un trup vînjos uriaș și nebiruit unitate vie NOIEMBRIE 1988 ANUL VII, nr. 11 (83) autograf Oaspeți din R.P. Chineză v.ncr>e EDITATE IN COLABORARE CU COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTA SUCEAVA Dorințele și străduințele de realizare a idealurilor de li- bertate și unitate națională s-au accentuat în timpul războ- iului mondial. In pofida persecuțiilor de tot felul din partea autorităților austro-ungare, românii din Transilvania și Bu- covHna și-au exprimat tot mai hotărît voința de a se uni eu frații de peste munți. In anii 1911—1918 s-au organizat întruniri și adunări, s-au publicat numeroase articole prin care se avertiza că a sosit momentul suprem ca idealul sfint de unire să devină o realitate. Spre a se ajunge la acest rezultat, în martie 1915 s-a con- voc.it la aflători București în țară", ,Congresul românilor de peste de către ardelenii Mîndrescu, hotare, Vasile Lucaciu și bucovineanul Emilian Slușanschi. La adunarea din sala Dacia" au alcătuit o moțiune prin eare „se declară solidari cu lupta începută de fruntașii români de pretutindeni pentru a grăbi intrarea în acțiune a României contra Austro- Ungariei". O manifestare de mare răsunet a fost adunarea de la Ploiești din mai 1915, la eare au participat reprezentanți do seamă ai românilor ardeleni și bucovineni, .'.lături de marele patriot Nicolae Titulescu și alte personalități de seamă din vechiul regat. Toți vorbitorii, bucovineanul D. Marmeliuc ardeleanul S. Mîndrescu, reprezentanții muncitorilor și ai țărănimii prahovene, declarau că sînt gata să se jertfească pe altarul patriei spre a-i elibera cu sîngele lor pe românii care îndură crîncena asuprire. In direcția aceasta mai vin inimile îndreaptă toate privirile, bat tot se luminează mințile pentru unirea în cuget și simțiri. La -1 mai, la mitingul național de lat Ploiești, în discursul de de convingere o frumusețe remarcabilă, N. Titulescu, plin afirma : „Din împrejurările de azi trebuie să iasă întreagă și mare". Bucovineanul D. România Marme- liuc, în fața ardelenilor și muntenilor, a evocat umbra voie- vodului Ștefan cel Mare și rugămintea acestuia de a-i aduce mormîntul „sub stăpînire românească". Ardeleanul S. Mîn- drescu i-a îmbrățișat pe Marmeliuc și s-a adresat celor pre- zenți : „Iubiți frați, voi cei din țara liberă, vedeți unite aici două provincii românești. Ardealul și Bucovina... veniți de vă înfășarăți voinicește brațele pentru a forma o unitate vie, un trup în jurul trupurilor noastre. vînjos, uriaș și ne- biruit". Mulțimea a izbucnit în valuri de aplauze, iar un mun- citor prahovean și-a încolăcit brațele cuprinzîndu-i pe cei doi, formind o sculptură însuflețită a celor trei frați, în uralele frenetice ale asistenței. S-a scandat : „Trăiască România unită", „La luptă pentru unitate națională !". Muncitorul le-a trans- mis deplinul acord declarînd : „muncitorii români din țara liberă vă asigură prin glasul meu. muncitor la atelierele C.F.R. Ploiești, că stăm de veghe și așteptăm ceasul hotă- rîtor pentru viitorul poporului nostru..." Gîndurile sale ex- primate prin viu grai se încheiat! cu urarea „Trăiască uni- tatea tuturor românilor în patria lor de mîinc, liberă și în- floritoare, mamă bună pentru fiii săi". Deplina adeziune a țărănimii față de realizarea dezideratului de unitate națio- nală a fost exprimată de un țăran prahovean astfel : „Țăra- nul român din țara liberă, legat de veacuri de pămîntul acesta, muncit de noi. cu lacrimi și cu singe apărat... își va face datoria față de frații lui, față de țară, nădăjduind eă o Românie unită cu Ardealul și Bucovina va fi o Româ- nie a dreptății și a luminii și pentru noi". Ardeleanul V. Lucaciu, în acordurile marșului „La arme", a încheiat adunarea