi ne kare Ae îon'b- aklx syfit feAxrimi de aAAerorii . Din AykryrÎAe kxnoskxte ne atyrrii ainsva say kixAiBarXA , a aBxt lot d’axna o însxmire kbnd se freakb ka s'b attrari» Aa sine aAte Axkrxri nrekxm snre esemiiA* , « n ‘fir de ntr mi aAt ve-sa . Ama ay Bb- zxt kb în aniBPb este yn ‘feA de ini'fAxinijT» mai mtAtb ne seami*m> nd aveste mistere ax deeenit ipiin^'b mi kxAtiB’bndxse de K’wrBayi karii ne A^nri» kynorpinijeAe ve- aof antivi ax fa>kst mi ei avte deskuneriri ; aveastb n^tere ve se zive fyA^er s’a numit deAa e >ek — trx, eAektriv itate» desnre a Ae kiiria însumiri sax boix mai Burni aAti» da-tt^k^nd mb nei în- treba, say te Bei desAxmi mi mai Bine de Bei înBbya FiJka. Ama dar , domnxAe , /rxt din Aimna sauskrit. 6, Joie. Ilrea Bine ai bbzy!,. domnue , kb Jkie estetii zer mi nentrx aceasta treime sV^i zivear ( 210 ) kx toțiii crane! nsmaî nentrx kE al riuit. N’ap «fi rbx ehse si’yi FOFBesk mi ue-ea dpsnre dmsu. Joie, în timnii uirEnEtiuii, Aa strEEimii noippi Romani , era ^.eXA ’ipa mai mare, ueA mai nx- ternik kare kx o apxnkrbtxrrb nx- mai de okix, kx tu semn din kan, ks o nosomorîpe a snpmuenii a? kaetenat din temeAÎe tot he- mîntxA . Ea în kazxA nominatie se nxmia Jupiter ( Jxniter ) iap In kazxA ar>AatÎB «finea o txmBE mî se zinca Jove ( JoBe ) • v, are xn oniueix dp se immoaie «SeReii* dxse i, mi nrin trmare noi Roma- nii aBind mai toate nîmeAe de dekAinania anca st a în ar>AatiB îi zi’iem Joie. Akxm de nx Bei ipi niui mmatikTb , AimcapiXA kazx- pîaop desnre kare’jji Boruesk ni se ea HEPea mai strEin mi de kbt AÎmEa sanskrit. Romanii în zioa d’bntEix a sin- t'bmînii sEPcar ne zeea Diaija sax Lsna mi noi ziuem Lxnj adik'b ziua Axnii; în a doa zi ne ze*A ressoixAîi Mar tins sax Martie mi noi ziuem M a p i a tpeia zi ne cestitorxA zeiAor M rcnrius sax Mepkxrie iui noi ziuem MppKxpj • a iiatra zi ne kEnitanxA zîacaov ; Jupiter, Jove, mi noi ziuem $eoi, a uimi ea zi ne zeea apa^aoi* Venus kare Aa aEAatm fane Vcnere mi noi zbiem Binerî. Daka nx te îndestxAezi kt nîmeAe Benis șax Benere , îyi shxfx kE ne rreuie se ziue Acredita , mi daka’ui ad~ dxui aminte de kbntekxA : « Afro- dita kx isnita» kam nriueni dxm- neata ue «feA de z je era . KeI nentrx a masea zi stPEEXnii noipri de m>rTjni sersaxne Satxrn, zexA timnxAxi mi noi ,am dato nrin e- BPeeipe Sabbat, sirnubti» ț în a mantea zi tot n'br'bnii aueia ser- sax ne zeea k'bs'btoriei iui a ijp* Aoziei Juno sax Junonej noi d'yni» tot kxBÎntXA am konsakrato Dom* nvAXi Mînt^itorxAxi mi am nome- nit a se nxmi Dominik'b nentrx k«b n’a intrat nrin «faErika Aoro- «feipAor, k^ui ar £i nxmito Domi- niueaskb nrekxm $ak dxnincaAop din doktorik'b, doktorhieaski, din noAitîk'b , noAitiucask'b mi aAte asemenea ne kare neîijeAerîndxAe pomenii uei adeB'braijî jupani ns- mesk ne niipe asemenea ^aErikangi deyeprxpi, Axcatiui ₉ desmetiui, senetiui, «fiiri a Ae treue nrin rEnd se Ae zikE Axnatiueipi, des- metiueipi , Benetiueipi . Se Benim fâ.p Aa Joie. Jupitpp în AÎmsa AatincaskE e o bopee kom- nxsE ue îsemneazb : tatiA ueajtxti Ea era zexAj în cremea nEFEnE- tbnii mi nrin AokxrÎAe UErine, aA uerxAxî mi ai nEmîntvAXij stb* «MII® K W BOWS '211^ '' '" - ¹ W^-i |X a nîn ax rrxAgerTAyi ne kare îa ginea în mWT), era adorat sxst nymi- rÎAe : OAÎmnian , KanitoAin , Do- donian, Nemean j îa namiay Ide- anxA , EAiqîanTA , Trism^atorxA, NeÎDBÎnsYA, OsnîtaAÎar»A, Fardi- an^A, Imneratoi’TA, IIpedatorxA • Ii ziqanv kbte o dati, Eni'FanxA , IIasbîka say HAObtorxA, Margi- îa, DiesniterxA ( tAtbA zeiAor). ni4A. noeiii]~ÎA[mmiay ia.pb Nhie- ^or ( înBinrbtop }, Stenic (tare}, Omninotent (a tut nxtepnik ) ,ui Ae a F aÎ nrekvm ini istoria Axi kam s’a nbskxt, kxm a kreskxt, kbte natinade a $bk?t , kxm îi era qerxA kare întreuca kxrgÎAe DomniAur ^anariogi', mai Ae tre- Btra. mi nentpy kb ei ipif mai sine de kbt noi ueca ’ie Ae treBye » A- ’ieastb | BorBb Bine deAa prope, kare ky narlikyAa ad ( ka Aa ad- anb) deBÎne annrone say an- nroane • D?Aa n r o n e se £a‘io n r o n i t nentry stanga a natra y zhii kb n’ai npiqenxto $iind kb n’ai înBinat mituAogia» Un om ue n’are kxnoqiitice de reAigia nbrbnbuii mai kb n’ar nvtcA sb mie ki» de aneea nx nriqene anca» stb stangb ‘Fiind kb ape ipeExioct de kynoipingPAC mitoAoTjiqe. De ( 212 ) ⁰ m’ai fî întrerat- :« dar fioPBPAe rine de aueastS «Fanți» a Avi Urc* antikxA aidave, feriqe metey , noate kt xnde era Joîe II rome t ey, $jpi fokîA nii nx era Dxmneze'SA kpeipiniAOF din -țerspi, (himniA, ue kare este tatbA AXmîniAor mi aA d-bumn-bi , ue napaskoBenii mai adpebPTAxi. De xnde îi Ba Be- sînt?> E$ ’ni am Fi resnyns: nit aqeasti» ineidie ns ip iy, ki> e T< t în peAÎijia nbr’bn'bt'buii se nrea nnrAt d’atynqiț destvA 'bus’b kredea kb o Fiiniyb oape-kare nx- kb s’a maniat mî a Fi>nit în anoi niitb Ilpometey s’a annykat sb ia FokxA kare nxmai neniXA iții j s'b a say Axt, si’a ammestiue ky Fsre din neperi. rirometev ka anb mi s'b mi’yi Fakb ne upa s'b ny’i Pbmbie BÎetxA um tot xvmly d’mtuy om ama d - nppFekt mi însyFFAat de MioePBa, smvAse o de €nmos în kbt M n?FBa , z >ea razb deAa soare mi ky dimsa dette î"U“Aenwrnei , a renias- înk^ntati dosnirea AxhA*i neîustf Renii mi do arta, sax ne Îow'^swa de or- Îa deipento.'.kstre^Biau'i». Joie a- JR, de diEi’iia a« ( nenfrs kt t»™i norw'ii, în nekaz, atî meipe- -era dinau^ Jlrometeț ) . rs.' Bnhn si mi’i fakiofemee cmn era, s-te, mos’t ka n-bmînt»», minunați» de frsm >asi>, Ui>‘ de trema st’i dea BÎant. M.nerna, noryn’ieoA'b, numita» Ilandora. Zeii adikt înQeAenmnea \ a dss drent îi dettert o kitieinkare ftkirtni- în 'ier»ri , de unde amti/nd ne stia , kAaie neste rrtmadt toate J io, amarat de akoAo , s'b 4‘ak?) ky aueasta ? A Braț s'b uentry k?/A kiema Tlrometey, a- rfak'b din xyma asi ky admirat yn dikT> Bedea say se înrpi^a mai’ om, î syfdkniBdyf skird^ diainb din aint» , mi nentry ki> aiua e întokmai ka mi k? nd ar ir m u - mintea sax ^onixA j iar frate-s^y n^-sa îi.fre ronn.ni mi ar zfip : Eoimetpy, kare era de a^-ia ue ne a';de s'b fauein din rAoa^cAe au stea xrm^ îmi iay seama dsn'b si» caiie de seami, n * k«Aea Bienij , adik'b a d* skide- separi» toate reACAe întok* 'ui okfApp kbtre Armin^. Lvi mai ka nas^riAe*în3Îate din k'LA- , rt qiÎȚ de kt ny’ia B-int darea atî RcduAfo . Imiatl» En** (213? lYipfe? ntse kanakxA doar de Ba tnaî rembnca QeBa. Hli ky ade- strat a mai remas nxmai Biata Sneranijb sax Nbdeajrde, ne fxnd. Bsnt mbnrîere , domnsAe, BietxA om kv n'bde^edea mai trbieipe mi eA . Trbirtm ieri ktm trbirtm, mbine doar a fi mai rine , mi iar mbine mi iar mtine... nînb ktnd Bine a sfinți» de moarte , qe de my\te ori e nrea treBYittuuast, Ama Juie Bbzt ndxse însins de nrometex s’a mîniat mi mai mxAt, mi mi dî’a a Aerat în kbtyine de fe? ne mvtiteAe Kaxkas, nxind xn Byityr st’i roazi» neîuuetat fika- țiii* Frxmoasb emE\emb₃ dom* BT\e, a nixaxi kreator ktnd e strinit sxet mina în ni Autoare a nytereî mi îa roade n unu dat ky- ijetarea ideaAYA¥i stx . Ny tresse wi a ne desjibdb^dxi kbui rnai in xrmb Benl ErkxAe ky toroina» hya sbx j dette în kan BXAtYrxAYi yna mi sxnb mi deAinerb' ne Piro- ni fev. Noi Kreipinii ifasem a- sem* nea aAeroriî; anem o kredinnt sfîoti kare noînkreclinueazb kb KyBÎntvA ue a mîntyit Aymea , Ba Beni a dea oart addxs ne naAmeAe X^rTBimiAor ky oki niXAiti , kari sy.’t dxxxri^e iniinueAor mvAt Bl- ztloare mi sdr'ibiid ne BvAtyrxA Anlixrist, Ba resbvna ne Fîixa O- niYAîi mi sa nvne oÎAe d’a dreanta mi kanreA? d’a stinra. 9. An t i k t a a îd a e; In AckxA auestor soriie se nxteax nyne ast»feA kym ai rîde mi dxmneata: b i) t r l n t a sa? b r k fx a în. dris n eg, se meg₃ ob r as nik, d î r . Ma st Atstm kb niui Bb- trtn niui Bektx ny ea sb zikt an* tik, nentry kb antik korrtsnxnde kx Borna rreqeaskb ct^aZos , b t* trin este Borna romani» vetera- nus skimonositt, mi eekixkor- resnynde ky BorneAe Frenezii ytqoiv sax mai nenotpiBÎt 7ra2a*6?; st> Aisbin ka> noetxA n’aBpyt si> în* UGAcarb ni ii sblebn , niui Bckry ne Ilrometex ui antik • si aisiti kt antik Bine de*a ante de ynde rombriXA ka deAa fama, f a i m b , ka deAa pan? , n ain e sax ni ine, ka deAa cane, k ai ne sax kii ne, a f bkst a i u t e mi kx nrenosii^ia în, înainte^ sb Aisbm kb antik, e nreet romb- nesk mi Ba st zikb ueA din tim* ni'i din ainte, uga din BremÎAe de demvAt; sb Aisbm kt a x d x u e sxnt mai Bine de ktt sAaBonikyA o b r a z n i k mi î n d r t s n e ii, sa? d î r >j€, d? ktt txrueskxA s e- m e ii j st Atstm kt a y d a u e e tot de xn neam ky trxnyA întrer ai Aimnii noastre , kbria ni’i ar mtdea Bine st’i nxn?m xn obraz strtin; tnst ue ar fi ftkxt noe- taA kx BersyriAe? snde’i syat sja* AaBCAe mi rima kare îi treuye? mi ( 214) kbnd îi AÎnsesk , înde noate $b ftAerye mai d’adrentîA mi deskis fbrb a sembiia kn uere de a a strb- inî ryminea de nomao*, de kbt bnsvmi Aa BorseAe ue sxnt de o natjpi» kî Aimna ayi . Ilentpy Dîm- nezev, domnie, daka ai Bre o î- reke kare a simnit Bre o datb ar- monia mîsiuei , a noesiei , mi bn- symi a nrusei , ai fi îndrbsnit sb’ui nrofanezi BersîA ini sb înrrozei|ii &?uioareAe Mîse ky Aîmua d^^a- nTAți deaa Mimmeyîv , mi din Broyiem ? IlentFî Oa^ih^y, ue sb'ui mai snîiY kb e în omite în Freuiane kare în timiiîi antikitbyii kredeay kb se koBoarb zeii mi’A ancav de sakpî întokmaj ka Eerei mynteAe LiBanîATi ? ue sb’yi mai sniix kb mai ne noeiiif ziueax mi uepîAîi OAimnv în kare era ao- kvinija sax stanice zoiaof? Krez akyma, dynb aueste dîmiriri, ki» de Bei mai uiți de a doÎAea nb- tranxA aA natr?Aea îa Bei inye» Aeye mai Bine • 10 T î n t r a ardoare. Ky aueste dubBorB^, mi» întreni, ue IniieAeye noetyA? Iîiu,PAene aueca ue fragezii esnrinib ky: tundre ardeur • îmi Bei ziue bnsb kb în Aok de ardoare nstoa sb se mie kbAdsrb, mi în Aok de i « b r b mica sb se asie f r a- yedb, Ey zîk kb nt se mtea^ iar dumneata de Bei stbrsi kb se mtea, fb’yi rzstsA . Ilentry n o a» te mi ny se noate, sînt niqie Aeyi , nii{iie kxBiinue ue Ae noate uine-Ba kbAka fbrb si’a înxaye niui noAÎyia , n>uî armbmia , însb n’are nîme byh între oamenii de meseria aîi . Erei sb skrii? Ilvne BOPBeAe Aa AokyA Aor . KbAdvra este aAt rrad, mi ardoarea aAtyA mi arsyra aAtvA. KiAdvra se mai întreBîinycazb Aa uei nrinmi de frirvri , Aa Abnruare mi aite BoaApj mi koresnwde ky Borna franyoz?askb chaleur . A r d o a- r ea se întrebyinițeazy Hrb Aa sini- tinienteAe amoroase, Aa drarostemi korresmtide ks 4’ranyozoaska ar* deur . Sb fi zis n o e t y a fra* y e d a k b a d V r b , ar fi semv nat o AÎnisb întokmai k» a frați- yezsAYikbnd ar fi zis la frățiile chaleur! Kbnd uiue-aa se rîndeiye îna mi te faue ne dyniHeata sb în» yeAeyi aAta , îyi bîh? sb’i ziui , ynde o isseipi mi wde o duare. Fr«yed ia • ny Ba sb zii tendrej f rayed se ziue yn Aîkrv deAi- kat kare se frbtirje, se snarije se pyne Aestee : iar t î n b r se ziu » nentri o fiijgo nAbtibndb d< Ai- katb u^ simte de ori ue îjtokmai ka tr* 1*.' vuyi nrv.ik, ka ini ui unei mvme^ ka amursA a doi a ( 215 ) man^T , IIoetyA n’a Brut s’arate kb Faofa zâne de Abnroare ka si» ainb kiAdyrb , iui anii kb ardoa- rea Florei a fost frăție di s'b se suarn ka o stikAb , s’b se mxmue ka o narb nerramoti. A Brut s'b arate kb s’a afAat în aqea fernin* ^cqai amoroasa , kare nyse noate esnrima în toate AÎmsiAe dîn Ayme de kit ky BorceAe anaAoije Aa t î- nir a ardoare. 11 EaAsa m i ye n e . Este o Borub kreatb într’adins nentry arta axi RodoAfo iui nentrx aAte îm- nreijKTbri anaAoije 5 Ba s'b zikb n'bsk’btoare desaAsam nre" kxm ziqem i d r o ij e n, o k si 11 e n uii aAteAe. Ani noetyA as ideea sa a kreat o Boru’b ne îi trestia * Kind îiji na Bpni nii dxmitaAe a- ueeaiui idee, say o Bei întresuinija uii dsmneata, say Bei krea aAta mai mrm». IIoetyA a Bryt s'b arate kb FAora în ardoarea ei , dbnd o sirstare artistuAu! ’ia dat niipe Hyfinni fikbtoare de minsni nrin jîaAsarnuA siv • 12 Terra. IJbmîntTA ko- nrinde £11 synrafaga say neAAca ori koa^ta sa semirin^Ae a tot fe- axa de mante . Inși kind ar fi tot iarm> mi n’ar seni kiidura din qer sav a?mina soareAîi ka si dosneaskb nimîntvA, am aiprn- ta mvAt ky BizeAe îmf aate mi u’am mai ședea nfrii rrbne , nî’ii f rtk« te , niqi bnsumi yn koA^imor de carul. InfAuinga say reAauia ne este între soare mi nbmînt ? no⁻ ețjiAor Ae nAaqe adesea sb o ase- mene ka yn feA de simnatie; de amor de marîtaijiy say maritim. Si Aisbm kb nimînt sa zi zikb nasiment say temeAÎa ne kare kiA« kbm mi bmuAbm mi ny ne db i- deea de terra kare este auest taob ammestekat de fpAtrimi de xmip, Autyri mi netre 5 sb Absbm kb terra este Borsi nrea rombneaski nentry ki de aqi se fa aiBb Aimni iar nS ^er- rx ne kare s’b noatb a o sîn- nxne Aa rerxAa datoriei mi a ar- moniei , asemenea Ba face mi kx aAte dimiuxtise de feAYA auesta ; iar de nx , Borncaskb’mi mi skri- e’mi ^eprXA în naue • Toate aimneAe se îneaip» în mkoaAb iar nx în kasb deAa say^Î . Unde am înBbyat noi aipia kari strirbin kb skriitorii nxskrix pomwijp, «nde am înBbiiat AÎnina rombneaskb? Kînd ’i am ueruetat însxmiriAe , ausujiAe ini AinseAe ei ? Xei ! dom- nxAe , nretenjjiomi mi inyenaui mai sxntem noi rombnii sb Ae ițiim toate fbFb a inabila mai nimik. Mb xît Aa rreui kb îmi îmnesfri^aserb AÎmna kx Eorue txrueipi mi itaAiene mai rbx de kbt noi , mi aueAe Borna s^rbine se îun»dbu;naserb mi se onqiiserb mai mint de k^t SAaeoneAe noa- stre . Ay Borr>it mxAti» Breme îm- nestriuat mi înkb Bornesk j însb ki>n,i înnaijb karte skriy o AimBb korrektb rreucaskb kxrbuitb de strbinismi; mi kbiji nx îiiBayb ipix uca mn,in mi uinstesk AÎaina mcaof qe se ostenesk nentrx ei mi nentrx fiii aof Noi bnsb nx ne snoronim ui ne îndrbuim , fauem o krimb ugaof ce nx skrix ama de nrokonsit ka noi • Ne țiinem ka ofeta de rard de togi striinismii ue s’ax înrb- dbuinatjn AÎmna nuastrb ₉ mi nx ne aratb de kbt timnii Barbariei mî dobitociei în kare ne am af Aat • De kbte ori nronxnubm niipe a- semenea Borne strbine de AÎmBa noastrb , dî arbtbm as mei de kbt ka mi kbnd am fi înferațji ,, mi rn/rina Fonie a neiji‘iⁿUei ⁱle a ms iieqetia ka sb fim în Beci ai ei. Ilfxi , ue rxmine! domnsAp, ue nesim^re! Bezi kb îmi b°i ziue : BorneAe n r e k o u e , n r o- n i u e, a y d a u e mi aAte asemenea nx ap am ax zii niui o^datb în rvra mami Neari mi Bani Ferrinei > yiranuei , kare’mi ax fost uei d’bntbFx daskbAi de;AimBbᵣ mî kx Aimna ue am înBtnat deAa eAAe, kx aueea am mi remas mi Bmx sb rembB . Atxnui îyj bofx resn^nde kb ai mare kXBÎnt, mi m’ai remas. 14. M x a t i f a o r • Ziui kb’ai a nAbkxt Borna asta , nentrx kb ai fost de faai» Aa renresentay,ie mî ai Btzxt kiar Axkrx . Ex n’am nx* t\t afAa aAta mai kananiAb a esnrima kiar[ideea dxmitaAe. A* semenea ’iji ar nAbcea mi toate BorneAe . ipiinueAor, kbnd ai fi fost de fa[ib Aa renresentanja sax îiiBbU’btxra aof • 13. StrbbFxmap. Renre- senta&iiAe AXÎ RodoAfo se qiie kb 28,. ( 218 ) s'af dat în A»na axi DekemBrie* Ea îmi semăna semințjeAe în sas uri te întrena qe no^teqii si» rb- sm ? AnanasxA mî ^rațiii ax £b- kxt o mare miuikape între nrÎBÎ- tori . Se ipie kb ^rxkteAe nAb- m»nde din u?mb ni Ae di» mmm- txA ne Aa s’FîrmitxA axi Mare . Noi nrin AÎkoarea artistuAxi Ae aBU* rbrn ne Aa stfiruiitUA axi Noem- Bpie • Lxna axi OktomBPÎe se nu» meipe de rombul BrxmbPeAAx; a atî NoemBrie Brumar , mi noetXA BPbnd s'b arate ne DekemBrie, ki- rxia jupanii îi zik Undrea , ’ia zis StrbBiumar, adikb din koAO de Epxmar. A nronosito de ATni. LIeA d’m- tbre întokmitop aA kaAendarXAxi roman a «Fost stPbBvnxA nostru RomvAT. Ea înuenea an*A deAa Martie, kbrma ’ia dat nxm'Ae tatbATi sbx Marii , »pta resBore- Axi', A doa Avnb a nxmit’o Anei- AÎe deAa BersUA a ner i r e kape în- semnează» înnpotiBb de qeea qe în- semneazb ko ner i re adikb d e- skidere. Ama deAa anerire, ue Ba sb z»kb deskidere, delte numcAe axî AnriAie, nenlrv kb în aqeastb Aum> se deskide foatb natura; a treia xxnb a numit’o Mare nentFT k% o kcnsakrase spnatori- aot £ major ) sax de^a Maia mîma Aii MerkTrie j ne qea de a natrx- Aea, konsaknndo Ifnonei, a nxmit’o Iunie , ne qea de a nimica a nx- mito quintiJis, ue însemnează) a qinqiAea mi mai' ne ^rmi i s’a dat nimeAp , sunt konsoAatxA axi An- tonie, întru memoria axi IxAie-LIe- sar , de Iuaj’p ; nea de a maseAea a nxmit’o Sextilis, kare mai ne urmb a Axat nxmPAe de Aur^st în qinstea Imnbraluaxi Avrxst; Sen- temnrie arați» de sine kb e Auna a manteAea ; Okt< merie sau On- tomBrie kb e uea de a cnta; No- eniBrie , kb e nea de a noa ; De- kemBiie ne rreuie sau deueroBrie opi zenemBrie ne rombnie , ki» e nea de a zeqea ; ati’ Ianuarie ’m. dat numeAe deAa zeuA anuAui Ian, mi aki FeBruarie deAa Februa nii{ie jjeers'Fe qe se siBÎrmax în Auria aqeaska . Ku okkasia aqcasta sb sorbim mi de numiiîac Auni- aop qe Ae dau Rombnii din tra- diijie , mi kare krez kb n¥ s a skris nikbjpi . Lui lairearia Hbpanii îi zik Kb- pindar; axi FeBPuarip, Feurar; A\i Martie Mari^ sax Mbrnimopj Avi AmÎAie IlriL ; ati Mare iar Mare; a*i Iunie ^lipemar; axi IxAie Kxntor; au! Axrust klp Au- rust ; axi SentemBi ie Rbiiurene ; axi OktomBrie BrxmbpeAx ; axi NoemBrie Brumai ; avi Deuem- Brie Undrca, sax Kbiirior • ( 219 ) 16. M e d e e • Ilentri ki» ai Bbzvt’o skrisb kv Aiteri» mare ’yi a Benit a krede kb treBxe si» fie bp’yo nxme de om sax de zev• Nxme ky adeeirat este T ma ns e niqi de xna, niqi de aAta . E Yn nYme a.\ xii^i pernei »a antiki- tiijii din timnii far;? Anini ai Fre- ni n . Aceasta a ‘Fost Fiea axi Ae- tes reijeAe KoAxidei me se zinca ki» e nenoati um a SoaroAYi • Era o inkiutitoare ueAeBPi» ne timnii aqeia . lason unsa din qei mai faimomi Bitogti ai timniAor er< ini, fiiYA reijeASi Eson deAa Ioaxos din TesaAia ini AAqrmeda, fiind yiiya dintre kauaAerii Ar- ronaxyi qe av fbkst esnedirjia snre Axarea Ts isirrei de axr , merrbnd în KoAxida s’a în «morat kx Medeea mi nrin mi^Aoqirea ei ai reemit komnanionii st>i a înBimje toate nerikoAiAe snre a se faqe stinini ne anca Unsori de axr ne era ntzitb de atinia taxri neAAe sax txnsyrb s’ay internat k» isHindb mi Mede «a nirbsind ne tatba sm a Fvijît ky Iisuii. Aqeasta se zivq ki» anca mari nxteri ink'bnt'btoare kare se io tindea y mi nînb Aa a reîntineri say rejeYni ne Bbtrbin ; inși» era foarte kymiiAiti mi desnatxratb , ki>qi nini» în sfirmit ninsiti» de sogYA ei lason , ea in mareAe’i mi kymnAÎts’j nekaz ’mi a yqqis konii qe*i fbkxse kx dbnsvA mi , nxindsse intrări kar aerian tras de BaAasri arinaiji , nrin aer s’a dxs Aa Atena mi de akoAo Aa Koa- xida în natpîa sa . 17. Stranie. Aqeastb bopbi Bine din Aatina extra kare Ba si» ziki» af ar b de ynde dxnb ana- a< ijia axi ex^ kare Aa noi se faqe^s £ iirekxm Aa exponere , snynere m om sa^ Axkpy de afarb din konrinsjA sar natria noastrb . Kbnd zmem striin nxtem a zi ka tot d’axna kind ia auent sax se faqe A»nr ₉ nrekvm f bkxt mi fakv) . Asemenea ita- AianxA ziae straniero mi straniu^ asemenea franuezXA ziue etranger mi etrange. Stranii dar Ba si» zik b de din af rfb, ueoBiqinîit, nekxno- skxt ckiAor noipri, dxnb aAte tbF'b- myri₅mi korreanxnde foarte Bine k r Borna rreqeaski âjorixor. Ama da?⁵ strania miere «a si» zikb o nxtere nekynoskYtb noi» , streini* mayikb , înkmtitoare • 18. Reterni, ^yne, toatb a «mea ipie qe na si zikb mi toat b ( 220 ) skb ne bnyer , anyeA a fost nrea Sfinuia sa IlbrinteAe MitronoAÎ- tXA MoAdaeiei Beniamin mi kbnd xn asemenea sbpsat a îndrentat o BorBb dxnb tot drentxA kxBÎnt ₉ nentrx xnii ka noi nx noate sb fie . de kbt o rerxAb i^ieneraAb. 21. M a . Am zis mi aAtb datb kb BFbnd sb fopmbm o AÎrnnb , n’aeem a^t drxm mai drent de kbt a aAAC^ie din toate diaAekteae re» mine ue este mai BXn mi mai kAa» sik. Ma, nx e Bornb rreueaskb, domnue , rreuil ax aAÂa , opus mi ne a ’a a x Axat din nrexnb kx HiXA^ime aAte de Borne mi frase deAa itaAieni de kbnd erax sxnt stbaiuirca Beneuiei • îmi Bei ziqe bnsb daka ’a a x Axat rreuii deAa itaAÎeni, sb\ Axbm mi noi ? E Bre xn kxeînt mare sax Bre o ne- Boie sb ne Anm dxnb ita lieni , sax sb ne fanem AÎmsa ks totXA itâAianb?— Este xn kxsînt, nx bnsb ama de mare, kx toate kb este mai mare de kbt aneAa de a ne Axa dxnb sAaBoni kx kare Aimsa noastrb nx are aAtb reAaiiie, niui îa materie mi kx atbt mai nxnin în formb, de kbt a o îmnestriga» KxBinUA uca mai mare este kb m a , nx e BorEb a nxme itaAÎanb . ea se nine de tpxnxA ueA mare 3a TAOsei romane din kare s’a fbkxt ini itaâiana mi ronibna mi fran» Axmca rombneaskb nrin așemb- nare, întresxinueazb Fbx, noate din mbnrierea mxmeAor, sorea t i n b f în Aok de x n e. DeAe gexne fbkbndxse gexnipe, Fe finire sa si> zikb afaue din Ebtrbn sa* Bekix ^tsne. Mai simnAX Axkrx de kbt auesta nx noate fi aAtXA kbiid am Brea sb ue rîndim mi sb ne ueruetbm nimna . 19. Roda’i fy sax k oda q e, Aueastb BoFEb nx krez sbfiero- mbn kare sb ni kxnoaskb kb Bine de^a Borna koa d b . Kodauix sax kodaue ori kodard, se kiamb o- mxA kar^ Aa OAxntb, Aa o între» nrindere , Aa ofantb eroikb rb» mine tot în koadb, se kam asea- mbnb kx BoreeAe, frikos, mi» iu e a , t i k i a os mi se notriseipe ka dob nikbtxri de anb kx Borna fpanyozeaskb lâche. —0. A ii e a • Bor sa rreuea- skb s’a nrefbkxt nrin a- DaAoijie în bn^ier skimsbnd ne (a^ în (bj) mi anoi din nriuina nasaAXAXÎ (n) în (î) mi ne  în g. Sb AbSbm kb Aa Dimeae de oa- mini ziuem AnreA mi nrin armare anneA 5 sb Absim kb norsa biujer e de trei ori skimsatb mi Aitera Qa) mai nx tresxe sb se skinise în (b) nentrx kb Ubstrcazb auen- tXA ne ea) bnsb qeA d’bntbix kare a zis mi a skris în Aimea romb nea» (221 ) jjpza ini înssmi^Aatina... M a este mî aAtea semenea. DeAa restatornî* SntreBxinnat între SbnbHeni în* xjirea RerxAamentxAXi orranik îa koauitoatb' Axmeaziue în Aok de ^eb- Axire , rekAamare sax rekAa maiție; în Aok de ana£ora, rannopt; în xok de BXFxrdismb resoAxnie sax anostiAAb, dxnb natxra peso- AXjiiei , în Aok de kaAemijix, me£ sax kan de masb mi aAte asemenea kare erax îndestXA de konsakrate kx xzxa sax mai sine kx asxzXA. Mie de ue sb ns’mi sPie ertat s'b zik în Aok de ae u 1 n i k, etern, în Aok de sa a b b, r a o r i e mi aAte asemenea kbnd îmi am kxBÎn- tPAe meAe ka toui oamenii, kari ’mi ax Axat kbUHMa Aa DD. ka- Aemyii mi ’iax^trimis sb se nre- bmuAe ne kbmnxxÎAe eternitbHÎi, xnde se rrbBesk a ssxra mi ax* torii tfbrb Aimsb • 23. Bane. Borna aueasta korresnxnde kx SAaBoneaska z a- d a r r; i u e mi kx rombneaskb d e* mart e ; bnsb d e m b r t sa sb zikb kxrat nxstiix, toa sax ne rre- uie KBtpio? mi nentrx fiaraios ue se ia în moraA n’aBem BorBb daka nx BOm aAerra Aa SAaBoneaska za* d a r n i k kare trecxe sb se yie de mbnb kx IxrueipeAe k a a e m y i x, mxxxrdar, uioxodar, ExAHfksama, BeÎAÎkuix, Aokma, kauirma, sitir* mea, eknaia,... ue ne a datxn Beui- nik adio j ama dar , Ainsindxne tokmai ka între^noi SAaBonxA d a. E'bn'bijpnii nx sxnt ini ei rombni ? n*ax nii ei drentxA a*mi denxne kanitaAXA ueA usn mî strbmomesk în tresaxrxA yeneraA aA Aiincei ue nrem si> 'Pormbm ? He kbipiiji dxmneata deAa d a ?— Iloyi s’b mb întpeui bnsb: nii ue bofx kbijiira deAa romanu sax BbnbiieanyA ni a?— Ini bofx rbsnxnde: kbipiyi ueea ne este a dxmitaAe mi te skani de o natb strbinb 5 kbipii/î kbnd Bei îiiBbiia itaAÎeneipe s'b nx mai kaxiii Aa dikbionar 5 kbipiiji kbnd Bei înBbna ■£ ranuozpipe sb ițiii nentrx ue sb skrie (mais) kx (ai) ini nx kx (e) . Auestea sxnt kxBÎn- teAe meae, domnxAe. Bei mai ziue bnsb : ue ne mai tresxe m a kbnd aceia ne bns’b? — Una e de dob sÎAAaBe mi aAta de xna , mi e o mare îtiAesnire Aa întbmnAbPi nen- trx armonia Aimnii . Ne trenXe ka (în) mi întrx, ka d i n mi d e a a ( aiîAatiB ) , ka ( a a ) mi (a) mi ka Aa mxAte aAte asemenea kx kare Aimsa noastrb se $aue mîAt mai nxtemikb mi de kbt i- taAÎana mi de kbt franceza . 22. E t e r n x a . A'ieastb BorBb ne SAaBonie sa sb zikb Beuinik, ka a mor, d r a r o s t e; ka t i m n, creme, ka reemire, i s nr aBb 222 copca , Bom Axao de akovo de înde am moipenit ini ani mi mine mi k a f n ca mi s 1 n y e a e no- stry, nrin ypmare tresye si) ziuem b a n y ori kipyi om a.\ kiriia kan îi e nain ky nimik, mi ai asst drentate, domnie, k* aucastb BorBb ’jxi a tvPEYpat kanza ♦ 2-1. Snaendid*b. Soamm ky sorea s t Fi a y q i t o ar e, însij ape oare kape differin- yT»; o stea e stp-bAyqîtoare ; faya Mbntyitop*A¥i i»nsi> ki»nd s’a meta- mopfosat în mynteAe TaBOPiAxi , a 'fost snAcndid-b • A^ta e ki>nd Bizi Yn ne stcTAXuind mi aAta kmd îa aezi într’o admosferu, kx totTA de Avminb mi îiji zimei|ie okii . IlentpY ue si> imBAim kîrnindzne ini îmnr'bk'bndvne k'bnd ne înae- slim, mi st n’ais'b fjemi-kare i- dce nunele sa$ sorsa ei? 25, Divinitate. Fpangezii zik Dieu mi anoi divinite, noi de qe stj ny ziuem zei , zeitate, dieinitate, Dvmnezeipe, Dyninesei me, kare ne fak AimBa atit de inaBiuiti mi esnre- sifib. Nx’iii faqe niui yn fiy , domnzAej diBinitatea j ny te sneria de ea ka knjetxA qeAYi nbkitos j st> ne anroniem de dmsa mi sb o kynoaițiem . 