COLUMNA LUI TRAIAN
DECEMBRE 1876
Istoria. — Linguistica. — Literatura poporana.
STUDIE ASUPRA TESAURULUÎ DELA PETROSA
T A Y A
începend cu obiectul cel mal întins şi cel mai greii la cântar din câte s’aO. găsit la Petrosa, vom descrie discul cel mare sau tava de aur mas'siv, ce are un diametru de Om,,56, şi o greutate de 7klI‘ 1540; grosimea plăceî din care se compune este de apr op e 2 milimetri. Structura a-cestel tăvi presentă o uşoră concavitate, şi mărginite el, rădicate în piez cătră circonferenţă, se aplecă apoi puţin în jos, spre a forma o buză. Marginea, plană şi lată cam de 5 centimetri, este ornată, pe amîndoă muchile ' el, cu câte un şir de bobite beşicate sau jumătăţi de perle, de mărimi neegale (8 pînă la 10 milimetri în diametru cele din afară, şi pîuâ la 5 milimetri cele din lăuntru).1
între cele doă şiruri de bobiţe se vede şerpuind în zig-zag o dungă, ale căriî unghiuri interne sînt ornate cu un desemn ce are aprbpe forma scolcel numită bucGardă, şi se termină la vîrfurl prin fire subţiri încovoiate.
Centrul discului e ocupat de o rosetă circulară, de 18 centimetri în diametru, compusă din doă cercuri concentrice; cel din lăuntru, ca de 4 centimetri, e format de nisce foiţe satî petale dispuse în cerc, în felul rosetel care domină în sculpturele decorative din ruinele Persepolel şi
(') Desemnul ce se află în cartea lui Arneth, Gold-und Silber Monumente, Beilage II, n. 6 : tStiick einer Schale», n’ave nicî un raport cu discul dela Petrosa.
www.dacoromanica.ro
530
ODOBESCU
care adese se vede repetata în colori pe ornamentele, de lut smălţuit, din palatele antice ale Asirieî.2 Eotocolul din prejurul acestei rosete e ocupat cu meaudrele îndesate şi nalte de vre-o 0"‘,03, pe cari le formeză o dunga îngusta, ce se încovoia de şepte-spre-cjece ori în acesta rota ; golurile de amîndoa părţile sînt împlinite cu dungi, îndoite în forma de migdală. O disposiţiune analoga, dar executata în proporţiunl mal mari şi cu mal multa măiestria, se observă pe pântecele a doă din ibricele de aur, ce fac parte din colecţiunea de vase descoperite la Gross-Szent-Miklos, în comitatul Toroutal din Banatul Timişorel, la anul 1799, şi păstrate acum în cabinetul de antice din Vieua. 3 Atât structura şi ornamentarea celor doă-decl şi una de vase din acesta curiosâ colecţiune, cât şi inscripţiunile diverse cari se citesc pe unele din ele, le determină drept epocă primii secoll al vîrstel nostre de mijloc, şi drept proveninţâ — industria şi artele unul popor venit din Orient, carele, pe malurile Dunării de jos, pare a fi stat în de-aprope contact, pe de o parte cu civilisaţiunea grecâ în decadenţa el, pe de alta cu barbarii de viţă gotică, al căror nesaţiu de podobe scumpe şi de vase de aur este încredinţat de istorici.
Tava despre care ne ocupăm este aşecjată pe un scăunel circular, sad mal bine pe o tortă rotundă, naltă cam de 0ra',005 şi forte îngustă (O™,002), care e lipită de fundul el chiar sub roseta dela mijloc.
Totă lucrarea e făcută din ciocan, şi săpăturile, cam gros resbite cu
(2J A. Layard, The monuments of Niniveli, London, 1849, 2 voi. fol.; — Flandin et Coste, Voyage en Perse, Paris, 1843 — 54, 6 voi. fol.; — Victor Place, Ninive et l’Assyrie, Paris, 1807 — 70, 3 voi. fol. — Osebit de nenumăratele rosete cari încing tote şirurile de sculpturi din Persepolis, fiă-care din publicaţiunile citate mai sus conţin rosete de smalţ colorate, cari afectă aceiaşi disposiţiune ca cea gravată în centrul discului dela Petrosa.
