MARTIE 1984 ARGUMENTE ANUL III nr. 3 (27) vineri. SUPUMSNT BDITAT ÎN COLABORASE CU COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTĂ SUCEAVA Ca și cărțile, își au și periodicele soarta lor. Și, tot la fel, acestea din urmă înseamnă o șansă irepetabilă, un credit des- chis viitorului, a ceea ce este încă imprecis, impalpabil, tremu. răior. Trecerea a 27 de luni îngăduie, credem, judecata lim- pede asupra materializării unei asemenea șanse, știut fiind că dinafară lucrurile se văd mai bine. Regula jocului fiind aceea de_a fi judecat în raport cu propriile tale premise, corect este ca realizările — multe-puține — să-ți fie apreciate în funcție de la ceea ce-ai pornit, evitînd, pe cît se poate, un proces de intenții. La fel de îndreptățită ar fi însă și o privire dinăuntru care, vrînd.nevrind, în cazul nostru, ar trebui să înceapă printr-o rememorare. 1. într-un decembrie aureolat tragic de amintirea morții lui Labiș, prin generoasa comprehensiune a forurilor județene res- ponsabile cu destinele culturii, conjugată cu o la fel de nobilă înțelegere a conducerii Uniunii Scriitorilor, s_a decis apariția suplimentului „Pagini bucovinene", în corpul revistei „Convor- biri literare", Apărute într-o parte de țară în care verbul „a ctitori" este de o tulburătoare actualitate,' „P.B.“ s-au voit, dintru bun început, o instituție de cultură și un monument de suflet (ceea ce, în fond, este același lucru), expresia unui topos mai ales sufletesc. Simțind datoria morală față de destinul cul- turii naționale, ele vor să fie (și nădăjduim, fără falsă modes- tie, că au început să devină) realitatea unui punct de vedere : Literatura văzută, înțeleasă și făcută la Suceava. 2. Programul explicit, dar mai ales implicit al „Paginilor..." s-a dorit departe de ceea ce numim îndeobște patriotism local, exaltarea adică a unor realități culturale regionale invers pro. porționale cu valoarea lor reală ci, dimpotrivă, o deschidere comprehensivă dar atentă față de ceea ce se scrie și se gîn_ dește în alte părți, cu ambiția fermă, deloc ascunsă de a în- scrie Suceava în locul pe care sîntem convinși că-1 merită pe harta culturii naționale. Numai faptul că „autograful" acordat lunar Paginilor aparține unor personalități proeminente ale spi- ritualității românești actuale ar fi de natură să ne ambiționeze. 3. Ca realitate publicistică (incluzînd aici și realizarea tipo- grafică) „Paginile" sînt rodul muncii unor oameni legați intre ei de comuniunea întru Literatură. Repet, asumată și practi- cată aici și acum, în Suceava anilor ’80. Termenul modest de realizatori acoperă de fapt o realitate mult mai generoasă, cea a unei echipe care, fără prejudecăți și false iluzii, cu luciditate și răbdare, s_au străduit, cu (bună) credință să păstreze și să consolideze principiile unității în diversitate. Este partea de competiție care poae fi considerată cîștigată. 4. Și tot ca un argument, observabil de către buna-credință a fiecăruia : „Paginile..." se constituie ca un adevărat cap de serie și fără complezență, ci cu reală satisfacție, salutăm exis- tența „Caietelor botoșănene", a „Gorjului literar", a „Orizon- tului arădean" și a altor formule publicistice care se străduiesc să acopere realitatea spirituală din ce în ce mai bogată și mai complexă a țării. 5. Pentru a nu cădea în păcatul sofisticii, să considerăm, ca argument suprem, cărțile pe masă. Care este adică partea de vis care ne aparține și care se materializează în cărți, care ni sînt, deci, visătorii ? iată-1 pe George Damian, poet „cu suflet si buletin de Bucovina" la a cincea carte „Noapte de grație" care este departe de-a epuiza latențele unui univers poetic consubstanțial acestei părți de țară și de lume. Tot la al cin- cilea volum se află și Marcel Mureșeanu, poet de delicată simțire, capabil, în continuare, de mari surprize. In vecinătatea lor imediată se situează Ion Beldeanu, împlinind, cu același număr de cărți, pronosticurile criticii. „Armura solară" contu_ rînd ferm un destin poetic. Consolidînd cu tenacitate și cu ta. lent o direcție lirică. Cornelia Maria Savu („Emblema") amor. s< ază deja potențialul exploziv al unei poezii, care, în conso- nanță cu tendințele lirice actuale, nu e marcată nici dc epigo. nism nici de manierism. Cît despre primele semne ale unei cariere literare (l-am prefera pe cel de destin artistic), sînt deja certitudini faste cărțile lui Gh. Lupu („Migrația iluziei"), Onu Caza („In fața ușii", „Intîlnirea în parcul Orașului"), Ion I ilipciuc („Vămile cireșului"), Ivan Negriuc („Flori de metal"). Și dacă e să rotunjim palmaresul literatorilor din aceste locuri, să amintim de iminenta apariție a cărților lui Constantin Ștefu- riuc („Frumosul în piele de tigru") și Octavian Lazăr („Expresul din zori"). Nu prea răsfățat de edituri și nici de critică, dar a- vindu-și locul bine precizat într-o posibilă istorie a literaturii bu- covinene, este tandrul poet Teofil Dumbrăveanu, discret, solidar cu tot ceea ce se întîmplă și devine în acest spa