26. Ta ori os. Daka ’tti am snxs qeBa si» zîk'b rAorîe, ipii Ba si) zîk'b mi r.torios , adîki ueea qe ziuem ne sAaBonie saib i t k'bnd ap tressi »i> se zîk'b în kai s a v- b o s adiki» ky sa am» say nAÎn de SAaBi, deAa sine kip ny SAbBit de aAgii . Bezi, domnul , kt d«ni qe ne kîpnim d< ai aAjiii snre py- minm noastre, anoi ne mi kîpnim nouit • 27. ModpA* A-îmniPat. ModeA Ba si) zîk'b ueea ne ne tfc- ueipe se ziue t i n sa$ i k o a n 'b mi ne SAdaoneipe i s b o d • (I mkoaA'b a Bdeei ziuea kij Dsmne* zey ’mi a ‘Fbkyt idea\YA Sbî de om mai nainte de a krea ne Adam kare kzrn s’a nas în RaiyA n'bmîn* tesk a dek’bzît mi dekbderea Ayi din fii în nenojii mi stPMenoyi a mers kpeskijnd nîn’b kmd O- mTA n’a mai semănat kz ideaAZA aqpAa nerfektyA qe mi*A înkinyise Dxmnezeipea ( sârb de seama,, domnxAe, kt aqi nz zi< dieinitate kiiUi în^eAP^ o fiinyi» nr^ înaAtb în aklieitatea ei.) Auia Ae^Le aii Moisi kare ay fost ueA d’im* tn^⁻ mi țiirantik nas a.\ uÎBÎAiza- ijieî kreipine*, siAiuD,eAe nrooro- uÎaof ; aueasfi» rnkoaAb desn/e kare uorsiiy, statorn qitb în Aac- sandria, n’aBca a^t skon de k*i>t a readdiue ne Om Aa starea Aii nrir ( 223 ) mitiab snre a sembna^k? ideaAXA axi lexoBa . Aueipi Barnajii din sekoA în sekoA nx fb’ieax de ktt a se rîndi nentrx orranizarea xnxi rxBerni în kare s’b nearb drentîA «leAXÎ mai nxternik , sb domncaskb drent a tea, s’b se Bxkxre qei x între- Bxinuat. Dui Adami kredeax sek- tatorii aqestei mkoaAe kb ax esi- stat: xnxA qe nx s'a desnbrgit niui o datb din kx^etarea Dxmnezeirii, mi aAtsA qeA fbkxt din Alt întok- mai’ dxnb a qeA idea^ nerfekt • Kredeav b kb kb xnxA dintre E* urci Me se kreipoav mi se formay ky aueste idei mi doktrinb , în- zestrat kx o nxtere mare de dxx mi de kxsînt ca Beni mi na nxne în Axkrare toate kbte AeyÎAe Axi Moisi mi mkcaA Ae nroorouiAor Ae nrenaraserb , mi formbnd xn rxBPrnv nronrix snre fauerca O- hixaxi , se na faqe îmnbrat mare, na da xn medea de rxBernare aa toate nonoareAe iibmîntxAxi mi a- uesta Ba fi Mesia , In aqcastb mkoaAb inițiat mi IlAato Aa Aaesandria , nrenarat de dxxxA mi de doktrina axi Su* krat s’a întxrnat în Treuia mi a skris fÎAosofia mi renxBAika sa • Ilrefbkbnd idt îao auestea ne re- AÎyia nbrbnbtbyii snre a nxtea fi nriimite de kontimnoranii sbi, a skimsat nxmeAe Axi lexc.Ba în Joie mi întresxin^nd aseminarM rxstxAxi Vreuiei kbtre arte, a zis: kb nrekxm xn statxar mai namtJ de a’tni îiriene statxa îmi are ide- 3Axa formaȚmi nerfekt in imai^i- nayia sa , kare anoi sxbt daAta kreatoare înuene a se iei mi a se înf >inga în marmora qe se mAbdie mbiniAor axi ; asemenea mi Joie •jii a fbk^t mai bntbix ideaAXA OmXAvi ne kare krebnds’a A*a Bbzxt în xrmb dey< nerat mi koi • rxnt • Ama rensBAika axi aglnla șb readdxkb ne Om Aa nerfekuia axi nriimitiBb. O asemenea fi- Ausofie mi doktrinb, întinsb L-tre Freqi în Breme de trei sekoAi mi ^txmbtate, a kontriuxit foarte mxAt mi ’ia nrenarat snre nriimirea XristiaHÎsmxAxi Aa isirea avi • A- ^e^ Aa AukxA aof ; a kxnoaipe asyztpiAe qe sin de*a oameni say din dxxYA AeyiAor j a deoseuî kind rbXA Bine d’afaFb sa¥ din noi bnmine , ka s'b nuie BaseAe xnei fepiqirij ini $b se faki aqeA modeA imnipat desnre kare mb întpeBi ? Ile aneA dxx anaAÎ- tik say foAosofik kredinua noa- stpi îa nxmeqie Dyxxa Adeubry- aTî , kareAe se nxrta nreste ane mi a stat de faip> Aa kpeauia au- roei aAAerbndvo din xaos mi nî- ind fie kare eAement Aa aoRxa aii, ast-feA în kit manii na qercaski» a mers mi na mer^ie în etepn în ar- monia de kare se nvkim ani^Aii. Aqeaa este dsnb zisa aXi IlAato mo de au A mex îmnirat a kbpxia î- koani» snre înkinape n’am aAta aqi geos de kbt tponYA natriei meAe mi nrinuya kbrxia în doktpina iui reAÎțiia mea natpiotikb am strirat mi bqi¥ strira a’a înkomjHrra kx kredinub romanii mi a*i înAesni nxnerea în Axkrare a kx^etiri- aop saAe • 111. S'b Alsbm akxm^ domnxAe, TAumeAe kare mai mxAt av fost iu $€ok mi o îdAesuire a Aimnei mî kare m’am sokotit ki ne de o narte îmi bop agexta Aa desrbdb» qinarea unor idei rbx înijeAenife, mi ne de aAta bop deqienta kxri- ositatea qititorÎAor nedenpinmi tar stiAXA AokxA mi ^ormcazi» xn nagiei ue o bopbki ; ne awi a- xaos , nîni» ki»nd uine D«xsa Ade- uestea «edem msAgime de bopbo BbPYAxi ue se nxrta neste ane Aa întreBxingate Pb? nii deki»zxle din kreagia Adinei' iui nm eAemen- adeBipata aop însemnare , npekxm, teAe ai AokxA aop , atbt nre kbt , în Aok de sxnt nstinqîuase de a se nyn? • în Aok de dvkoc j în Aok Ilrin Xrmape ₅ ue a? ^akxt Fre- de vaos , uii aAte asemenea mai uii de’unav addxs Aimna aop bop- mXAte de kit Aa noi t î n i r în ritoare mai asemenea ky Aimua axi Aok de jp ne, inimi în Aok de DemOstene uii ILioton? în treBaf-ax k o p d, s x *£ f a e t în Aok de i n i- ₑj ₙₑ Bama lane iui ne Xagi Xristea Husar animi); mai Bedem T»nki> daka npiimesk Bopsa dt;ivop,la în skîrr Barca ijensrÎAOP navwviJt în Aok de noXlz^a , ne dvhos , în Aok Aok de nav^yi qls , nat dl în Aok de de ™lâ6oe , ne vir^^TTjS în Aok de vrais , T^ajiaiCt în Aok de zgairat^a ne vnaoTiis^Q în Aok de ac^o- .... ka mi Aa noi: skpiitorie rarr^? sax ar dat ei nonoAXAXi în Aok de «krlitorix, eBan« bopecac ueAe kxBiinuoase uii omo- r e a i e în Aok de esanreAn, gene kx întregimea Aimnei ue bop« s e m i n ap i e în Aok de s emi- regie? KoBorîtx s’a? ei nînb Aa no- nari?.... mai Bedem mkb skim- noA mi întinafv-s’a? kx eA îmnre- Bapea ka^vrÎAOp nrekrm dy%ovzas xnb ka si> rembie în etern? noro- în Aok de a^yujv, al xaXait în Aok rîgi uii întinagi ni)Stpi»nd în e- de al xalai- ^eus în Aok de tern? semrieAe BarBariei mi roniei, &t8 &tXovTo$ ka mi Aa noi b y- sa? nxmai ka si’i întinzi» mina uitate in Aok de b in 11 â , mi s%\ reaAge~nîm» Aa sine? Nx ririuirneîn Aok derxragie treBye ^domnxAe , a n? sjnnbra mi aAteie a^em n m . Ama e, dom- de BorBCAe ueAAe j striimombigi mi nxA¹, kî nd p HbPbsîtb într’xn de ueAAe nxse Aa AokxA aop kmd HonoA rr bmafika AÎmBei ’ieaHu- nx Ae îngeAeijem ț e mai rine si» tisaTc o dinioari» striBSnii sin: întreBi>m mi si> ac înBbg'bm o dalb; bopb? mi frase striine mi Barrare e mai rine si^ne dim mina mi în se ammjstik'b mi arAekinb trx- înnoire kx togii si Aeni»d%tn tot hka ueA frvmos aa Aimrei uei no-, ue ne derradbmi ne snxrkb Aimra 29" ( 226 ) kYFbnJndxo de ori qe Berce streine mi narasîte. E rxmîne, domnue, sb stbrxim ini sb ne faqem ayh- famî snre annbrarca a ori' qe Axkrx ve ne arați» timnii camariei mi irmeAe stPbinÎAor ne ax trekxt neste natria noastrb ₒ Inlindețji’mi mbna mai cine mi Benini de’mî apbtaiji rremaAeAe kbnd mb an- Bat din drxmxA q?A drent, iar nx’mî faneiji o krimb k’bnd nn» nesoiesk sb’A kaxt. Zîqeiii mai cine : « nentrx sxnt nraiHAniue Aa ao- Kxa aof . Limba SAasb este foarte mare ini ^rxmoasb iui noKÎAb mi SA’bBit b nentrx kb kiar nxineae de SAaaonb sax saaBî» îl aratb sa%- BÎrea ei •, sb £ie inși Aa AokxA ei, de narte de ast Aok, kb atsn’ii e drcantb 5 mi a noastrb Aa aoLxa ei j ama amestik , anoa^Pb kx a- ueea , aurea kx a noastri), taAmeni raamem , nx’mi HAaue mie în ka- a late derrimbtik . KbndoAÎmE'b ia boi se say $rase a.\Ae antei Aimni eterogene, BorseA? aueAAea mi ^r^- s«Ae aueAAca, de kb'^d nxmea sqk numit sarEaiismi nentrx kb e xn •feA de neAeyi-xire în FerxAfAe say Aeijiae Airnne Aor • Atbt sxnt nar- mrismi BorseAe SAaee, txruci|ii mi aAteAe în Aimna noastrb, ne kbt ar 4i mi BorneAe noastre în aîhi* BeAe auesloa * Nx e bine niui o Kbnd Dumnezeirea s’a arătat în xaos , îndatb a desnbriiit întxne- rekxA de Axniini», mi s’a ^bkxt ax mea , Mb rekomend , domnsAe , Aa rănirea dxmitaAe , de în beii 14x1’1), îiii myArnxmesk de întreBbFÎAe ue îmi faui mi snre resnAati? iui yrez; 1° O kasi) kx stanțe mi kx ka- mere feb odiî; / 2° K^nd te înBesti s’b nx fe nxmai îiiBrbkat 5 3° K bnd faui BeFSYFi, si/ui dea Dymnezey o AimBb nrin kare si/iu esnrimi toate norouiteAe ks^ietir^ 4° Ki)nd te Bei înuerka si> in- tri în temnAXA MxseAor sb «Fii îu- Bestit* kx BemminteAe de nx nti» kbui roA nx krez si> 4?ii nriimit $ 5° Kînd te Bei însura sb^ui doBÎndemi o kokoant kare sb ny ^ie niui de neam Ei>riibfesk niui nestr» ka maritauWA intre uer mi nbmînt 5 6° Ki»iid Bei asea ardoare kbtre Dxmnezex, souie mi koniAami si> nx’ui BÎe kfcAdxra ‘frirsriAor , sax Doamne ni-zeme ! a Bre xnei BoaAe mintaAe 5 7° TineFeyea inimii kbtre so- jiie , koniAami mi nricteni sb ns’iii lie friyezime j ( 229 ) 8o Kand nei asea st» BOPBegii ky oamenii' sb’i rBS?nii miryigi ini dyuii Aa Biseriki în kBt sb ny «fii sUit a faqe atita BorBB ka minte kai e era destya st> se îngeAearB nymai în naisnre-zene stânge de Bersyri 5 9° Ka>nd îgi uei da koniAamîi Aa karte mi bof întimnina giiin- geAe, sTbnir Ae bszb stpBAyqitoare ka BSAfYA sayka TAoata , ui snAen- dide în toata» Aymina aof ka a- nostoAii ne MintyitorxAj 10° La ori ’ie îutrenrindere Ai>sdalB , ne kym n’ai kynoskit Boi’Ba, asemenea si> ny kynogii niui fanta de kodam-yj 110 In ori ’ie Aîkpare ideiAe si’ni fie Aimyrite mi sorneAe sb koFF'bsnynzB ky ideiAe; 12 Uli în sfîrmit ini yrez dy- roi lave ini gir ii întreții fericirea iireBBZstB denrooro’ii ; Bisați» de Iliaton ini addysi min EnanreAÎe neAAor kiemagi mi nygini aAAerni . L E. Domnne Redaktor I 1 iind ki» bofs si> af ay mi sb dib koDBinr ₇ ev iar înqen ky întresi* fÎac meAe , kare îgi snyiv mai din ainte ki ny synt ama mvAte , AdikB toate întrecuri^e meAe s$jt nymai yna. De niî ’mî ai arătat aesa, în ar- tikoAyA desnre attrakgîej kvBÎn- îa konsoaneAor îndoite; de mi în nrosnektyA (1) desnre rerîAeAe de a se deseate aAAe sogietBgii Alterare , am îmienyt oare-k«m a mB konBi’nge desnre neanirata aof treByingB > bhsb îmi mai tre» Bye , ka sb zik ama , o apBtare intr’adins ky degetyA , yn artikoA întp’adiDs ’ie se tpakteze nymai desnre aneasti materie . Fiind înkredînijat kB Bei Bine- Boi a’mi îmnAini an cast! doringi, îgî mYAgymesk , domniA uiîey , desnre ~ tre kyBinte mi deAa kîainte kbtre kxBÎntbri say naranii . Snre esemnA* , ktnd axi pom ax BFyt sb’i adaoge yn ir , kxBintxA ’i a oBAirat a skrie svrou . *IeA ne îmiene a înBijja din aneasta se denrinde kx dedxknia mi kx dikata.— Kbnd bnsb xnei bofbo ka fosos ax Bpyt sb’i adaoye nar- tikoAa nriBitisi» a, kare a'Fost ne- Boiea sb’i fakb a skrie ? Baiji dumneata de seamb , dom- nxAe , kb este •Fiind kb se ardikb annbsarea deAa sfîrmitVA Bornei mi se strbm^tb neste a ka st>’a ‘Fakb Axnr? Fbrb aqei doi Borsa s’ar £i nronynrfat a^oj^us sax a- qujSq? . Indoirb dar konsonb mi Fbkxri» mi ne koutimnovani mi întreara Biitorime nînb în nei mai denbrtajji sekoAi, Brind neBrbnd, citind ne ambnd )i g(> sb annese xnde treBîe, sb dea BÎrtîte Bornei nii sb se kouserne adeBbra'a ei nronxnyie . Ilria xrmare aceasta nx Fx o înrreyeve Aimnei , qi o a« deBbratb mi Aoijikb înlesnire no- trieitb kx anei ti mai ai k\asÎ4i- tbiiii, kbnd oamenii sb rimdiax în toatb oia^a aop asxnra aqeAOA* onere brb sb ipie , BokaAeAe ynde tre-» r»xe , mi skxrtbndxAe înde sxnt mai bnrxsteț mi kb uei de a doiAea £onfi , nextiui, murași, nriniui sax tirzii , skimBb sohya konso- neAor, sxBiiiazb sax înrroamb xnde nx trecxe , mbnbnkb sax adaom, Aipțieiție sax mrxsteazi, mi te $aue a axzi o AÎmnb ue niuî xn rrinii- tik nx krez sb o ia drent tin mi materie dini kare sb’mi £aki re- rxAeAe ueAAe adeBbratp aAAe Aimnei. Ai mai Birat Ktrimî de seamb Aa konii sax mi Aa oameni mari kind înuen a înșira karte mi a skrie, kb xnde seîntbmnAi sixa- BeAe de kbte dob mi trei konsone foarte des Aa înuenit mimnkb sax liti kbte xna dob? nrekxm snre ezemnax Brmd si skrie nent, stronire, resnAati, skrix: n et, stonire, resnati. Akxm kind însbUbtorxA Ae ada- ori Aa Borna uea d’mtbrx Xn n, Aa qea de a doa in r, Aa uea de a treia xn a, sokotesk kb n’are aAt kxBÎnt de kbt ka si îdenAineaskb adeBbrata nroninjjia a auestor trei Borne . Limba noastrb, domniAe, ast- £pa kxm este ea Absati din tatb în tfirx de^a striBsnii noinri mi ast-feA kxm n’am ^ikxt'o aiui ex niui dxmneata , are Borne mi anni- sate Aa xAtima sax sfîrmit nrekxm: kbntb, Bornf, ikx'.,.. mi Aa neniAtima nrekxm, Bedere, hai u ere, kredinui, £iin~ yi.... mi Aa antenenxAtima nre- kxrn: mergere, f â u e r e? l p a* ijere. Kxm se Ba anta adeBi? ( 232 ) rata nronxnijie a snor asemenea seshie saHaq ere^payere^ Bxrue, say kxm ’mî ar îmnAini arta sax faqqere, trayrjere 5 bnsb au* skrieriî skonxA sbx daka n’am uenteAe am zis kb nx arati» AXn- nriimi niiție semne kare sb arate mi strbiniAor mi Biitorimeî uei mai denbrfate BorneAe ast«f eA dxnb kxm se nronxnn.b de nartea uoa sbnbtoasb a naicei? Ilrin xrmare sxntem siaj ui sax a ue reîntxrna Aa nriîmirea aqqenteAor kare fbrb klBÎnt Ae am Aenbdat nînb kbnd nx neam kinzxit desnre aAte mijeAoaue mai Aoțiue , sax sb’î îndoim konsoneAe akoAo xnde tre- uxinija qereka BokaAa fie Axnrb sax annbsatb. linsb auuenteAe niqi într’o Aim- Bb nx aratb Axnțpmea uokaAeAor ui nrosodia BorueAor, adikb daka sxnt mai înkise sax mai deskise pokaAeAe , Ilrin xrmare dxnb tot kxjBÎntxA trenxea îndoi konmaneAe kbui aueasta nxmai arați* in ueAAe mai dese întbmnAbri ki BukaAeAe sxnt Axmji kbnd sxnt xrmate de doi» sax trei konscne; Snre esem- jiax, Aa BorneAe n r i n de r e , snaryere uwa Boka\PAe (i) deAa uea d’mtbix mi £a) deAa țea de a doa sxnt Axniji nentrx kb Sna este xrmatb de nd mi ueea- AaAtb de rij , adikb de dob kon- Soaue. Țot dxnb auest kxBÎnt Bor- peAe fau ere tragere.... snre a se uiți kxm treexe, se kxBine a ^imea BokaAeAor mi nrin xrmare ncBoîoa ne sÎAeiție a faue aueea ue ax fbkxt toi^i oamenii kbnd s’ax nudit, adikb a îndoi konsoneAe kare nx este niui înkbrkare a aîin- sei, niuiAxksx, niqi imitare fbrb kxBÎnt, ui o nenoie neaniratb snre a înAesni mi nbstra nronxn^a Aimneî. Franijezii n’ax o AÎmnb ka a noastrb ; BorneAe Aorsxnt annbsate toate Aa XAtima sax as o demi- nenxAtimb. La dbnuiiî îndoirea konsoneAor ( ki»nd nx o qere kom- nosiuia Bornei ) este adenurat «n Axksx, ktrxHL nx i se noate da niui o rersAb ijenera^b de kbt o înde- Axnrb denrindere fbrb niqioAX- niinu aAta de kbt a etunoAoyieî qe în tot d’axna e oarBb fbrb kxno- ipinya AimneAor de xnde se trar nhpe asemenea Borne . Sb nenim akxm Aa rrbmatikb . Kxm ai nxmi dumneata , domnxAe , rrbmatika xnei Aimci kare nx e în stare a’uî da niqie rerxAe yene- raAe mi te siAeme a înBbu.a toate BorneAe ne din afarb în toate mo* difikaițiiAe Aor ? Nerremit Bei ziqe kb, sax rramatika e nekomnAektb, sax kb AimBa este nererxAatb ᵥ Sb nxnem kb xn koniAAx sax xn stnin 233 ) ar înB'bțja rrbmatika AimBei noa- stre 5 ar întÎAni snre esemnAX nor- BₑAe daskiAy, generaax, ideaAT, dobîav, mi aAte ase- menea kare skimBbndxAe Aa nAtrax ar faqe dask'bAÎ, y e n e r a a i , ide a ai, n o n i a ij ar întbmnina asemenea mi a.xte Borne kx Aitera^A) Aa XAtima nrekxm: k aA v, m ie ai, koniAx, roA*, BaAe, k «a a e, kareAa nAsraa îmmoaiene (A) f b- k'bndkai, miei, konii, roi, bei, k 'b i. Atxnqi mi koniASA mi stpbiuXA te Bor întreba: k'bnd si» îrn- motx ne ( mi kbnd se m*A îmm(;y? «Fi» Bine, drarb daskbAe, mi dVini o rerxAb . Atxnqi te ai xita în sus , te ai sita în geos, ai resnxnde qe te ai nrbiene , ai îtiqene a qerqeta k'bnd o bofbe k'bnd aAta , ’ui ai cate kanxA, adikb ai faqe toate kbte ax fbkxt toui kbui s’ax ne- Boit a înlesni înB'bUbțxriAe addx- ktnd AxkrxriAe Aa uiqie rerxAe ijen râie mi ai afAa : kb kbte se îmmuiie Aa nAxraA aneAAea Aa sin- rx.\ar din natura aof , din înqe- nstxA Aor de.\a momi deAa strb- momi s’ax sk; is mi s’ax nronin- nat de o omenii ki orraneAe Bor- Birei sbirbtoase kx doi (a) npin xrmare Bei skrie ks doi ( a ) mi «ei resnxnde qeAor skrie kx doi (a) xa sinrsaar ne toate kbte se îm- moaie Aa nAxraA mi din nrotiel» kbte se skrîS kx doi (a) Aa sin- rxAar sb Ae îmmoaie nerremit strbinxA Aa HAxraa , daka Ba sb BorBeaskb Bine rombiiegip j nrin xrmare Ba skrie : kaiAx , kai ; mieAAx , miei, norxmBeAAx, no- rxmbPÎ , konÎAAx , konii tcaax , roi* naAAe , bei ; ka\Ae, kbi । neAAe , nei, uvia’₅ iar neAAe ai kbria nanionaxi resnektÎBi svnt ania de orsi fbrb Aatina. La noi nv e nimik înkbrkat, e o datorie qe a- > Bem a îmnAini kbtre drentvriAe AÎmBeî mi kitre ^e^nimea qe aipean- tb deAa noi inAesniriAe *ie îî sîn« tem datori • E mi nbkat sb înki* dem okii ama de nismbtarețji îna- intea adeBbryAvi 5 e mi r^mine îna- intea Biitorimeî, kare ne sa g*t- dika j si» ne arbtim atbt de indi- ferenjji a3 îiiAesnireAe ei nentr* kare ne a mi trimis Dumnezei ne A^rne mai na in te • Mb întresi, domnxAe , îjii re- snznz Aa ne ipiv , Aa ue am a^Aat mî BOt^ Fi rata tot d’awa a’jji îm- mini ori lie uerere asemenea, ne kbt sa fi în nțtinueAe meAAe, L E. D A N T E Dante s*a nbsk^t a a FAoreiina Aa 12b5 dintr’o famÎAÎe noB^Ab mi însemnatb a AsirieriAor kai’e se afAa în nartitîA rseAfÎAor (1). La BÎrstb de nob ani BbzV ne Beatriqe fiiea aîi FoAko de Hor* tinari qe era konÎAAb ka mî dbns«A mi ne kare mînrîindso o nsmeipe Biye de atonii simiii *n simti- ment kare f* indemmA ueA nrin- (1) Bt zi nuta în No îrmbtor ( 236 ) ninaA ba noesiÎAor saAAe • La BÎrstb de ont-snre-zene ani o re* Bbz*' nentr* a doa oara, mi sini- timentxA din koniAbrie deBeni yn amor din ueAAe mai kAasiue a*Ae ItaAiei kare’i însyffb toate noe- siiAe sai kanuoneAe saAAe qpAAe d’bntbw. Amom sbx neA mape îi însyffAb o frikb kb noate o ca nerde într’o zi. Temerea anca sta îi ÎDBeninb toatb fericirea mi ny mai eml din syffAetîA ayi niAat n’jpe kyjjetbri atbt de îna\te, nilii * j amor n’a kxri>iiit atbta syf^AetxA iui a kondys kbtre bîf- tyte ka aqcastb natimb atbt de noBÎAb mi kyratb a qmt sb in- s^Hie Beatri^e nbrinteA¥i noesii moderne mi kreatorxAxi iadyAii iui naradisyA?i kremlin 5 mi ni ui o ^em.'e n’a fost resn\btitb mi kbn- tatb ka aueastb feriuit b Beatriue . Frumoasa* an^eaikb fbntyrb este femeeaîn kare se nersunvkîkb bîf- Utea ka sb întbreaskb nemția- i^eAe BirEatsAsi ÎMsyffAbndyi fan* ( 237 ) ta uca byhI) mî si? a konsoAe îa ani’bF'bUHfneAe BÎeijei ka o bibi ne- știre a naradisiAii , ka o ayrori> anei AaAtei sieui! Ky toate acestea kyBÎinQPAe fa- -tainei, îndemnyx ni>piny,iAor de a Aisa in moiprnîtor , îa f'bkrr'b a se înșira Aa 1291, în an (2 ) dini mcartea Beatpuieîuii in ne IJemma de Donati dintp’o famiAie PieAfb, kare’i dette mase konii mi aa ki- ria karakter nismitarig mi nrte îi înBenin'b t< ati> BÎajjb dymestiki. Dante aBî' o foai însemnbtoare în îmnepekiei îao k'bror natria sa mi însămi ItaAia f y nradi» $ att> apmeAe mi se Aintb nentry natria sa în cataAÎa deAa Campaldino îniirotiua AretiniAOP Aa 1289, mi în kamnania din 1290 innrotiBa IlisaniAor. Tle yrmi» intri în mayistratyp'b , în enoxa fynesti nentry natria sa , a resbortarî ‘iîbîa între Aabi mi Nerri. Fv anoi nîrit ki» ap fi faeorisat ne uei Aaiîi în ti huita k'bnd era mem- BF8 aA kon^iAÎJfAii smem • mi k'bnd KaroA tata aii FiAînny VI fy kiemat în FAorenua snre a îm- nwyi amBeAe nartile , Dante fy kondaninat in 1302 Aa o nAati de Bani dirminbtoare mi Aa esi- aîy ; îndată mai Aa YFmi> nrintr’o aAdoiAca sentinn.'b a ansi triBsiiaA ( ~) Bezi nuta din No uiitor. reBOATiiîcnar, eA mi soy,u ayi £sf% osîndiiji , fipt a se înfiuima ah ^ydikati ( nrin kontsma’ie) de a fi arini de bîî . De aținui Dante se BbZî în neBoie a uere asiA Aa npinuii JJiEeAÎni ai ItaAÎei kari m-iimiax Eiksros în aAAianua aop ne r^eAfii nersekitayi mi nros- krimi. Ama îmBi’iyimb in nar- tit ne era îmnpotiBitor mai nainte Aa oniniiAe a*i mi kitre kare e- sîaîia mi syfferinn,eAe îa îmnin- sepi> a uere a>jeitor . Ast-FeA rar inyri Aa Rasena î i 14 Sen- temerie 1321 în Birstb de 56 ani Aiuri» domnîA acestei uetbip Gu- ido Novellu d j Potenta ue îa nrii- mise mai miAt ka in nrieten de kijt ka jn nrotektor, mi kare sure a’i da nroBb de a sa înkre* dere A’a fost mî trimis ky o am- Basadb Aa Benenia . Duna» oniue- WriAe aueAAXi sekoA, sure uinste kitre taAentiA mi yenîiA ayestvi Bi>FBat, Guido, Aa întina nriimire, îa fi»k\' si» între în naAatTA si>y iu Bemmiute de noet. LimBa nonorxATi roman ati»t în ItaAÎa kit mi în toate i^iriAe înde Roma îmi întinsese domnia mi ko- Aonine saAAe , npekim în Franj^a, IIortoraAia Snania, ini Dauia , era yn yerr £ geargon ) nereriâat mai miAt mi mai ninin de eAe- ment Aatin , Tuyî skrjitor ii din sxkoAii din aintca aii Dante skriai- ( 238 ) Ainwa xatfnb mai’ m»At sar mai nxnin kxratb. TrxBadxrii nimai ktnta eroii mi amoriA în ^errxA nonvAar resnektÎB. La kvrtea reijpAor SiqiAÎei înqenx' acea tacst» a ItaAÎei a se sxnnxne Aa oare kare rervAe uii deBenl xn diaAekt mai nresys de toate diaiektÎAe ItaAieî kare se nvmf Liugua Cortegiana mi kare se adontb în ij^neraA în toata» Toskana mi se fikx' non^Aapi- Mai căințe de sfîrmitvA sekoAx- ayi aA trei-snPf ze’ieAoa mai mxAiii noeyi mi nrosatori înuenxrT» a skrie în acest diaAekt kxrtesan ue an nunții a axrora a xnei AÎniui sa kbria kreator fx Dante . In zadar s’ar înuerka uineBa a sta- tornici kxtare say kytare feA de esnrîmare j BoriseAe mi fraseAe xnei AÎmsi se skimBi dxnb îm- nrej^Fyrtri atbt din afarb ktt mi din ubxntry din sekoA în se- koA , mi bnsxmi din an în an . Nimik nx statorniueazb o Aimisb ka fanteAe țienixAXÎ , ka kaneteAe d onert Aiterare de kare se noate fbAÎ o najiie . Dante ririn k o- media sa d i b i n b nvse ueAie d’bnl fundamente, mi ardikb xn edifici? koAosaA snre ammirarca sekoAiAor în kare fie ue fras, fie ue Borr>b se sfințiri mi se f^kxrb ka o Aeye de skriere a xrmami- Aor noejii mi nrosatori. Ea, nt- rinteAe noesiei moderne , fa fat* atbt de norocit 3a acestei AÎniBi I* taAÎene kare nir e niui skrisb nici BOEsitt de ktt nxmai de uei ue o însați'bv ItaAÎanxA neÎBbyat e mai strbin AimBei aueițiîa de kit stn- inxA ue o kyAtict. Komedia diBÎnb e îninbryîtb în trei mari desubruiri întitxAat»: IADUL, PURGATORIUL IIlî PARADISUL din kare f ie-kare e siBtimnbryit în kbte trei-zeui mî trei kbntxri. Ile AÎnrb nob-zeui mi noi kbn- txri din kari se komirxne toatb noema , se mai adaorb toTa Aa înuenxt ka o întrodxkuie a onerii^ nrin xrmare toatb noema sa e kxmnssb din o sxti> kbntifri, snre a kirora îmn\inire nbiuaipe tot kv nymwîA trei ț adikb noema întroarb e îmnbriiit'i» în trei , f ie- kare desiibruire konrinde trei- zeci mi trei de kmUri mi fie* kare kbnt e komnss din stanțe de trei Berșxri ce se nxmesk rima t e r a a kare se Aearb ast-f eA îl- tre sine în kbt tot kbntsA for- meazb xn Aanij . Bersyi din mije- aok aA fie-kbrxia terțjet rimeazb kx BersSA d’bntbw mi uca d'aa treiAea av terjxetSAYi xrmbtor. InBeutatorvA acestui metr? fx bn- syuii Dante d?Aa dbnsXA fx kon- sakrat anoi mai aîrtos nentry no* esiiie filosofisatire , enhtcue ( 239 ) sqî aAerorii •. Este l>nsi qeA mai kyBiinqos mi Aa noemÎAe eniqe kind bof Fi rimate, nentry ki, skînmd de monotonia rimeAor îmnerekiate k*m mi de întrery- nerea oktaueAor, stanjjeAor sax «trofeAor , mstreazi yn karakter ky adcBirat de narayie sa* no* Bf știre neurek*rmati • Lînri a‘ies tea este yn mare ageitor gi- nerii de minte, nentry ki fie kare teruet qerea uetiyenÎAor m%reijei mi ueAeBrei fiîne a Romei, a uetiuenÎAor FAorenaei, fxiy reîmnins din dxAqeae ei sin , în kare ni’air. ni- skst mi am kreskxt niciT» în nea mai fr^moasT» Birsti» a BÎeyn , nii în kare , ierti»ridxo iui în nane kx ca doresk din toati) inima a mt dyqe snre a’mi odixni sxffAetxA ouosit ini a ’mi siBÎrnii ziA^eAe ne *mi ax mai remas . Fxrar mi măi u^miind mai în toate konrin- svrÎAe xnde aneasti AÎmBi. e resm»n- diti) , am %mBAat, ar'btifidx’mi , ‘F’nr'b Boia mea , rana qe’mi a fi>- kxt soarta , rana ne foarte adesea ne nedrentate se îmnxti> ueAAXi ri»- nit. Fost-am kx adeBiirat o na«b f^ri) BeAe, f%ri) k'brni'b, îmninsi. kilrt norlxri , k^tre ruAfxri, k’btre ni»rmyri differente de aqest BÎnt ne sîffATi mi desseaki. dure- roasa sirij^'e . M’ain arătat în okii xnxî mare nxmir de oameni ue , noate nentrx xn oare-kare re- nxme m’ax ‘Post Bisat sset o a a ti» for mi.. Kmd mt Btzxri» mst, nersoana xmiAit'b mi oneriAe’mi mi mai mxAt, ati»t ueAAe fbkxte k^t mi qeAAe de a se fane , mi sktzste mai geos de nreu^A Aor.... De xnde îmit ka, ar'bt'bndxm'b mai Aa toyi ItaAienii , fi.k'bndxm'b mai mik de k'ht o uepca adeB^rxA, ny nxmai înaintea aueAAora Aa kare a^exnsese renymcAe mex, uî mW mi Aa ax noetik mi komtennAauia mi deskri- erea Bedeniei sa.