(SJ Arneth, Gold-und Silber-Monumente, taf. G. VIU şi G. X.—Dr.F. Ireiherr von Saclcen und Dr. Fr. Kcnner, Die Sammlungen des K. K. Miinz-und Antiken Cabinetes, Wien, 1866, p. 341, 2 şi 5; 343, 13. 21. Despre presumata origină a vaselor din Gr.-Sz.-Miklos şi despre inscripţiunile lor tracteză articolul D-luî Fr. Dietrich, Runeninscliriften eines Gothischen Stammes auf den Wiener Goldgefăssen des Banater Fundes, p. 177 — 209, din care vom transcrie aci următorele consideraţiunî : «Dafiir aber, dass der Stamm, unter dem die «Goldgefăsse entstanden, ein germanisclier war, sprechen deutlicli die mannigfachen Beriih-«rungen des vorliegenden Bildwerks mit dem auf deutselien Denkmălern. Einiges freilicli ist «einfach robe Nacliahmunggriechisclier Vasenbilder.. Classisclie ICunst herrscht aufdenbild-«losen Ornamenten der Gefăss’e... sie konnen allenfalls von Grieclien s-lbst angefertigt und «nur als Goldzalilung in die Hănde der Germanen, die sie mit Eunen besclirieben , gelangt «sein. Fremd zwar, aber deslialb mit etwa Altaiscli ist das gefliigelte Tliier mit Lbwenschweif «und Fiissen und mit Adlerskopf... Erstlich die Tliiergestalten sind nicht, wie angenommen «worden ist, wieder Greifen, sondern.. deutlicli die durch ganz Deutschland bis in den Nor-«den allgemein als Zierratli beliebten gefliigelten Draclien .. Dazu kommen ferner die kiinst-
www.dacoroinamca.ro
ÎESAURUL DELA PETROSA
531
dalta, ast-fel încăt fote ornamentele se cunosc pe dosul tăvel, nu par a mal fi fost în urmă îndreptate şi cioplite cu sula.
Astăcjl tava e spartă în patru bucăţi, de mărime aprbpe egală, şi încă se cunosce pretutindeni, cum a fost lovită şi sgîriată de bardă safi de topor, când, în anul 1838, Verusi a fărîmat’o în casa lui George Baclu din Petrosa. Un triunghi!!, ca de O"1',05 în laturi, a lipsit din roseta centrală în urma ultimului furt.
Acest obiect, aşa de bogat sub raportul material, de vreme ce el conţine aur curat în preţ de 26,000 lei şi mal bine, nu are in sine o egală valore artistică; nici forma lui, nici săpăturile1! neîndemânatice, în ale căror desemne se simte, sub sobrietatea de stil a Grecilor, bre-care influenţe asiatice, nici în fine puţina măiestria a lucrătorului, nu vin întru nimic a desminţi cela ce Plinii! bătrînul a (]is despre lipsa de perfecţiune artistică de care afi avut parte în vechime obiectele lucrate cu aur, pe când din contra vasele de argint erai! decorate cu totă perfecţiunea sculp-turel antice.4
Sub. raportul formei şi al destinaţiunil acestei întinse tăvi, noi stâm la îndoelă, care să i se potă mal bine aplica din feluritele numiri ce Grecii şi Romanii dau vaselor de felul acesta, întrebuinţate safi la usurile casnice, safi la aparatul serbătorilor religiose.
«lichen Schlangenwinduhgen mehrerer Ornamente, die Verbindung von Kugeln oder Per-«lenreihen, und das Blumenwerk mit Lilien-formen, Dingo, die in allen Gegenden Deutschlands «verbreitet waren... Eine der merkwiirdigsten Erscheinungen ist, dass als Verzierung ei-«nes kleinen Gofăsses auch der Stierkopf mit einwărts gebogenen Horner vorkommt. Derselbc «Stierkopf, lialbcrhaben auf einer Metallplate dargestellt, mit ebenso eingebogenen Hornern, «den Arneth als fremd bczcichnete, warde bei den Pranken als Stiernsclimuek der Pferde ge-«brauclit, wie er aus dem Grabe Childerichs 1 von Cbifflot und danaeh von Cochet dargestellt «zu sehen ist, und dieser Kopfschmuck wenigstens mit den balbmondartigen Hiirnern oder tlunulcn, muss auch bei norddeutschen Vblkerstiimmen allgemein gewesen sein, da er sich «iiberaus liăufig auf den Pferden der Goldbracteaten vorfindct, welche Denkmăler ins IV — «VI Jhd. gehoren.» — In privinţa ornamentelor în formă de cap de boii, de cari s’aii găsit mai multe şi felurite exemplare, ca amulete de atîrnat, în mormintele barbare din Normandia) Elveţia şi Germania (veşli Abbc Cochet, Tombeau de Childeric I, p. 296), vom observa că în museul din Bucurescî se află unul de bronz, forte caracteristic, şi apoi încă vom aminti despre un mic inel de aur (diam. 0 m.‘, 024; gros. 0 m.. 002) al cărui scaun înfăţişeză un cap de bou, format din doă-spre-^ece mici granate tăiate şi incastrato în foiţe de aur, lucrare cu totul a-nalogă cu ornamentul merovingian al luî Childeric I. Acest obiect mărunt, specimen forte interesant de orfăurăria barbară, a fost găsit la Braşov, în Ardei şi se află în stăpînirea D-luî de Geza Karacz în Szegedin. D. Floris Romer din Pesta Pa publicat in revista archeologică magyară : Arclisologiai Ertesito, 1869 macz, 15, însoţindu’l cu o scrisore a mea îu care îi vorbesc de acest obiect.