îndemnînd la realizarea cît mai grab- nică a actului de dreptate istorică, pentru eare s-au jertfit atîtea și atîtea generații. Lupta pentru unire a luat amploare. Deputății bucovineni Isopescu-Grecu și Gh. Grigorovici au declarat în parlamen- tul din Viena că cele patru milioane de români din impe- riul austro-ungar pretind autodeterminarea lor în cadrul unui stat propriu. Ziua de 6 octombrie 1918 s-a transformat într-o zi hotăritoare pentru marea împlinire, întrueît Comitetul na- țional al românilor din Transilvania și Bucovina a emis De- clarația istorică în care se afirmă : „sîntem hotărîți să lup- tăm prin toate mijloacele și pe toate căile ca întreg neamul românesc să fie constituit într-un singur stat național și liber" ,nu recunoaștem monarhiei austro-ungare dreptul de a se ocupa de soarta românilor deoarece veacuri de-a rindul ne-a noasă robie". In 17 octombrie s-a constituit Ia din Ardeal și Bucovina, ținut în cea mai ruși- Viena Comitetul național român, care într-un ziar vienez a declarat că „unirea româ- nilor este un ideal și o țintă". Pe teritoriul Rusiei s-au con- stituit detașamente de voluntari români, iar la adunarea de la Celiabinsk s-a proclamat desfacerea pămîntului românesc de Austro-Ungaria și alipirea lui la România. Prin stăruințele unui grup de patrioți, în frunte cu Sextil Pușcării! s-a editat ziarul „Glasul Bucovinei", care, în pri- mul său număr, preciza : „vrem să rămînem români pe pă- mîntul nostru strămoșesc, precum o cer interesele noastre românești". In zilele următoare s-au desfășurat, aproape pa- ralel, manifestări revoluționare în Transilvania La 27 noiembrie 1918 adunarea constituantă a ales Comitetul național și a hotărît „Unirea celelalte țări românești într-un stat național și Bucovina. Bucovinei a Bucovinei cu independent", iar la 1 Decembrie cele peste o sută de mii de persoane în- trunite ia Alba lulia au decretat unirea tuturor românilor din Transilvania cu România. Articolul V al rezoluției adu- nării de la Alba lulia specifica : „Românii adunați la această adunare națională salută pe frații lor din Bucovina din jugul monarhiei Austro-Ungariei și uniți cu țara România". Uriașele manifestări ale maselor populare, care au scăpați mamă în toate provinciile românești, au exprimat satisfacția urmat idea- lului înfăptuit. S-a creat o unitate vie ce a făcut posibila descătușarea energiilor creatoare ale întregului popor. Nicolae ȘTEIU „Să fie veșnică prietenia, cum veșnic e pămîntul Suce- vei și amintirea Marelui Ștefan". „în orașul de prietenie". Xu YUNXI grădină Suceava, cele mai curate sentimente „Frumos cerul ! Frumos pămîntul ! Frumoase inimi întilnite de noi Frumoasă să fie prietenia între scriitorii chinezi și români**- Cai HAIBIN Zhang QI în inima Tan TAN mea încă un pămint mirific — Suceava". tntiuraiarea neasemanani" (Interviu cu criticul literar Laurențiu Unei) Desen de Ion Carp FLUERICI Pc stînca înaltă cutez a sui laude-aduc Patriei dintotdeauna... Inalțe-se cîntecul meu și lumii vestească dorința de pace a neamului nostru... Audă-se mereu și cît mai departe glasul... Deasupra cîntării mele dintotdeauna Patria este... Nicolae CĂRUNTE Unirea cugetului nostru Poate marea întrebare este ce s-a înfăptuit atunci, cînd totul era demult în noi limpezit, cînd dimpreună eram de-o vecie între hotarele cugetului nostru ? Dar iată că știm era încă nevoie de jertfă la rădăcina neamului sîngele nu se-adunase încă pînă la cumpăna veacului. Mihai MARCIUC A PRIVI Precizînd preocuparea criticului Laurențiu Ulici pentru primii pași ai tinerilor în arena literelor, pentru radiografierea debuturilor, repetăm un lucru știut de toată lumea. Lau- rențiu Ulici vine în fiecare toamnă la Suceava Ia această sărbătoare