\Ae. Ka mi hop- siÎAe saAAe qe fxr'h , dxni) kxm am zis , o toarti între noesia an* tiki> mi modernii, asemenea mi ‘Piinna aki «P* o Ainie de xutar în- tre doi> ‘Piinui deosesite : O n\A noAÎtik mi OmxA noelik ; Dante a ^ost omxA kare de Biv s’a konorî în AoksiniieAe syf^AeteAor . Oa- menii de ^axa A5Î nar’ki) n'ar a* Boa 'PamÎAie în A¥mea aieasta . Dante *py, dxnb zisa asi U^o Foscclo, istorikxA kontimaoran , nrcPetxA fimnxAyi si>x mi mkto- r^A neamTAXi omenesk ᵣ TxrBXririAe ’iiBi \e nx A*bsari> ne Fxido , dxni) kym ar Pi dorit, si» ardiqe îq mormînt noetXAxi . Kx m^At mai târzii Bernard Bemiio AX'b as^nri/mi a'ieastb înscriina- Ft. Se niteipe ne aqest mormînt xn enita^P kare se ziue kii’mi ^ar •Pi ‘P'bkxt T>nsxmi Dante. Hitiim aui nxmai BersxA xrmijtor kare ar fi fost destxA : Hie claudor Dantes, patriis extorris ab oris . N° Aîuea zaue Dante, esnatriat din țarii. Dsni» moartea axi Dante, toati, ItaAÎa nare ki ar-fi nxrtat do- aîxa; se îmmvAiih’Tb konnriiAe no- emil saAAe; din toate nirniAe in- trenrinseri a o înaexți kx ko- montării. La 1350 Arxienisko- hxa uri Domnu MîAankxAxi loan Biskonti însiruină mase înțeAen- iii : doi teoAoiji , doi fiaosofi , doi antikari fAorentini, de a ax- mina nrin AskririAe aop toate nedxmiririAe ue se arita întxne- kate oameniaop în komedia dini ni. Doi katedre se înte- meiari xna în FAorența uri aAta în IIoAonia, snpe a esnAÎka ne Dante ^exnimei studioase. Doi BiFBați foarte ueAOBri, Boccace iui Benvenuto d ’lmola f sri în- siruinaui kx aueastb Aekgie mi niqi o dinioari» mai niui xn BiP- Bat nx duBÎndi în țenepația ue ^rmi, dsni dinsxA o axtopitate atit de tare mi o infA^iați atbt de P'bnede. Upmaurii axi nistrari kx sfin- țenie uri insxmi titAXi de divina comedia ue dette eA enonei saAAe, titAXA kare totd’axna a dat okkasie de atitea întreBiri nxțin kinzsite, daka Daute, auest kpea- top aA xnei Axmi neuiZite mi aA ÎAmBei mi noesiei ilaAiene a ipht 1^X3’ rerxAÎAe noesiei? Auest^enixo- riyinaA în toate ’mi a dat mi în- sxmi titAXA noemiî saAAe kx aue- eaiuî oriyinaAitate. Kxm s’ar fi nxtxt nxmi mai Bine o noemi în kare sxnt satipisate BițixA mi ni- kat?Ae, în kape sxnt deskpise o- BiuppmAe șekoAYAxi mi în kare natimÎAe ueAAe apzbtoare aAAe no- etXAXi nx not afAa aAti» nedeanst snre resBxnare nentrx BPi^emainii sii de kit iadxA mi aAti resnAT»* tire nentrx Birtxte mi nentrx fi* ințeAe ue Ae a adorat sxff AetxA six de kit napadisxAxî? Nx e kx adeBirat o komedie, deskriepea txtxror BițiÎAor neamxAxi ome* nesk? mi nxnerca aop ne o suene atijt de nem'bP^initi) a eternită- ții, înfbțimarea noetXAXi fa ți în fagi kx d xmnezeirca, nx e des- txA ki auestei komedii st»’! dea a* trisxtxA de diBinb? TreBxia si fie xn j^enix ka aA axi Dante ka si dea xnei asemenea noeme titAXA de DIVINA COMEDIE, GIBELINI și GUELFI. Kind îmnbratXA Enpik 1V se îniAți ne tronxA IJermanieî, Ilanii erax inki nigie simnAi ao- koteneuți sax BÎkari ai Aii Xri- stos, nx aseax inki niui o nxtere Axmeaski mi no/ritiki^ tipia? nx« 31* ( 242 ) terea aop era nrordA* nii «nipitx- qatj. Mai tbPzix înuenxrb a xni ne Aînrb Hxterea sniritxaAb mi o nxtere Axmeaskb, mi simgirb kb nxtea s'b ^ie kiemagi a $exka o fOat» mai imnortantb de kbt ueea «te îmnAinisnFb nînb aqi. Skax- iixA sfmtXASi ITetFX adesea pik IV, desnre kare 4>x asemenea resHAbtit. Fratesbx Konrad nriimi inBestitxra dxkatxAxi Frankoniei. Dxnb moartea Axi Enrik V se sxi ne tron Lotarie de Sakscnia , mi dm moartea auestxia, nrinseni Aa îmnbrbgie Konrad dska de Frankonia, mi se înkorxnb Aa Aix-la-Chapelle, de kbtre AeratxA Rănii. Ka sb agexnrb Aa imne^ix kasa de Scaniaanx ase Axnta kx togi domnii uei tari ai JJermaniei karii nx nxteax si Bazb nxkxromi Fbnedea axi înbAgare. Din nx- mbi'XA auestora ^xpi mi Welfii sax Guelfii, dxuii de Bauaria , kari Tbkvrb xn resEoix înBemn- ( 243 ) mtkasei de Hohenstanffen, Kasa a- ueasta asea kasteAATA, de AVablinga sax Gueibelinga. In Bremea Axn- feAor mi resEoaieAup ue aBxrb a- ueste doi) nartite, soAdauji Aor Axarb drent dieizb ini semn de ra- danare, nmeAe kanÎAop aop. Ama nartizanii îmnbran.iAop din fami« Aia Soasiei, sax din famÎAÎa Ho- henstauffen se numiri HiBeAÎni deAa kasteAXA de Gueibelinga, mi nar- tisanii dxuÎAor de Easaria Aiiatb n*atxnui într’îrn rrad de nstere ue era în stare a însuff Aa o temere îmnbPaiiiAop germaniei de a o nerde nentrx totd’axna, de nx se boi* mni a Axa mbsxriAe' ksBiinuoase. Ilrofițind de tXPBX- FbriAe ue se întinseserb în IJer- mania mi de SAbniuixnca syBera- niAoP ei, ItaAÎa skxturase geurxA ue oîmniAa. SniritxA indenen- dinyei sxffAase deAa miazi» noan* te nînb Aa amiaz t-zi a auestxi Bb« trbn mmînt aA aiBerlbuii. Me- tb^ nx-terniue se înbAu,asepî> kr pinezixne, mi' nxmeAe de renx- BAÎkb resxna din toate nbeiiiie • Dîn nenorouire aBBÎntx-A auesta aA uetiiiiAor ItaAiei, înAokdeofaue mare uii! nxternikb, se întoarse însumi îmnrotÎBa AÎnertbiiii ei ^letbUÎAe ueAxe maî nuterniue, nre- kxm MîAanxA, IIaBÎay F'Aoren&& ( 244 ) înqentp’b a anca npetenHÎî de a’mi immne AeyÎAe aof BeuiniAOF mai SAaEi. npetenHiiAe auestea fypb yemninse; în aueste Asnte intes-» tine, uei mai sabei, rata akbdea, aAeri’aPb aa a^xtorsA îmnbpatx- Ayi snre a’i skbna de ge^rsA Beni. nÎAor aop. O narte mare din I- taAiani nrÎBia ne Frederik ka sin* tyfka aof deAioerator, mi kmd sosi auesta în Italia, se uii dette sem- naAYA desnin brÎAor mi îmnerekeri* aof în yara au casta. Dub nartite se formarb, liana era în kynvA aueAAora ne bfc«^ indenendinya na* triei mi tpiamfxA Aisertbijii, adikb ai rseAfiAOP ₛ mi ^iceAinii narti- sani ai nyterii imneriaAe erax a* ratxA, în toate t.yrBYF'briAe mi desimi jap au? stea, fie-kare ns se rindea de kbt kxm sb Ae întrece inijeze snre fo.AosxA Sb?, mi nrin £aap si avanei, Aa kx» yetvA aof de a domina, liana strira Ainertate mi întinsese slin- dardxA ei^ îmubFatîA sfrira mm- Uire mi nrotekyie; noi bnsb din zioa de astbzî nx trerve sb kre- dem toate aâea 5 minurvnî kxpate erax toate nbnb Aa mia 5 a BeakvAxi de migeAokț eA kxtez'b a se Axnta îniirotiBa Hanii akbt în kit nx kxtezase niui wa din nrediuesorii sii. Hana îa eskomxnie' af msinJTA uri întbrîtb asynra aSi oaFBeAe nafintri aAAe nartizaniAop sii: « BedeuîS zi’iea Hana, montry rrozaB qe ese din mare, ky kansAdeAex Fyrios, ky ninioaptAC de yrs , ky ’ieiAe AaAle m'bdsAare de Aeo.iard nes* triy, mi kare kx dinjiii mi ks ria- me saAAe de Fer, ameninui de a dvmika toate? Auesta este îm- ni>rat$A Frederik IL» ImnbratXA iar din nartea Axi ziqea: « Frirorie nymai e mstorvA txrmeî: e athu nystiitor; e EaAaxrxA ky umna în dxxoare, amujitorxA ynÎBersxAXi, nrini^jA întxnerekxAxi e yn aAt BaAaam, e ’bnsxmi Antixrist.» Aqeste ’ierte mi yre între îmmb* ratxA mi Hana Fsri> nriuina de a întinde din nirox îmnerekieriAe mi xrÎAe între uetbi^iAe rseA$e mi ijiueAine. Totd’asna liana mi îm- n^rahA Fsrb adeBbratxA mî xni- k*A motis aA AxnteAor smijeratiue kare trei sekuAi sFîmiarb mi nysli- irb Ita ua . Ilatimi ixui, riBaAÎ- tbiii de intere mi de aB3ri F^k^ri a Aia armeAe uctiiii innrotiBa ue* tiy,ÎAor mi «Fainiah înnrotiBa Fa* miAiÎAor . In Aok de a se îmnpo- tiei nrintr’o voire xnanimi) Aa kx- ^eteAe ameiuioase aAAe îmnbrațn- aof mi aAAe naniAur, Italienii nreFerirt a se syntjyne Aor snre a’mi resbsna voii îmnrutiBa aitora^ Branșa SAyjei îmavrat»Axi ț[er- maniei mi Plani mai mxAt de ki>t qeAAe mai numeroase armate. K%nd din întbmnAare în Bre o ue» tate Ainiipiti), synraBiniâ ere o îin* nre^tyrare de neineoire , îndatb uetijienii se îmHbrn.iax în doi> nar- tite: xnii aAAerra Aa Hana, aAuii Aa Imn'bratxA mi ast*feA deaeniâ qineBa say rseA# sax j^iueAin, kite o dati mi insimi îmnrotiBa dorin* ^eAOP saAAe. In FAorenya snre esemnAy, ’ietatea f xsese într’o stare foarte de AÎniiție nîni» în enoxa întimiiAirii dramatiue a Axi BxondeAmonti. Hentr» a’ieastb istorie Bom adsue neMachiavelli. «Intre ’ieAAe mai nyterniqe $a~ mÎAÎi aAAe FAoreran era B^on- deAinonti kxm mi Unerti^ dsn> demnii Beniax Amidei, mi Donația In ^amÎAia DonauÎAor se a^ia o BidxBi uorati), kare asea o «FiikTb foarte fr^moasi). Femeea aueasta îmi nxse în rrbnd a mbrita ne fie-sa ky sior ByondeAmonti, gcxne kauaAer mi kan ai ‘Familiei saiA© Ori' diu nerri^irej ori din nnuta» ( 247 ) ^rxranțjb, kb ea ntW komxnikase nimtAXi rtndxA siv nbii însxmi gtxneAxi kaseAer, kare mai ne xrmi» se ini Aorodi ky o fatt din fa- milia Amideiior. BbdxEa Do- nati resimi.il o nrofxndt mîxnipe, •ma nx’mi nerdx' koraijFXA, mi so- koli kt Ba nxtca îndrenta aueastt neîngeAegere mai nainte de a se HeAeEpa nxnta. într’o zi kmd Bx- ondeAmonfi trecea ne xAiga xnde era kasa ei aceasta se kuBorî din nrexnt kx fie-sa, mi în monien* Ixa kbnd kasaAerxA era în dren- 4ta norgii^ ea îi emi înainte. Mb Exkxr îi zise de însxrbtoarca dx- mitaAe, kx toate kb ex îgî nis- tram ne f ie-mea kape cato de fagt. Ziktnd acestea îmninse nortiga din dosxA kbria epa askxnsb feti- inoara. Bbztnd o frxmxsege ama de mape, BxondeAmonti ce ipia kt mi aceasta ny epa întrx nimik mai ^jeos de ktt Aorodnika sa, atbt în- trx nosiAitate ktt mi in aneri, se nttrxnse de xn amor ama de rxte nentpx dbnsa, în ktt ne mai soko- tindxse Aa kxBÎntxA ue îmi didese, niui Aa desnregXA ue ar fi arb- tat de ’mi ’a Ba trage înanoî, niqi Aa nenorocirile ue iuțea? sb’i Biie d’aui, zise: nentrx kt ’mi at nbs« trat xn ast-feA de nregios tresaxr, am fi xn mare inrrat de ’a am rem- ninge ktnd tnkb nx e timnxA tre- kxt. Uii ftrfc 3 nerde nici xn minxt se mi kxnxnb kx aueastb feti- moarb. Kbnd se ax zi aueastb no- BeAAb în kasa AmideiAor mi a U« BertÎAor ue crax aAAiagi) aop, xn nekaz de moarte Ae înttrîtb ini- miAe. Se adxnarb, mi xotbPÎPb kb xn asemenea desnren, addxktnd o necinste mi pxmine famiAÎei aop, aceasta nx se noate resBxna nici sntia de kbt kx moaptoa axi Bxon- deAmonti 5 se kinzsirb, mi înstr- uinart kx xciderea ne Moska-Lam- Berti, ne Stiatta-UBerti, Lam- Berfxcio-Amidei, mi Oderiro-Fi- fanti. Aueniia se adxnarb în zio a de IIaipi foarte de diminuagt în- ka$a AmideiAor ue este între nxntca nea Beke di St-Stefano, mi în mo- mentxA kbnd Exondeimonti trecea nxntea ne xn kaA sab, aqiia ii e- mirt înainte în kanxA nxnn,ii , nb- BbAÎrb asxnra axi mi îa xuuiserb sxst o statxb a axi Marg. Uuui- dercn aceasta desBinb toatb cetatea în îmnerekieri: xnii înHrtijimarb nartitxA BxondeAmonfÎAor aAgii ne aA UBertiiorj mi fiind kt aueste dob famÎAÎi erax d’onotriBt innx- tere, se Asntart mai msAgi ani' ftrb a nxtea Br’xna nrineeni a roni ne cecaAaAtt, mi FAorenga stette în aucastb stare de Bra^fBb mi Axîitt xcuiramt' nînt în enoxa axi Frederik Ib Acest reție de Ne- anoA se rîndi ki> ’klf snre ^o- aos a’mi kpeipe niterea înnFotiBa n^niî, ^ikmdxmi yn nartit în Toskana. Ilrin ypmare faBorizi' ne Uuertî mi ne nartisanii aof, kari], snpigeinini de o n^tere mai mare, ny întbpziapi) a roni ne B»- ondeAmor.ti, mi aszx' mi ea akxm îmn’brjiit'b în rxeA^i mi ijiceAi.)) D^nij stimierea kasiî de Scania} Italia remase mai m^t stinîui)} kite-Ba uetbiii aAAe ItaAÎei a^n- serij indenendente. Inși»famiAiiAe MeAAe mari kbroF aqeste renxBAiqe Ae înkpedinya ryBernxA îmneriki- cate între sine, înqenxri) a’mi nre^aqe naAateAe întp’xn ‘FeA de net^^i înti>p?te. RessoaieAe ner- sonaAe se deijeneFari) în FesBoaie ad?Bi>rate j îmniAi>top3A mi imni- AatTA, BatgeokoFÎtKA mi Batgeoko- yitYA, o^fens^toPifA mi of^ensatxA îmi adxnax nrietenii mi înqeneax AXnteAe ne TAÎjjej BinrbtorxA sxn- nxindsmi insxmi qetatea sa dena« ițieFe i se £i>qca slbuin mi o rx« Berna ka xn desnot, nîm> kijnd Beniâ aAtîA mi se uedca siAÎt a’mi ATjsa ao!t ka niipe simnoAvri kx kape se de- npinde qîne-sa, mi nx Ae mai kaxti» niqi însemnarea niqi în^eAesifA. PROFEȚIA LUI CANTUL I Mai eatb-mb o datb în Axmea minuinoasb a mxpitorÎAOP . De mxAt o nbPbsisem în Kbt o mi xitasem . Din nxox sim^ rrextatea AxtosxAXÎ mef trxn , nerzbnd aina de ude Bedenia ’mi dieinb . O Kbt îmi addopmise dxperiAe nbmîntene! iui mb a asBYP'K nînb Aa uepeipÎAe AOKximje , dxnb ne mb fbKY a stPbBate asisxA nrofxnd iui retb- nit ynde axzm gineteAe mi EAestemeAe sxfiAete- aop Kondamnate Aa KÎnxri etepne. Mb aBBÎntaix ast-£eA din koao de aokya dxpepÎAOP maî nxi^in KPYde , de ynde OmxA ese KYPbgit npin foK snre a nxtea a se dxne mi a se ammesteKa în xopxa an- șeAÎAOP, în xopxa anșeAÎAOP xnde boaau mea Eea- trine îmi înKbnt-b șederea mi mb Kondxse au ni- nioapeAe Etepnei Treimi, a aneAAXi Dxmnezex , IIpimxA mî UAtimxA, misterios , xhxa mi Komnxs din Trei, nembrținit mimare, sxffAet xnÎBepsaA. EineBoi Eaax a nriimi xn oasne, mxpitor mi nx*A 32 ( 250 ) despiinixi ky a sa rAorie, ky toate Kt din steAAT» în steAA’b npinBeniix nînb Aa tponxA sbx Atot- HxtepnÎK. O Eeatruie! tx haao Kbpia rpa^ioase forme eapca uri mapmxpa rieijioasb Ae aKKonerisePb atbt înde- Axnr! o tx, anneA KTPataA npimxAxi mexamop! Kbt fy de mape mi Kbt fx de KPedinm’os amopyA aqesta! Nimin asxnpa nbmîntxAxi ny nxtx a’mi mai attin- ție inima deAa stPbnasxA sbx înKoa! De ny te ain fi Bbzxt în Hppypi, sxffAetxA mex, asemenea ko- Axmuei aenbFtate de KiBot, fbPb înnetape s’ap fi petb^it Kbxtbndxte , mi nx ’mi ap fi aAAinat api- neAe nînb Kbnd nx te ap fi peafAat. Kerreiuit, llaradisxA mex ap fi fost nenepfent fbrb tine. Din a zeneAca a mea Barb tx fxmî a mea Biajib, a KXijetbrii meAe fiinjj,b. Te amaix mai nainte dea Kxnoame amorxA ; mi astb-zi biiKb tx îmi înKbniji okii aqeniia desnxtepniqÎHî deBÎPstb, de nepseKX- Ijie, de eseAis, de Aamnie Ai *bn- s’b ast-feA.... a’mi regine sxffAetxA denarte de înaAteAe renii aAAe infinitxAxi.... a tr^bi înniipe km ’bnrxste kx oameni hauii de miumorime, a nrb faue sneKtaKOA oKÎAor BXArari. nondamnat Aa o Biamb r’bt’buit’b , Kbnd mi Axnii îmi al'Ab o fiizs- nie ; înjxbrKat dexa toatb famiAia n_ea₅ deAa Ka- ( 256) sa mea, deAa toate Kbte faK sogietatea dyAne niî aAAiirb dypepea.... a mb Bedea în sinrypbtateape- jjÎaop fbPb a aBea nytepea ne Ae nyne o KOPonb ne fpynte.... a dopi kkibya iui apineAe KOAymBy- ayi (*) ne îinî ia sbopya Kbtpe AOKypiAe de ynde AneninyA Bede în noaACAe shaac ApnxA; aAAe ko- AymBXAXi Kape noate se dyne a se adonosti în kpy- da mea natrie , în netatea ynde îmi synt Konii ini anea femee fataAb, mima aop , penea nonsoapte ne’mi addyse denbPtapea dpent zestre.... eatb șoapta fbPb snepanjjb deAa Kape npiimhv o ack- gie foapte amapi ; aÎbcp i>ns,b neA nxnin, n’am a assvda de niițre îmnxtbPi desonopante: n’am ky- nosKxt ninî o miKiuopime; fbKxt'aY din mine yn esiAat.... ny ’tns’b , ini yn skabb... Sfîrșitul cantului Ie (*) Koatihey seAsatik • PROFEȚIA LUI ia® CANTUL II. HeA d’o dmioaPTi snipit peAișios sa ziAAeAOPy atxnqi raid BOPBCAe epax niiție axkpxpi pesneKta* te, ini Kbnd Kxșetapea, peBbPSbndx’nn xxmina neeste Biitop, fbqea oamenii a’nii Bedea ne fiii fii- aop iui eniiiji din acisxA timniAOP f iitopi xaos de esenimente în Kare sxnt demiupeate fopmeAe qe ax a tpeqe npin f iinna mxpitoape ; snipitxA qe ma- pii npofeixi ai axi IseaeA aeeax asxnpa aop, snipitxA aqesta s’a peBbPsat npeste mine. Dana, asemenea Kasandpei, nx noqix sb fix axzit în migeAOKXA xe- txAxi îmnepiKepiAOP, sax dana qei qe mi axd nx BoiesK s’b asKXAte rAasxA aqesta qe ese din nxstie, fie rpeinaAa a aop, mi simtimenteAe’mi i>nsxmi fie- ’mi a mea pesnAatb, sinrxpb qe am KxnosKxt. Nx ai BbPsat sbmjeAe tbx ? tpeBxi-Ba’jxi ’bnK'b arA mai Bbpsa, o ItaAie? Ax! PSBCAaijia Biitopx- axi qe’A întrefibz npintp’o Axqire senoAKPaAb, mi 33 ( 25S ) foqe a’mi sita pestriițieAe în pestriițreAe’gi nere- napaEÎAe; nxmai o natpie noate aBea omxA, nii tx tbnirb eipi a mea.... osbminteAe meAAe*£i-BOP în sînxA tbx ini șenixA mex înaA tbx Aimsațix, na- pe o dinioarb se pesnîndi kx imnerxA Romei în întinsXA Onqident; ma ex boix a KPea o aAtb Aim- bi> asemenea de noBÎAb mi bnKb mi mai dxAqe, în Kape rAOpia epoxAxi mi sxsnineAe amantxAxi a$Aa-BOP , în ori-qe esnrimare, sxnete ama de qe- peipi în Kbt fie-ne BorBb, dirnb de KAima ta, în- fiinija-Ba bîsxa hca mai amBÎgios aA noetXAXi mi Ba faqe din tine nriBirietoarea KbntxriAor Exponei, LimBeAe waac AaAte, Komnapate ne xînrb a ta, toa- te bop sembna kx qirinirea nasbriAor mai nxnin armonioase mi nonoarbAe toate se bop mbrtxrisi de BaPBape asKXAtbndx-te. Eatb qe Bei £î datoa- re aneAAXia ne Kape îa îmniAamî de OAtrașe, sar- dxAXÎ tbx tosKan, IJiBeAinxAxi esiAat. Bai! Bai! BbAXA BiitopxAxi e sfîmiat, nemim- Kaiji Ka BaAxriAe oneanxAxi, Ktnd ammxgesK Bin- txriAe, zeqe sckoai se îm$Ab de o datb kx niipe nosomorîte xndxAagii mi boabofi> ne dinaintea okî- aop mei în sînxA etepnitbyii ; temnesteAe dormx mei. norii ax ftKxt o naxzt, KxtremxPXA nt- mîntxAxi stt în sînxA ne⁵A a Komienxt, xaosxA sm- șeratin aipeanlt Kreaijia, ma toate sxnt nrenarate snre rxina ta.... n’are de Kbt a se adresa BOPBeAe aqestea Kbtre eAemente: «totXA fieînîntxneriK! » ini tx Bei deseni xn mormînt. Ama, tx o frxmo- (250) sxxe Konrins, tx Bei simgi tidniXA naAomxAXi; tx qe înf’buiiirMÎ OmxAXÎ reîntregit în drentxriAe saA- Ae naradisxA mi desfa>t:briAe axi. Bai! tresxi-Ba Ka fiiÎAXÎ Adam si>’a nearz’b de doi) ori? O ItaAie ! tx aAAe K^ria frxntifere K’bmnxri nrin sinrxre nxmai razeAe soareAXi rt>nKrb ar mai fi rrenareAe Axmei; tx aA Rtria xer e semănat de steAAe mai striiAxqitoare mi reBestit de xn azxr maî înKis, Bara ’mi a Konstrxit naAatxA în amaBi- Aa ta AOKxinirb; tx fxmî Aeari>nxA imnerixAXi xnÎBersxAxi, mi nodoaceAe xeti>giî eterne fxr’b de* snxieriAe reșiAor restxrnagî de qet'bgenî AÎBerK Ilatrie a eroÎAor, sanKtxarix de sfingî, xnde fad- pia n’bmînteani» mi rAoria qereasKi» statorniqitx- ’rnî-ax xna dxirb aAta a aop domnire, tx ne Kape imașinagia te înKinxeipe attt de stri>Axqitoare mi te afai» anoi mai nre sxs de KXAoriAe foarte tre- zite aAAe înKÎnxiriAor saAAe, K^nd okixa înn^ntat te Kont’bmnA’b kx amor dxmb BÎrf xa AAnÎAor sbÎf- Ait de ninsi>txri₅ de st Mine mi de nosomorîta frxnz'btxP’i» a BradxAXÎ, amantxA nxstiiAOP a kt»- pxia xpianrb Kopomb o SBXqini» BigeeAiiAe; ama, Aa Bederea’gî K’bxt'btxriAe’mî attentiBe seanrbn:b a Kie- ma faBoapea de aBedea maî de anroane K’bmniiAe* ’gî daxrite de soare, Ki>mniiAe’gî ati>t de SKxmne^ ati>t de dxAMÎ de a Ae Bedea mi a Ae ixbî Aisere! Kx toate acestea n^AÎ-te-Bei dxmb KanriqixA txtx- Aor tiraniAor. TreKxt-ax TotxA,— JJermanxA* FranKXA mi Xxdxa sxnt de a maî treqe,..,. Ile (260) KOAÎna imnepiaAb șenixA pxineAOP, mbndpx bnKb nentpx denPbdbPÎAe antiqiAOP Bapsapi, ’mi aipeantb aAteAe nxob ; statopniqise-Ba ne IlaAatin întoKmai Ka ne xn tpon, kip Roma Kxtpxnitb Ba fi întinsa Sbnșepbndb în noaAeAe axi ; Banoapea moxopîtb a saKPifrriÎAOP xmane mi a îngcxnrepii qetbgeni* aop snXPKio aepxA atbt de Kxpat mi atbt de aABa- stpx odinioapb, mi tinșe denxpnxpb xndexe rbA- sxe aAAe Tîbpxaxi înKbPKat de KadaBepe: npeo- tXA nenxtinqios mi Bepijinea nxmai nxgin HAinin- db mi nx mai nxi^in saKPb qe s’a înKinat Domnx- axi, Axat-ax fxra înijinetexe aop mi’mî ax înqetat ministepxA: nxsx’mi ax najjiixe mina ne a aop npadb.... lEepianxA, țlepmanxA, LomsapdxA AÎn* ri Kape Bin a se xni mi axhxa mi BXAtxpxA qe sxnt mai xmani de Kbt dbnmii: axhxa mi BXAtx- fxa se satxPb de Kapnea KadaBepeAOP, se adanb din sbnșexe qeAAOP qe nx sxnt mai mxxt, mi se retpar; ma oamenii Eapsapî inBentb Kinxipî mi, stbnînijji de foamea nesbgioasb a axi UroAin, Kax- tb fbPb înqetape aAte nxob gcbPtfe. De nob ori Axna se Ba înbAixa neste aqeste sbnșepatiqe sqene; apmata Ainsitb de ha sbx Kan Absatx-’mi-a qenx- meAe Aa aAAe taxxe nopgi. D’ap fi tPbit, nrin- jjxa aqeAAa, sxnnxs peEex, qe opadxnase sxst stin- dapdxA sbx, noate-se Kb ai fi fost sKxtitb, ma soaptea axi tîpî mi ne a ta dxne sine. O Romb, qe desnxiami Fpan^a sax Kape fxmi a ei desnxiepe deAa Erennx nînb Aa Expeoii, niqi <261) odinioarb nx se Ba annponia de mxpii tbi Bpe xn stindapd stPbin fbPb Ka Tîbpxa sb ny desiie xn pix de doAix. Kbnd stPbinxA Ba trene Aahîi ini no, stpÎBigi’A, o stbirn; mi boi BaAXPÎ pesBxnbtoa- ape înrigigi’A nentpx tot d’axna. nentpx ne Ba- AanșeAe dopm eAAe sxpde Ka sb Kazb neste KanxA neAepinxAxi sinrxpatin ? Hentpx ne Epidanx a sa- pe neste nPxntxPÎAe saAAe nxmai Ka s'b înxnde senepimxA aPbtopxAXi ? opdeAe anestea Barsape n’ap fi oapb o mai noBÎAb npadb 1 nxstiiKA aKKonepf armata axi Kamfiise sxBt oneanxA sbx de nisin mi BaAXpiAe mbpii Eritpee pesBOABOPaPb neste Fapaon mi soAdaijii axi..*.. MxngiAOP mi pîxpi, Kbni oare nx Ae imitati mi boi ? lap boi, RomaniAOP, ne nx Kxtezagi amxpi, fii aiKonKeranijiAOP ne pestxrna- Pb ne Binrbtopii axi Sepse, xnde mai sxnt îaax- stpii aneia mopiji aA KbPOP mopmînt n’a KxnosKxt Bpe o dinioapb xitapea? Sxnt oape Aaiiu niipe stasiAe mai nenxtepnine de Kbt TepmoniAeAe ? KotitxtiAe aop Kiamb oape mai npiinnioase onii kx- tPxnitopiAOP ? Kape din boi sax din ei desnide nop- giAe mxngiAOP Aa fie-Kape nxob apmatbmi OAasb a’i sbpi în nane nasașiXA ? Natxpa bnsbiui onpeiție KappxA BinrbtopxAXi mi fane aokxa neBipxit, dana ap nxtea sb fie aokxa; ma aokxa nxseAxntb sin- rxp; eA agextb nxmai pesBOiniKXAXi dirnx de a fi nbSKxt întp’o KAimb xnde mxmeAe nasn epoi: mi nx’i nasb nimiK de aneia aA KbPOPa sxffAet e fb- rb energie; nentrx ei e o netbijxe netFeBniKb..Tₜ, ( 262) Bizynia tîpîtoapei ne’mi a nbstrat BO^dxA e mai sirxPb de Kbt mKpii de adamant Kbnd inimiAe ne Ae îmdd în KonpinsyA aop tpemypb de snai- mb. Sxnteiji dap boi fbPb Kypașiy ? Nx, nbmîn- t¥A Axsoniei bno mai ape inime, BPage ini oipi- pi a se Axnta înnPotiBa îmniAbpii: Bane înnePKbPi bnsb, Kbnd disKovdia seambnb pestpiiyiAe mi desnx- tepea, nînb Kbnd Bine stPbinvA sb Ae senepe fpxK- teAe! O BeAAa mea natpie, atbt îndeAxnr îmniAa- tb, mopmînt aA snepanjîeAOP însxmi fiiAOP tbi, o sinrypb isnire îni tpeBKe sb faqi mi f eapbAe taAAe bop fi sfbPbmate!.... ma , BPagXA pesBynbtop rembne apdinat ; neînKPedepea mi disKOPdia se nyn întpe tine mi întpe ai tbi, mi adaorb n^te- pÎaop BPbgemamxAXi ne te attaKb. Me’iji Ainseipe dapb snpe a te AÎBepa mi a’gi apbta fpymysegea în adeBbPata ei Ayminb ?.... a fane AAnii o stanÎAb neînBinsb; mi aneașta o nytem fane, noi fiii tbi iipin.,.., ynipea noastPb. SfUșitul cantului n. PROFEȚIA LUI CANTUL III. r^pna mîniei nepeipi ny se demapti» de KT>t snre a se peîmnAea ini a stp'bBKKa hipts. In migeAOKyA sromotyA nenoPOHÎPÎAOp ne se renoiesK f'bP’h în- qetape, BoaAeAe Kontațioase, npingii, stP’binii ini naAoniKA, ny nomx însemna toate K’bte se înfiat giinazT) înaintea Bedepe’mi npof etine: irbmîntyA, o^eanyA n’ap fi îndestyAe Ka si> înKam> Kaptea ana- acaop anestopa.... ini iinst toate se bop îmiiAini; ama, toate synt SKOAnite de o mint nemypitoape în aokya ynde sopii mi steACAe hpaac mai dein>p- tate îmi deAymin’b pazeAe. TaBAOYA s’bmjepatiK 34 af front caop noastpe se desftmyPTj na yn stindard Aa noapta nepyAyi; mi exo a șemețeAQP noastre întpepyne imnyA SepafimiAOP. O IțaAie! stnijeAe ynei naibii maptipe ny se Ba îm?Aga în z'bdap nî* ni>AatponyA aneAAyia nereyni neAinrt atotnyteP’ nhia sa mi o misepinordie mi mai mape; na o arn’b (264) mbria BÎntxA faqe a’î BÎBra KoardeAe, mepție-Ba PAasxA tbx s’b attinri» inima qeAAXi Ilrea-înaAt. Intr’aqestea, ne mine xnxA din fii tq»i qei mai resneKtxomi, ini Kreatxp'b de Axt Kxr’b^t’b npin nemxripe, Kondamnat’b q>nsi> a simgi mi a sxfferi, în zadar trxfamii not a mi Bat^eoKori, tiranii a mi amenin^a, nenxtinqiomiî mA’bdiindxse a se nAeKa dxreî sxffA'bri aBigeeAiei; mm ex, o na- tria mea, ne te ixbÎix tot d’axna mî te ixbosk m- m>? ex ijie imun AÎra’mi nA’bnr'btoare mi tristxA dar nare qerxA mi’A aKKordi» de a niti în bî itor ; da- Ka foKXA mex noetiit nx mai resn’bnde asxnp’b’in aqeeamî Axqire Ka o dinioari), Bei BÎneBoi a nrb ierta. Boix a^î nreziqe xrsita........ mia mxri. Nx rîndi K’b am fi Brxt s’b o nreB’bz mi s’b nrb mai bxkxp de Biai^b; xn snirit neB’bzxt nrb forjfb de a Bedea, de a Borsi mi drent resnAati» îmi aKKor- d’b de a nxmai trbi dxn’b a mea nrofetie: mm inima’mi se Ba desrdde mi se Ba sf’brîma îndată; ma, nîirb a înnene aqeasti» noBestire de doAix, de qe nx noqix qeA nxgin a întresedea o zi mai BAi>n~ di> în migcAOKXA întxnerÎKXAXi qe te îmnresoar’b! Noanțea aqeasta fataATb tot mai e Axminat’b de m>- țe-Ba sțeAAe mi de mai mxAte meteorxrî ; nre mor- mîntXA t/bx se nAeaKi» frxmxseiiea SROAniti/ qe moartea nx noate s’b o dq^ranene; din qenxma ta niipe sxffAete sxBAÎme se înaAjji» snre a’ijt Kreipe onoriAe mi a ximi Axmea; n’bmîntXA ti»x ga fi tot d’axna roditor în oameni înjieAenuij, "7 265 j âmasiAi, mJiitomî, ștmepomî mi BPaBi, Kteopa tf Ae eiiii AeaptnkA natxraA întomnai dxnt Kym kaÎ~ ma ta este aA ziAACAOF fpxmoase de Bart. Rgkx- iiosK întpe eîniiye KoriKxistangîne g'bpmxpiĂe stpij- ine¹. A Agi naBiratopi² axdaqî nasl> k’btpe intri denotate a desKoneri aw nxot ne Ae HpiimesK imneAe. Ile tine nxmai nx te not AÎBepa : toati* pesnAata înî e înrAoria aop ; noBiAt pesnAatb nen- tpx ei, juifnx nentrx tine.Fi-Bopeî dâr înKtPKagi de penxmire, mi pornim ea Aga ne nPxntxpiAe axi Ho; Axmea, ne a fost sxrrîs neAXi dSnt'bix, Ba BatjcOKori ne aneițiia nîn*b se bop fane nenxunj ini bop renosa kx mine. HeA d’Mittrf Ba fane enoK'b kx Ai?a sa, ini Ba îmnAea nijmîntxA de noBestirea isBÎndeAor Kaea- Aeriei; imașinagia îi Ba fi Ka KXPKXBexA, sxffac- tXA apz’btop na foKXA soapeAxi ini Kxșetapeai ne- mxritoape sBXPa-Ba neoBosita> în mapeAe stjX aBBÎnt. IlAMerea, Ka xn fAxtxpe nrins de mina xnxi Rodia ax, sKxtxpa-Ba’mi apineAe daxpite ne rra^ioa- sexe axî Bepsxri, mi însxmî apta, mi ea Ba semă- na în eAAe kx natxpa nrin tpansnarinija bîsxa^i AXI stP’bAXnitOP. Hca d’aA doiAea, kx xn KaraKter mai tîniaP mi mai meAanKOAiK, îmi Ba HAena sxffAetXA asxnpa îerxsaAimxAxi; asemenea mi eA Ba ncAespa apmeAe nii smnjeAe KPeipiniAOP B’npsat în aneAAe aokxpi xnde Xristos pesrrbndi neaASix nentpx Omx ; apnaAxi ^xbaîmi» ameza-se-Ba Aa txAnina saATieiAOP lovda- ( 268 ) ^ațî a penata o K’bntare a SionvAxi, mi a zh© ^șșxd’btoapeAe Axnte ini trixmfxA aneAAor eroi bp^- bÎ ini nietoini nari, kx tot ladxA ^irat snre ai aș- sate din KxneteAe aof neAAe mari, fiiKxrab a f aV txra știndapdeAe Krxnei ne mxnteAe xnde ^nt^ea Kryne fx poiiiit/b de si?nșeAe ane^AXia Kare mxrț pentrx m’bntxire# Axmiî: anesta Ba fi sxjeețXA axî. Ilerderea BÎegei, a faBoarei, a AiBerti>pii ini ^nșxmi a rAcriei, Kare îi Ba fi Konteștat'b înKbt- na de oKxrte inoKriti> ne ar fi BFxt șt> fani» a i se xîta mi nxmeAe, nii arestarea A^i a q nxmi drept q fanere de sine mi o nroteKpie înnroțiBa rxminei ini a ncBxniei..... aneasta Ba fi resnAata aneAAxra nare fx trimis snre a fi noetxA axi Xristos.....FAOPen- pa mx KondamnT> nxmai 4a moarte iui Aa esiAix ; Fcrrara £1 destina? o Kan tini tai e mai anesoie de sxfferit, mai nedreantii; kt>41 ex, ex în-Kai am BÎnixit ImnerenieriAe ne BOKimaAe stinne : a omx- Axi anesfxia amsa?, ata?