(4) C. Plinii Secundi Naturalis histor. 1. XXXIII, 55 : «Mirum auro ccclando inclaruisse neminem, argento multos,»	WWW.daCOTOmilinca.ro
532
ODOBESCU
Elenii mimîait Sîav.ot sau v.bxXot, şi mai ales îrivazEţ, vasele puţin a-dînci şi cu buza îngustă, cărora noîlecjicem pe limba populară tăvi, tipsii şi sinii; cele mal mici, tăviţele şi tipsiorele, se (jiceati rctvobuov şi 7uvoaiay.o<;5; dar erau şi mva-zE? de aur, sau cel puţin cu totul aurite, aşa de mari încât se aducea pe ele la masă, după cum povestesce Atlieneil, câte un mistreţ fript întreg.6 Un alt-fel de tăvi mari, dar mal adîncî, destinate mai cu semă pentru mâncările cu aluaturi, |j.ăCai, se numlafl la ei |j.aCov6[j.'.a;7 acestea serviafi însă şi în templuri, de vreme ce găsim unul de aur, în greutate de 1088 drahme, printre odorele templului Branchhjilor din Milet, închinat lui Apollon Didymeul;8 Iar în procesiunea ce regele Egiptului Ptolemeiî Filadelf făcu în Alexandria, pentru serbările lui Bacchus, printre alte nenumerate bogăţie, o sută doă-<Jecl de băeţî, îmbrăcaţi cu purpură, purtau pe mâni căte un [xaCovdgov de aur, încărcat cu miresme; alte cincl-cjeci de [xaCovd;j.ta de aur veniafi în urmă.9
(6) 1). I. H. Krause, Angeiologie : Die Gefăsse der alteu Volker insbesondere der Griechen und Rdmer, Iîalle, 1854, p. 424—428.—Julii Pollucis Onomasticon, ex recens. Im. Bekkeri, Berolini, 1840, VI. 84 : «KaO-' exadtov de, ovg piev dldxovg xaknvâiv, xvxl.ovg igeîg ccpyv-poîg ij -/eipiata dqyVQU tj nlvaxag, xai tovg iXdttovg mvaxidxovg, xai nivaxag xpeuiv xcu nivaxidxovg l/O-vrj^ovg.»
(e) Atliencci Deipnosophistarum lib. IV, 3 (edit. J. Scliweigliaeuser, Argentorati, 1802) . *niva£ apyvpovi ini ndyog dvx oMyov neQiyqvdog, odog oidte deţati&ai fiiye&og /o'iqov Tivog ontov xai (Upatjria fteydXov, Sg vnnog inixuto,..,* — Tot asemenea ijice şi Horatius, Satyr. 1. II, 4. v. 41: «Umber et iligna nutritus glande rotundas—curvat aper lances carnem vitantis inertem.» — în vecinătatea basiliceî S-tuluî Ioan din Lateran în Roma, s’a descoperit o pictură al fresco antică, în care doî-spre-ijece servitori aduc pe vase diferite bucate la un ospeţ. Una din acele figuri portă o tipsia mare cu un porc întreg pe dinsa. E represen-tată şi în Dictionnaire des antiquites romaines et grecques de A. Bich, trad. frany. de Gheruel, Paris, 1859, p. 349. Tipsii cu plăcintă, cu pesce, cu iepure şi altele se ved şi pe masa lui Vi-centiu în faimosele picturi din catacomba luî Pretextat în Roma. li. Garucci, Les Mysteres du syncretisme plirygien, în Melanges d'arche.ologie, d’histoire et de litterature (Uli. Cahier et A. Martin), Paris, 1856. t IV, p. 5 şi 8.
C) Jul. Pollucis Onomasticon, VII, 87 : */xaţovo/uu ele xoikoi (tiyd).oi nlvaxtg, i<p’ o>v al fiăgai ăceve/xovTo.»—Una din picturelc antice, citate mai sus, representă unpaştet galben aşezat pe o tipsia rotundă. Veijî gravura în Diction. des antiq. rom., trad. de Cheruel, p. 397.
t6) Corpus Inscriptionum Grrecarum, edid. Aug. Bosclchias, Berolini, 1843. Voi II n 2852 :
f/iaSovo/iov -/qvOovv. o'I.xtJ dţay/xai yii.iai oydotjxovta oxtol.»
(°) Aihcnai Deipnosopli. lib. V , 27 : «tVnjxokov&ovv d'aitp naldeg iv yitotdi noQşv-golg, lifiavotuv xai dfivyvav, in de x/joxov, ini y^vdiăv fiaSovufiov ipÎQOvteg, excitdv eixodi.» şi Pb V, 34. — Despre întrebuinţarea tipsiilor întinse în serbările religiose ale Eladeî şi mai cu semă în cultul plin de desfătări al luî Bacchus, avem doveijî numerose în monumentele antice, cari representă adesea personage purtând pe mâini tipsii mari cu pîrgă şi cu felurite daruri de colaci şi depome. Asemeni serbări dionysiace se ved pe mai multe vase zugrăvite : preotese sau simple femei aduc dinaintea ^leului maU tăvi pline cu vîrf; acelea de
www.dacoromamca.ro
TESAURUI, DFXA PETROSA
533
Romanii nu iernaseră, mal pre jos cu luxul acestor feluri de vase; la dînşiî grecescul Staxo? se chlarnă cu acelaş nume discus sail orbis (v.uxXo?); Iar tipsiile, îttvaxsc, se diceau lances, şi se întrebuinţaţi atât la mese cât şi la altar. Pliniţi spune că, mai nainte de resboinl lui Sylla, în Roma se aflaţi mal mult de cincl-sute de lances, în greutate de o sută de litre de argint fiă-care, şi că un sclav Iertat al împăratului Clauditi pusesă’I torne, într’un cuptor clădit cu dinadinsul, o tipsiă de argint de cincl-sute de libre —quinquegenariam lancem—cu alte opt de câte doă-sute cincl-deci libre.10 Cu doă-sute de ani mal în urmă, omonimul acestui Cesar, tribunul Clauditi, mal înainte de a fi îmbrăcat şi el purpura imperială şi de a fi luptat cu succes în contra primei cotropiri a Goţilor în Dacia, se arătă mulţumit cu mal puţin, căci el primia dela împăratul Gallian, drept îmbu-nare, vase mal eftine, dar împodobite cu săpături în formă de frundarl, de viţe şi Iederă, «discum corymbiatum argenteum libr'arum viginti; lan-«ccm argenteam pampinatam librarum triginta; patinam argenteam hede-<ratam librarum XX et III».11 Despre luxosele tipsii sculptate cu fol de ferigă,—lances fdli'catae,—vorbesceşi Ciceron.12 Juvenal se miră de mărimea celor pe cari se aduceaţi pescil la mesele avuţilor :
«Adspico quam longo distendat pectore laucem,
Quae fertur domino, squilla...»13
şi Yirgil ne arată, în ce fel pântecele fumegânde ale victimelor, sacrificate pe altar, se vărsai! în tipsiele încovoiate :
«Lancibus et pandis fiimantia reddimus exta.»14
sigur sînt luaţovoixiu. Monumenti inediţi publicaţi dall’Instituto di Corrispotidenza archeolo-gica, Eoma, Voi. VI e VII, 18(50. St. 37. vas din Museo Borbonico.— Gerhard, Antike Bild-werke, Stuttgart, 1830. taf. XVIII, n. 586. Pe un frumos baso-reliev din Museul Vaticanului representând un cortegiu baccbic, se ved doî copii cu thyrsurî în mâni, purtând o tavă mare cu un şir de bobiţe pe margine şi cu trei mici piciore, pe care fumegă miresme diutr’un mic vas sau altar, s’ar <jice că sînt chiar mazonomele din serbarea dionysiacă a luî Ptolemeu. — En. Quir. Visconti, II Museo Pio-Clementino. Milauo, 1820, V. IV. p. 160, t. 21.
(l0) Plinii Sec. Natur. histor. lib.XXXIII, 52 : «Pauloenim ante haec facta sunt, lancesque «e centenis libris argenti, quas tune super quingentas numero Komae fuisse constat, multos-«que ob oas proscriptos, dolo concupiscentium. Erubescaus annales, qui bellum civile illud «talibus vitiis imputavere. Nostra aetas fortior fuit: Claudii principatu servus ejus Drusilla-«nus nomine Kotundus, dispensator Hispaniae citerioris, quingenariam lancem habuit, cui «fabricandae offîcina prius esaedificata fuerat: et comites ejus, octo CCL librarum.»
(u) Trebellius Pollio in vita Claudii Imperat. c. XVII.
(1!) Cicero ad Atticum, lib. VI, epist. 1. 13 : «Rhosiaca vasa mandavi. Sed keus tu, quid «cogitas? in felicatis lancibus et splendidissimis canistris, olusculis non soles pascere»,
(ls) Juvenal. lib. I satyr. V, v. 78—80.