ț de tîna>r, ne uriBia m>- mîntXA mi nerxA kx ok|î xnxi amant, iui nare nrii- mf a se kobopî snre a immor taAÎza, nrin adxAapiiAe neresKXAXi st>x Aimnanix , ne neA mai tiirbAOs din nringii niîSKX^Î asxnra tronxAXÎ, nare Ba fi dar Krima axi snre a. merita o asemenea ninxire ? Amc? fxa noate..... ini a mor va f^rij sneranp-b nx e oare nentrx neA ne îa simte o KÎnxire îndestxa denrx- <115 fT>PT> sij’a mai înrroane de bîx ? Kx toate ano- stea astfcA Ba fi xotT>rîrea soartei ; ga mi emxAXA noetxA KaBaAerieî îmi bop nopsxma în mișc^ ( 269) pje XAtimii ani ai Biegii, mî^ mxpind de dxpepej ATbsa-BOP Axmei , qe asia ac Ba aKKorda o AaKPb- nrb, înaBygita moipenipe a tpesaxrÎAOP sxffAetx- axi xnxi adeBTbrat noct: Ilatria Ae Ba fi datoare o îndoitb Kopoanb, fbPb asembnape în se- #oâL n^mîntKA axi Ea^cx nx noate sb ne apa- țe în OAimniadeAe saAAe dob nxme aina de fpx- jnoase, de ini nxmeAe xnxta din fii sin este în panrxA qeA d’bntbix..... Fi-Ba oape sxst șoape tot d’axna acesta soar tea xnop asemenea BbPBagi? ane- eami pesiiAatb fi-Ba nentpx tot d’axna jiregxA sx* ^AimeAOP aop KxșetbPi, nidFxnzbtorxAxi aop sni- rit, inimei aop însxffAegite de xn șbnne oack- tpiK mi trxnxAxi aop ne mi ca a deBenit xn sxf- fAet npin Biea aop imnresie desnpe neAe înfiinga- țe nii desnpe OBjtetexe ne Ae inBentb imaninagia aop? Renedea mi KPxda sxfftare a B^bAiei snyABepa- pa nentrx tot d’axna str^AX^iitoareAe nene aAAe gnestor nasbFi de naradis ? ^erpeiuit, ama tpeBxe sb fie ; formagi dintp’o natxrb nrea fpaijedb, ci nx' sxsninb de K^t snre a se rentxrna Aa adeBbr rata aop AOKxingb, mi, reKxnosKbnd îndatb Kb ^cfxa BPxmos aA nbmîntXAXi nif ac noate npii arineAOP aop, mor sax se Aasb a se nimini, Kb4i șxffAetXA sxKKade Aa rrextatea xneî Axniji Koppxn- gii. IlatimÎAe nii desnepangia, asemenea BXAtxpi- aop, îi xpmeazb de annroane, aipeantb momentxA a’i Kxtrxni mi a’i șdrxiniKa. Kbnd însfîpniit ari- Ițcac aof nx șe m^i gin mi ei Kad, atxn^i înncne ( 270) triymfrA nasepiAOP p^nitoape iui sieteAe ge’bPtfe synt Aesne de a se înBÎnșe Aa nea d’^ntiux iscipe. Syntyniî, ky toate aqestea, ue av pemas Aa adu- nost desnpe orî-ue isBi’pe, înstuajii a syffepi toa- te, neKAÎntiu,! în a aop îmnpotiBipe iui Binri>topi ai sineAXi, Biutorie i>nKi> mi mai OBOsitoape mimai desnepati). De am «Fi fost din nvnrbPYA auestopa, aneastb ypsitb asn?^ mi Ain-b mist», m’ap fi fi>K¥t mai m'bndpy de K*bt TAOPia qea mai stP’bAYuitoape; BÎpfyA Aaiuaop KoPonat de ninsoape e mai annroa- ne de qep de Kbt KPeasta tpyfaurb a BOAKanYAxI a K’bPXia snAendoape Bine din întyneuosyA asis ; myn- teAe din ai K’bpyia F’bpynKi arzători SKani> o f Aaicb- p:b momentanee, stp^AVue întp’o noante de snai- nrb, ma neste KYPÎnd foKXA i se petpașe în rndxA de ynde s’a aBBÎntat, în ladyA ue ny mneteazi» da¹! roade FtrynKiî. Sfîrșitul CANTULUI Ilk LUI CANTUL IV. MyAginoejji synt ne ny’mî ax skfis niqi odinioa- ră insnipagiiAe, mi aqeipia noate synt qei mai bx- ni: ei simipp’b, ixBÎPă mi mxpiră: ny npiimipb ’tns’b niqi o dată a’mi îmnăPtămi KXșetăpiAe Kă- tre syf$AeteAe BXArare. Ky Dxmnezex în inimi- Ae aop , îmi Axapă sbopya Kătre steAAe făPă si» fi kxacs Aaype npe nămînt. Mai nyijinî fepiqi aqeia qe synt derpadaijî npin pcsborta natimÎAOP mi nenvtinjjeAOP ne Ae nătează rAoria-------Binrăto- pi ÎAAystpi, nAÎni bnsb de pane. Synt mi aAgi noegî qe ny ax aqest nyme. In adeBăP qe e aAt noesia de Kăt a KPea npintp’yn esqesx de sim- ipsiAitate în Bine sax în Păx ? Kape e KXțjetxA noety- axi de K'bt a SK’bna npintp’o Biagi) nyoi» de ypsi- ta sa mi a fi yn aAt Ilpometex snpe a KomyniKa oameniAOP foKYA qepyAYÎ? Bai ! npea ti>pzix ca af Ab dxrepea drent sinrypb resnAat’hr mi niipe BYAtxPi t 272 ) " ' rod inima ane a ax >a Kare, nedensit Kim în zadar ’mi a reB’brsat dapXPÎAe sxBAime, e Aerat de sinrt- ratiKa sa st/bnKb ne margine ml^ei. Foarte cine, noi Bom iții a sxfferi. Iloegi sxnt dar, ori-Kare Ba fi forma ne’uii o aAAer KPeagiiAe aop, togi aqeia aA K’bror șenix e o nxtepe neînBÎnsi» ne remninșe f’brb înnetape Bem- mîntxA S'bx de arșÎA sax îa nrefane întp’o fiin- snipitvaA'b: statxa de mapmm noate s’b ko- npinzi> at’btea noesii ne frxnteaî însxffAegit’b icbt niqi xna din firxpiAe înKinxite în naijiniAe Axi- Omep. O nosiAi) fp’bsxr^b de neneAAX croate înzestra Kx Biag^b sax îndxmnezei onwb nrintp’o frxmxsege atid mainresxs din toate aAAe n'bmîntxAxi, în Ki>t nei ne îinî nAeaK-b șenxKiî înaintea anestop înKinxiri diaine, nx attinr întPxnimiK Aețea axÎ Dxmnezex, K’bqî nerxA seam’bn’b 'bnsxniî k^' s’a transfirxrat asxnpa aop. Nimiit nx noate faqe mai mXAt noesia ne nonXAeaz-b nxmai aepii kx KXijetbriAe noastre mi kx fiingeAe neKXșet’bpiAe noa^tpe ao resfr^nr. imni>pt,bmasKb-se dar mi artist-XA de stÎAn'bPiAe noastre ! mi se îmn'brt’bmaipe mi de neriKGAXA nostrx, mi, Ka mi noi, se oBoseiiie K’bnd AXKr^ri- Aei nx’i sxnt annroBate.... Bai! desnepagia mi șenixA foapte adesea sxnt însogite. In seKOAii ne ne dinainte’mî nas'b, arta Ba renoi mi Ba a^xnije kx minxniAe neAe a KPeat din nrex- in» kx AneAAe miFidia în ziAeA^memopaBÎAe aW I 273 ) Tpemîei. BxineAe "bof înBtga a renBia formexe ^pemÎAor mi syffAeteAe romane se bof peiBi în- sf îpmit în fanteAe romane, stBÎpmite de mtini ita- liene TeirniAypi mai naite de Ktt antiniAe tem- nAXFi înftgima-Bor yniBepsxAxi minxni nxot. Ilxst asxnra seBerxAxi Ilanteon o domt, înKinxi- rea ei ¹ se Ba .întAjja nînt Aa mer mi Basx’i, Atp- șindx’i KonpinsxA, Ba foma yn edifimix mai npe sxs din toate meAAe KxnosKxte ; mr nonoareAe Beni- bof ami a se nAGKa Aa ntmînt. Nimi o dinioart nx s’a mai dat yn asemenea sneKtaKOA nagiixor me bIul a’mi denyne ntKateAe în amest -întins nortin ai xiaradisXAyi. ArxiteKtxA Ktpyia î se Ba înKredin- ;ga 5seBÎpmi?ea amestei fante îndresnei^e Ba fireKX- nosKxt de maestry în toate arteAe: sax Kt daAta Âxî merșe în xaosYA Kariepei a renpodxne ne xe- țjYÎtopyA eBpex ² Kape trase ne IsraeA din Eșint mi onri BaAXPÎAe synnyse nopymiiAOF saAAe ; sat Kt neneAyi reBarst asynra damnajjiAOP-, înaintea tPonyAxi sYBeranYAxi Jyde, KoxoriAe KidxAyi ast- 4‘eA Kym xe am Btzyt, ast-fex om fie-Kare Ae Ba Bedea; sax Kt înaxi^t niiye temnAypî d’o maies- tate iar neKxnosKYtt; în toate fonttna mariaop saAAe Ky^eitri ³ bow fi ex, IJiBeAÎnxA Kare stptBttyix meAAe trei rerate me formt imnerixA Eternit^ în mi^AOKXA isBipei armeaop, seicoAXA me npe- nx Ba fi mai nxjjin miuenoxt a frxmxseneAor 3# ( 274) sYBÂime. în nenofoqipiAe ne bob îmnua nagiiAe; șenixA natpiei meAAe se Ba înbAija Ka xn qedpx nrbpeg în migeAOKXA nxstixAxi rănind toate npiBi- PÎAe npin a sa fpxnzbtxPb, peKxnosKxt de denar- te mi îmB'JbAS’bmind rcpxa npin tbmîjeai natxpaAb. SxBeraniî onpise-BOP în migeAoKXA stpeanbdxAxf KPxd aA pesBoiXAXi mi bop xîta sbnșeAe Ka s’b admipe nbnza sax mapmxpa: aqeia qe denpadb qeAAe mai mapi fpxmxsegl aAAe nbmîntxAxi, sforsagi Kbtre Aaxdb, bop simn,i nxtepea hcaaop qe ei dbpanbnb, mi apta, amb^indxse întpx a nx se Kxnoaipe ne sineₐ îirbAiia-Ba monxmente mi emBAeme Aa niipe tipanf qe nx Bbd în ea de Kbt geXKbPia aop ; îmi Ba hpo- stitxa $PxmxsegiAe Aa niipe oproAiomi nontefiqi * qe întpeBxinjjeazb ne BbPBatxA de șenix Ka ne bi- ta Komdamnatb a nxpta sapqineAe mi a saxjci tpe- sxingeAOP noastre : Oiuxa qe îmî Binde BeriepÎA© Aa aqeipia, îmi Binde asemenea mi sxffietxA. Ap- tistXA qe AXKPeazb nentrx naijiî, e sbPaK, kx ade- Bbrat, ma e aÎbcp ; omxA qe se a^Ab în KOAÎBii- Ae monarmÎAOP e nxmai xn simBriam în AÎBPee axritb, stbnd Aa noarta aop kx aepxA xmiAit ba XnXl SKAdB. O mare Dxmnezex, qe rxBepni mi însxf$AÎ șeni- xa, Kxm se noate Ka mxritopii a Kbpopa nxtepe seambnb în annapingb mai mxAtKx nxtepea ta din qepxpi, sb fie Kiareîjatbt de nxgini semeni &ieîn diBerseAe’^i attpÎBXtxpi, sb KaAqe în niqioape Ka- (27$) nete ac ne se xmÎA’b înaintea aop, mi anoi si) n^ InKPdingeze Kb dpentxpiAe aop sxnt aAAe taAAe? Ilenlpx ne fiii penxmipii, ne KPed ki npiiinesK din ner iiisnipagiiAe aop ; nentrx ne anem ne nare nonoareAe îi nxmesK mai des tpejxe a’mî netpene zÎAAeAe în miserie ini dxrepî sax a nrinBeni Aa aBx- jiil npin KbiAe pxmineî, Beste^igi de o nenins te »i mal aman de Kbt sxst rrextatea KateneAOP aop axpite! dana xpsita îî retrage din mininopi- meane înzadap îi isniteițieîn ziAAeAe neKazxAXÎ, nen- trx ne treexe Ka sxffAeteA© aof sb pânde o isnitb ini mai asnpb, pgsboixa din nbxntrx aA natimi- aop ? FAOPengb! K’bnd nedpeanta’gi sentingb nxse a’mi derbma mi a’mi rade aKKonepemîntxA, ex te amam; ma pesBxnaeea BersxriAOP meAAe, ressimti- mentxA OAtrașeAOF ne fie-nape an Ae înarpi, rrb- mbdind BAesteAe meAAe, Ba sxnratrbi neste orî-ne ai mai snxmnx..... neste oproAixA tbx, neste aBx- gia ta, neste Aisertatea ta mi bnsxmi neste hca mai infepnaA din poagag Axmei, neste imnepixA ne lipMixgiî ax într’xn stat; KbTiî imnepixA anes« ta nx e nxmai în nap tea peniAor; demarorii idki> ao seambnT» mi nx se deosiBesK de Ki>t în dxpata tim- mrAXÎ? nentpx Kb nep maî KXFbnd. Rxmine tx- txAOP K^ror seainMib xpa întpe oameni, în at^ko- mie, disKOPdie, mi KPXzime! pxmine txtXAor a- Vcaaops hî>skx itpui snxPKata îmnrexnape; kt tat'BrS’bx! îm îmniAarea ne s^BiPinaipe. xn Kair 3a xneî imne* rÎKierî e frate Kxrat aA axi Satan; nii. imitator a i desnoniAor. FAorenu'b ! kx toate neAeș^iriAe taAAey sxffAe- t¥A mex sinrxratiK asemenea pobxaxi ne Kxșet’b a. SK’bna, îndeAxnr a sxsninat dxnb ideea de a se Fentxrna Aa tine : xn esiAat e ne a mai neferine din toni KantÎBÎi; Kbni are Axmea întreari, drent temniu’b^ mxnijiî, mbriAe ini nerKXA orizon txAxi sxnt Ka niine staBÎAe ne\ desnart desinrxrxA koaij aA n’bmîntxAxi xnde.... ori-Kare ’i ar fi soarta*- ca tot este fiiXA natpiei nii ’bi meriie kx BXKxrie a mxri........................................... IfĂopeng’b! Kbnd anest sxffAet sinrxra- tikBatrene a se xni kx sniritxriAe de aneeamî na- txr’K kx ca, tx; atxnni Bei reKxnoaipe meritxA mex, mi Bei Kbta a ninsti nrintr’o rxrnb demartb ne- nxma ne nx o Bei doBÎndi nini odatb..,.. Bai ! « ne’gi am ftKxt o nonoAe aA mex ⁵ 7 > Totd’axna te ai arătat asnrx ; ani ^nsi» ai între- KXt xotar'bAe r'bxt^iî oameniAor; Ka^ni ex am fost întrx toate dxni> Kxm noate sa* fie xn netb- gean : am fost KresKX.t nrin Boinga ta ; ’gi am fost fiiXA înhinat în nane mi în resBoix, mi eati» nentrx ne mai tractat Ka n’xn Brumam.. .. S’ax sfîrmit toate: Nx nomx a mai sa>rifₑ neste eterna staBiAb ne ne desnarte; mxri-Boix sinrxr nreBii-» &bnd₅ kx. okha attristat aA xnxj nrofet;, ziAAeAe' (277)? lienoFOTiril taAAe, mi npezÎKTyndxAe a^eAAOPa kw a fost tot{d’axna soar* ta nrezmeFiAOF. Ma în sfîpuiit Beni-Ba timnxA Ki>nd adeBi>FXA Ba strijAX'ri în okîi aop xmezi de AaKPi>me, nii îi Ba sfepjja a reiixnoaipe ne nrofet în inoemj&ntxA axi. S F î R p 1 tU NOTE 11 CANTUL III. L « KonktHanui ne uirmiFiAe strlJne.» AAesandr? de II arm a, Sninosa, ITeskara, Eugenie de Sa Boia, MonteU^ko. 2. « Aaui naciratopi aTdanî.w KoAimB, Amerik Besniue, Senastian Kanot 3. < Illi aneAAa ue sa în kanra aof>—IletFaFka. Fajja 267, f. 8 « Doi slrsa^ mai mari de ki>teA,>—* Ariosto mi Tasso. Fajja 269, r. 6,« IIimintiA atî Eaacy, »— Trezia* LA CANTUL IV. I. «O domi», înkiniirea sa. > KirnoAa draa San-IIetrT 2. • A FenrodT*ie ne APțnritoFtA eoFeV.» Statua Moîsi ne monimenițA ati IțAie II ( 280) S O N E T T O DI G IOVA NI BATISTA Z A P I *Chi e costul eh* in dura pietra scoltu, Siede gigante; e le piu illuslre e conte Prove delf arte awan'za, e ha vive, e prontfc Le labbîa s7, che le parole asc< Ito? Quest’ e Mosej ben me*! di ceva il fit o Onor del mento, e’l doppio raggio in fronteț Quest’ e Mose, Michel-Angelo ei a ati»t de ^nltsîasl de Dante, în Irtt îi desemnase toati» Comedia ma desemneAe acestea se Herdvr^ hitr’o k^Aib* torie ne mare. 4. « OrroAÎoini nodtetfhii.a Aaassio Aa ntrtarca at! Ivaic ÎI kbtre Mixai a» An^PM, kare a»v asemenea a se namye uri de Citarea atî Leon X. 5. « atn $i»kvt, o noneai ba mev?* < E scrlsse piu Volte^ noi) sola mente a particulari «cittadnri del regimente^ ma ancora al popi Io5 p intra Val» tre un* epistola assai lunga che comlaciPopule ^uid feci &n£ {Vita di^Dante; da Lionardo ( 281 ) VOCABULAR De BOREELE RE SE HAR NUO1. IN DROFETIILE LUI DANTE. A. ACCordare , AkkoPdare . DeAa koardi», kord, kordare, akkord, akkordare, konkordare, rekcr- dare ui q a. ka adunare, adu- nare.— înBoire, înstrynare- Da- re- A akkorda n%perÎAe 5 ak- korda in svustantiB ky a^ek* Ub : a akkorda yn instrument $ a akkorda rias^A ky yn instrument sas maf msAte in^rsmente întry . adulatie, adYAauie. DeAa YAare saf SAire> adsaare- Borbi» imi- tației» a farstati kbineATj ; mi- rYAÎre, Ainrymire, ATbvdare tî- rltoare. amare, amare, de snde Bin nor» BeAe amor, amator, amaciA, a- maBiAitate ni q a. Daka yneAe din aqeste Borne Ae aBem, a A» teAe treuTe sb Ae Aom, nentry qe rbd%qina st» ne Ainseașkb । întremrințrbndxne kt sAasona a fy b i r e kare e de o ^amÎAÎe ky a i b o b? LIe Bom ‘Faqe bust» Bor- bcaof amator, amaniA m q a? AeBomn’iimi nerreinît îuî a im» Ba se sa B?dea îmnestrițjat’b din deosebite eAemente. Adikb 4KBÎre say ivnire, aîboB in*anoî amator, amaBÎA- Ki*t se rekynoaiiie de Bine ^amiAia BorbeAor înt?’o AimBi qe se es* nrimi»: amare, amor, in q a? k%t se notrineiție a zeue : te a- maix mai nainte de akvn >aiji* ?mom ! uii kxt e de nenofpiBit t^erryA: te nsiiy mai' nainte d^ a kynoaipe amcm!— Inși» o mare întrebare sine Aa mijeAOkt He Bom £aqe nresentyAvi indi- katiBi a m y qe se konfyndi kv ea BersuAtfi a b e r e?—»Asere e yn Bern nerersAat, qe dynb re- rTAi» ar £i trebuit s*b faki> a b y j B, adesea Aa noi se îmmoaie in i, ka Aa ovis, oaie m q a- Hrin ir® mare a b v s*a ftkyt ne a.vokifFea. mi în sînYA ItaAiei mi în koAo- niÎAe Daniei: aiv, de sade adoi nersoanb, ai. A m y dapb este 36* ( 282 ) îii*esentTA mdikati*? aA axi a m a- Te mi aix aa axi a Bere. Kxm s’a kxfondat aueste doi» Borne între sine?— Ilrin anaAo- yia say rradațiia uare-kxm a în« l^eAesTAXi sax a spmuifokayiei, nentrT kb în înyeAesxA natxraA ini nrimilÎB kind are sax ijine Mine-na xn Askrx, Bas^^ikb kb îa a m b sax Îa rxBeijie. Apparixta, annannu.'b. DeAa ni- rere, nirinyi, annirere, annb- rmgb» ka deAa kredere kredin- Ui. Kind anuare xn axkry «a si zikb ki se iBeipe se arata ne din aforb, nare-ad , nrekxm ini kind di s n a re sa s'b zik'b ki se foqe neBbzxt, nere, n a- re-dis sax nxmai nare. O exei dym annarinLțb seammi sindekatb, însb..... Apprubare, annronare. DeAa nro- bi, nrosare, annroEare; a nrii- mi j a rbsi ky kaAe, a afoa de sxn yn Axkrx. S’a anurosat kx- tare mrere, adikb s’a qernetat, atrekyt nrin toate nroBeAe mi s’a nriimit. Aquila, aksÎAb sax akxÎAi. DeAa acu. S’a zis naserea mbreaub mi mare ky niukxA akxÎAÎn sax înjjenbtor, akeiAi. Ilasbrea a- ncasta e de mai mxAte foAxri nrektm, ByAtxrtA , rai ea moi- mxA₉ kyrxixA, îereteae kare toate sxnt nasiri de nradb*, ri* nitoarej nymeAe msb nronris de akxiA'b s’a nbstrat nentry nasirca imneriaAi ini nentry simnoAXA imnirbuiei. Akxiaa romanb. Argilu, ari/ÎA. BorEb rreneask'b nriimita în toate AimBÎAe Eyro- nei. Knisi, nbmînt kAeius, xymb, Ayt. Armata, armata. DeAa armare* Aqcasta Borcb s’a întresyinjjat ns ipix kxm, a se zîqe armie, în sreme ax nerdxt rbdbuîna cădere în^ treBxînnînd ne tomber. Capu, kan. S’a zis în franjjo- z*Hge ch^f.— de sun chef, d-a ka ixa sbx. De kbnd s’a mai întins AimBa franitozeaskb, am înuenxt a ne smorfoi mî a ne* maimxyi mi noi: IIIefyA denar- tamentxAxi, IIIefsA oipiriAor , mefxa noAJijiei, mef de masb, nar’kb ne ar mbdca rb$ sb zi- ’iem kanxA oqiirÎAor, kanxA de- nartamentXAxi, kaiiTA noAiijî- ei. — Kan , kain însemnoazb kbneteniPj chef» iar kan, kauete însemneazb, yestb, testa, tete. Captivu, kantiB. D’a* cape re kare ea sb zikb anxkare, nrin. dere. fii ii xrrn are kantie, ea sb zîkb nrin s a a resn ix sax în ( 284 ) înkisoare, arestat, ros. Borna oapere este rbdb’iina BOPseAor înkbnere , kana’ie, kana*iitate , kanasiA, kananÎAitate, înuenere nrimienere, nrimiiniv, nrinn, nri’senere» m «i a. Catene, katene. Borsb de Pbdi- qinb de înde Bine Bursa k%txme^ 4’earrp, AaniprFi, osezi."—?atnna Bine deAa xa&' tva, yna kbte sna. Ama s^nt toartele AanjjSAYi. Celebrare, ’ieAesrare. DeAa ue* lebre, Bestit, SAbBÎt , ky nxme «nare, ev^tcos, nrin trmare Me- Aesrare Ba si ziko» a Besti, a taAa*sdeAe, nxmeAe kyi-Ba. Ccmmittere, kommittere. DeAa mittere, transmittepe, ti imitte- re, kommittere, admiltere, nrc- mittere. remittere, ui li a . — kommittere Ba sb zikb a mitte say a nxne îmnrexnb, a sbBÎPm’5 deAa kommittere sin ¹ copsa kx- mi>trx adikb naitor îmuresnb aA jiYmeAîi. Comparare, komnarare. De au parare, iibrare anrrbrare, kon> arare,’ renii a rare n ren arare ui ’i a —Kcninarare ea sb zik'b a aAA'ttyia, a awjmun4o'b aî» krtrî, a cerni ta ranorUrÎAe mi differinueAe.. între pa ap. A komnara tradxkuia kv oriuina- ata. A komnara^ne Omor kx Biryiiie, A komna?a marfa ky / nre^SA - inadb, a nxne xna neste aAta , a îiibAna, asbBirmi, a Beni nîm> Aa xna, a mistxi . Dxmnezex komsxm'b kreaaia Axmei în mase ziaav, § A se kuiisxma at^ta iiLine sax karne j xn om kon* sxmat iu i|iiinu%. Contagiosu, kcntayios- DeAa tin- gere sax laogere, attinyere, koLtinijere. A tinije sax a se at- timje îuiirexny., ase AÎixi, a se ni< A?Bsi. ILin xrmare koiita- iiios, Ainiuus, moAeBsitor. Contemplare, kunt'bnniAare. De“ a a temiiAX sax tbmiiAb . A "fi £ a u'b în fa^i) kx t bin ha a , a lipiși auiulal, kx ximire, xn ax- krx kx okij sax kx mintea. Contestare, kontestare. A nx nriimi, a nx rekxiioaijie dreii- tXA kxî-ua, a se imnrotiBi, a se disnxta. Culore, kxAoare. Bbnsea, fanb. KxrkxBexA are mante kvAori. D. Culpace, kxAnaue. DeAa colpa saxkxAiii, de înde moAdoBeneipe k x a n a m, sax mai kAasik kxA- naue: rremit,^BÎnoBat. Dauritu, daxrit, sax daxrat. De- Aa deaxrare sa^ deaxrire, dax- rare, daxrire, daxritj kx^to- txA de axr. DeoseBirea fîntre axrit mi daxrit este ki) axrit Ba S'b zik'b noAeit kx axr mi das- rit ka mi k^nd ar kx totxA de axr. O ikoarnj axritb ; ra- ze^e daxrite aAAe soareAxi. Declarare, sax dechiarare, de- kaarare sax dekiarare. DeAa clarus sax kiar, aimnede, kx- rat, Atminat. A dekAara sax a dekiara Ba sb zik’b a $aue kiar, a da în Bedere, a faue kxnoskxt. Decorare, dekorare. Imnodo- Bire , înfrxmxseuare . De ani Bin Boi’BeAe dekor, dekora^ie, dekoratxFB. Deluminare, deAxmiiiare. An- nriudere, dare de Axmini». Dif- ’ferirjua între Axminare mi de- Axminare este Ll Axminare Ba sb zik'b a Axmina xn Axkrx în*- txiiekos'j SoareAe Axmineazb ut- mîntxA; iar deAxminare Ba s'b sikB a Aimina xn Axkrx ue mi ( 286 ) pa bnsxmi db awiitrjb: SoareAe inii deAsminb razeap. SoareAe ne dpAymincazb, AXna mi nAan • yii- a dcAtfmina șa? a annrinde o kandeAb . Demicreatu , demikreat. DeAa kreare sat kroire. Kreat, kroit, yrzit ne gexmbtatpj svBtkreat, întpekreat, între ^iiunb ini nimika. Demisecolh, demisekoA^. Jumă- tate de sekoA, sar de Beak. Depradare, denradare. Dpâa nradb , nrbdare denrădarej gtifiripe • Demagogu, demrror. lîorBb rre- •icaskb ’ie însemnează kondxkt* tor aAnonoAiAii, mî kare akxm are înj’PAesxA de kan aA xnei îmnepekierî nonxAarej Ba să zîk'b aneAaa «ie se nrefane a snrigtinî interesyrÎAe nonoAyasi ka sb’i kăijiiye drarostea mî trăr^nd^’A în nartea sa, sb*A stb- nineask'b ne țrmi,— Se mai zinc dpsnre aweAAa kare yine kx no- noATA ini are xn kan foarte esa.tuat. Desonqr antu, desonorant. Des* q inșii tor, Avkrs »ie addxqe ne- qinste, rxminp. Devenire, deBenipp. DeAa B^nire, aBBenire , peBenire sxBBenire , țtt’WiipftY nreflenire, sBenire^ înBenîpp, inBenipe, konueniî*e say k^senire, kooBengie, nrîn- Benire, deBenire. EoPBa deae* Mire nînb akxm se îmiiAinea ky BoFBa foarte materiaAă ase a ’i e. Kbnd romanii bop de* Bem oameni înueAerbtorî nx «a s-b zikb ki» se Bor *Faqe *ii bop nimi'deAa întxnerik Aa Axmin'b. Fanerea este o Axkrare a mbi- nÎAor m» Benipca este o miinkare, o niuiîre, o înaintare deaa rbY snre sine sa$ deAa Bine snre Pbx. RafaPA, MixaÎA-AnijeA nrin stbi’^ire ax d Benit nii|ie mari apliipi sax maeștri, iarnx s’ax drbkstj Romanii nrin mcAÎ- MHrne mi m»?bsirca kosUmeAop anti’ie ax denenit pumbni, iar ny s’ax ^bkat. Dignu sax demnu, dim* say dem* nx. gn. Aatineipi, dsiib idioma romint se skimsb în mn, nre- k^m. signum, semny; cognatus, kxmnat; nrin armare deAa dig* nus, demnx, demnitate, ar Benl ini mai anaA r mi mai d»Akyt 6 mare imnpesie în ini- mÎAe^oameiiÎAOr. JiNFLUlNțA, infAxințxT». DeAa flu- ere^ inflnere; kxpjjere, reE-br- sare, înrixpipe. Lvkrarea xnvi Aîkrv ue are nytere say infAye asxnra aAtxi Axkrx. InfAyinua kAimei asxnra temnepamentYAxi ini ouFieFrriAor^ infAiiuția reAi- iiiei asynra AeijiAor; infAxinga amezbminteAor ueAAor moi a înuenst T.nk’b kredit, nxtere. MinistrxA auesta ara m^Ati» infAxinui a a kyrte; omn auesta are myAti» infAxingi/ asxnra oniniiAor. Inspirare, insnirare. DeAa ană (a îmninye aerîA) de *nde asesimiji. § Insemneazi, liberu, AÎser. bopbs snipit. Insnirare, însTf- ^Aare, a însx F$Aa dyx. npo£e- UÎî nroopoTuay insnipanj de dx® xxa DomnvAîHj nat’iofismYA ’a a insnirat kijtre a icasti» Mantii; ta FAopia. A i’i înk'brkat de Aaspi» a doBÎndi rAopie măreț a se o* dixni ne Aayrii si>i, a se Bykxra de o odixn'b meritati) nrin is« inaideAe saAAe. ’Iea ue are nyterea de a £a'ie dxm» eoiea sa, a se* BÎrmi o fanți» say nyț SAOBod. De ani sine AiBertate. ltgare, AÎrare. A Aera say a vni în konfederaiție mai nnAte no- noA?? State s’ax nringi. S’a¥ 37* ( 292 ) Minate de koAoane sat arkade j tinda din aintea normei sat yniei ynei edifiqit mare . PbimUj nrimt. D?Aa vcglv. A'iea- sti> bofet» se a’fA'b în Aimua noastrb în ^raseAe yrmbtoape : IlFim'h-BaF'h, mp nrimar, (bb? bntbit ) kaAAe nrimar'b ( kâAAe qe £ak soiții mai botbit dm kxmnie ). Ilrimt, Ba sb zikb, d-sni» j^err^A komyn, i>ntiit, bnsi> bntbtt Bine deAa ante de înde ainte mi în ainte. ^Ica d’bntuV mi ’ipa dîne înni, sxnt niine Borse «Foarte materiaAe: aueslea ar korresiiînde ky BOFBeAe rre- ’ieipî: o t/LLTCgOG&LVUG mi O OTriGlVOG, ky fraseAe 4’Fanjjozeuji celui qai est en avani, celui qui est en arriere. Kym ap arida Aimua rreueaskb aitris^teAe Ad‘])ym. nezet kbnd ’i ar ziue g ^ttqo^ c&lvog nai g gtuglvos adikb ueA d’bntbit mi uca dsne îrmb, iar ny 6 ttqgj'iog v.ai xt/^vraloG y uri- mxA mi TAtimyA? Prinvemre, nrinBenîre. A Beni nrin, a a^ynîje nrin rreîtbui Aa yn sFîrmit ue’mi nron^ne rii- ip -Ba: dyiib my^te osteneAi a nrinuenit Aa dorhmasaj din treantb în treanti» anrinBenit Aa kytare ranr. Profetu* nrofet. DeAa jrgoqqi^ ? A'ieAAa qe nreziqe sat flreBcde BiitoryA; nroorok. Profumu , npof sm . Miros aro- matik, nAikyt, mireasma- Profuindu, nrofxnd. MeA k* fîn* dîA denbrtat, adink. Proscriere, nroskriere. A skrie, a însemna mai din ainte k* în rind oare-kare. A skrie nrin- tr\n a-Fiui nsmeAe sat Bina qeA- ayî osândit. A osândi Aa moar- te drbF'b formb geîdik'btorcask’ba SiAAa nroskrise natry mii qe* tbi^eDi romani. TrhmBÎrii nro- skriser'b ne tom Erb^emamii aof. § A osândi ne qineBaaemi din Jian», a’a skoate din sonie» tate: Om?A auesta era «Foarte B'bt'bnutor mi ’a at nroskris din soyietate. § A skoate "sn Aîkrî din «jniiHA aAtora: Bornele stre- ine tresse a se nroskrie din AimBa noastre. Proscrisu, Kartiuinit. Se ziqe mai ky deosebire nentrv aqeia qe sint osînditji a ny se mai în® Urna în natria aof. Prostituare, nrostitiare. A ri>si în Boiea mi în nrada ori kbrsi ea Beni, a n^nsi în Bat_ $tokora oamenÎAor. Se ziue desnre o nersoanrb kape nrin ny^ere sat nrin ambyire îndato- reazi» sax îndwAek'b o «Femee sa^ o Fat* a se n’tr'bsi în desfrinare* ( 293 ) EiFj&frA auesta ’mi a nrostitxat sinrxr femeea 5 o mSmi ue îmi npostitSb fiica. Ky nronxmeAe nersonaA se îutpeBxînțjeazb %nkb în aueAAami îni^eAes : Femeea aueasta s’a npostitxat din nea mai fpapedb a sa BÎrstb. Fir: Un om se nrostitxb înaintea faBoapei j xn axtor îmi nposti- txi nana mi taAentxA , însem- neazb kb xn%m se neuinsteijie nrin fante pyminoase îmnAi- nind BoinpeAe ucaaop nstepniui ; kb un axtup îmi Binde kyijetxA skpiind neadeBbPXA, sax întin- zi»nd nemoraAitatca • Aucasti» hopui Bine deAa pro mi stare say mi deaa prostu, R. Radiare, radiape. DeAa radius, ra kate în anoi'. Era în stri- in*btate mi s’a rentvrnst în natrie* Reproducere, renrodviere. DeAa ducere, producere, reprodu- cere . A nrodxne din nxux. MsAjii kunaui tbiaiji dia rbdt- rob. trb îa mare."IIerikoAos skoneA ; a nAxtî într’o mare nAUii» de skoneAe ; a se ^eri, a da de skoneAAe. Se ziqe firxrat de- snre AxkrxrÎAe nerikoAoase bîp- titei, renxtagiei, aneriAor m. Uri* BCAiipe . ( 295 ) Sperai, sneranub. DeAa spe- rare ( a nbdb£ed?i ). Aqientarea ■snfî Askrx dorit mi kare se krede kb sa sosi. Nide^de* Splendore, snAendoare, Mare strbATqire de ATmînb. Stindardu, stindard?, DeAa tin- dere , întindere, estindere, stindard. Lvkr» qe se întinde afarb snre semn?, o Ubnzb ne ^bAfîe. Stear, mi mai ky deo- sesire de kbAAbrime. STRanucARE, stpiETkare. DeAa B*kb mî strb. A emi din Bikb afarb, a se Birsa neste rsra, et- zeAe sa? marjpiniAe Tn?i Bas- Se ziqe desnre riTri, ane muA: aneAe a? eenit atbt de mari în kbt a? ștriBîkat neste maATri. Kvna atbt s’a îmnAțt în kbt e str'bB'skatȚ). Nt mai tyrna, kb strbB*kb, adikb db ne dina- $arb de BTkb. STRâpAsu strbnas, sa? trapas. DeAa pas mi strâ. IlastA qe’A ^aqe ui— nesa dinkoAo de siaijb, moarte SuBLimu, sTBAim. InaAt, mai nre- sts de aAteAe. Se întreByinjieazb desnre ATkrțriAe moraAe mi in- teAAektsaAe . OmtA anesta are țn neni? stsAim, tn svf^Aet sțBAim^ o BÎrtste sîBAÎmb, kare nț se not zi'ie înaAte nefiind materiale. Asemenea: știa st* BAim ipiin^e sfBAime, kTno» ipinae STBAime m , ^ik-blor de cine: îmn'brat, BÎnr'btor xman. § La HAvraA se întreBxințeazi» ka sxb- stantÎB în Aok de oameni în sti- axa noetik: st> însxffAene xmani. V. VALANGâ, BaAanr*, Tr^madi, de ninsoare ne se nr’bB'bAeipe din mxniji mî se măreție kx kiit Bine mai Aa BaAAe rostoroAin- dxse • Vainu > nan. Nef oAositop, sek^ , dein'brt, zadarnik • Vapore, sanoare. Abxf. VELâ, boaT). nînzij tare. IIînzTj de kopaBie. Vergîine, Berline sax Berrxr'b. Fiie sax fatl» kxratTj, feqioap'b. ViBRARE, Bisrare. Bofet» imita- tiBi. Se zine desnpe o koapdi» isBitb ne tpemxFi» sax sBÎpnîie , mi de aer kmd se kAeattni) de tn stnet mape, VulgU; bîapx. MxAijime de no* pod, rAoat'bj nrostime. Bibliografie. De ktP'bnd emi de sXBt tinar din teaskxrÎAe Daxi BaAsaxm xn goAtm de noesii aAAe Daxi K. Ro- setti, întitSAate: Heas»riAe de m?A- griniee. Ancasti) karte kv kare se mai înzestra Aiteratxra noa- strij, konrinde drama deAa Lord Byron Manfred, traduși msxmi din enrAezeiție în Bersxri aABe, mi aAte nre o kite Ba ^eqîmi de no* eme orijjinaAe. In uitirea aqestei k'brțî, RedaktorxA rîse kx mxA- țxmire ne a Aokxrea, se întineri în aAte nirți, se simți îmnxs kx ixA'bqere ne xnde mi xnde de BOAdxA satirei, mi îmnAx' de Aakr’bme na- țineAe acestei frxmoase ediții, qe konrind kxBÎntxA nys Aa îmmormîn* tarea £rateAyi astortAxi, Daka niipe asemenea mimkbri sxnt mi eAe napțe din soAia Iloesiei, a- t^mii D. Rosetti este xn adeBiirat noet, nentrx kt înkit nentrx Re- daktorSA acestei £01, ’mi a îmnAÎ- nit kx destairmire skonXA ue’mi a nronxs în noemeAe saAAe nvBAi- kate* Ia ^eAiqittm de ^rxmosxA mi nxternikxA s^x înqenxt, mi ^pij a Brea k’btxnii de nxțin a’i attinye simxfiirea, sax amniția, a» dres-bndxne nxmai Aa aqea neposii tendința kbtre nerfekție, îi zbiem kx toat* kxrițenia inimii, k*b daka îmi Ba înrpigci mai mxAt xnXA din migcAoaqeAe esențiaAe kare mi însxmi axtortA îa kx* noaqie, mi Ba xrma drîmxA qe a în« qenxt, în skxrtb areme sa a« foarte denarțeₛ ( 281 ) mana ’ Intp’o fpYmoasb'* dimîneațjb de fcarb a anvAtî 1656, o komnanie de soAdaiii, qe fbFb îndoiaAb era în maruiY k'ttre Flaris, se arestase s»Bt zidyriAe deAa Fontaine-le- Henry, fpyrnos edîfiqiY kare se îna&y'b annFoane de Caen. Dm kym se înt'brnnA'b mai totd’ayna în asemenea îmnreijHrFbrimÎAitariî aqeqiia, a kbropa disqinAÎnb ny semăna întry nimik ky sfFbtnniqia omiriAor din ziAAeAe noastre, se- BÎriuiaY mii de neorîndneAi Aa kare ofiueriî nhiî ny se rîndiay a Ae înd^entâi A'ieqiî desfFbnaijî îibnbdipb ne koAÎna sătean ini înuenyrb a o denrada kY atbta kryzime în kbt aeia s’ar erta mi în irbriAe slynînite ky arme. Ile kbnd eî desfsnday nstoaieAO BÎe- tYAaî om,ji yu’iideaY donitoiveAe mi ne ca îa Btfniay kbnd ynyA kbnd aAtvA ka st/a fakb a nx mai strira, yn mbmYAap se arbtb în ueeaAaAt'b niaryine a dpymy.iYÎ ♦ La Bederea so&danjAor, eA se sb- B'btx' din kaAAe, kbui’ înueAese kb marfa ue aBca ky sine n*ar fi niqj de km în sîrrraniyb între- aqeițiî rÎA stb si se Batb! stpirb ea; mi nentpy noi, taîkb, nentrx mine îmi esnyne Biaga. Ea Bry a aAepra Aa ofiger, ma soAdagii îi stetterb ImnrutiBb; niT mik nr întrevTnse dvei kare de sine niqi ny ginv¹ mtAt. Ama AKntbtopii înkrYqimasep'b ^eriA mi skimsaserb kbte-Ba is- Bipi de snadb, mi kbnitanyA kom- naniei kbz? strbnyns ky o yuioarb niavi îm nentv. —- Bme ai aUins , stpirb eA , Bine ai attins! domnxAe inapkiz; egii asemenea de îndemijnatik ka mi Bras. DomnÎAor, adbor’b eAÎntorkin- d»se k*btre ofigeri , nimeni di i domnia-Boastrb si n/nii mai adr dski» aminte de nymeie aqestei demn¥ kamitan* TpemaAa toatl» e din nartoa mea în kaysa aceasta ₉ mi n’am bpca siBt nhii Yn npe- tekstî a ^a'ie nea mai mik'b syîi- n^rape aqestei kaeaAer atbt de onoraBiA • întinse mina abi FiAÎnn, kape da a^tor ofigepiAOP de a*A ar- dika mi a\ dvie în koAÎBa si>- teaiiMvi ne kape o nrbdaser'b soAdagii. In monvntyA aqesta rrÎAa kas* teAAYASi se deskise mi yn om în- Bestat în nerre se îndpentb kbtre AYHtbtoPl • — DomnÎAOP, Ae zise eA, saAY* tbndYi npok’jnd, ev ssot mape-înr rpijtitor ( grand-prevot ) a a mi»- ririi SaAAe în uroBingia sa de Normandia. D*mneanoastrb ib (2M) îmnpof jBâ edikteAnp re- țreAxi kare onpesk dxeAAeAe sxst nedeansb kanitaab. Ks întristare in'bB'bz oBâirat a’mi îmnAÎni straui- niuiAe datorii aAAe însbF'Dnbrii meAAe. Bine-Boiui a’mi da sna- deAe mi a’mi snsne nxmeâe dxm- neaBuastrb. — KonteAe KaroA de Maure- vers, resnxnse înnihsxa. — MarkizxA FiAiiinx de Se- nancourt adiorb q? AiaaAt. —• Domnie konte de Monre- vers, dxmneata eipi nrisonier ai re^ieAXi, nynrai ne kxsîntXA de cinste îndati qe te Bei întrema te Bei dxine*Boi a mb însoni a3 kasteAAXA de Fontainc- le-Henry. Mbine dimineayb Bom norni îmnrexnb Aa Ilaris xnde am norxnkb de a kondyqe ne toi^i dxeAAistii nrinmi în nrenouia mea, asynra fantei „ ReijeAe bi ieipe a da xn sfîrmit AxnteAor sinrsrati’ie, din kare se Barsi atita sbnije ne- foAositor , mi kare Bat^fjkoresk AFiiiAe reAi\iiei mi aAAe moraAei , Ky mîxnire b’o snxix, demniaop , ki» nx krez, ni’ii într’xn kin a Bb mai rembnea niui o sneranub de mbiitUre. Ama de gexni bi> sfb- triesk a în’iene serios da Bb îmnb- ka ky Dymnezex, mi a Bb nrenara de momentxA rrozas »ie nx Ba în- tipzia a bT> înfiyima înaintea dren- tbnii ayi. Fetimoara askxAta BorseAe aqe- stea ky rroazb. IlaAidb , tremx- Fbnd mi niepdid’i» asia se sxuui ica. K^bod mapeAe-npeBot îmietb de a bopbî, ea kbzx' as jjenxkii axi . — Domm rnev , strirb ea , domniA miei! Nimini nx sa ne* densi, mi mai Birtos kx moarte , ne xn nocia mi generos kanaxer nentry kb a Axat asxnp'b’mi an- niirapea xnei nenxtimioase ‘Femei mi xnxi ELtr-bn. R^ijeAe ny noate si» Bojaskb nirție as »men?a uedren- tbUJ. Franie nentry domn sa mar- kizvA, rra^ie! rireBotxA ny axi? osteneaATb niui 'bnsxmi de aresnvnde^ se îndren- tb kbtre kasteAAY mi Fbkx' semnx axi FiAinn? de a xrma dxnb (hnsu. Fetimoara îj xrmb Bbrsbnd Aa- kpbmi mi n?întyi sax boiy nuri. N* se «a zine niqi o datt kb Di- ana ’mi a nbrbsit tikbAomaipe ne mînHitorxA sm. Ile kbnd nerinitorxA kbta nJo nyob arrsmente sb o assath din rîndxA st>x, ea îA AbSb de o datb^ strisbtx kx îndrbsneaAl* mmi» ziie de soAdajji qe’mț ᵣₑAYa armeAe, mi adreșmdxse kitre ofineri; — Ny e ama, domnÎAor, kb noate qînena si» dosîndeaskb ier- tare nentry domnxA markizyA de Senancourt ? — Nxmai fxra îi sa mîntxi ka- nSA, resnxnse xhya din aqeia Aa kari se adresase ea. DomntA kar- dinaAXA a ^exrat Mbririi SaAAe de a nx da iertare Aa niqi xn dyeAAist* Li noantea trekxtb onty domni- mori ax nAitit k» kanxA aof ne^ syimxnerea Aa ediktyA peraA. — Fxra! aip Bornit de fm , domuiAor. Ox! dxmneaBuastri nx Beui Absa a dxq ? nrisonier Aa fyrqi ne aqeAAa de aA kbryl koraijix B’am Bbzit adineaora a bt> mira. — Nir nxtem nimik faⁱie snre a axi skbnare. A Axa xn iirisonir din mbineAe niareAXi-nreBot ar fi si. ne nxnem f br*b niqi c îndoiaAb Biana în geok . — DsmnezeiAe! DxmnezeiAe* mi ny e niqi va mijb on. — D’o mia de ori' mai Bine de kbt o datt, drara mea, resnxn- serb ei. — Xei rine ! e? Bb dax aqeastb s^mb de n°m noi a sktna astb searb ne Markizs'A de Senamourt kbnd Ba emi din kasteAAî dinnre* ynb kx nreBotYA. — La drakx! asta miroase a ipreanr! o sxtb de ayîsi e nxjiin nentrx o asemenea ^xktrie. — Xei rine , zise ea șkogbnd din sîn un koAAan skxmn , netrÎAe astea fak de trei ori mat mxAt de kbt suma qe b*o ftrbdvesk. De B jii skin i ne Marv.izXA^ BÎAedai. — Anoi mi sxta anca de ayisi. — Illi sxta de axîsi , renetb ca kv xn sxrrîs desnregxitor. — Un minți! in minxt ! zise esrexA kare arida semueAe qeAAe mai bîj de desntdegtde askxAtind aqeast* kcnuersanie. Uy minst , rorx-tc, Diano, dx te rrbBÎ ama... kx adeubrat! koAAanxi..... — Ny te îndoi a sakriFika ori - mijia Bl fi în mÎAa DomnvAîi. — Ama! ama! ne feriiirel — E nxmai bxq kaAAYA mex de aqeasta, zise toxa din eij , nf se mai sfîî a înkiAAika Tn kaAAX fxros mi a se înkrede în doi jprenrari a kbror Bederea nxmai, kt kbte-Ba minate mai nainte ar fi fbkxto a se mii de rroazi. ImBrbijiuib ne tatbsb# mi îi zise: — Dxte ia Caen, tatb. Daka BitPinxA EAie, nr sa mai axzi BoTBÎndxse de fiea-sa adontisb* roaye ne Dxmnczex nentrx ca • — Ex nt te boiy nbrbsi nici’ de k«m, nrorxnse nerxnbtorxA . 'fe’mi e BÎa&a fbrb tine! în ziua kbnd Bei miri tx, bofy miri mi ex. Aîdem. Doruirb mi în acecami searb j dxnb ce se nutoAi kbidxra soare* Aii, ini noant€\a în’ienxse a kbdea, o karîtb eml din kasteAAx,ATb drtmxA kbtre Ilaris, mi se îndrentb, dxnb kxm o nreziseserb soAda&ii, ki- tre drimîA ’ie trece nrin nbdxre. întunecimea era din ueAie mai nrofxnde, kbnd trbsxra sosi îu desim. Jrdikagi de inimkbriAe ce fbcca a Bate inima Dianei kbnd axzi sro- motXA roatelor mi namii kaiAor, kbnd nx^in kbte iisgin se annro- nie acest sromot, kbnd mai BÎrtos BizitisA sk^ase xn strirbt de mî- nie mi de teanib, Bbz%ndxse sfor- n,at a se cnri îmnrotiua ne di cei nenreBbzxte. ( 288 ) In neopi>ndyiaAa ne se *fiki' din syrnrisa ynei asemenea întimnAi- rî, ynyA din anei doi oameni emi din nîndire, se penezi în drym , deskise nortijja tnsyrei mi munți în anoi AYbd mina tatiAYi siv : — A anxkat Aa Ilaris! st-piriea, trenye a myri say a’a skina. EaÎp se synnyse sysninid 5 kite xn sssnin îi era sinrsra îmnroti* Bire ue ar £i onnys Bre o dati Aa BoinniAe ^etimt arei. DeAa Caen nîni Aa Ilaris synt uînqî-zeqi mi ninqi de Aere; Di* ana mi tatii siv ^ikin kaAAea în trei zi a a \ Un asemenea drym în zioa de astizi nys’ar rupea ama iste kv înAestiiriAe ue aBemj sxBt domnirm inși Ati Lxdosik X1V neAa înuenstiA kiria se întim* n.iai’i eB 'iîementiAe anestei isto- rii era ky toUA aAt «FeA^ Ilrin yrmare n’atynqi aqest drym se ^ikxv foarte rinede in trei ziAAe#, Diana sy'f'feri ky rindare ^y- rvA ’ie i’a îmnynca neastimm- r^A si$. In s'Fîrmit a trefâ-zf, kifre se* an ziri de denarte uetatea ki* tre kare se îndreiita ea kî alita ardoare. La o-kirnuoan din ueA- ac mai tmiAite mi mai sinryra- tiue aAAe sAi^ei Geoffrov-rAsnier, îmi' aAAescri a traye kind a-^eyn* sen. O $emee sitrini stlnd dinaintea kasei, B’bzmdyi skoase o eskAamauie de mirare mi’iui ar< dik'b urajjeAe kitre uer. ( 305 ) ~ fie sfînta Marfa, Ilatroana strir'b ea, rindyreAAeAe not de akvm înainte, ftrt si» imb mai mir, aBeni înaintea nrîm'bBi»rii. Kym'btry E^ie mi frvmoasa ayî fetimoar'b Diana cafti kl> Bin iar în riaris dm doi» ayhi de kbnd Ainsesk. Ny bt» atentam de ktt ne Aa înuenYtyA iernei. Kv toate acestea bine ai^i eenit smitonii Aa Martina Beron! krez kt ny bÎ s’a înttmriAat niqi o nenorocire. — Ne AÎnsia mai mYAte fp- atfi de mărfi» ue am Bind^to din ’ioaa® d’i.utbiy zi.iAf, resn^nse fata. Am BenifTb ne îmnAinirn artikoAeAe ue ne svat de treBainu b ini neste kvrtnd iar nornim. — Ny ne nast m ntry ce ațji «enit resnynse Aokandiera , uine aț^i Benit s'birbtouii. De o kam datt Bb dav mika Aokuiuy'b ka doi» ka- mere, a\At-, knria ferestre katb in rridinb mi kare fiicei dymî- taie Diana iiAaue atita de nmt, k^metre Eaie. Mai ne Yrmb Bb nrerbtesk cina. nii aqe ktte-Ba minate amtndoi katîrii sosipt. Lokandiera skoase o n»oi> eskAamayie. — Ile s'Fînta Marti ia, flatroana mea, krede-mt kt synteyi în eki-> naint de nriny ! — Am st dyk iifipe skiAe Aa yn Burat Ezrrer din w^a Saiat* (M-) se rrxul a ziue Etie, iui m’am «ok( tit kb snre a fi nriimit dxnb k^Biinyb treute asemenea a sie înf 'b ui iu a dxnb kyBii )Ub. — IHi ai dpentatejksmetFPj Bbz ui’aqi îndemânarea iijiZ isteqwnea * neîndembnatik, îa stponise de sxs nînb 3«os, Diana isBîti nrin în- dembnatiqeAe saAAe maneBPe a’mi iibzi neattinsT» kspbii,enia xaineAor. Sosind dinaintea iiorueî deAa Lou- vre, ky yn aer xotxrît, ea sbPl $eos mi Br« sb intre. HjAAe dob sentineAAe o onrisb. —* Xei! ni intvb uine-aa ama, zise untA din ei kare kw tot kinîA sbx resarBatiB, se siaI a’mi îm- BAÎnzi PAasiA BPitaA Borsind kv o fetiiuoarb ama de f rvinoasb: Aiui ny intri» nimini, BeAAa mea koiîÎAAT». Eue, kare se arnironiase , Bb- zind kx oneeipe Aa noarti» ue fie-sa, se mai denbrtb n?uin kbnd Bbrb de seamb Aa sineBoinua soadauiAor. — TreBie sb BOPBesk re^eAii , zise k» îndilsneaAb Diana. — Ny nuate uine-na bopbî re- UeAii în kiaiA auesta ; daka n’ai Bre yn domny mare kare s’b te iirotekte mi sx te întrodlkb ₉ toate siAÎnueAe iui bop fi nefo- ▲osituare • Un sergent se annronie mi a- dresbndise kbtre sentineAib: — De kxnd merije treasa ka si» BoPBeaskb uine-Ba ktnd e în fonkuiyne ? intresb eA f dsmneata sei treue neutri ont ziaac Aa a- rest. Kbt nentpy dimii ea ta, frs- mymiko, fb’udbrbt! say îmi nvi¥ toBoniarii a te ronl ky toieije. Eiie se anroniej mî, saAStbnd ne sergent: — DumnîAe ofiijer^ îi zise eatb în dîkat ’ie’ni a kbztt din Eizmr, mi rrbsesk a țji\ da. — Ny kare kîmaa sb’mi fi kx- zît doi? întreBb seruentYA îm- BAbnzitninb în svf fAet mi EbFbnd dikatyA în svzvnar» ( 308 > Trei, de b?j sroa: ntmai s% Aanu ne aneastij ^etimoaFb a intra în naAat. Sergent ta nxse mina ne mxs- fapb mi se rîndi kite-Ba minate . — Este onriqinb de Biagi» mi de moarte; se atinge de a ski»na niana xnxi mÎAitar ka domnia îa, se rmi Diana a adi^ora. — JDi miAitar*A aqesta se nxmeqie ? — MarkîzxA de Senancourt. — La draky! ny e de aițvnlaf; mijine dimineairb îi taie kanx\ nerremit» —* DymnezexAe! DyninezeXAe ! sfrii^'b Diana înrbAseniud, —- A sosit aAaAtiJeri în Ilaris azi axgtxdikat, miino îi taie ka. iixa. RețieAe, say mai ni ne Kar- dinaAsA ama boÎpitip. — Bine Bezi k b trrsxe nfⁱrpp- mit a BorBl nxinai de k^t fpijpaxî. — L*krx nx e ama Aesn •. Mi> dxk ams!» zik o eofbi> kinita- j «ayî; eA are o iiiinrb bmib , mi anoi a kxnoskxt ne markizYA) a- m^ndoi axsAX^itîn aqeAAami korn. Diana bizx' în adetn^r ne ser- ijentYA Bornind ky ktnPanxA. A- qesta se adresă ne rînd ai mai mxAgi o'figeri aînaAatxAxi; xn semni din kan tbrbdxilor însoții yesnxnsxA IîItaop m*»aaof în- IreBagiₒ Niqi o ntdegede! zise «er~ yentîA, reBenind annroane de Diana . Diana, snerdxti, nx mai nxtV a’mi mai regine Aakp'bmpAe. In momentxA aqesta toneAe înqe- nvrb a nate, soAdagii Axari> ar- meAe mi o ^exnb dami> sxindxse într’o AÎtier'b mi înkonțmpatb nx- mai de Bre o qinqi nersoane de s .itb, emi din Louvre. Diina aAerrii ase arxnka Aa niqioarpAe ei. — Nx ipix qine eipi, doamna mea! strirb ea; egii 'biisi» nyter- nikb, ai nriimire Abnrb rege mi Bei anea miAi) de desn'bdej«dea mea! Zita nd aqpste BorBe se ții nea m»niun de AÎtiepT» ka si> o no- nreask b. Dama d? bkV semn y nxr- tht<>ri\or sb stea. — Me nei kx mine , dMimoari»? zise ea nrinind în fag'b ne Diana mi ^bkijnds’mi întronarea ki Ta T'3« SPBer. — Sb donîndpqii dPAa reije rra- țiia markizYAXi de Senancourt, re- snxnse kx îndrxsnraAb Diana ai k'bria okî ny se oslenia niqi de kxm sxBt nrisipea imuosantb a a« qeA\ia qe o întresa. — ^I’a kiikxt markizxA aqesta? — S’a BidTt Aa dreAY . — La asemenea î it^mnAare, nx e niqi o niide^de . Regp»rj — £;u*s auih ‘lîlvevtaL ijjj — •autiu â>[ aasasB jjsos e dh ‘«lEvlUl^UI «IOJ| iiuiian e im aihaaao au&nu&s «lui e ja£ — •inaKBcj» ah jEis.me mv m«^[ b>[ țv^se a^ •asEopas |uxs avvam avyj; ~j a}-artiapu‘Lj im ‘ asjz n ‘ar ia «Liu-q^v&'fsy — : raaaijiv vouiAjbiu au im[xu )?r ui .iui puQ,zqjj ‘ ef ap țâZTU B tu AU VSZI^JELU VXUlUOp J A0UI -uEine €a;Eiiumap R>f asxpuq.v£>[s eueiQ asiz jxaui VAjuuiuy — • BUEl(Ț xj)uau sajațin aJE>f-aJBo ajuns [ eu^tuas ai* EinBp asuAusoa ‘avEjiinxp vițuetue XJjaaU ^JIUJU OLEf AlhOH — £ joj^ajojii aama$ o ejtuub «^u pui^ vamitu u£ ij .ie u «tpeus h,;f ‘«OJSUlh «L^SElAJ -Uliu IUIₜj «lsuj — ( 310 ) Aokanda SoapeAXi-'te-aYF , Eieasa Martina. Mai este 'bnkb Kî»FEats->'b¥, mi nerxiibtopii deAa kare se annroBisiorrb tati>-mex : gcxnbn Il^tre Raparlier faBrikan- tsA de uivrani mi gtynîn Niko- Aae Coselin kyyitamyA...... — Urca cine 5 n’am treExinij'b s'b Ae ipiv nxmeAe, nromse dama a ktria frynte s% reîusenin'b. Ak- konere’iji Fana kx bt»aya acesta, rentoarm,-te aa AokaridT», mi ni- meni s'b ny’ui mai Bazb kinxA nîm» k'bnd ni Bei sosi akoAo, Ynde în- kiz'bndyte în kamera dxmitaAe cei aip^nta norvnui'e ne’uj bofy trimite, flppsoana ue xjofx îiis'bP- uina ky aucasti» soAie, drent semnx îyi sa reuere bisata mex» Ia Bei irma F'bri» niui o îmapotÎBire dmi» ue îyi Bei Axa adio deAa tati>A dxmitaAe. Niipe Aakr%me înuenyr'b a axui în okii Dianei. — LIe! te îndoieqrî? întreB'b dama. Inki> e timnx de a rxne iiakfyA nostra, daka te kbeqii. — jNx, resnxnse Diana ky xn TAas statornik j nV, treBie a sa- kriFika toate snre a\ mi>ntxi. — Adio dar $ ey nn» ren torn în naAat • iaiii drxmYA kbtre Soa- reAe-de-axr. Diana s'brxt'b mina F'bk'btoarei saA&e de bîii^ îmi askxnse Fai^a synt B'bAYA ue î’a didese mî se drse Aa tatbA siv ue era în neastim- m»r de aucasti» Axnri» konf primi, b. Se rr'bBl a ageyta Dianei a în- k'bAAÎka ne katîrsA ue nîm» ak^m îa yifjyse de Fri»y. K'bnd era ne drym, Boi a adresa niipe întreniri asynra ueAnop netrekyte Bietei konÎAAe p1 Aokanda SoaPeAYi-d • axr, s'brl inur dene katîr , mî zise tatT»Aii st>y kare, nentry eko- nomie, Boia si dvki» sînryp katîrif Aa înkirietor: — Insajmineazi», taiki», ne Bre yn ‘Fe’iior ky rrijea aueasta. — Eaîc sysninb , nentry ki>, dxm» nimerea axi, era o kieAtxiaA'b ne'FoAositoare a irvbti k'byi-sa di- nari xnvi £euior , nentrx o sav^bb ue ar fi nytyfo îmbini sinrxr. Ky toate aqestea se sx nnxse a a no- ryiika fip-sei mi seuf dxni» dmsa în mikvA aop annaptament. Aqi , Diana îa strânse ky Fer- BÎnueaAB în srai^e, mi îivienx' a nainije mi a syriua. — Taiki», zise ea, taiki», este trecxiiiUB noate a ne desnbrgi. Eaîo se snaxise ki din Bra^eAe Dianei. — A ne desnirui! strir b eA * ( 311) niuî odatb, ni«ri udați»! ane des- ii bpyi.... ev si» a as ne fie-mea, ne koniAAXA mex , BÎa&a mea , feri- qirea mea ! ma qe m’am f aqe kînd am fi kondamnat a trii o s'bntb- mini», o zi, Tn qeas fin tine? — Trenxe a ne desnirjii, renetb kx dxrere Diana. — Niqi odatb! Ei ÎUÎ' riqesk kxijetarea. Ma ue’mi nași» de ne* rikoAe daka ei Ae cras nentrx tine ? Ax! DxmnezexAe, Biaiia îi*’mi e nrenioasi de kit nxmai snre a’jii doeedi drarostea ini tine- reyca mea. — Taiki», bxhxa mex taiki»! cai ! nx mai sxnt stinîmr ne xr- sita mea. Uii noeesti B'btr'bnxAxi, ne kre- dinul de ^expimint, sinrxratikxA nakt qe kontraktase kx dama nekx- nnskxt'b. — Atit mai Bine, zise eA, sxn- tem doi a îmnAÎzi naktXA aqesta. In Aok de xn pob sti>nîna ta Ba anca doi. Xî! xei ! ea nx ipie qeea qe noate faqe liitrinxA Eaie: UlepneAe n’are mai mYAtb iste, qixue, niqi k'bineAe mai mxAtb kred nul» de kit oa, e în stape sa, dea Aeknii de BikAenie uii 'bnsxtui Bx^nei. Tx n’ai de ktt a’i snțne aqestea, fata mea, mi ea nx ne Ba mai desnbFHÎ. — Taiki»! — In zioa în kare te hop? Aisa, ex mor, Bezi-tx. Skani» BÎaga a- qestxi markiz, AasTb-mi •bns'b uii ne mine s’b tr'biesk. — TatbA mex! — Aa tbxtati! nx’țji mai sxnt tata», nx boix si’iji mai f ix! tx! krezi ki’mi eipi fiik'b? Ex tatiA xnei inrrate! n'bzeask'b-m'b lexosaj tx eiții o orfeAini, qe te am kxm* nirat de Aa o Boemiani» kare te fxrase d?Aa m»rinijii ta»i sax te Axase de ne trenteAe siseriqei St- Landry dintre konii aenbdani! bnki* o Bbz kx o mmadi de ko- nii sdrenijomi tirind in BbiegeA de mini mi uiindx-te în Brage. Tx ni nai de dureri , soaia mi miseria te f’bkxser'b raABent, ni- nepniqitT> mi mai moarti. — Koni.AAijja ’ui e nrea EOAnanx, o întreBaix ex, n&indsi în mbub miAa qe qerea deaa mine. — Boahabi? resnsnse ea sxpfî- zind, zi mai uine în aronie, kuii nx krez si mai triiaski doi zîaac. — Uii qe! îrzi-ioix ex, starea flotei in’yî însxffA'b niqi xn feA d^ teama»? — KoiiÎaaxa asta nx e aA mey, mi nrekxrnrb ea , ’a am risit ne trenteAe xnei BÎseriqi. — Zi mai Bine kiA ai fxrat. Ea iarimi sxrrîse. — De ns ’a am nsit ne trenteAe ( 312 ) tnei Biseri’U, Ia bop nsi azuii minai de kit, nentry kij mb dyk st/a Aas akcAo, mi ori kiinii îa cor minka, ori îa Ba Axa uine-ua de miATj. Sxniibrat ini miinkat nîirb în- SîffAet, îi ziseix: — Di’mi mie koniAAiA auestaj im> bofv ₖînsipq:na a înrrijjti de dinsxA, mi mb boek siâi a\ read- d»‘ie în Biau*. Daka Dimnezex îa Ba Aisa sb trbiaski, o bof£ Axa de sxffAet mi Ba fi fata mea. — E? bofy s’o Binz iar nx s’o daxț vite kb se annronie IlajjieAe: srb ziue kb eBreÎAor uv Ae nare FbY k'bnd da¥ de BFe vu konÎAAX kreuiin ka siTi nea sbinjeAe mi si’i minbnue karnoa. Avxnkaix o moneda de aryint auestei femei snxrkate ; te Aîai^ ia crajie, mi di j rnonientîA aueAAa fymi aurit si tb de traFXA ’ieA Fbi de \a aueastbț Boemianb , înuensrV a înrri^ei de tine ky kbAdxrb, te lYBÎtx mi dcBenimi koniAAa mea Nx’jii am sn»S’ niui o datb se- kretxA auesta, kbui mi se nbi’ea kb de’a ai ii afzat, ai fi fust mai B «ui ii ko iii A ava mex. Akxm buși ki.nd U reimnin;ii ne ta ti a tbx , aknn kind Brei si nib niriseiții, aLvb în sfîrmit deskonerirea se- kreUAYi -, ka sn noui a’jp îmi ka remvmkarca kYijeU’Aifi, îjii Bei ziue: ncuiy si’A nirbsesk fbrU» nikat, kiui nx’mi e tati. Ea îmi netreky’ BraneAe dyni rîtTA BitrinTAsi ue nâinyea mi strinrindț’a Aa sine, îi zise: — Ak«m mi maî rhYAt te FîBesk. Inși n’am fi fost o fiîki nesred- niki» de drarostea mi de k«Bioa- seAe dymitaAe îneiuitxri de m’am fi îndoit ’sn minyt a’mi jertfi fe« riuirea Aa Blana aueAAjia kare s’a n«s în nrimegedie snre a mi an- nbra? AskyAt'b-m'b: Mb geye ne nimeAe DomnvAYi ne mi ask«atl de a qere deAa slminij-mea a te însori Aa înuerkiriAe mi nerîko-» Ae±e ue’mi a xotirit. O bofy rsra de a’mi akkorda rrayia aqeasta mi ny o bofk Absa de kit dxni «ie bofî îiitreBYÎnua toate rYrbmin- te^e, tot feAYA de soAiuifauii . Ea îmBEbuimb k« tinereue ne fie-sa, îmi iiierse AakrbmeAe mî îi zise: — Ama, koniAAa mea, Bezi a* kxma te iert mi te ivBesk mi mai m*At. Ei Bursiay mkb kmd îma se deskise kx reixezvne . 0 femee în» BHAati întrb. Diana o rekynoskî? firb Sb’mî arate kinxA ; nortxA mi fAasxA ei fyri? indestxA a în- iiiiinua ne fetiyb ki lirotektoarea. sa era înainte!. «— 'Mi am iprnt kxBÎntîA, eipi ( 297 ) nii tr rata a yîne ne aA t-bY? o întresb ea. — Aqient norymieAe st^ninei nieAAe, zise Dianei -‘nd — Ny nn> desn^rui de koiUAAa mea, adiori Eaie înnekat mi în- yenvke* Ey s^nt Tn ros înijeAe- ntor mi kredinqios, Nekinoskyta fbk-s' semn bt>- tr'bnYăxi s’b se reaAițe. Ia nriei kite-Ba minate în tviere, mi în sfîrmit îî zise: — Fie! te iav mi ne tine în SAYjcsa mea. Ty isBerpi koniAAa aueasta , mi esneriinna ’ijî a aABÎt norii ; ti ncijî a m’agesta Aa rîn. dirÎAe meAAe. Benin.] dm'b mine amândoi • Kite-ea sekvnde fsri) înd sIsa ayi Eaîo snre a’mi înkide k* rri^e'b na.