(u) Virgil. Georgic. II, v. 194.
www.dacoromanica.ro
534
ODOBESCU
Dar pe lingă, curat italica lanx, Romanii adoptase şi usul şi numirea grecescilor mazonomi; pe tipsii mari de felul acestora se aduceaîi bucate la mesă, pe timpul lui Horaţiti :
«Deinde secuti
«Mazonomo pueri magno discerpta ferentes «Membra gruis, sparsi sale multo non sine farro,»15
şi tot cu aşa grele vase se servlafi şi în ospeţele consulare şi pretoriane, cu doi safi trei secol! mal târziii, după cum spune poetul Nemeşi an :
«Saepe ego nutantem sub iniquo pondere vidi «Mazonomi puerum, portat cum prandia cirro,
«Quae consul praetorve novus construxit ovanti.»10
Nu rămâne, credem, îndoială că vasele numite la Eleni Stoxot şi îriva-xsî, Iar la Romani clisei şi lances, precum şi cele zise mazonomi la ambele aceste popore, eraţi tăvi, mal mult sad mal puţin întinse şi adinei, cari lucrate fiind une-orl de aur şi mal adese de argint, şi împodobite, mal cu semă acestea din urmă, cu săpături artistice în reliev safi scobite, precum şi cu ornamente de fol felurite, atî servit atât la usurile mesei cât şi la celebrarea ceremonielor religiose.
Din atâta mulţime de tăvi de aur şi argint, câte ni se amintesc prin cărţile autorilor vechi ca existente în anticitate, abia dacă câte-va, şi forte puţine, atî ajuns pînă în dilele nostre. Printre acestea, tava dela Pe-trosa este negreşit unică în felul şefi, prin mărimea el şi prin câtimea metalului întrebuinţat; alta aşa mare, de aur, nu există; dar sînt, prin mu-seele Europei, câte-va tăvi antice de argint, remarcabile atât prin greutatea, prin dimensiunile lor, cât şi mal ales prin valdrea artistică şi archeologică a subiectelor săpate safi gravate pe dînsele. Să ne mărginim aci a menţiona, mal mult ca subiecte de comparaţiune, decât de asemuire cu tava dela Petrosa, vre-o patru din marile tăvi antice încă existente prin musee, şi anume : discul din Cabinetul medaliilor dela Paris, în mărime de 0m,70 ca diametru şi cântărind 103 hectogramme, care s’a descoperit pe la 1656 în Rliona, pe lingă Avignon, şi căruia s’a dat pe atunci denumirea de Scutul hă Scipion, deşi representă înapoirea Briseidel;17 să
(15) Horat. Satyr. lib II, 8, v. 85—87.
(16j M. A. Olymp. Nemcsicini do Aucupio fragment. I, v 16—28, în voi. I Poetar. latin, minor. edit. J. Ch Wernsdorf p. 130.
(l7) Chabouillet, Cataloguc general et raisonne des camees et pierres gravees de la Biblio-theque imperiale, suivi de la description des antres monuments exposes dans le Cabinet des medailles et antiques, Paris 1858. p. 450—463. —Obiectul e reprodus prin gravură în : Mont-faucon, L’Antiquite expliquee, Paris, 1719. t. IV, p. 54, pl. XXIII; în : Millin, Monuments antiques inedite, Paris, 1803.1.1, p. 69 şi 70.
www.dacoromanica.ro
TESAURUL DELA PETROSA
535
pomenim asemenea despre doă discuri de argint, considerate mal mult ca table safl scuturi comemorative, clypei votivi: unul, aflat la 1847 în Spania, la Almendralejo, şi conservat în Academia regală din Madrid, care denumesce şi representă, şecjend pe tronuri, pe împăratul Teodosiu cel mare, cu doi fii al sel, părtaşii imperiului, (diametru : aprope 75 centimetri; greutate : 538 uncii);18 cel-l’alt, descoperit în Aquileia la 182 5 şi depus în Cabinetul din Yiena, arată o scenă mitologică din cultul Cerere!, în care Agrippa, ginerele lui August, pare a ţine locul lui Triptolem, (diarn. : 111/*; greut. : 2 uncii, 7 12/ig loţl de Austria).19 In fine, vom cita şi un ăl patrule disc de argint, mal mare decât acesta din urmă, înfăţişând pe faţa lui o luptă de Centauri cu fere selbatice, şi care se pă-streză acum în museulErmitagiuluI din S. Petersburg, provenit acolo din preţiosa descoperire ce s’a făcut, pe la începutul acestui secol, la ConţescI, pe malul Prutului, în ţinutul Doroholu.20
Aceste patru obiecte, prin săpăturile de pre ele, representă trepte diferite ale artei antice.21 Fi-vor ele fost unelte sumptudse, safl monumente comemorative, negreşit că afi făcut parte sad din avuţiile casnice ale u-nor cetăţeni bogaţi, sad din tesaurele unor temple, şi întămplarea a vrut ca ele să se păstreze pînă în dilele nostre, ca să ne arate în ce mod industria Romanilor, moştenitorea artelor elenice, se pricepea a ornamenta, după tradiţiunile culturel clasice, discurile cele luxose ale avuţilor. în timpi mal târcjil, pe când mal puţin se preţuia perfecţiunea plastică a lucrărilor gliptice, decât valorea metalului şi podobele împestriţate cu pe-
(1S) I). Antonio Delgaclo, Memoria Listorico-critica sobre el gran disco de Theodosio, encon-trado en Almendralejo, Madrid, 1849. — Magazin pittoresque XXXIV annee, Paris 1866, p. 100.—Bouclier commemoratif d’Almendralejo, in : Nouveaux melanges d’Archeologie, col-lection publiee par le P. Ch. Caliicr, Paris. 18 ;4. p. 65—84.