\isa mi a Aia o muri ha ini» de aîr, —— Lasi/gi a?FYA auesta în ki- fir, îi zise dama, daka ejpi kre- diuqios mi îngeAeritur, de nei re- emi în misimva kv kare te în" kark , îlji bofy da îr.destiAe aseri snre a k.destsAa Aikomia mi in- simi a yuîI esreYc Eaîo se sxnnls^, irm'b sxsni- iibnd dyni misteriosiA n^rsonauiV mi se rezerirb de Bra^yA Dianei. Dama emf din Aokandi» mi a- ^nse în YAiija St-Antoine , ky kijji-Ba namî înaintea avi Eaîc mi a Dianei. Susind dm Josya marjei reraAe , Ae fik*' semn â se yrka într’o trisYFi ue amrnta într’w kav: înUnekos. Ei Axări» Aok AÎnri» dmsa mi trisv’a norni îo raAon fin ka BÎzitiiA si ia niui o norynk'b deAa aueea ne kare Diana era îa isnltb de a o krede drent o zum mi E/ue drent tu demon . ■HL Dsm» tn dr^m de Bre o ont mî- nvte, karîta se onri din dosni- nvi zid mare , înaintea Ynei uor« tine ue nirf ki se deskide de siue 'bnsbuii îndati» kim înuetb sromotYA roateAor • FeuiorsA neni mi ardik'b nortiija trbSYrei ; kiui în enoxa aneea nsmai o sim« hai kortini înkidea trisTrÎAe. Dama se kosorî, fikx’ semn Dianei mî tatiAYi ei ka s'b o tp- meze, mi striDita* îo koridor A^nr kare se ATmiua nimai de feAinarvA qe ijinea feuiursA. In- trări în sfîrmit într’yn annarta- ment sinrsratik aAAe kirîia Be- riîje ao trase insimi nekYiioskYta, k* niVAti» rrijc'b , dsn'b ne se în-? kredinn'b kb dy e nimînî din do- sya YmeAor. AssirvrniidKse astfeA ki» se afAi f bri» martiri, seni annroane de Diana mi de 38* ( 29S ) Eaic, a© norxnqi a tnedea mi nironînchini asynra aop, ki>teHa minxte, nigie oki n’btrxnzbtori mi kam asnri: — Mi> kxnoaipegi boî! xise ea? — Nx, doamna mea, resnmse îndată Diana nAÎm de kxrigenie. Eajg îmi ardik'b kanxA, mi a. rxnk’b asxnra întreBitoarei o ki- ■st'btxr’b nnede ka o sigeati^ ne ’VFm'b, Ais'bndx’mi meoir Ae în îmi absi uii kanxA în nosi- gia HAekati) dm kxm tjra osiui- mit, mi resnxnse: — N’am uinste de a ksnoaqie ne doamna. — Illi uine sokoteqn tx si f ef ? Ea o nrÎBÎ kam agintat ? kam ky sfiaAi>. — Borsegie firi kotitxrî, ’mîe TFÎli) nrefauerea uii BikAenia, zise ea ky asnrime. ~ Sokotesk kb doamna este nyterniki mi de yn ranr înaAt. — Dar anoi, nîmeAe mex, starea mea, gara, rîndxriAe meAAe ny riueipi tx nimik din eAAe. •— Nimik. — Foarte uine, mi te onresk deAa orî-ue feA de înkinxiri say ’ier’iet'bFî în nriuina aceasta* Bo- iesk ka nimik si ny iții! desnre mine de kit nxmai npin mine, mi atingi kwd ey bobt ajeydika de kxBiingi a’gY sntne kile ueea . Ia scama uine: kanxi aueste! fetr, ne kape o FXBcigi atita, îmi ea resnxnde desnpe sxnuxnerea mi krediuga ta. Ea!o Aa nxmeAe diesel tresari mi trenuri. — Akxm amindoijj Diano , a- diori dama ; ia aneasti» kancAii» B'hFB'bteask'b, înB'bAeqie-te în anea« sti manta de kaBaAAep, mi Bino dyni) mine . Uite ani xn asemenea str'bBemmînt mi nentrs tati-tiv» Se akkoneri mi ea în niiție «em- minte mai asemenea , ax^ in na- ket de xirtii lie se afaa ne masi), skoase ne earev mi ne fie-sa îu aueAAamî koridop nrîn kare tre~ kxser'b mai nainte, B^t?' înqet Aa xiui» kare se mi deskise firi> sro- mot qesa mai nainte se mai des- kise tnki) o xmi>. Diana asia îmi regina yn ginit..... Markî- ztA FiAÎnnv de Senancourt era ani îngenykiat înaintea xnei kpyq', pxrindyse kx ferBingeaA’b, mi nrenarindxsre de moarte. Dama dette xirtiiAe tb din nio? xtr- tiiAe , ae AXb, Ae desneuetAXl mi Ae u^i kx rAas mare. — 'Ie fea! strirb Fiiinnx, o norxukb de amânare nembr^initi» Aa esekxuia mea! O fbndxinyb de iertare naim» mi întrearb ne xn an de ziaae, daka nersoana kbria îi sxnt dator uea d’tntmT din aueste fasopi, îmî Ba îmiiAini kx kredinui îndatorirÎAe qe a $tx» rat? k/i sxnt dator, O^mnezeiAe! Biajja astb-zi mijneste kxiind ne- rremit mi AÎnertatea? Dama , nrintr’o inimkarG ri>- nede, ardikb kaneAAi ue aAsudea kinta Dianeî mi Ffckx' sb’i kazb manta în kare ere înfimxrat^. — Aucastb Fetiui, strirb ga nriBÎodw kx mirare ț btisb n’o kwosk ni s'b’ui bm kintA j akxm ot’a boit maî xîta niuî o dati; Ba rembuea înskris în inima mea ka ai xneî nrotektoare k^ria sxnt dator eiaga. Iiisi» kxm s’a înt'bmiiAat ka Biata konÎAA'b ne kare am afAat’o, akxm trei zÎAAe, f^r-b anm»rare Aa Fontaîne-le- Henrv, astb-zî st» aiBb nxtere a doBÎndi deAa Reție o iertare ue a refxsat’o mi bnsxmî ^rateAxi str? — Asta e sekretxA Dian ny Aami s’b ni se eazb de kbt mmai BÎrk’iA niqiorym®Aii ue’Aar nani o nrinyeasi « Akmi sb treuem Aa aAte in- strikyi mai seriose. Ai s% «Fauî o kbAAbtorie Aiuri. TatbA tbx mi %nkb ui Bitrbn sin- n?i iui kynosk sekretiA. Feci- orii ce te bop înkcn;iira , feme» i^e ue te Bor SAijg«ia adeBb- ratei aof stbnîne. D«nb degeyn maremaAYA dette BFa^¥A Dianei; ea îmi rezemă nuna dsni ksm o înBbyase neky- noskxta ini ammdoi se koBorîrb kbtre în perron, în kanvA kb- r¥ia geos se afAa o karîti k¥ mase kai . Kvm se aritb Diana ne per- ron, toceAe rsardiei înuenjrb a cate, tromncteAe syna niipe fam- ^fare uii toate nostSriAe îi înfi- jiiinapT. armeAe. Diana se ambzb în karîtb în Aok^A de «linste ; maremaATA se ii«se AÎnri dbnsa, mi fbky' senini eBpeSAîi a se nvne dinainte în yFația Dianei. Karîta norni kî pyycaAb. Eaio rek*noskî' aUnui ki emia? din k*?tea deAa Louvre. IV. Karîta kiAAbtoria kî o mare rtuezwe mi mai des în Bremea nonjje] ; nr se onria kbt a da Dianei timnyA neannbrat de a se odixni , doar ka sb ny kazb de ostenea ai. Kx kbt înainta, ky a* tifa mareuiaAYA semma kb Boiupe a fi okoAÎt mi mai mîAt de mistpp; într’a’iestca , de kbte ori îi Bedea qineBa, pa arbta aueAAia ne kare o însonja niipe resnektspi ama de mari, în kbt tPbijea Bbrarea de scaun» a aneAAor ’ie se afAa martiri. Daka în nvHAÎk BoPBia Dianei tot k» kanîA ron, sure resnAatb o tpakta kv o întrean desupeyx’- ire kind se a$Aa sinrypi în ka- pîtb . BbtrbnvA era foapte nosak mi mPAankoAÎk mi gerneipa mi f rv- mKseyca Dianei semina kb\ îij- tbrîtb iui mai m^At . Kbte odatb m»?ea Kb se Aasb dynb rraijîiAe naiBe aAAe frumoasei curee , yn sîepîs Axmina ne esz Ae asi mi kbvtit^rai îmi n rdea asnrimea ; îndatb bnsb, ka mi kbnd ap fi kb- zst Aa isBiriAe s; krete a vaci coaAe misterioase, i se Bedea fruntea în» ki»pkT»ndise de dopi . Eaig fij, îndembnatik, BikAoan, isterj, firb înnetare Bbrbtor de soamb Aa ori t SFb . MaremaAYA norxnqi eBrcXAxi st deskizb fereastra. îndatb neste dot mii de mbinî îmi skoaserb kbMFXAeAe mi dob mii de r\asyri înnenxrb a strira Bisat ! Era o fepBÎnjieaAb fbrb esemiiAy qe semw a deAir. — MsA^xniPipe kx mina! ara- tb»te kb eipi vmiAitb de simțure Hrefb-te kb îui yieryi AakrbmeAe, norxnui maremaAYA Dianei bin- rir nofti si o mintii! toate’ kntori mi de femei —'Ieși facem^e nartit si axiiîi snre a nx sekomnromitte d m utatoa stuiîne-mei nrin aucasti ainkiUri kiria frenxia si’i n?em fafaAXA sfîrmit? — Bino, eino; ny Aisa ne fie- mea , strirb E\ia qe Brea si tFari dvne sine ne mareuiaAXA . — Ființja mea ca adiora iui mai mxAt ririmegedia fiie-tel ; Aasi-mi . — Nx , zise Eaie, nx 5 nx nei Aisa kx nemsare a sxrrxma n? Biata koniAAi. — De mi Bor Bedea kx tine, toate sxnt nerdxte . Niminr nx ipie ki ex am addys’o aci; 'Fiinya mea în cetate nr Ba ni tea si se- mene estraoi dinan , nentrx ki sxnt d’aui ; ty- ny mi kxnoipj. Ms am ey mi aAt mi^Aok a nu asi- rxra desnre tinerea ta . Brx si isiîeaski ne eBrev kx nymnaAXA. EitrinvA rirîntr’o mîuikare re* nede se feri de aobiUti, se re- nezi îa sauii mi nx întirzie a^xnrie cixdatyA kurtejjix kare tîra iie Diana kitre naAatxA re- raA. KorteijiXA^ auesta era o a- dw&txri> de oameni din nonoA dirs qea mai de gcus kondijiie , de ax- ; cea mai mTAti narte era firi armcj uei- A3Aui aBBÎi ta în ier Bastoanele mi niqie suiui» ( 323 ) Kînd Eaig nstx’ a se auiiro- nîa de Diana, Jhikaui mea ajeynyea din aintca naAatîATi . lla^irlb mi nerdîtb, nenorocita koniAAi* ria de rroazt. OipirÎAe ue ntzeay Aokîinga reraAb se nysert Aa rînd iui în- ktrkarb^aprneAe. — II ntrs sb’mi kt ti te în iarna aceasta, resviind Aa fyrki» • Ania fîPT» auzite aueste bofis? de kbtre nnTAuime, mi enUsias- rnîA nentFY aueea asa Kristinb deAa xuuiramii ei^ o addxser'b sbnijerbndb mi kv BemmiuteAe sfîmiate înaintea re- țieAYi . MonarxYA saAitb nonoAYA kare îi resriYtise nrin akkAama&ii una- nime, mi reintru în naiatvA siv . IIoPYnui anoi sb’i addskb ne nri" soniera mi ue eurex . — Duresk su o întrec înaintea d$mn?aBoabtrb , domni lor ₅ «ib& eA fbkm ‘ srmnx Aa ure o trei ( 324 ) îratpT Îi6psoafi6 âAAe saAA?» Bino ini dxmneata, domnXAe konte de Skolokester , doresk si» ani ini Hbrerea dxmitaAe asxnra anestei întbmnAbri ’iixdate • AqeAAa kbtre kare se adresase reijeAe se nAekb ini se sXnnxse. Diana nriei Aa eA . Era mare" wa\XA . — Ia si» Bedem, «frumoasa mea ^roini», zise KaroA Fxstas, stbm- nbrVjiî ^rika mi snxne-ne adeBb- pya • Ny mai deAa k¥P%uen;a ta noyi sb’ui afAÎ mbntxirea . Hine te a tpimis Aa StokxoAm? — Am Benit din nrexnb ky tatbA mex, resnxnse kcni\Ai, xo- tbrîti» a nbzi, dsab kym mt ^ex- r»se ea } sekretxA reijinei . — BitrbnxA asta, ’jji e tatb ? Kim îi e nxmeAe? — Eaie • — Hine te addx'ie Aa StokxoAm, Bbtrbne ? — Ey sxnt nerxjibtoF 5 »n ne- riyijtuF tres»e neîncetat sb a\- j^erije nrin uetbi^iAe nxiy de*A imnyiuki. Dxqejjî-ui. Eati o femee, yn eBrey mi xn țientiAom! adiori eA kx desrxst mi ka o înkieere Aa q«AAe zise, ta țientÎAom kare e xn feAon! Akxm natrs Atni kmd m’a Aisat dy- kmdxse în Enraitera, imUassyr- Zfâ xrekiAe kx kredinya mi înki* narea sa. Se dxratb ne mine desnre o întrenrindere, ne e drent, atbt de nxnin kiBzxitb . Omu ama de nx Bede de deiiarte în kbt este skssaBÎA daka ny neme- renie sine . V. Kbt-na dxiib ancastb Litim- siAare , îc.tAn annaptament soaî- tarix ba kasteAA'SAvi deAa Fontai- nebleau, regina Kristina Boruia înnet ky xn om nait de o fisiono- mie fbrb nouiAitate kx toatb re- claritatea nea mare a tpbsxri- aof a^i• — MonaldeSchi, îi zinca ea, ny sjiiv de ne mi se întârzie atbt de a nriimi noBeAAe din Secui*! Ini- ma *mi e HA«nb de sneranyb ase- ară întrenrinderiî meAAenii îa toate ziAAeAe îmi' nAane kb ani înnerkat... e xn nena nroBedin- maA în asembnarea anestei fete kv mine, mi Damnez *y n’a nxs’o ’fbrb un skon în des uita mex . In adesbr, daka Bederca Di» sneî a nrodxs o Bie sensanie între Sfezij de este adeabrat dxnb kxm zinca Skolokester, kb nono- axa mex nx m’a xitat, mi îi e foarte amar dor de reții na sa, sxfferiwd ky nerbudare ajexrxA avi KaroA FystaB, atwni nornesk, strbBat în tpixmf Sseiția, mb ar bl de fațțb Aa StokxeAm, mi îmi iax în stb- nînire tponxA ne xn moment de rpeuiaAi» m*a fbkxt a’zi nirbsl. Iar din nrotieb, daka sfezii o buf Bedca kx indifFeiinub mi nx Bor nxtea sb ny o ia drent Kristina , de nx se bop rpbiii a o înkonijFsrra kx stpirbri de drarost? mi de b«- kxrie , atxnni n’am de a sxfferl rxminea mi dxrerca xuei xmiAi- toare neissxtiri* In sfirmit kbA» Abtorîa Dianei Aa StokxoAm nib sa fane a kynoaiție simlimenteAe axi KaroA-FxstaB desnpe mine, mi mb Ba împiin^a daka kxțietarea desnre rentxrnarca Kpistinei îi înssfAb rpoazb • De ’mi sa kbdea npo^etXA, mb apbt Aa kxrtca axi LxdoBik XIV xnde fiinua mea de fayb Ba arbta de fîjadeBi>ratb npetinsa mea kiAAbtorie mi înnerkapea ne bop zîne kb am ftkxt în Sseuia . De se Ba ardika Bre o FeBOAtb înnro- tiBi re^eAXi Aa StokxoAn), Skr lo» kester kbipirb timn , Aasb ne Di" ana de a fi kresiti drent ad^EL- rata Krist.nb mi îmi db nas de ** ( 327 ) a^nue. Nv e ama, Monaldeschi, k’b nrogeetxA mei ea reemi ? Tx sinryp îa kynoipi , tir sinrxp ipiî k'b peijina Kristina se uine askwsi în JiaAatsA si>¥ deAa Fontaine- bleau . Ea’i£i a înkredinyat nx maî nie istoria au?stei ‘Fete*... In sfîrmit n’a snvs nimyAyi de kbt jiie dorirea ue o mistria de a se resxi ne transa sbi. Un tron, Manaldeschi , înAesneiție kyi-Ea de a kiAma de uiusti ne nrietenii kredinuorni mi adeBbrațji ka tine, mapeae me? skxtiep, mierea db mi^Aoaqe de a nponopijiona res- HAbtipoa d?nb draroste! Monaldeschi nxsse yn ijenyke Aa Hbmînt uiî addxse ky resnekt Aa BTZPAe saAAe mina Perinei . In aueA moment, ni sromot de trissFb se azrzi în kyrte . Kristina se rbnezf Aa fereastra* Bbz/ koBOPbndyse din karpîtb ne Diana mi ne enreSA Eiie . In datb regina nriueny* ki npogcetKA sb¥ kbzyse mi desenl naAidi> ka o moartb . Un svrrîs ekÎBok trekx' ne uirzeAe ItaAi- an¥A¥Î . — Sb Biie! Sb R’ie îndati sh’Irb ca* Ditte Monaldeschi, miseiții-te. Dsnb tite-ua minate , BbtFb- n*A mi fie-sa f*rb întpodvmi înaintea Kristinei , Diana se a* rvnkb Aa niuioareAe stinîne-seîj Eaîo se HAekb înkAin’bndxse dîCb kîiiYA opientaA . — Ne kbzim dar nrogceteAe , întpeBb ea, iirefbkinds’mî o ne- msare foarte denarte de inima sa ue Bbtea ky Fryeaâb . — IIonoAYA sfed n’a ntat sye«> Benirca Bvnei saAAe perine Kris- tine , zise esrejA . N’anykb uiricr sb rekynoask’b în fie-mea ne fosta sa speram mi din toate mr- UÎAe se ardikarb snre a o nyae iarimi ne tron . — Ax! Bxnii mei sfezi ni m’ax xitat , o jjiiam Bine, ’mi o snynea inima! LIe s’a întbmnAat dsm> au casta ? — ReueAe KaroA-FsstaB ne" a trimis în anoi in Franga, mi konteAe de Skolokester s’a îuuîs sinrvr; naketVA rejjcAxi de Sse- iiia ea îns|iiinija ne Mbrirea Ta desnre ueieAiAte. Kristina AJb naketXA mi îi rynsa neuegiAe • Ky kbt uitia xbrtii*e konrinse î.tr’bnsxA, kv atbta ședea uine-na a i se annrinde fațja de pymaAa mbniei mi bî« Ae aA- Bindxise de tiruare, de pyminjjuai de disnerauie . Dsnb ue sbBÎrmi uitirea, îmi înkpYuimb BrauPAe ne nent mi ailintb a * MiniAleski iu FaLjb. A y€sta îmi întoarse kanxi mi Absb ( 328 ) okii în fros, kt Re- țiina ipie toate • Aqcasta Atb deAa qintxrb fAxe" ramxA de axr ini skoase din trbn" sxa doi kiemiri askxyite, ne sr« mi rinezindxse Aa fercastrb: — DomnÎAOP, zise kbtre ser», oii iui kxstodii qe aAerraserb in. datb, eatb*mb în anoi în mi^eAO- kxA Bostrx• Toali kasa mea sb se readxne nxmai de kit; mardii sb’mî ia armeAe mi toate emiriAe naAatsAxi s'b fie nizitej ka ni- mini s’b nx noati emi . Kbni- tane! trimite£sb kaste xn nreot în qetate iui addxmi’A aiqi nxmai de kit• Bow a resnAiti astb-zî txtxAor kpedimiouiiAor mei j zise ea fbri a se arita kb Bede frika axi Mo" naAdeski. Fieipe-kbpxia dxnb fan- teAe saAAe • Diano! Eatb ertarea UAÎnb iui întrean a markizXAxi FiAinnx de Senaneourd, i se maî adaorb bnkb dinAoma de koAO- neA în serBiuiXA ReyeAXÎ Fran- cei 5 am kxmnirat in reyiment nentrx ^cxneAe aqesta. K'bAAito» ria te a ostenit 5 retrage-te în anuartamentxAjie îyî Ba anta in- tendentxA mex..,, Inkide’i kx în- rpigeire ferestreAe, Poarb Ho Dxm» nezex, mi dormi în naqe koniAAiyi. Sirxtb ne frxnte ne Diana mi o trimise • Exie se Axase drnb dbnsa. * Stbi, îi zise Reyina onrîndt*A kx xn semn, știi! O konÎAAb n’are treBxiniib de a ipi qeAAe q? se bop netreqe aqi; ex bnsb am treex- injii în aqest moment de xn om kx nriqenere mi korayios • Ia seama norxnqiAor meAAe . Dx-te Aa Biserika deaa Fontaînebleau; nxne si sane o rroam» mi norxn- neipe ka toate si fie rata șnre a se qpAeEra mbîne diminean,b kx soAmnitate o saxgeBb de înrronare • — IIentr3 qine ? întresb Eaio. — nentrx Giuvani Monaldeschi nrim^Askxtîep ai reijineî Kristinei MonaAdeski kbzx* în țienxke • — Fraijîe! strirb ea j rrauie! doamna mea. • — Eatb nreotxA kb intri în kasteAAx mi neste xn sfert kbda- BerxA tbx aa emi. *— Tragie! renetb eA. Ea îa isBi kx niqiurxA îmnin- rbndx’A. HreotiA intrb xrmat de soAdagii qe erax a esekxta xotb- rîrea perinei asxnra kondamna« t»A»i• Dsnb dob zÎAie regina Kristina» înkon^uxratb de toatb kasa sa întru nomnb kxtotxA reraxi, se dxse Aa Bastille . FxBernatorTA nriimi ne reyina kx onopÎAe ki- uenite xnei stBerane mi zise sb addxkb înaintea ei ne markizîA FiAinax de Senaneourd» ( 329 ) “ DomnTAe, zise ea, eatcb erfa_ s*ca dxmitaAe Ha ini» uii îut ’ear'b ine-Boit a’uî akkorda. Am se" nit a’yî da aceste skrisuri kx o diiiAomi» de koAoueA. — Mie! strirb ktnifanxA ximit, mî ! mi kare minune ml Faqe a do" E%ndi aqeastb fanfare mi nrotekyia Muririi TaAAe ? — O Fanți) B^ni» tit. — Insi> aqeasti> femee , qine este? KinvA M%ririi-TaAAe ’rni addxq? aminte.« ----- Ny sxnt ex , fiî sirxr ; ex nt mi nre'bmuAY nrin Franca în kostxm de mariuandb dinnreiiib kx xn BBtrijn mimiAar, zise Re« ijîna sxrrîzi>nd . Uu/l akxm noi n’am Benit înaiest nvnt de stra- earanyb.— Fasoapea mea ka^tre dumneata nx se mi ’iji.i^ipe nxmai ani. Un koAonei treBxe sb fie înserat mi ei bofx si/yi dax o femee kare se krede a fi de ori- cine Bxrrezb $ ex inși îgi da* mina mademoaseAAPi AnrjeAîka, fiea konteAvi de Beao^en v. Diana qe asista îriBeAati> Aa aqcasti) sqcnb fT.kx' o mimkare de mirare mi de dsrere. Reijina îi ax* mina mi o rassirsp* nrintr’o kfcttlhri. —- Aqeasti» konîAA-b a fost fr« rati> deAa nm inimii st»i de o noe- mieni», mi ne trmi k'sniii^ratt mi Asati) de ssffAet de xn nerx- or B^triin . De doi) Axni am nxs s’b^faki» akfÎBe nemet vi d*m> desAYtnirÎAe qe ’mi dîdesp TaltA dp-sys a a aqestei konÎAA ‘, am afAat ki» kontpA» mi kontpsa de B^augeny ax nw it rA^nnod ne mikxA aop koniAAi ne ai sp fora- se . Mi>rt¥visiriAe Boemi >nei qj se sfAi) în temniiiPA? IlarisyAxf, mi k^ria EaΑ îi qne nimPAe mi aAt^ iiroBe mii net'bri»dxitp, do- Bpdirt naiperea iAAX tr'b a Dianei sax mai Bine a Anije\ikei . Eaț intr'b akxm în nosesi i dominxri-» aop farniaiei saAAe, mi ey îi daV ne deasvnpa drent zestre osxtb de mii de skvzi . Eatb soijii domniitaAe domnTAe markiz. IUi ardik b biuu D^aupi ; Fi^AÎn kbz/ ximil de fericire Aa ijenxkii vorod^iqii ssaap. — IxHi-mi)-Bej, îa întreBb îmi t Diana, iKKUm'b-Beî oare ki»nd nw’jxi add^’ii aminte oi 11 kiiis\, Aia ne îuî era datoare maua mi onoarea? — KinvA linși mântuitoarei meAie rembsese îatinbrit în iniim/mi, resnwse ga • Daka Amj a ka n’ar fi fost Diana es m’mi am ( 330 ) •fî Avoato konsoarte . Diana ut* mat treBYia st» ‘fie femeea mea. Dîm» o Aini nonq'tXA Eaîo $123 qeAAecrmdYse în mare nom* m , Aa kastPAASA de Fontainf bleau nxnta Piesei adontÎBP, mi se dsse a Aohi ky dmsa fry- mosiA kasteAAY de Beau^eny. Ont zi\Ae d^ni ’ieAAeBrarea mntiî, Kristina uniși Franțja mi neste nyțiin se dsse in ItaAia« S. Henry Berthcud. J U n 1 N ION Ia nara trekvti yn nreot kmi- os din maxaxaoa norii-Rysy, îmi' o renaraiție totaAi a ynor kase «ie îmi kymnirase dekyrmd. Intre yiranii saAaxori se a^Aa mi 3nd s’a meritat, m’a A*at de ze- stre în kasb. Boiema , stbnînxA mex upa nxoy, a myrit de kbyi-Ba ani; în «ara asta nuri ini kokoa- na, Dvmnezex s’o ierte 1 nii’iax remas doi koniAAami. Alai animi ey doi mi kx neoasta mea , iui ky o femee Ebtrbnb din kasb fa’iem uiaute inmi . Konii, stbnînamii mei., n’ax ne niniini; de m’oix dvie ex seara ky nibiniA<> roa.ie ue fak ne a dua zi uiante ryri ? Asta e nriuina, uîastîte iibrinte, de synt ama de girbnos. IlreotyA remase ne rbndvri j se titb Aa aeynîn Ion kAitiad din kan mî zis : — Kv adeBirat, f btyA mei, kb dxmneata ai' ipht doi mi ev nyniai Una. Sb mi icrui, mi &ine Hiba aueasta... Mine are ininib înkai de om, daka nx iui de kreipin, nx krez sb ns fie mimkat nm mi Aa Aakre- me Bbz’bnd l ima uea frxmoasbmi uoimb a auestyi ron ’A fane, niqi kxi îa «Faqp; «Fb- 53ca uirjpAe din instinkt Fbi’b sb rm din instikf^ sokotini-Bb kU/b neBincBiLiie, mi %ns\tnl mja- Wxdine! LokurÎAe ti>Li>iiii ka gex- nîn Ion. — DomniAo? noeijî kr ideiAe BeakxAuî, Fanta axi gexnîn Ion Bl» noate insnira k*bt o Mxsbj e Brednik’b de timnii qei d’bntbiY ai Krei|nn,btT>uii ne snbPțiea nrin sniAaFca BotezvAui FearbAe poby- axî; o mtenî sokoti ka o AoBitx- Pb sakpb qe pxmne AeriminteAe BAestemaAxi, ka o naB'bZ'b adaman* tinii a 1 obyaxî înaintea kiria se sf'bpîmi» toiar^A de €ep aA krxdS- axi sttnîn, ka o Birt*te radioasb mi p. ijiiii», a PoEXAXf, înaintea k'b. pia p^mi.;ala» îmî înk.an'b «fruntea trufia nreksnenjAui de oameni, ka un aniiPA kitre uer, ka o aurop'b în stfîrmit a ziAAei qeAAei mari mi kreipine ne «a FbST»ri mi neste m>mîntXA rombnesk. I. Efᵢ BALADA La Daa A."” M.‘" # Bezî? mami, qe roi» doare ! ini nent^A mi se Bate, W^Agimi de BineijeAe ne sîn mi se ÎBesK ; UnfoK s’annrinde’n mine, peKori mt kix Aa snate, îmi ard b^zcao, mamt, oBPagd’mi se m>AesKÎ « Ax ! inima’mi SB^Kneme !... ini sBoari» deAa mine ! îmi qere... ny’nrî qe’mî qere! uri nx ițiix ne ’iaui da: IBi Raid mî reqe, xite, KTb’mi fxpnÎK'b nrin Bine; InBPase n’am nimina ini nar’ K'b am qeBa: ( 333 ) «K'b Kite, m:bBezi mami? ania se ’nKPyqîmâZ'bj Uii niqi nx nrinz de neste Ki>nd sinryr-b mb strînr, Uii tremyr de nesagix, mi oni’mi Bbnbiazb, Uornesn dintr’bnmn AaKrbmi, mi mvbnr mbiKyg’b, ( HAbnr. «'Ia [nviie mbna, mami — ne fpynte, ^e sy doare ! Ocpageii... kdka arde, mî aAtVA ’mi arbqit! Un nod KOAea m’aiiKKb, iqi Koasta m mb doape; înjtryn o niroteaAb de tot m’a stbnînit. « Ori qe sb fie asta ? întreaBb ne BynÎKa: O irii Bp’yn AeaK ea doarb... o fi Br’yn SBvrbtor ! Opi aide A’aAde BaBa Romana, opi Sorina, Opi dvte Aa mom Ilona, opi merșî Aa Brbgeitor, « Uii kiika sii se poașe Kb noate inb desAearb ; M’btxmeAe kk bobu fan mxAte mi desfan; Uii BPTb^itoPKA aAa mi aneAe mKiarb, AAearr'b Aa ei mami>, Kb doap ’mi op da ne Aean, « De K^m se faqe zio mi snot nrbnzat’ afarb UI’o mW ne notenyijb Aa eaPETb KOAea ’n KP^nr; Bezi, Kbtxî zÎKAi’ixa mi zi anm de Bap:b, Un dop nesnys m’anyicb, mi nAi>nr₉ m’biKKg’b, ( nA^nr. «Bp'bndyma naiye eaPEi, Aa KniBP’b AÎnr’b mine, La pÎKAeix s’adan'b ne maAYPi neiseșind; Zb?₅ ny ițiiy n^nd se dyqe! ki> mb tpezesn Ki>nd Bine; lUi simg K*b miunrb tyfa , axz KF’bnrxA trosnind. ( 334 ) Atxnii inima’mi uatte mi saix Ka din Bisare, Uii nar’K’aipent.., ne Mine? mi nare K’a sosit. j\qest feA toata» Biaga’mi e Axnri» aipentare mi nx soseipe nimeni! ... He Kin nesxf ferit! «înarmiga K’bAdxrei Kbnd BAmtxAeny adie, Kbnd IlAeonyA a sa frxnzb o tremxAb xmxr, HI’în tot KPSbnrsA o niontb s’ardiKb m’ÎA înBÎe; Ex nar’Kb’mi axz SkpÎsxa ne sxs kx BÎntx’n sbop; «Uii K’bnd îmi mimKb gonxA, Kosiga se ridim», Mb sneriix, dar îmi nAaqe —Ilrin Bine xn fior îmi fxAțerb mi’mi zme: « Deipeantb-te FAoriirb, Sînt ex, bîx s’b te mînrîix.»..Dar e xn BÎnt xmor! « Opi ne se fie asta?— întreaBb ne BxniKa: O iții Bp’xn AeaK ea doarb... o fi Bp’xn SBxrbtor, Ori, aide A’aAda casa Komana ori Sopina, Ori dxte Aa mom nona, opi merși Aa Brbgcitop.» Ama nA’bmjea^FAOPÎKa mi^siet îmi snxnea dorxA, Ile nrisni» AÎnri» mbsa, m’osida o ’nneKa; Jvnkea ’n B’bt'btxp'b mxțea K^ta obopxa, mi nrbsa sta ne rîndxri mi fata sxsnina. Epa in mxrrXA serii mi soareAe sfingise; A nx^xriAor Kxmneni ginind nar’ kt» Kiema A satxAXi cireada» ne rrex,[mcrex sosise, mi BiteAe mxținde Aa srias întins ntiun. ( 335 y Dar aAte^e adbnate tPbșea «mBbtbtypb, In șeniete de mYim> BÎijen aop stpira; BÎBPa aA sepii aep de taypi rpea mypmypb; SrAOBÎi sbpind BÎijeii Aa yijep aAepra. S’astbmnbPb ast sromot, m’a AanteAyi fbntbnb însene s'b s’ayzb Ka montb în sysyPj Kbnd yijepyA se Aasb syBt feqioreasKa mm, llli nrynKa BigeAymb tot tpemypb ’mnpejcyp. înqen a Ayqi steAAe rînd yna Kbte yna, mi foKYPi în tot satvA înqen a se Bedea; TbPzîe astb searb rbsare aK¥m mi Lyna, mi KOBe Kbte o datb, tot Kade Kbte o stea. Dar KbmnxA mi apijeaoa KbmneanYA osteneipe mi dyn’o qinb SKyptb mi SomnYA a sosit. Tbqere nretytindeni anma stbnîneipe, mi AbtPbtopii nymai s’ayd neKyntenit. E noante naAtb, naAtb; din migeAOKYA Tbriei BemmîntKA sb¥ neA nerry de steAAe senibnat Destins Konpinde AKinea, ne’n spaijeAe somniei Biseazb Kbte a ieBea deipeantb n’a Bisat. Tb^iepe este tot¥A mi nemimKape nAÎnb: înKbnteK say desKbnteK ne A¥me s’a Absat: JNiqi fpynza ny se mimKb, niqi BÎntyA ny sysninb mi aneAe dopm dyse, mi mopÎAe a* stat. ( 336 ) ce Dar fxrb fata mape de foKYA de HBit. « Kb ’nnene de Biseazb, mi Bisy ’n Ainitypb Innene a se npefafe: ..... E fxAțep ue pestoarn'b Eriarii, Mentimani? Sa? Ura detxn'bndt în OAimn se npexmsA'b Kbnd foKYA i se 4‘yp^ st ’nsyffAe ne umani? E meritat ast fxAyer?—AAAeye Konițiiinjja, ini Fe4e d’ori ⁱie natinii sOBFânK Biitor Ba gexdÎKa, Ba snxne, nii eA Ba da sentingâ^ Ea gevdeAe de fante mi drent resBynl>top. 4(J (338) Lyql, BomBT» ast fyAijep, Ka fyAțePTA ne AK^e Mbnat de mina șoaptei ne p’bv mi npeste «yn, IHi stema g^pii Kade din KanyA qe o dyqe înrreoiat de H>ndwi, de AWte qe penw. E bîx ! tpi>ieipe DomnyA mi tPonyA B’bdxBeiye ! Ma, Kxm s’a nys ne dtnsxA, asemeni s’a dat g«os. E Bi>dyB tponxA g^pii, m’aAt hpokx se penKTbAzeipe mi negitorî aAAeapri» ne deaAXA Kwios. Synt peși ei ? mi îmi Kati> ayrysta aop Konsoapte ? Ny, ny, synt amangî tineri qe bop a deBeni Konsorgi d’o syBeran’t qe ’nBeqi ny ape moaptc Konsopgi de Fiiea Romei qe’n Daqia Beni. II. O nyntTb mape mape aoma se nrenapi», De natpy-zeqi de ziAAe ’mîaAAege KOA’bqepi Ile datina qea Bene Btruat’, aKtÎBa gapi», nrînstpym>, ogeAeaz*b m>pomii Kyrsiepi. Togi KaBaAAepii g^pii în qete se adyn'b, m’aAAer, Aa Ayntb dreantij ne demnii Kamniom; JydegeAe ’mi day soau q’aAerr în Boiea Bym>; KommepqHA, Mesepia trimite rrei natronL ( 339 ) Uii toi^i în KanitaAij kx Rar te Aatineasni) ¹ Si> KPeazi>, si> se ițiie Bin țari nerMctatori, mi fan njtere mape, nxtepe strpbBxneasK'b Ile F’bt-Fpxmos s’aAAeari> din mii de neiritopi. Sxnt nc/b zeii m’osxta tpimiinu în soAie; Din ei xnii se Aasi> ini aAgii se Kodesn lap xnxA neA mai matxr ² tP’bnas’b Aa Ti»pie Ile apine de anijeAi ae Ki>nta nfÎA mi»pesK. Anesta e Ban mape, în nan kx nestimata De KPedinaios mi anep aA n^pii sxn BasaA ; Ea ax pxri>toP de cine, kx inimi) Kxpata, Se dxae dpent în aepxpi A’aA șoaptei tPÎBxnaA. S’b snxie rrbsxA g’bpei aepesKXAXi Itarinte, S’b’a poașe s’b însxffAe ne opi h’ aAAer’btop, mi KaAd s’b Axmineze mi inimi» mi minte Snpe sineAe neA mape aA jx^rii Biitop. III. S’annPonie momentxA, mi negitopiî SEoapi>; Snepani^a ac di) apine , însiti) mi npomit Se dxK, mi Bin, mi rîndxpi îinaAg*b mi’i dosoap'b, Sax rpei Ka nime gineri odoapeAe trimit. (340) A^kbka n?ntei Bine, ini este qe e mtine ! ’n neast’binirbP amant?a înfonat. *Ie draroste K?pati>! ini ne tP'bd'bPi noim'bine J ^e nreBeriepi ah noante! ini naAniț neormat J $e Bapsi) ziopi de zich, mî soaneAe pesape ; UTinnene a Bate BÎntXA, OAtean?A, ann?sin,.f Waddyne ca k? sine? bp’o BiâjfbAie mape? Șa? e na tot d’ayna npornostin de senin ? E deipentat tot omu, mi A?mea e’nniqioape, Uli sxie. sxie dea a? a ne sfînt mipaKXAOS, E rpex însxs , Boinine! aKxma e sxdoape! Dap mi mai rrex pessoapțea KȚ>nd cțb Aa BaAAe ajcoș S’a^de sxnet mape ! — E TAasYA de apami>. Din typnsA KatedraAei semnaAXA este dat Ka anțeAXA ne ’n ne tranasagi peKtanrh, Ul’a țemiiAypi txpnypi peșnynd neînnețaț. Il’a BÎntKAXi iKixi apine ?n mare vet SBoap^n; L’aAtapeAe desfiise st'b’nyenyiuat neA dpent; Kpedinjja a?i fePBÎnte din uep miAa KOBoaPTj, Iții AaKP'bmc Bapsb okika, sysnin ese din nenL ( 341 ) IV. MitFonoAÎa sfinte e ’nKÎs'b mi ’nKÎemt’b, IH’în xop toi^i soaÎi g'bpii sxnt togi înșenxKiajiî Kx inima înfpimt'b, kx fpxntea înKAinatb Se aAET> d’a aop natime în oijet pantesagi; IlontefHexe mape, de sxffAete n^pinte In mMPb uine Kaptea ne’n dxx s’a ap^tat Dis^rinAXAxi hoa tîn-bP, npofetxAxi fePBinte Pe mante opi tarit^ de MieAXA îngeynriat³, De XepxBimi Beriațb, de Șepafimi mtpit’b, In mape Kxstodie qe’nAxme a addxs Sneranjja Ae dxpepe, Axmina întreita Hli aepa Liceptate bkizi> ’n neperi sxs, Hca Kapte e de fagi,, ne dimsa Konipiiniia Tpemimd întinde mina mi nxne â^xPTbmînt, Sx^Aat, încins K'bPBxne ne apde mi stponinjja IJIinerpitxra, natb pemnimje K’btpe BÎnt. Ama e Kompiinga lie fxșe de sisteme Jlli toat:b în iirimiine mi’n DomnxA a Ki>tat: E snAcndidi» Axmiirb K^nd BÎntxA tape țcme 111’aA natimiAor Bifop s’o slinrb s’a SKbAaL (342 ) Se faqe jeXPbmîntxA ; nemxpitor îa SKPie Uii amjeAi de Axmin'b ini Ilîpa-Lxqifep ; E snris iui ’n Kapea Mopițn mi ’n DeAta neea Bie ; E Biaii’b Aa nonoape sax ⁽Fxa^cp moptifep. Anilină Axmini) ne faga nastoraA’b ResfpTmtb pestptAxqe ; ni>stoPXA însxff Aat, Di> okk ne a sa txpmi» din xma ’mnepiaA'b, ’IUî aginti> ’nnep icbtapea, mi ziqe: «ax jexpat ! » J xpa t!, întonii AnșeAi; gexpa t! Demoni pest^ni»; J x p a t! pesBxmB’ arama în aep penispat; llesaAtb fiiea-BxKXP ⁴ ; opameAe pesxn’b, Uii ijapa ’n înninape asKXAti>: ax jypat! V. SoAia &i>pn ’ntpeari> e’nnisij’n adxnaog’h, Uii Kamnioni snpe Axntt aițieant’ a se nxmi: EraAdxA IlFOBedinixei pesxni) ’n sfînta stanip>; « llonrbniAOP așis^A se Kasn’ane ’nriiji. «D’a dpcanta e Biaija, IIPorpesYA, kx Drentatea, « D’a slinra este Moaptea, kx ofbxa Intepes. « Un nas nedrent pestoarm» în feappe Liseptatea « Ka KXAmea d’xnde sKan'b Rpedinga în Eres. ( 343 ) « Svnat’-ax nentpy uarij momenteAC synpeme; « Azi este KX^etarea, mi radine e t'bPzix; «E zioa aipent’brîi, e zioa d’a ne teme: « RonrbnVA ne azi Aanr’b e mort îmbine sax Biyj> 1. Se fane semnv, ini’ndatb s’ardiK’bsapiepa, llli iiitp!» în apeni> ninni KanaAAepi apmaiți⁵; M'bnymeAe s’apymcb, s’annas’b Biziepa; Resydi» negitopii mi sKÎnteie ’nfonaixi. Sinjegi adi>nK înfinte mi A’bnni m>tpynz,btoape Sxnt sopgii ne s’apynirb în BasyA aki Destin; FAOByixeAe Foptynei din mina nymitoape Synt nAymsypi ptnezite Ka t.p’bsnet din senin« JTbAit se Bede ynVA ₅ mi aAtyA pesnerpeipe La a KYAoape Kose ne aAtyia a pîs ; Resninteie snepanga Aa sfepa ne aABeipe He aAtyia fataAi» isBMida a npesKpis. Din nînni Ayntami doi emyAi Aa ntme Aa iiytepe Remin în Kpyntrb Ayntoj Kynyn’ a disnyta: Dieisa A’eKaBaAAyA ⁶ kk aijepa Bedepe ne noapte Aiceptatea ne BÎABa Koama sau ( 344 ) E la AiiiK iiii bckw yriyA ⁷ — Mintos ky sl>nșe pene ³ Aa doUea se Bede, mi’ntbmiiin’B aAAin. Syppîde, ’nside oku Foptyna, KoKet trene Hli a a si» Bttpîneijei nintopia de...; iiAin. 2; Eaay aAta, neat’ aKyma 0 sfidu Aa Ayntape ⁹, La ninai este tepÎBÎA aAfiityA Betepan; Dofioapt tpei d’o dati,.— Ky doi e sydtmape¹⁰ î însințe din ei ynyA; rMnine yn oqiean, AanoyAea uii ijeyne, SipEat¹¹ «Ain de BÎptyte Ka npinjj nape ¹² ’naren'b feeoie ini Iokos. Se Ayulii BiteazyA BemvA, nytepiAei sKtzyte Bînos Ae înKOPdeazi», ini Kade rAorios. 3. EijPBatYA în BÎPtyte Penoapti» Bipyinga Snpe KPynti» ’mnymni>typi> mi arme mi nytepi Ilpenapi» ’ndemnatiK; se Bede ’n ca ițiiinga, mi ’ntajmnini» ninni EmyAi ÎAAystpi KaBaAAepi ¹³. Doi noapte nyme mape, opișine piraAt¹ * Aa tpeiAea e mape în simtiment, Biptygi ¹⁵, Fiopi ne sfid’btopyA netpeK ! — rn’anoi o laAt ’I ajjîjjT» BtPB'bnia a anÎAor tpeKyyi. Se Axntb fai^b ’nfaip>, d’o datb doi doBoarb | Kx doi în AYntb nYOb s’aBBÎntb înfoKat; AmeninHat se ’nfișe, se tpașe, se stpeKoaPbj Insinșe, se rbnede A⁵aA qinHÎAea rotat. E temerar aceasta, mi inima! e mare; Sydorî Kbnd reni Kbnd KaAde ne amci îi stebcat Se’mnYnb, se îmBPaijb₅se stPbnr, se’mninr mai tape Uii Binrbtor penrhne tot gexneAe Ebrșat. 4. Se te Bedem anma ky mase qe Bei faqel⁹ⁱ BiteazxAe din dob AYntbPÎ înBinrbtop ? Ky qinni te Bbz npea fpxntem ky inima în naqa Ky ei m’ațpeia oarb ai fi triYmfbtop. Dar nine e AqeAAX Jxne ky d’aKBÎAb Kbtape Ky okiya aYdaqe aiiintbtop Aa tron? Te sfidb de denavte stentoreeai Kiemape Ky ’nKredepea domina eroÎKYA sbx ton. S’aratb înarenb, mi te retragi îndatbs îgi nAaqe a te ’nBinșe ky caay iiy te mbsopî : KYnYna ’î o dai sinrYP drent sinrYPb pesnAat^ La AYnra^ta Beriepe, Aa mYAteAe’gi sYdori. U (3^6) E nroKAamat Epoxa, feprieAe Konsoarte JJLIi Ilpinij ha României.— AnriAaxde, yptpi S’axd în miezYA nonijii kt> Mîpiac e 'foarte Uli nas^» Aa nxtere, A’a Ilatriei KÎem'bri. O Mxst> net'bixean'b ! ta snxne’mi a\ axi nxme ’rannxnjjie KXAtxra²⁰ în traiXA PonmesK⁷ — «Un vietobijean nx Ktnt’b de r/bt nxmai penxme: « Ile nringi aAAe aof fante îi Ki>nt Aimna komxni, npin Tmiare în aqeste ners^ri q?aHn xarakter de Ba.\« Aadi:« karte Aaîiseask'b » însemnează dskxmentxA kx kare este îmrnt rni’iit d iistalXA kare aqi firxr'b drent koA «ieri. EanSA Pi in eie EbAeâiiXA kareAe, Eînd xuxa dintre kan» dicani, a reno.at kv kbtc-aa zLaj înaintea aAAeuerii\ (337) 3. Ast^feA a» ati> AhosIoaxa ini EijanreAÎstxA loan Esanre- Aia în AuokaAÎns: întbritb ky mante neuejxi, utre enUsiasmx ini fanatism? m ’i a. FI eU* întreExin- gwî«b Borna kTAme mi nț Ainie Brimd sb arate înbAiiimea eirUtei' mi abisxA BÎuisAXi'. 7. NsmerÎAe arbnt în aueste desnbrniri însemneaz b seky/ÎAe în kare s’a? desnbrnit ka ididanji Aa ima dai.ie ( Bezi sxniiAnneutxA Aa BxAetiinA ofiniai No 10t) iVjya 1812.) 8. BanxA T. FiAiniieskxA, BornikyA T. BbkbreskxA, Bo* - nikxA A. FiAKinesksA, B^rnikxA T. ToAeskxA, BornikxA A . SkaFAat Fika. 9. Awxsie Aa Fi Alinieri aA kbrora nxme este komnxs dî i norna rreucaskb ittttog. Bufbs k a a a ? este foarte iirosaikb (338) Vrii anoi noettA soieipe si> arate ani o deeisb să# o eniKAeirt’b Hr* kare o nstca nYmi mi IniiYA. 10. EantA r. FiAÎimeskyA. 11. BornikyA A. FiAinneskYAe 12 AdoiAea sekjjîe komnysb de DD. Aoro*£eiji M. RakuBÎirb₉ Ijl. EiAVieainA, E. IțlirBei, I. B'bk’breskvA, D. XrisosxoaeTAt 13. DD. Iți* BiM'b’icaiUA mi B. Ițlirneî. 14. D. B. lipsei. 15 AaATsîe Aa terminala în egL 16. Sekțjia a treia, konin^sî» de DD. Loro'feyii E. Blam* ușa, K. Kantakozino, mareAe Siibtar K. I'ika, K? KornesktA, uii K. BbAtqednBA. 17. DD. K. Kantakozino mi K. Tika. 18. D. EmanoÎA BbAeanirA. 19. Sekiiia a natra, komnssi» de DD. Lorofeuii T. Erij* diipcatiTA, E. FAoreskirA, G. Bibescul, I\ FAoreskTAj i. EiAÎnneskxA mi BistiersA A. Tika. 20. Aaaysîo aa nmeAe reorrie» (339) VOCABULARU De BORBELE HE SE DAR NUOTj SAU STREINE IN AMEAST1» IIOEMl». A. Abisu, asis. Adim'rmp, raxră npofxndb, nr^nastie, cesiu. Annuntiare, annxnuiape. DeAa noscere de xnde cunoscere kx- noaipere, anoi nunțiare de xnde cine mi Borsa nXntă, annuuti- are, a faue kxnoskxt, a aesti. Arena, arena. Nisin kx kare e akkonerit xn Aok. § LokxA din amfiteatre xnde se făuea axh- teie rAadiatopÎAOF, mi kare era akkonerit kx nisin. § A intra in arenă, a intra în Axntă. B. Baptesare, Bantesape. Anoastă Bor- nă kpeipin visk'b nrimindxse de sAasi a skimBat (a) în (o) mi s’a făkxt Botezare, kare deAa nreo- yîi SAaBoni sa$ SAaBonistî ne ax domnit în BiseriueAe noastre am Axato iiii noi ^strikat'b. Briari], Briarii. UnXA dîn yi- ran&ii, faBXAeî ue se reBCAar'b îmnrotÎBa axi Joie» c. Campion, kamnion. deAa campu, kămn. Dxn'b tinXA perrxAXi de osipe se noate ziue mi ki»m- nior¥ • LIeA ue ese Aa kăitin a se Axnta nentrx kaxsa sa sax a aAtxia, Axntam kx a^t Axntam. Centimanu, uentiman. Kx o sxtb de miini. Ama se ziueatf pî- ranuii faBXAeî ue se Axntax î.n* nrotiea axi Juie. Cursjeru, kxrsier. D°Aa curs caF tnaî Bine deAa currere de xnde sb faue înkxrare. Mare, frx» mos kaAAx, înkxr'btor. Custodie , kx^todî?. Sfpcage'b, naS'b ( Bezi EsanreAia.) DcLTâ, deAtb. O form'b trisnri-Y- Aapij zA ast-fei se înfbijimaz’b IlroBedinpa sax okrxA axi Dxm- îlezex. Ile AÎnn auestea mi anti- uii ama nxmiax kartea uea mare în kare Dumnezeirea înskrîa soartea mi fanteAe oameniAor Dcvisâ, deBisb. Fîrxr'b aAero* rîk'b ue însemnează ue-Ba, xn feA de simBoA, de semnx înso~ ^it de nime Borne. Toui kaea* Aerîi aneav kbte o desisb sax seninx ne koîf x ori ne iiaBăză. Unii aseax kanSA Medxsei, aA« nii xn feniks, aAiiii xn ac? mi a a te asemenea. (340) Discipul, disuiuvA, say disuenuA* DeAa capere, say copere înue- nere disuenere, disuenyA, dis- uinAim, ui u a. 'Iaue înuene uii YPmcazb o ÎDBbjibttF'b o dok« trinb oare kare, îuenik. E. Emulu, emiA. Konkyrent, riBai, ^lei ue se îatrek Aa o kare resxna ka ai cincî-zeci' de oa- meni de o datTb. llrin xrmare fAas stentorexsax stentorix Basi> zîk'b VAas ka aA axi sterilor, rAas tare. STAiNțâ, stani^b. DeAa star ao- kxA Xnde stb cinera, desiibripre, înkbnere, saAAb, kamerb/ Supremu, sxnremx, DeAa supra₃ supremiij cca ce e d’asxnra nre* ste toate, înaAh (342) T. Temerarii, temerar, sa? temera- ri?. DeAa temere . MeA qe în- s\f Fatj temere, friki> 5 rrozaB. Noi aoem mi a TRâDARE, trădare. Tlrbdare, dare în mijim, BÎnzare. Trapasare, tranasare, sa? strâ- pasare, striiUbsare . A nașa say a treqe dinkoAo de xotarbAe Blegii. A nnri. Trapasatu , tranasat. Mort, renosat. Tremare, tremare. A fi mimkat de dese srydxitxri, a tremxra. însb deAa tremare diminUiB s’a fi>kxt tremulare m’anoî skim- Ebndxse 1 in r tremurare; ka deAa trernbler tremblotter» V. Veru, verâ, Ber, Berb. De a*ii Bine Borna adveru sa? adeBbr • Ilrin xrmare veru Ba sb zik'b adeBbrat. Veterainu, seteran?. Ostam aeki#. Victorie, Biktorie. DeAa vindere, învingere, vingetoru sa? victoru, victorie. ABanta^ixA ue re- noartb nine-sa înAvnth asxnra neotÎBnikTAii. Birtinijb. Însb birxinijb Bine deAa bir mî Bik- torie deAa vingere, noate uineea înBinije o naiiie fbrt a o r>irsi . Rymii a? însins ne frangezi iar n* ’i ax nirvit nentrx kb nx*i a? fbkxt trie?tari. Vi^iERâ, Bizierb, DeAa vedere. Ilartea de din ainte a koifîAîi kare se ardika sa? se Aisa în ^eos ne faija ostamxAYi mi nrin kare eA nxtea s'b Baza» sa? s'b resxffAeț c^kxaa, kozurokîA koif¥AX1• Vîlvc, bîabtj. Ilartiiiinix nre- skvrtat din BÎABafbi nrekvm se faue vîgtcr sa? victor din vin^ getor. itaAÎenii adesea Acanbd'b ne BokaAa mi konsena îtrefinaAT> din nartiginiÎAe iiasate, nrekxm domo în Aok de domato, mi aAteae asemenea. La frasxA «BÎABa koa* mi» noetXA ’mi a dat o Aiuengi» în Auk de BÎABata sa? BÎ4Boi$ta Roam* P ( N® 23 ) LlTERAlțlI ROMANI Un Aiterator aA nostpy a îm- nti’uit ne skriitoriî Rombnî în trei, mi asembnbndîî k» a? se mai inie Aa AokyA aof , asemenea mi Aiterayii de inkAoaâa eeke nretind kvm ai rb- sit AiniBa asemenea si» o aykreze ini sb o Aase ks toate eA m nte« Ae ei în amestik. RadikaAi nsmeiție ne aqeia ue Bciesk sb fakb în AÎmBb o nre- faqere mi ksrbjiire din ridbqinb st» ny maî Aase niqi sn eA >ment strein mi narașit; eAementeAe kî. rate romw, însoiiindjAe ky ai. teAe treByinqioase din aatina , si» Ae nsie Aa AokvA aof ini si> în- ^okmeaskb in BokaBYAar ky/at ini omogen în toate nbruÎAe saAie. Intre uei d’&ntM* mi qei d ai doiaca se mai afA% yn «foarte mare nymbr, de feAypimi de nb- reri, kari snFÎ^inb k'b B( rneAe o datb nriimite mi kxnoskyte în AÎmBb nrin ysiA aof de atbta ere- me sb rbmbie nriimite iui kon- sakrate, fie SAanone, fie typqeipi fie ori k?m bop fi, mi qe oe na mai tpeBîi de aqi înainte în arte iui ipiinije sb Anm din Aatina» Ue aqeipia AÎteratorTA nostrs îi nimeipe joste-milieu, adikb de mi^Aok , niqî ky uei d’bntbi^ niqi ky uei d’a duiAoa , uiindise desopsa qea rom’bneaskb; niqî nrea nrea, niuî foarte, foarte. Ilentr® reraiisti ne kari, ne Atinsa dymncaAor noi îî Bom nvmi yn feA de kraî de toBb in kino- qiinițe, (aAA^^em toBa kbqî e mai înrîufatT» mi maî HAÎnb ki aînt;) ini um kare , îî Bom n«mi mki» ini pyrjiniLii, îi Bom Ai>sa în naqe, k%qi mai mvAiii aî rmusat denii mi kari mai tr’biesk synt în nrea n^nin nymbp iui not a se naqie într’o Beatitudine netypBiratb în BAar< qestiiAP, BAarorodiiAe mi ros- nodbriiAe dsmnoaAor. DxmneaAor n’av i)i’iî o\yntb . L^nta este între Ridika/’ mi între mi£tAoqiî. RadikaAi- o jiintb de a kyrbui AÎn ra tot CACDK ntyA eterojpen»' . Kare 45* ( 344 ) <*ste iiinta Mi ^a o»i ii aop ? De a Axkra Aimca îutokmai ka sn ar- jjinfar ue nxne kbte-Ba nirui de argint mi kite-Ba aAteAe de aram». lIe nponb Ba emi ? Ey nxipix, uii dviun^Aor bnkb krez kb nx boi* ipi ama kxrat s’b ne snw, ka s’b ipim iui noi . Kare e aryintXA iui kare e arama în AimBb? Mine e rombn kxrat krez kb nx na nxtea nsmi aranib eAe- mentsA strbByn. Sb nbmim msl mai nainte . Me diaAekt sb kxA- tiabin ? ne ueA mxntcan, ne nex moAdaii, ue qeA transÎABan, ne qeA lilnincan, ue ueA mauedon , say ne toate Aa yn Aok ? Aa xtii* s’ax sfinjiit BorceAe întp’xnkin mi Aa aAnii într’aAtxA : Aa xnii sure esemnAX s’a Aeijmt mi este kxno* skxt a se ziue: BPb^mam aa aAuii dxmman, mi Aa aiuii ne mik. Ile kare sb Aibm? nen* trx kb kite treAe sunt oBi’iinxite mi kxnoskxte în AokxriAe xnde se BOFBesk * MxnteanxA nx îngpAeije ue Ba st zikb nauikb, k t Abx, x as an ț moAdoBeanxv iar ny în« jjOAeve ue este, txru, rî d e mj mine a ap. Orbmanii kbnd este ’ieBasnxrkat f isiueipe H zik s n xp- kat deAa snxrk mi kbnd e snypkat în rindipi asxnra neaaof sfinte îî zîk tot smr k al; sn^ bnsb sate mi în Ițara-romini mi TpansÎABania xnde qeAAXi d’aA doi Aea îi zik emnix. LL i deAa mxnte zik apuxprj uei deAi bsa» Ae zik k o n a q ir, orbmanii zik koafwrb mi sbtenii konqrx mi nrin xrmare kon, n a a r b mi noi b i n b, pani. Mau eden ii iar zik f i a fx t e m e a ix , b b a i r a a i n b, a e n\ re, f a r i n i. .. mî vei AaAUi pumbni : fÎFx, te- meix, Bbî, Plini , ienxre , fb- inb . .. De B jm aAAeije deAa togi i»iin\ite în diaAektxA sbx, atxnui aAtb n?Boie l ne nomenim kb se iax Aa Axnti dreantb toate feAX- piae de migeAOuii: «lxa db kx b a m k a mi baIta kx t x p n x a xnxA kx k x a n a mi aAtXA kx b i- n a ; xnii nAirxesk mi aAnii r i n e s k , xnii fak x b s b n i e mi aAU.ii ni b -zexn neam m'aioî no nii — e a a" rorodnik, ini a .te asemenea nre- kxrn sin, urat, zet, kare s*ax nrir s kanri- 'ift ^Fbrb s'b se uie de eorBa dimnoaAor ka si^mstreze bof- BeAe onininxite. De bof mai treqe aAjji doi-zani de ani uii Bom skimsa tot ama ne Bom nomeni toy,i mi^eAO'iii Aa ra- dikaAismv, nii arijintxA Ba Fbmt- nea kxrat Abmxrît de mante ofj} mi A^ntaiuii ini^Aoqii din zioa de asti-zi se bof nomeiii înBinmi de sine. De ne Bom interna Aa HeAAe zise, mai Bedem kb Rs^inismxA este ne scârnă TrektttAxi,^MigeAu« nisms i ne seama llresentxAxi, mi RadikaAismvA Aiterar ne seama BiitorxAii Aiterar. Insm de k'bnd Aimea, nimxAZÎ nx ’ia Benit în ri»nd sb skrie ne scama Trekxtî- A¥i, adikb a renosaniior, qi ax skris oamenii sax nentrx Ilresent sax nentrx Biitor, adiki* sax ne seama kcntimnoraBiaur saî ne soa ma xrma hîa r. Mi^AonismxA dar £iind luulry FI re seni , uresenlx^ se ipie k'b n? este de kbt o kai- mj ki timnxA n^ stb mi Flre- sentxA nv dbineqse. Ilrin yrmare MigeAouismiA nx se m ate sokoti yn skon, o uintb oare«kare , jcAuuism x ne db drent a’i ziue kb nx e niqi ay- minb ni ii întxnerek niui ad< E i.-r niui nrmiFKiib , n-vi ni ie niui ni- . MigeAouisniîA dar afxr.ui se noa- te sokoti ue-ua ktnd se întreBx- ingeazb desnre drent metod snre a fi înțiPAeun ka sb addsuem ne uititori as xn skon oare-kare* Este snre eseniDAX Borna si ki' sinteze u'ne-Ba o nredikb snre a întinde moraâiA Ena jieAik ? Trr- r>xie sb kiainleze asfeA kxm st’a înneAcaib krejpinii dx\.i AtkxA înde se afAi, Ea st fakb o kv- BÎntare cstimask'L? Treime sr, b r- ueaskb asfeA kym Sb\ îoneA?ₜiri ostauiii, Ba sb skrie o razetb? Tre- me trentat sb addxki ne uiHtorii sii de-ia uAe o m - isi\b însbruinare : skripi kxm sb ni întiPACarb k-Ontimnoranij, daka skrip'i nentrx ei} ninta bnsb si Bl f i ‘ kit. e RadikaAÎsmx, kitre kxAtxra mi kxrbuirea Aimaei; Nv sita ui bnsb kb osteneAeAe dxmnea- Boastib ky kbt sxnt de foAositua» re nentry Ilresent, kx atita sxnt kam inrrate ntnlr# Biitui; kbui Aimua ni’g'Aoufe’mWi ue o între- ( 347 ) mîngaiif, bnkb nx e AÎmna fiksa- tl ini xolbrîtb a BiitortATi. Kbt nentrx uei qe trakH desnre ye iui arte, xnde tot este nxox uii tot are treuii ;i^'b de înBbUbtxrt, radikaAism¥\ a :ate intra în toatb înseninarea avi nea Bine înueAoasb. In BremiAe noastre nikiirî ni» se noate întrțdvie RadikaAismYA mai Bine uii fi/'b prestate , ka î i uikoaAe , daka mkoaAeAe a? de i|i:.tij radikaaismsA. » Un radikaA o datb întrena ne xn m'geAoniy : Kare u,i se nare mai frxrnos, DjmnSAe: « Saibi» Tal'bAVi iui FiiYATÎ uii •fgîntYAyi Dsxj say Doks b TatbAH iui FiAitAYi un Arix axî IIoeBina? Una are norap S a aBi, S f î nt uii Dîx sAanone; iui aAta, D o k- si , arix mi II n e m a eAeniqe. Dka este n. ntn îmnestrinbtxrb, mi xna mi aAta e iiestriijb ; Fb* mtne akxm sb Bedem uine kbqiirb maî uiyaI, xiixa kx SAaBona say aAtVA kx eAPuika ? N*>i nYniim sta zise qeAxe xr- m btoare: « Este ipîst, DomnÎAop, kb în Daqîa s*ax fbkxt koAonii romane qe ‘Fireipe ki ax Bornit Ainina po- mm. Este tnkb iții st k b aq^ste koAonii d\ni> atitea Beakxrî n’ax remas kxrate ka ari^iiitXA . Nea- msri deosebite ax beinAat nrin ii.arb mi s’a < statorniqit umi: ostami n’ax mai trekxt npin yapb kari nx nxtem ziq* kb ax stat kx mbinÎAe in sin, kbqi mi ei e?ax oameni. rIi ie mai inie dar kxrat kari sb 'Fie adeBiraui tani mi momi ai kontimnopanÎAor. Aqemi kontimrinpani ian», n’ax mi ei xn instinkt ? n’ax mi ei xn sbmje npin bji ?? LIe ^bksse o dinioarb ne 'Fiix a de iiiran kresL^t în n - Aat, kbnd a emit Aa Binbtoare mi a Bbzxt în iibJvrc Aemn oe , sb ( 349 ) kb rneAe synt r>xne de kbr B¥ni,aAteAe de fxse, aAteAe de aAini uri a ? qe axt de kbt instinktvA ? Akxma st» Bbrații de seami) kb toții kbyi dxni> atbtea deseateri maj Boiesk s’b mai snrigeine BorneAe narasîte, si> Ae Aîaiji uine scama mi si> qepqetaHi kb ny sxnt ro- mbni adeBbPayi. Ilrin xrmare ny treuse sb’mi mai nsie qine- sa mintea ky ei, nentrx kv e* Biet , dxnb kxm Ae e ființia Bor sb Ae fie mi Aimsa • Fxse mi aABii bop faqe tot d’asna, bnsb stativ ka a axi Fidia ny Ba emi niqi o datb din mina xnor ka aqeițiia; de koAo nîab koAo bop skrie kbte qena, kan d’-one, rb biisb ny Ba emi dîntr’o aseme. nea Aimci. Fie Ae de cine AÎmna mi snrigtineo kbt bop eoi. Noi fo nbnii sb asem AimBb romvnea- skb. Hine e pomi» adeBi»rat , mj kiap de ea fi fost nîm» akxm amvijit, neqriind qe este eAement strbin mi qe este stri»momesk, Ba treqe în nartca noastrb st ne dbm mi- na, sb AXbm qeA\e stpbmomei|rî mi sb Atkpbm înnresub . b BiztPi>m kb radikaAÎsnuA est in skon, mi xn skon kx adenirat rombnesk^ vnsi» nrekxm migeAo- uii , de se bop iijnea fie-kare de diaAektTA nrosinuiei saAAe, not sb ageinrv Aa Aynti», asemenea mi între radikaAi este oare-kare ne- înnoire, kare îi sxBtîmnarte în trei desn^ruiri, qe Ae Bom Bedea mai în gm ziqe si mg iti b x; ne tren^e a adonta finaAXA în a a, ka sb nx- tem ziqe s i m g xa deAa faqere auoi nxtem ziqe faqiA, adik% ( 350 ) de-f'bkvt sa* Aesne , wi disfiuÎA say diffiuÎA opi aneBeie de fbkyt. Bom Aenijda laria toate finaAeAfc în a a n i k , e a n i k? i a n i k, o a n i k; a f n i k, o i n i k, uiua: ( SAason) nrekvin nomeA n i k> si a ni k, b o a nik, d e st oi ni k, xarnik muA ; finaAPAe în a ui, e ui, y ui, ui x r mi a a te ( Ynryreqii), kym k e z ani, n ¥ ni kam, kontemj $ f y n t e m, a k 11 » oi, e e l e- ui y r, n f î et e m y r, iuua: Toati» AÎmba lari îmi are uii iiFoBîuijiaAibmiî siî, mi anoastri» DY nrea si) «Fie skYtiti» de anca- sta: nroBinuiaAismii în materie da- fi> s t a, lAAa, di, n i, s i- BÎi .. • se faky , kYAtÎBÎndsse, asta sax es t a, a a a a sax e a- Aa, de, ne, sânii, mi anaAoa- ^eAe aof se kYFin.'b iui deein asemenea $ nr< BÎiiuiaAÎsmu iar în $ormi sokrî-tiy Biri-tiv . . .deBÎn sokrx-t'bY,Bi>FY-t,bY... FerTAamîntYA deBÎne perYAament, Fx n de mî n- t T a deBÎae Fundament.,, In aueste niiBipi se nask neîn- BoieAi kare desnart ne radikaAÎ în : IlFOBÎnyiaAi radikaAÎ Moderau! radikaAÎ mi UAtva«radikaAi. nFOBiniiiaAÎî nretind si, Fi>mi»ie AÎmua kx tojjî nroBinnjaAismii siJ^ iui BOFiseAe ue se bof A?a dio Aa- tina st se nrOBinijiaAÎseze un oaap; nrin Yrmare materia bop st» se zîk’b mitii ie; franuii say franue- zii si» se zîk'b frin^i mi uara feinucaski); «Fundamentya st» se zîk’b fyndamînf; nresidentSA, nre- sidinte, nresentxA, nresinte, ka Aa fersinte, dinte... nayia si se zi- ki> niutyne, nronosinja, nronos'b- UHrne, ka Aa rxrviHue, înkini- qHrne, bof adiki si» sfmucask'b toni iₜ£irronismn sax maî cine toux B ld’brbnismii ue s’a^ întrud^s în AimBi» nrin n ipiinua mi nekYAtz» ya de a ti tea Beakxri. UAtra-radikaAii iar nx srf'Fer'b nimik de nroBÎnuiaA; norma ao^ este Aatinitatea; bof si întrsdxk'b în Aimub mi materia mi Forma Aatîni , L*i eî ne k e d i n n i?.. în sik e e n e, kre d e n iji... a?» nidtnd sorea ivuire mi Asmd în AokvA ei ne amare, zik amaiiam în Aok de amam , a maso în Ack de Boiv-ama, nrin ded^k^ie K.i”b uer si» se ziki» say ueA m&in si, se skrie kasa-Aa, Asna-Aa în Aok de kasa , Airna, mi aAteAe ase- menea . Intre npoBinyiaAÎ mi YAtra-ra- dikaAÎ, Bin aAgii^ in feA de ekAek- Uui, a kiiEora normi este axzîA mi rystYA Ucaaof mai mwgi, ka. ri BorceAe ucaac nrosinuiaAisate, ( 331 ) kite se not, Ae £ak mai kAasiuej BoFE?Ae ucaac nyoi ue Ae n ’iimesk din Aatina Ae Aa 1 nenroBinu,Î3Ai- sate iui Ae day mmai tinxA pomi- nesk. Snre esemnAS materia n’o £ak ni i t ii f i e , rerxAamentyA ny*A mai £ak reryAamîntj ne nre- sident ny’A £ak nresidinte 5 niqi inși ne 13 ine îa kyAtinati romw 9 iar ny yn yerr Aatin; niqi yn y^’r npoBinipaA • Ori qe Bom ^aue Aimna ny noate skbna de tot de a ny anea semneAe istoriue ue doBedesk resoAyyiÎAe nrin kare a trekxt ka st deeiie o aÎoibi kyi- lt . As{FeA Bodem ne FranuezPj ipi asemenea Bedem iui ne ItaAÎa* na, SnanioAa mi Ilortyreza. EDUKAIIIA MUMELOR. II a a n ți e n e r a a a i aceste? s k p ieri. Am aritat rreuiaAeAe edykau,ii« aof noastre de modt, dar tnkt n’am nronys niui o re^orint ye-* neraAt . Edykayie de n msionat, edykaijie defamÎAie, metod Beki^ metod nwi, tot atbta oy Ae uriimesk toate n mtry a asiryra mai ne srmi a Aor reFormi, dar odatb aucasti edakaipe sfîraiit%₉ anyk eACBy\, uii înqon ne ameaP Jyna ^emee₅ nijpbsind kasa ni» yiiiteask'b se 'Faue son ie uii myrm^ akxm rrijeiAe ei nx’i mai day riuaos de odixab. [at’o qitiud mi reuitind ne F e n e 1 o n , J e a ib Jacques, Madame de 4S* ( 352 ) Bea a mo n Madame de Gen- Iii, Ma d a m e de R e m a s a f, mi m»t?»nd nretsiind* nea metod^ri ini dirpknii: o simnire taînik?» insa» îi snyne ki» iient?? ka si> se faki> BPrdnik'b de edskaniea k->ni- atavi si»V , freEye si» înqeani» ne â sa. Mea tntijfv rîndire q/j trerre dâp a’i da este aqeca de a se în- deAefniqi mai muin kv qeea qe treuze a\ î oblii a uii mai nn-At kv qeea qe trenxe a’i însiffAa. Sînt destvi aAui kare îa Bor f aqe înBTinat dar ntmai ea noate st/a dFak’b iiirUos : Bîni mimi ! înqeni int bi edskațjiea svffAetîAyi nentrv ka s'b nojji o dati» hodi>» ji*i înueAejjerea . Aqesta este nvnktTA kanitai say, ucntry a ziqe mai uine, somarea edskaniei mvmeAop . In adeuxr , Borna este de a skoate ne ternei din sfrimtTA aop qerk în kare societatea Ae înkide, mi de a Ae întinde rîndiriAe asunra tittAor AYkrsrÎAor kare not si) ne faki> mai Bsni mi mai noro- ’iijji . înaintea mimeAor se deskide dar o Aline reAiyîoas'b, fiAosofi- ki> mi moraAT) • SoAica aop este de a dyqe ssff AetîA nostry într^n- sa ka într’in temu/.* sfînt, snde sy^AetiA si> se qerueteze ne sine mi s’b se rekynoask'b înnaf ițea DminezoATi si)Y. Si» nft onrim yn mînvt asWra Ttîyi sxîjfet atbt deîns'mnat. Findiroa omvAij nu se mv» ijin i(ie ka a doiiitoaq 'aop , nx- mai îi Notariale aqeslsi ni>- mînt. Ea Aasi» ne qeiAP nizute nontr? qpAAe neB^z«te mi desfi»- k bndsse do materi ₅ nr^rție de se kvFsndb în nrinipea nemtrijinilz- a¥i • Akoio este toatb murirea Moadri, nentru ki> nsmai akoAO rășini nri icinw ^iinuⁿi noastre^ tem HfrÎAe moraiei m astre , qeA dinii) yrml (n e n tp» q e) mi qea ( k y m ) aA fiinijei noastre. AdeBbrTA isnvkneipe din AYmea nemateriaAi : ca este £bkAÎea qei-.taAte uieiji, kare arvnk'b a sa ax mini» neste qeastmaAtV. Auia ss^pAetsA nostr? se riseqie tras kitre 4imea qea nekvnoskvti) de ki)tre kiar trefiîinyeAe fiiouei noastre ni>mîntejpi. Dîrnnezev a nis întp³,i»nsa iseoareAe adtBbrs- Axi mi a Ae Birtxnii din nreîni> k^ o deskonerire tainiki* a unei Biețji mai usne. Hernetarea aqestor mari fe- nomene aAki»tyieiție aqeea qe So- krat ar fi nymît ciiinya qoa ma- re . Ea este kiar sygeetYA aqestii kiirni. llliinca desnre noi tnrnine kare ( 333 ) ne ds’ie Aa ktnoqiinga de Dsm- nezex. l|Iiînya Ae^iAor morale aAAe natxreî kare dxr striAîqi sxnt niqoapexe meAAe! Dsmnezex se deskonere Aa ariei kari sînt anroane de a mxri} mi din sinxi auestei i’Aoate , ne kare ni’ii o înBiyitxrb n’o îndxAqei^e, kiriia. ni noi tot simuim k'b ea ny este des’bBÎrinitb. Fie kare syffAet de gcyne are îatr’tnsyA ma mi mai frymoasi», mî mai desAymi* tb, nentry kare eA arde de do-> rinni» de a o îuFiiniia! mi auea- st b simnire eneriiiki» ni este niui dekym o demertiuiyne m>mîntea- sk% : ui o kîemare , o desko- nerire , o Bedenie a Dymncze» irii. Intri» în BÎseriuiAe noastre, nriBei{ie aueastb mvAjiime înyenar- Liatij Aa yniBra aAtarvATi : uei mai smeriyi ay imnirtbiiiire ky Aymea n?Bbz¥tT» . Ox ! K'bnd a^ nytea ayzi ryrbUi^nÎAe aop! aueAAe întreBivi îndrentale ueryAyiț auea îneAÎniqie desnre trsileAe noastre niitoare; aueAAe uereri anrin- se nentry a d .ciadi kredinua mi Airni ia j ai ksnoaijie toate întrc-BbviAe , toate îndoieAeAe kare mynuesk ne ^iAosofi mi ai fi înkredingat desnre nemyri- rea ta* ^AeteAe mi Ae riineiție in sîn?A a*i Dsmnezey, AstfeA rîndiFiAe Ay'i Sokraj mrrind însY'fpAPneaz'b o armie în— trcari; ue zik? eAAe insyfÎAeijcazb ne ori kare fiini^b ue noapte yn syffAet; uoaac mai SAane se ky- d’sndi într’u.nseAe ky o myAuymire neni'brțiînit'i), Ae nrcsimt mi aS treEsinifb de dmse.ie . K'bnd a a Eirsli de uinui snrez ue ani, în nrimBA'briAe noastre sinrspatiue, nisirn o Bian,!) ideaAb de BÎrtyte ini de amor ; k’bnd moartea ni se nare atbt de fn moașa» în kit noi o dorini ka ne o feriuire j k'bnd ziuerea tot d^îna se fa- i ««rcim de a F5EÎ Beuinik, au casta este o nez- dere ue kade , este o nm Aime kare se deskonere 5 simuirea frvmosYAyi, simijirca nembrnini- ty^yj, se riyne între uer mi între nai, ka nii|ie tren te ue d^k a- ko \o. Kare fetimoari ny’mi a fbkyt o ikoam» dymuezeiaskb desnre c- iuTa ue ea Ba nui ? NeBinoBbiiiia se încimje de k%tre amar nț mai nentry k'n ea îa msoaz'b în uer: nre n'bmînt, ea îa sfinjieipe nrin st^iniuiee ( 35B ) Un skriîtor simuitop mi adînk z^qe, kb fie kare este fiAosof fbrb a ipi , mi kiar ‘firi soea atl. Kantj în kaBÎnetxA siv Aa KenirsBerr (Koenigsberg ) , îmi netreqea Biana rîndind astnra sxffAetxixi mi asxnra datoriei; sAxra sa, EbtrîaXA Lamne (Lampe) an?a mî ca fbrb îndoia ai* ssf Fao- t¥A mxnqitde a'ieAAcvmii nrosAeme» Illerrbnd într’o zi în rrbdinb xaina stbnînxASi siv, rîndia kb Kant era akxm BÎrstnik, ki» o da- tb Ba mTri, noate mi kxrînd! mi kb qe se Ba face DomnxA nro- fesorTA dxnb moartea sa , eA atbt de înBbijat mi atbt de s«n? ax doarb totTA Ba fi sfîrmit nentrx dbnsxA kbnd na fi koAo în gLtirim în dosîA fxrnxAn? q‘ea ’ie nbrinteAene nredikb dxmineka ai Eiserik'b fi Ba oare adeBirat? ’ie ea faqe D, nroFesorxa de toa- tb ipiinga sa în q^oaAadb Axme ? mi ev, B?dea*A box akoao? kbnd ’iine-Ba nici odatb n’a fi>kxt m nimxAxi , mi se nare ki............... IITairn Benia qeasxA s’b adxkb Aa stbnînbsbx rxstarea, mi BxnxA om rîudea Aa a±t nv se fi în- figomat ka o razb de ATminb* NorodsATi îi Ainsesk ipiioueae noastre, tikbAomiea îa înjeoseipe mi uiBÎAizauiea nx înrrigceipe de ca : dar fie! este Tn daskbA nxternik însbruinat de natxrb Sb deipente aueastb simjjire; mi auest daskbA 4Beni)aAt, boi* c aceea qe dxmncata nxmegii fiAow sof ie . ® Ama dar nenorocirea mî moartea Hin sxff AeteAe noastre într’o mim kare nriinccast . Eaac sînt în- rrî^itorii cei mari ai neamxA\i omenesk : caac desmateriaAiscazT» rîndiriAe noast re mi nrefak în dxx simgîviAe noastre • In adpBir ex nx ksnosk nimik ^are st arate mai i> ne liktAvu iiA? edskayîiAor noastre de ktt meAan- koAika întoarcere a acestii tinere fete asxnra ei tnsymi. In a noa- stre neB\nt mîtdrie, ntstrtm nxmai nentry noi aceasti» fiAosu* fie kare ne este o nodoast de koAețnr; mai cine ar fi ftrt ’ndu- 1&A* a nttrynde kx dmsa sxffA?