(l0) Arneth, Gold-und Silber-monumente p. 61—72, tab. G. V. Disertaţiunea lui Arneth asupra scuturilor votivc e însoţită cu 3 reproduceri după cel dela Aquileia, şi una după cel dela Almendralejo.
(!0) In divisiunea anticităţilor de bruiiz, argint şi lut din acest Museu, tava dela Conţescî portă nr. 413, îar vasul şi căldăruşa de argint, singurele remăşiţe ale aceleiaşi descoperiri, se află sub nr. 373 şi 431, publicate amîndoă în : Antiquites du Bosphore Cinimerien Voi II, tab. 39—42. Asupra descoperirii dela Conţescî am adunat ore-carî noţiuni într’un articol publicat în Monitorul oficial al Bomănici din 13 iuliu 1871. Vedî Annexul lit. C.
(,l) Scutul din Viena se credea fi chiar din timpul luî August; vasele dela Conţescî par aS din al n'° secol creştin, de prin epoca Severilor; discul dela Paris, cam din al ivll‘:; în fine scutul dela Madrid trebuî să fia contimporan cu împăraţiî ce el representă, cu Teudosiu şi fiiî luî, şi anume chîar din anul 393.
www.dacoromamca.ro
536
ODOUESCD
tre şi cu sticlărie, luxul vaselor se preschimbă în acest sens, şi tipsiele fură şi ele decorate cu gemme.
Nici mat mult nici mai puţin decât tote cele-l’alte obiecte ale lumii antice, preţiose prin materia lor, discurile de aur şi de argint aii aţîţat pofta şi lăcomia căpeteniilor barbare, învingătorii şi cotropitorii imperiului roman. Astfel când, la 414 după Chr., regele Visigoţilor, mîndrul Athaulf, luă de soţiă pe Galla Placidia, fiica împăratului Teodosiil, şi serba în Narbonna, cu o pompă neaucjită, cununiile sale, el presentâ miresei, drept dar de nuntă, cincl-cjecl de băieţi în haine de mătase, purtând pe fiă-care mână câte o tipsiă cu bani de aur şi cu petre scumpe, tote a-cestea câştigate din despuierile Romei.22
Tipsiă mare de aur sad, şi mal bine, cianac or găvan adînc scobit, ar.«-<py|,23 cu buzele strălucind de petre colorate, portă pe mâna sa împăratul Justinian în faîmosa mosaică din biserica San-Vitale din Ravenna, unde acest împărat şi soţia lui, Teodora, înconjuraţi de totă curtea lor, aduc daruri sântului lăcaş, înălţat pe la 547 de marele dregător Julianus Argen-tarius, pe pămîntul Italiei de curînd recâştigat dela Goţi.24 Ore de acelaş fel să fi fost şi tava de aur masiv, în greutate de cincl-sute libre şi împodobită cu petre scumpe, vestitul missorium, care purta numele de Mesa lui Solomon, şi pe care, la 453, patriciul roman Aetius o dărui regelui visigot Thorismond, ca să rescumpere astfel cetatea Arles, ameninţată de dînsul?25
Se vede însă că voevocjil Barbarilor nu se mulţumlafi numai cu vasele de aur ce căpătai! în daruri sad în jaf, ci le plăcea încă să comande, pentru podoba casei şi a mesei lor, vase de un mare preţ; aşa, spre exemplu,
(2a) Olympiodor, apuci Photiwn cod. 80, p 186.
(25)	Atlienaei Dcipnnsopli. 1. XI, 101 : « To de ilxv<poi <ovonct<j&y dno rijs dxaipldo;, xal rovro â'itixiv o/xoloii clyytiov ţvXtyov itgoyyvXoVj yaXci xal oggov âe/ofitvov.y Sc Vede însă că scafele se fabricau şi de metal şi că servîau în temple, de vreme ce în Opistodom, unde se păstra tesaurul Partheiionuluî din Atena, se aflau o sută de scafe de aramă : tSxdipai, -/aX-xai: y : *, după cum se citesce in doă inscripţiunî de acolo : Boeck, Corp. Inscrip. Graec. 1.1, nr. .150, § 45 şi nr. 151, § 26.