- texe femeiAor noastre: ktt de dyAce ar fi; o, Sokrat! Feneaon ! ka în aceastt karte de mînrîere mî de draroste, karte BÎe, totd’a- yna deskist SAtcicrs-nii mi neno- rocirii , st rtsim însvffAtrÎAe noastre qeAe mai înaâte ₉ kx tc« t¥A mine defrtțnzimca mxmeAtr noastre mi de drarostea femeiAor noastre ! St ne rrtsim dar a Btr- sa Aimina în inima aof ₉ nentry ka eAAe st noatt întoarce dui- tr’tnsa FazeAe drtrtstoase nreste întreari» Bleaga noastrt. soartt de RAtns este a fe- meÎAor! eAAe de o notriBt sînt nrada tttfAor amtșirÎAor, nAtce- riAor , mi a tytXAor ariniiAcr dxrerii, ka FîBitt, ka sogie mi ka numii ftrt a anca aAte arme de ktt nvmai sAtEvmnoa Aor! ’line ny se sa nxtrxnde dar kit este de neaiitrati tresunij* de a Ae da o edykagie mai întinși» ini mai adînkt, kare st ac nrerttea- ski» isBorXA xnei Birtxijî mai nx< ternice de ki,* direriae kare Ae a- ( 357 ) tfpeanfi mi de kbt ambijirÎAe kare A9 ameniriy'b? In axte BPemi, rexîțiiea Ae în- Bb&a din înbAijimea anBonyiyî j dar mbrțiiniud toata» moraxa eî în nok’biuu’b, ea da mai mîAli des- Boxlape kbinuiî dekxt BÎrtyțjiî. MasiAon (^Massillon ), fiyr- daAv ( B o u r d al o u e ) , E siet ( B o ssu e t ) , se siAÎa a înnT* EYmi natimiAe, în ureme ue ar fi trecvit sb înBf>n,e a xe kbrmTi • Denarte de a snrîjeini omenirea ei o sdroBia syut xnei dok- tvine sÎAniqe, ne kare eî o Avmi- na ky fokyrÎAe tadyxsî. IUi nri- Beqie k’b minsniae aof ueAAe mai mari ny era de a ne faqe sb tri»- im qinstit în Atme, ui de a ne smTAi^e din ea: xa rxasyx aop, LaBaâier (Lavalliere) seakone- rl kv sakyx □ok'bințiii; UleBPeos ( Chevreuse ) mi LonraiA (Lon- guevîlle ) aAearrb în nzstie sb’mi nxînrb rremaAeAe ; iar reții ne- xe fîdik'b temnxSri, zîdesk mbni»- știri mi merr si» se ymÎAcaskb sist EOAtPAG AOF. Este adenbrat , k% înaxlexe adeBbrvFi moraxp, renetate fbrb înqetare xa axtar de faub ky Dymnezey , n’ay fost fb?b rod nentpy omenire; mî daka qine* Ba Acar kzrbui de toate eresyrixe qe ae îogtosesk mi de doktrineAe kymnaite astnra BPqlniqnu mtn- uixor, mi astnra reabvnbrixor ynei Dymnezeirî fbrb îndurare, f eme- Îa© a? natca bnkb astbzi kyxeție dintr’bnseAe o înBbuiUri toasb mi nsternik'b ; dar temnAY s’a n^stiit j akvm n^mai nreonjl nriseriazb într’iJns¥AÎntînzînd are« kea xa sromotvx den'brtat a vnei ai mi kare nSmaî nrixmeipe ideiAe Aor ueAAe de axt BOak« AAtXedatb norod^A mergea xa d-bumii, nentrT kb ei era qei în- tbiv kare merțrea ne kbixe qiiin» Heîj astbzi norodsx îi aqicantb dînb dbnmii, nentry kb ei aV mas în vrmb • AsfeA xe skan% edîkauia moraAt: triști» rbsiiAb* tire a koBirmiriAor noastre! ne- AețnviriAe TeoAOțiiqe av advs cita- rea rexiyiei; mi îitarea reAÎțriei ne db fi»rb mtere Aa toate de- mertbUHfniAe înnexe^erii noa- stre • Akym, qe maî rbmîne femei- aof ? Oare kare oBiqewri de eBiasie mî Aetsrriea de Dîmine- ka; niqî o dîreknje moraAb mi rexițiioasb, nentry kb ev n» nouBr nymî ky aqast nyme, aqeastb înBb- țțbtvrb skyrlb mi înrystb înkrc- dinuatb uinerii de minte a koni- Abriei, mi kare, nefiind suplinita» niqî de adeserirca nbrinu.iAor, niuî de nixda f amixiei > ama uine ( 358 ) Aokf A $n?i bis în bisxa Bieyii . Kx toate acestea întinbpirea reAÎiji- oasl se a^Ai, mi din nrexni kx drarostea de mxmi» este destTA nentrj a renBioiua sxf fAe* «a întrer. Aceste doi» simțiri, nesxncise stri- kicrenii in femei, sînt astbzi cea de ne irmi nbdegede a cisiAiza- jței, mi în BPeme ce toate ed^ka- giiAe noastre kavtb a Ae satei , skonxA nostru este de a Ae întipi mi de a rennoi nvterea Aor. Aceasta intere este kx tuttA mopaAb: noi o Bom kbi ta mai bnti»F¥ în cepcetarea adîncitb a interi- aop noastre materia le mi snirts- aAe, dar nentry aceasta ar treexi si» traijem AÎniea ce Ae deosene- ipe, ka s’b eedem kare sînt deaa nlmînt, mi kare svnt deAa cer i îmn'brijire de neam.ratb treBifinijT. kare nîn% astbzi nrea a fost Ab- satb în mrbsire , mî a kiriea neniiinu’fc ne k»f xndb în întmerek. Mai nainte de a traye aceasta aî- nienoi sîntem annbsanî de demer- teAe fantasme a matepiaAismjAn : îndoirea ne nrbnbdeipe; dar oda- tb desniruirca fbkiti», fanta- smeAe ner, nerxrUe se desfiin- yeazi» mi adeBbrjA mînrîiop se iBeipe. Noi bobi arbta kxm aceasta desnbpyire atit de simnAb a^txn- ^e nentr* a statornici fiinjja ati Dvnmezev mi nemvrîrea s^ffAetl* axi, ni ka niqie dorme , ci ka niqie adeBor^ri neatîrnate tot odati> nici de nbA^cire , nici de rîndire, nici de forineAe geivde- kbyii • Este o iiAbcere de a ne» dea niiție adeBbriri atit de îonai» te euiind din avid ca neBizxtb, ks totxA Aînriioase, mi ks totii netbvbdiite, ka neksnoskYfwA xnei nroBAeme de matemalikb. Aceste adeBiriri se aratb, est¹ ad^Btrat nrintre simijiriAe nbrnînteipi , dar nx uin de Aa eAAe . AkoAO noi rbsim o nob k?no« ipini^b desnpe fiinyb, mi nrin irmare , nob eAem< nte nentr» edskajjie. Kohîaaxa se înfijjiomaz b maicii saAAe ka o ființa D?mne« zeiaskb: ama i deresiA nt este nimai de a înBbua o îu ijeAeyere, ci de a desBoAta sxf ^Autj mi acest siF^Aet, mxma îa kinoaiție : ea ițiie înde sb d^k* ATmina mi ¥iide sb înJrentez^ Aejjiiie. Sînt destui aAyii kare bop dakoriînri nînze mi ceAe Aaxte mbrxnyimiri treBuncoase; dar n?mai ea sin- rxrb sti» Aa BorBb ki nÎAotvA , Îa nxne si» inazb Aa kirmi>j îi db o btsoai, mi mai nainte de a’A apvn* ka ne ocean ia Aimii, îi an ti» no cep steaoa de kare tresse a se noBbyiî» 359 ) DeAa edukaiiîea omuATi ₉ Bom trezie Aa k*utapca adeB*FTAui . AdeB’bFYA este nrotiBnikYA neade* B*rUAUi , mi neadeB*rUA este BarBariea nii krima kare deran*- n* Aumea • AdeB*ruA nx este ni ni aA unui om, niqi aA unei kaste» nini aA unui norod, niqi' aA unei reAÎijii. Karakterua aUi este frumuseuea,fo- Aosin^a mi yniBersaAitatea. Ilati- mÎAe mi ieresUriAe noastre sînt neruriAe ue ’a înB*Auesk : nr Ae- jyiâe nalurei sînt Aumina • SkonuA nostru este deauerueta întreniriAe moraAe , fiAosofiue, noAitiqe mi reAÎijioase kape sînt de nean*rat* tpeBuinn* omyA^i,mi de a Ae adduqeAa adeB*v sunnuin- duAe unei autopit*ni nestrămutate. Ama noi agcuniyeni trentat Aa nartea nea mai interesant* a ace- stei k*Fiii : studiÎAe morâAe a Ae eBanreAÎei • Noi ziuem nea mai interesant*, nentrx k* toată edy- kauiea kare nu este reAÎyioas* nedes’LBtrmaiție ne om, mi nu is- Buteipe de k*t ueA muAt minai de a faue un dositok înjjeAer*tor • Este o r*t*uire de a r*ndi k* omuA este mare nrin ipiinij* 5 eA nu noate fi mare , nu noate fi om, dek*t nrin kunoipinua de Dumnezeu • Afap* din aueasta? noi nu Bedem nimik dek*t nwia¹ a sa Biaul» miPijinit* mi o fÎAO~ sofie firt Aimii Ilentp^ ue este auest eroism yeneraA? nentru ne rusipca de aur, nentru ue ruBirca de tron, murea de r’bsBsuare îa AokuA lucirii de omenire? Ilentru qe at*tea am- Biuiî kare nask at*tea neneijiuiri? Ilentru qe at*tea îngtuiiriepi, af* ea nerekunojpinm’, at*tea def*im*ri, at*tea kodityrî mi at*ta desfr*na- pe ? Do* nriuini sînt : r*t*qi- rea mi tikăAomiea. Un sinrur Aeak trenue: adeB*ruA mopaA mi reAÎțiios. In zadar te Bei SBUuruma , te Bei munqi mi ’ui Bei skormoAi kpeerii j nentru a yinea aoLua aueipii nuteri dumnezeeipi , în zadar Bei întrena toate ipiini^eAe taAe de kare eiții at*t de mîndry, mi uifpeAe aAijeBrii, mi AiniiAe IJeometriei* aueste mari întinderi a Ae înijeAeijerii nimik aAt nu’yi bop da dek*t numai materiea unui înB*uat . Ilentru a faue un om trenue a dessoA^a suffAetUA, mi îndat* qe ssffAetuA s^rat* , eA kast* nre DsmuezeuA st>¥ : Ama noi ageunijem tot Aa auPA Askrv at*t de nesokotit: reAiijica. Numai sinrur* ideea de Dumnezeu des*- BÎrmaipe ne om. AstfeA este în skurt nAansA auestov îiiB*Hhtopi . Noi îa adre- s*m mumeAOF , nu nentru ka gas s* înkFedinipze nriuuiiniAe aui. ginerii de minte a koniiAor , ui 47 ( 360 ) nentr^ ka gag sb ac întinbroaskb kx îndestXAare ini adînk în stf f Ae« (xa aop : soAiea aof nx este în- Bbiibtxra, ui inf Axini^a; eAe nx dav ipiinija, «ii însxffAarea mi direkijiea. In sîhxa famiAiei, konÎAXA nriimeipe în n^mip oare kare de idei' kape sînt a Ae Bea- kxAxi stYț a Ae naijieî saAe mî a Ae panrxAxi ue are. Aueste idei, sînt mai mxAt sar mai nxijîn înaAte, mai mxAt sar mai nxuin dpente : sînt între eAe kare rbsxf- fAb nxmai natîme noAitiueipi sar reAÎijioase 5 iap aAteAe kape sînt nxmai niqie nre^exdekbiii sar ere- srpi5 ori kxm! kxf xndat în auea- stb atmosferb, ca se înnbrtbma- i|ie din ea mi se faue tot aueea ue ca Bede, tot aueea ue eA aide, nartizan aA riyei sbx demokrat, fanatik sax atex . IntinbririAe din koniAbriea axi ÎAfaksb Kt na- tima nentrx o narte, nentrx xn in- tereSjdar niui odatb nentrx adeBhr. Na simui k'b akoAea este îsbo- yXA txlXAor rbtbuirÎAor noastre, mi kb tot akoAca noate sb fie mi is- uorXA txtxAor Birtxn,ÎAo? noastre ? Ama dar înfamiAie treBxe sb dxuem edxkaifiea . AdeBbrxA tre- uxe sb ni se arate într’bnsa nre- kxm datoriea Aa Snarta mi na- tria Aa Roma • AdeBbrxA, auest mîmkbtor aA naj^iiior moderne, AXinea întrcarb îi este fbrbdxitb: mi daka din amor mi din natrie s ax Bbzxt emind noroâde de eroi? din auest amor mai întins mi mai inaAt, Ba euii uiBiAizaniea neamx« Axi omenesk. D. NirXAÎui, artist în niktxrb Romw întxrnbndxse de a doa-oa- pb din Ilapis în natria sa, Beni sb înzestreze Aiteratxra Rommi kx o skriere atbt de mare mi mi fOAOsitoare, skriere nredesti- nati a faue o nembrijinitb nre- fauere snre îmBxnbtby,irea neamx* axi Omenesk. Din kbte kirjji ax emit nînb akxm în Aimna noastrb, kxtezbm a ziue kb niui xna n’a fost de atbta mare treBxinyb mi foAos ka aueasta. Aueastb skriere resnbnditb în Hârb mi uititb aa adxue rari foAoase, mi nrin xr- mare darxA uo’a faue D. NirsAiui naiiîei saAAe kx tradskijia sa, este de rnxxt nrpy. Ka sb dim o idee ne skxrt ui- titorÎAor , s’a avbtat în Kxrierxi Rombnesk konrinsXA ei în natrx kbrni. Am aAAbtxrat aui ka- hxa XII, konrinzbtor de nAanxA ijeneraA aA auestei skrieri. Auea- sti» karte Ba emi în Bromxre dxnb kxm s’a arbtat ne fie-kare Axnb. flreuxA Bromxreî bntbtx Ba fi de oiit Aei mi uea dxnb xrmb fbrb nAatbj aA ue.\or Aa\te kbte natrx Ae;: Doritorii de a se nren^mbra se bop adresa kbtre DD. llrofeso- ri Aa gexdeije; iar în Bxkxreipi, Aa Redakjiia aueAtei fol . (361) FOESH MOLDAVE BABA KLOANUA Bana e kaAsa draksAYi VORBA VECHE UJede Bana ne k-bakîe Iu tsFai’SA qeA Sskat ; nii tot kafb ne’nqetat Kxnd aa A$na ’a rotieask'b $ Kît na «Fi ktmn de ronit Uii Asmint de ztrit ; Ear noantea si» îa msnqeaskiî Stn^ierom mi Xrakonit. » Toarne Bana mai Ursatt , Fsss’i sBoart neBiizst ₉ Kt»!! trîx steAe ay kizyt ₅ Ue Asot s’ax nis o nati> Uli’n sat fokSA ay sktzyt. « Drart nsFSAe , Biete Tracul mina din ay oki mari £tr’de norok « Bin Aa mine BoiurieAe ! Kt ey noantea ’ni Bora kinta Ka ne-o £Aoare te ore kida ; De diok’i , de soarte reAC , J j [i de merni tc-vre desk'hula! ( «Ax! din zioa uea de nan Kmd nin A^nkb rb^bqit Kbntai Doina de rtbit, K\a ine inîmb amari) St-fAet^nn s*ay înerb^Bit • ’mi £aqî dsn’aA mei rînd K’b de-akxm ne Beuinviie Ilîe sS^AetîA îmi BÎnd. » Ania ziue ini de-o datb Ba a ea , nnnte BYBviesk^ , In nopi koFBÎi kponkbneskx ₇ Hli ne o kpeanrb Fbdikatb Dci oki dinu mani stFiAxqesk • « Ex ne mîndpx’iii ’aofy adsue, SBÎar’jn rAas ’ie di» 'fiori , Ilintre inerni mi n intre f aopi , Ea nea saitb de mi’i dvie ₉ m’îmnreyLxrxi de trei ori!» Baua kxoanya se norneiție Elfi» rpiijeb de nbkat , Kt Satan înklAekat , He din dinții rrozau skîpumeipe, Hli tot EAestemi tYPBat. A a carpi) nana ^moari , Kk s?fAe*¥A dxnb dor , Ka norvmBYA Aa îsbop , IHin îrmTi se desfbinoan Toatb AÎna din ftior . Fxije nara desnAetitb Ka BÎrtegeifA ‘fioros, S*s ne maAYA Atnekos , Hli’n tinerea adînqiti Satan yFAb ftrios® ( 368 ) Mii de dsx'RPi esx Aa Asm ITiutre nan'?Fi ssxrind , HTi xrmeazi tot rizmd Bana kAoann,a ne e' neBini Kare foije deskintind . Insi’n yfdii AÎniniitt Ka’nainte iar dormia 5 tinere orAÎndia foua AXnii înaABÎti Me din uersri anvnea • .. • Kodrx svni , kAokoteipe De-în Aunr xoxut mr’în fond , BaAea ₉ dcaAXA îi risnxnd Ilrin a\t xoxot qe’nrrozeqie , Iar ne dînsa n’o nitrsnd . Ea n’ațde nini nx Bede xIi tot foye ne’nqetat , Ka Sn dxx însmimiotat , Uli mdegtdea o rinede ₛ Kbtrb jjiaxa denbrtat . Zbne nasxrî inki rreAe, nu mîadrY*ini Ba dismerda $ Ka ne o focare ’A-a ki>ta, De diuki , de șoapte reAe , Uli de merni *A-a deskmta • Doi nanii mki.. Ba'ik . In AXnki Km ti kokomxA trezit , Uli Satan afoidsit Ky a sa geet^i se arxnkt In a BiAjiii nesformit • • • • • Snxkniud ana ’nrroznhii BaA^ri M?At în ■srm'b kAokcti , In mari qerkxri se’iiHirti , IHi de trestii mi de maAicri M?At kx Bxiet se isci . Ktnd ne maAx’i trene noante KiAitorxA mTerind, Ilintre nanxrî, kind mi kind , Ea axde triste monte , IH’tu rAas g^aAnik svsninind; « Bin Aa mine Boîni'ieAe f Kb ev noantea ’uîoiv kinta , Ka ne-o focare te*oi¥ kita ; De dioki ₅ de soarte reAe ₉ IHi de merni te-oit diskinta . SORA mi XOIIU Sxs în deaA Aa mimstire IlAinije sora ’ntr’o mâini,’ ITAtnije noantea mi sxsnim D»n’a Asmii fericire • « De kind eram ev koniAi Sînt de toni aî mei țîtati Uli de niriniji fori mÎAl In nxstiiyri Aenidati. « Fin Bim din niskare Mi biz^iy ev nedensitb, Uli d*a Aîrmii desmerdare , Mb în Beui a inși ti; ( 364 ) 3 De kbnd eram inkb mikb, Okî’mi nAinr, syfAet/mi Jjeme, illi ka nomu mori . . . ty. • o minune , llli de DomnyA ny ’yi’i-frikb ? Stricări) frvmymiki , Fi trei kryqi ui’o rxrbqHfne. De Brei, okii si’jji Ayucaski Ka qca stea ue-ak^m îiiBie, Uii ka £aoavea din kbmnie In nent inima si’iji kreaskbj « Xaî kv mine ’n kodrv Berde S’ayzi Doina qca de geaAe , Kbnd nAbeauiSA mer^e ’n BaAe Ue kirarea ue se nerde • « Sb Bezi' uioimTA denestmki Ksm se’naiijb, se isseipe, Iliste korbYA qe ziFeiție In nmiastia adinki • « Ear ’iiokuiYA ksm se rneakia Kbnd mb Bede Aa iiotikb , Kirni smerit învenmki nikb Uii de faAb se disuraki . « Am doi smei de i>sm> kaae . ,, Doi!. . . nrii BintvA oy’ i întreue, Am toBareuiî doisiirezeue Uii Aa crbY natry nistoaAe . «Am Aa nent o krynWAÎjxb Ky Aemn sfînt, ky moaipe sfinte, llli’n nent inimb fercinte Ka ferinntea ta rYriiii • « Am o neatrb nestemati Kare noantea striAinieiție ₉ Ilreksm okrs’iii qe nîndeige Fericirea denbrtatb. « Lași tot: tristb kiAÎe , Komanak, metanii, rasi» j LLIî de Brei si fii Boioasb Ka o zi de Boiniuie , « Bin în Asmea feriuitb Ky BoinikYA , Niqi na nibiuje , ni ii sysuinb Nirne’n deaA Aa înmistire . ( MîndrKAiga deAa m^ntc. MîndrxAigo deAa imn te He tec ui în mika ntfnte ₅ Sb te strinr Aa nr hIxa mef 5 Kij te-am l’aue zi^ , ^^^ky^l, Sb xreqii a ta kisxivb, IHi s'b siu,i nre Dxmnezex. De-a tot toarue ns’ni e Aene ? LasiAii ^yrka ’n Bxrxene IHi’mi sai rxte ueA nbr'bx, Sb kxAAegem înnreyrn> ₅ Tx ₉ Aa fragi de nrin niuixnb, Ex , Aa fAuri ne sinxA tiv. Iui în AXnka înBerzifb Este-o cărui în Fiori ti, Unde soare n’ax nitrsas; Xai si> ’ierui de’i ea rea moaAe Uli de’i nm nentry BoaAC , K'b mi arde- xn dor askxns. STRUNEA In nidxrca deAa Strxnn Sînt de ueî kx nxmka axotij Kare dax kioriui Aa nxnri 5 Sînt de ’iei ue ’mnxuiki ’n Axnb Kare noantea ’n frxnzi sm , Feuiori de AeAe l obs ni • Fite ’n Aatxri mii kreipine Daki erei si mergi’ kx Bine , Sb limbi kx Biana ’n tine . 365 ) La iitfika «Furi soare. Ei nîndesky ne mik mi mare Si’i iui nrade st/i m’o moare * * * In dxmsraBa nea Beuini, Unde Byfniya sysnîni , Bezi uca zare de AXmini ? Ont Boiniui kx snete Aate , nii kx mineri syFAekate , Stax kx nxipÎAe ’nkarkate . Trii siryt’o krxue sfinți , Trii se Axnti rrex Aa trînli ₉ Uiixa drege , ynsA kinti • « Oaioaîo uiokorx Borate Iqî de-ai treue din nakate , Si’uî arxnk doi rAoni^i în snate, « Oaioaîo mîndri 'Fetîk'b ₉ De-ai Beni ka.ie’a notik'b S’b te £ak mai ’Frxinxmik'b . « Ki mi’i nxuika xxitxiti , Hli mi’i rioara nînfsitb , IHi mi’i inima ’nkoAaitb . « Oaioaîo mii Tac-BaBi, * Kiui nx uiyeri mai derraBi, Sb sirim Boîniqi Aa treaui • « Ki nsmka ’nif se rxgineqie Ilinta ’n rioan se toueiție, MvrrsA sare iui rikneiție . « In nidxroa deAa Stmnri lIe’nî sAxgeeipe nyuika Aynri, Dakb ny dai niște nnirb ? B. Alexandri IIorekA'b xa^dsueask'b ( 366 ) ITbSTORUL IUI IIINIIARULe nDs^opyA AÎniqrit Dormea Aa yniBrij Bara ne k*bni nbdigedtil; Ear merneAe din carBb , ky AÎmBa’i nerzitoare Era aktm anroane mstoHA si» omoare. Dar yn yini^ar, de iuiai nbtrtns mi îndemnat , ne somnoros în se nrimegedtcask’b Ka tn ninnar miAos ; MUSKA. DeAa arat tn nA^r Berna înnet snre kasl , IUi Aa yn boy ne ^etr O myskb se-am^zasi» Ear ei snre-ntbmninare O aAth myskt’n sbof Ii 4?ane întresare : «De ynde, dran sor?» — IUi mai îutreBi de tnde ! — Eî myska îi risnsnde K’yn aer stnarat. — Av ny nrineni ne fanem ? Ny Bezi, kb noi ne ’ntoai’qem Din kimn, de Aa arat! —- * * * Snre Aayda demartl» MtfAiii ziky; noi am Aykratj K'bnd ei Avkreazb ’n fantb Ka msska Aa arat. A. Dornici ( trmeazb) ( 367 ) PENDUL. Stav mb 'Rit Aa nerSrn In a aop senin Trista mea Bedere Simit r-btiqeipe. Mb sit ini aa soare; de ASmim» mia Ea înklAZbnd Asmea njrsroa A^qeipe . Dar soareae, nersA ne sînt denbrtatez Ear Ae^ea natarei ne om ai onrit K* n.brna’mnresn'b se noatb strbfiate Mai ssș de kbt este eA îmm^rijinit. nriaesk mîndrvA BVAtîr ksm se’narineaz^, Ksm fÎAfîe ’n aer sBSrbnd nreste nori 5 Ksm faAnik resaîkb a soareAyi razb, Se trkb, se nerde din oki muritori» O ! Atsnvî mixnirea syfAet^-mi anast^ At^nqi îmî mek kan?A mi adînk oftez: OmiAe ! fiinab sAasb, tikiAoasi», De ne dvm> BKAtsr ns noiji si» îrmez ? Dar dr-odatb rînd^A în mine răsare Ka sn fvAijer rste, qe e min de fok , Se’naAiiT» Aa nervri , trene nreste soare, Hli k? neastîmnir kat% vn aAt Aok. Toate Ae ksnrinde, toate Ae mi>sca"b Af^i» a AOr timnsri rerxAe mi ksi s, ELin de nemurire mai denarte suoari. La noarta Beniei, Aa 4ca nenbtrsns ! A. DO MCI. 48 ( 368 ) URARE. 31 IANUARIE 1844. SkxAani? Mii ^rarțî SksAairi ! Din m x somn ei deipentani <- Ka niipe Umani AAprra/n ? Ki titani, Jskarji , Illi u’adv nani Fii mi tații» H'bxar înkinajii , K bni r»ir n¥ dajiYj JLULi de nînrbpaiji Sînteui sk a na ii i RbskTmnirauL Deea smant ue ne sk°asi> din meruie Ks’ndxrare totdeauna st o cine k^BÎntezi. Hli RomtuiAor ue gt^rsA a roEÎei sftrtmart Le mim menire iuni, AiEertatca ue ncav dat $ Iar MoAdoBii trtiniuie • •** nAtnyiri reAe st neart * DomniturSA nrin nirtîte lot deasna Atxdat c Den’StatiA cras aiue in memorie trteaskt 5 St ns sîltm ne narEanii de aBYzsri sttrnitori. lUșinirea st se stearitj suirea mai m?At snorcaskt $ JUi Aimca simnatiseze kt at noștri desroEituri . Iliranii enuminagi, N. L 1NIIIIINIIARE Kit. e DD. Abodsijl Aucasti tfoaie nrin SYEUînerca ro- minixop doritori de sin?, inii si- BÎpini nrin auest Nimir sa na- tpxAea ax si? neriod • I.itnnd în aA ’iinuÎAea, redakuia di în kynoipinița riBnitorixor nrcrrama ^exxor mai de kmetrnie artikoA^ *ie se bop konrinde îutr’m^A. 1-iy Fie-kare Nsmir Ba konrin- de BÎajxa kite snyi a?tor , în tok- >nai dyni kym s*a îmniptimit vititorixor Biaya ayi Dante mi ko- nrinsyx skrierîxor saAAe . Akym înuene deAa Esiod Omor, Hindar, Santfo , Esxix , SofokAY , Eyrî- nîd, Anakreon, Ilitarora, Ilxaton Aristotexi , Ercdot, Tviidide * Senotfonte ele. mi ks înfierea auestxi neriod, se ca înkiea yn mik kyrs de Aiteratyn antiki Freuca- ski, konrinzmd BÎajia aytorixor, skriseAe Aorᵣ nireriAe asXnra aue- stur skrise . AstfeA în neriodyA ■jrmbtor bop spma avtoriî xatini mi ItaAÎeirîj în îrmi Frannezî mi Snanioxi, mi în stfîrmit EnrAezi uq germani» 2-aco Se bop nSBAika kite-sa km* ttri dia Enoneea nații maxi Mixa- âda, mi dia Gerusal mme d libe- re La. 3-Aoa Deosesite nrodvkuii na* UionaAe mi tradîkuii de noBeAAe interesau’e . 4-Aea IHi Aa stfîpmit yn Boka- B¥Aar de toate Bornexe de nativi romineaski, nektnoskyle în ximna BoArapi , mi tresaitoare în ipi* inne, Aîteratypi, mi arte. Dsni kimA kym se^Bede BjjkasyAapyA dea* HrotfctiiAe Ayi Dante ue s’ay dat în neriodyA IV. Simyiiidsse treBvinya a ne t ne tfirea mi treByir;$a auestei AiniBe . Redaki^ia dar a xotirît dsm îndemnYA mai m^xtor Bir- Ba^i resnektaBÎAj a nvBAÎkanepi- odyx V mi u eAAe yr mit o are nrin xit. rexe ueAxe adeBirate rommeqii say Aatine > snre aueasta însi so® kcteipe de kyBÎinu,i a întrena mi majoritatea DD. anin ni. Se a- xitîri kx auest înmir mi kite a xisti de areuYmiraiiî* , doritori® de a se syyskrie boi* uureBoi a ax- xitîraiie Ainn mmexe dxmneaAQjp ( 37 ) mi dopinga sa daka nriimeipe auest nepiod kx AitepeAe romane sav kx qeAAe nîm» akxm kipiAÎane ini a trimite Aista asfeA sîsskrisb Aa Redakgie d^nii kare f'bk'bnd anoi o adxnare de nme Ro- mme mi aAta de nxme KiriAia- ue o Ba £aue kxnoskxt* uitituri- aop nrin N° I. mi majoritatea sa xotirî modyA d^rii afapt auestxi neriod • Aueasti» împiin? i^are Ba remtuea ka Xn dtkxment ne Biitop de dorința Redakuieî mi de îaAesnirea ue ea aeoa deAa BXna nriimire a Rom'bniAor ade« Berari,! kxm mi din nenorocire de îmnedik'briAe ue îi nor nxtea add^ue reaoa nriimire . .• IlreiixA nrenxm'brajiiei nentrX 24, Numere este, ka mi nînjb aui de 24 Aeî. Fibe Periodului iv* ( 373 ) TABLA De artîkoAe 'ie se konrind în Ileriodsa IV. POES1E f. ^lervA, tradîkuie din Mart vrii lui Chateaubriand 121. Un tauAoy, din Rienzi ( Bulvver) . ; 155. 0 făli» t'birbF'b ne naf?A morgii', ( BoAÎntinean^A ) « 169. La R ochita . . (Eliade) 181. npol'etHAe An Dante, ( LordByron ) 249. Snyp'btor^A ( Eliade) , . . • • 332. 20 Dekem : 1842 idem . . * . 337. PoEsir Moldave, Baca kAoanna ( Adesandri ) . 361. Sora ini Xousa . . (idem) • 36S. Stpînra . . (idem) 365. Hi)StorSA mi g'bngarjA . (Donini) • . 366. Mîska . . (idem ) --- EîndSA . idem : 36%. Urare Aa 31 Iau: 1844. . ( K. N. r.) 368 Idem 31 Ianuarie 1814; . • ( B. A. ) 369. --- 31 Ianuarie 1814 : L ) • 371. LITERATURA. Disertagi? uper^Utoare Aa DiksionarvA rommesk, Flartea I Teorii generate (I'rr. IlanadonTAY ) . 33. Kan I Istoria Aimnei Romine • • 35. Starea Aimnei romane 50. Kan II nriBire asxnra AeksikorraFiei romanegii 53. Ilavtoa II, Esnosigie asxnra diksionafsasl rom. Aalia. mi eAinesk 6b Kan I, Materia DiksionarvAîî § 1 definig! de Borne. 62. § 2 XronoAogie AeksikorraFikij • • 61. armare 109. ( 374 ) § 3 Devină n ii . . * 110. Armenii mi Aireratyra ao? . , 95. Skrisoare mi FT>simis desnre noesia la Rodolfo ( Eliade) 194. Skrisoare mi resnsns desnre îudoiteAc konsone £ idem) 229. Dante, . • • (idem) 235. Gibelini mi Guelfi . • . idem • 241. Vocabular la Prof tiil? lui Dante, * (idem ) 281; Desnre noesiÎAe Dati Roset • 296. Vocabular la 20 Dekem : 1842. idem • 339. Literalei Romani, idem • 3-13. DESnRE FEMEI FISIOLOGIA MAR1TAGIULUI. Un ^îaoso'F mi o ‘Femee , 28 IlensionatPAe • 37. Faseae k-bs^l oriei • 40. Mcaao d’ijDt'Liy simtcme • • 65. Dama . . : ( Balzac) • • 148. Edskania MsmeAor, nAan ^eneraA £ Aime Martin ) • . • ♦ 351. NOVELLE Jsk'btorsA de max • l I. O nre'bmuAare ne dea ava MitronoAiei • e 20. Maijister • • • * 46. TataiA mi mvma • • » * 73. KaroAÎna say soi^ia $nvi nerTuidor ♦ 81. SsBeniri deAa Biena 1814 4 • 89. Monsieur Kalisch • 115. Benadikt say diaBOAÎi AABastri • 129. IIortretifA . â • «► 161. So'Fia, BeAAa Fanariota . £ 183. Diana • . ; 281; ARTE Rodolfo , îndemTinwiAe avi J & 170.