(24) Mosaicadela San Vitale e reprodusă in colori, după un desemn al lui Papety, în : Revue Arclieologique, Paris, 1850, pl. 145 - 146; în: Hefner-Alteneck, Trachten des christlichen Mittelalters, Frankf. a. M., 1840, I, taf. 91—92; — parte din personagele ei se ved şi în liaph. Jacquemin, Iconographie du costume du IV an XIX siecle, Paris, 1867. pl. I.
(26)	Gibbon, The liistory of the decadence and fallof the Roman Empire, Voi. IV. eh. 31,— Fredegarii fragment. 73.
www.dacoromamca.ro
TESAURUL DELA PETROSA
537
episcopul Grigorie din Tours povestesce în cronica sa,26 că mergând în locuinţa dela Nogent (Novigentum). ca să întălnescă pe regele franc Chilpe-ric II (f584:), acesta îî arătă o tipsia mare de aur, ornată cu petre scumpe şi cântărind cincizeci de libre, pe care pusese săî-o lucreze, după ce solii seî îl adusese daruri dela împăratul Orientului Tiberiîi, şi cu o gelosă mîndriâ regele barbar îl cjise : «Am pus să facă acest vas spre «lauda naţiunii Francilor şi spre a o străluci; Iar dacă Dumnec]eil me va «dărui cu (lile, volu mal face şi altele multe».
Aceste noţiuni, asupra discurilor amintite în istoria trecutului, sînt, credem, de natură a ne face să recunoscem în tata cea mare dela Petrosa un odor de o valore materială extraordinară, lucrat în acea epocă stângace, când arta grecâ, pornită pe priporul decadenţei şi căutând împrospătări în imitarea motivelor de ornamentaţiune străine, orientale sad nordice, ajunsese a făuri, cu aur şi cu materii preţiose, unelte şi podobe pentru mulţumirea gusturilor sumptuose, dar grosolane, ale şefilor de horde barbare, ale acelor omeni, nepăsători de frumuseţile esteticei clasice şi lacomi de bogăţii, cari prefăceau, după placul şi trebuinţele lor, avuţiile adunate, cu voiă fără voiă, de prin tote unghiurile imperiului roman.
A. I. Odobescu.
(,0) Gregoire de Tours et Fredegaire, Histoire des Francs, trad. de M. Guizot, nouvelle edition, revue par Al. Jacob, Paris, 1861 Voi I, liv. VI. 2.
www.dacaromamca.ro
538
F K O L L O
CONSIDERAŢI UNI
ASUPRA
ISTORIEI LITERATUREI NEOLATINE
IN GENERE
(fragment dintr’un «CURS X)E literatură»)
1. Ce înţelegem prin literaturii neolatinii. — 2. întâia origine a ginţii romanice. — 3. Genesea limbilor neolatine. — 4. Exemple din latinitatea ignorantă a notarilor medievali.— 5. OpiniunI diverse despre genesea limbilor neolatine. — 6. Elemente preistorice ale literaturelor neolatine. —
7.	Literatura poporană la Romanii antici. — 8. Pentru ce unitatea lltern-turcî neolatine nu se pntu constitui nici o dată. — 0. Ciocnirea cultnrel latine cn cultura elenlcâ. — 10. Romanitatea despăgubită de perilerile sale teritoriale.—11. Literatura neolatină în confront cu clasicitatea.—12. Romanitatea şi Creştinismul. — 13. înriurirl direete ale creştinismului asupra civillsaţlnnil neolatine. — 14. Romantica Evului mediii. — 16. Valorea llteraturel medievale. — 17. Dărăpănarea edificiului ideal din Evul mediii. —18. Literaturele renasceril şl emanciparea Europei de cultura neolatină. —19. Revoluţiunea francesă. — 20. Nu s’a terminat încă misiunea geniului latin în lnme.
1. îmbrăţişând sub o singura denumire literaturele Italiei, Franciel, Spaniei, Portugaliei şi României, sîntem departe de a le atribui o unitate numerica. Noi înţelegem numai de a face alusiune la o suina de raporturi reciproce, cari ne permit de a recunosce între ele o solidaritate trecuta, presenta sau viitore. Aceste raporturi nu sînt alt-ceva decât resfringerea afinităţilor istorice, cari unesc pe membrii deosebiţi al marel familie de unde aQ purces literaturele în cestiune.
Daca privim trecutul, găsim din capul locului ca cea d’întâlu încuscrire, fiă ematologică, fia ideală, între poporele numite asta dl romanice saîl neolatine dateză dintr’o epoca mult mal depărtata decât evul roman; fiind ca. afară de puţine excepţiunl sporadice şi secundare, ele se trag do o potrivă din gintea arică, şi anume din acea ramură a ginţii arice pe care, după indicaţiunile lui Schleicher, o am pute numi traco-greco-itcdo-cel-tică'. Romanii au fost numai unul din aceste popore consângene, care prin puterea armelor şi prin superioritatea geniului politic a sciut a supune
(') Compendium der vergleichenden Grammatik der Indo-germaniselien Spraehen. Introd. p. 7, 8, 9.
www.dacQromamca.ro
LITERATURA NEOLATINĂ
539
partea cea mal mare din cele-l’alte, urmând apoi cu o stăruinţă şi cu o logică consecuentă, unică în analele anticităţil, a şi-le asemui prin colo-nisărl, prin strămutări, prin înmulţirea căilor de comunicaţiune şi a celor-l’alte opere publice, prin scoli, prin legislaţiune, şi mal tănjifl chiar prin mijlocul bisericel. La începutul secul ului III după Chr. opera unificatore se putea privi ca îndeplinită, şi când Antonin Caracalla adoptâ ca cetăţeni pe toţi locuitorii liberi al Imperiului, el nu făcu decăt să sancţioneze o dorinţă publică, o cugetare unanimă, o stare de lucruri recunoscută şi primită de mal nainte.
2. Ou tote acestea, nu e de credut că romanisarea atâtor naţiuni ar fi isbutit pretutindeni în acelaşi mesură, şi nici că să se fi consumat undeva într’un mod aşa de absolut, încât nimic să nu fi mal remas din starea precedentă. Chiar acum, după trecerea atâtor vecurl şi după atâtă varietate de întîmplărl, totă lumea latină oferă cele mal învederate dovedi de ibridism, nu numai în respectul fisiologic, ci încă în cel etologic, adică într’o sumă de apariţiunl relative la cele mal intime particularităţi ale traiului popular, ca bună-oră la nisce observanţe religiose, la nisce solemnităţi nupţiale or funerare, la nisce danţurî figurative şi la forma unor haine safi a unor scule domestice, a căror remotă anticitate ne-o atestă vasele, picturele şi sculpturale desgropate în tote filele de archeologl.1 Limbile indigene în unele locuri, ca într’o parte din peninsula Iberică, în Britania, în Armorica, pe malurile germane ale Rinului şi ale Dunării, îu Iliria şi în provinciile grecesc!, aii continuat de a remăue în fiinţă; în alte locuri, ele afi încetat forte tărditi, spre ex. în Italia meridională, unde limbagiul osc se vorbla încă pe timpul imperatorilor, şi cel grecesc de abia se stinse în Siciliaîn secolul XIV; Iar acolo unde limba latină prinse mal bine, acestă limbă încerca din partea lor un fel de reacţiune, de unde proveni diferenţiarea el dialectală. Acesta se întîmplâ nu atât prin-tr’un amestec bre-care de vocabule, căt prin strecurarea mal multor elemente fonice, morfologice şi sintactice ale limbilor desinoştenite, fiind-că ast-fel de elemente, precum observă Biondelli în prefaţa operei sale a-supra dialectelor galo-italice2, sînt acelea cari se mănţin mal cu tenacitate, de câte ori o naţiune este silită a îmbrăţişa limbagiul alteia.
(')VeiJî Bresciani, Costumi clella Sardcgna paragonati con quelU degli antichissimi po-poli orientali, Roma e Torino, 1866. — De Gubernatis, Storia comparata degli usi nusiali in Italia e presso gli altri popoli indo-europei, Milano, 1871.
(’) Saggio sui dialetti, gallo-italici, Milano, 1853.
www.dacaromamca.ro
540
F R O r, I, O
3.	Diferentiărea dialectală a limbeî latine prin reactiunea deosebitelor limbi indigene cotropite de dînsa este dară un fapt caracteristic, cu care se începe embriouarea limbilor romanice; bine înţeles că limba latină de care e vorba aicî n’a fost alt-ceva decăt limba vulgară, Iar nu limba acela pe care o studiam după scriitorii clasicităţii. Amîndoă afi provenit, într’adevăr, din acelaşi isvor, adică din latina archaică; însă s’afi despărţit mal în urmă, luând ifte-care o cale deosebită, fără ca să se potădice că una e mal vecină şi alta mal nouă, că una e mumă şi că alta e fiică.1 Limba vulgară, pururea viă şi mobilă, ca orî-ce limbă grăită şi nescrisă, a urmat a’şl desvolta şi chiar a’şl altera fondul primitiv după instinctul geniului şefi; limba cultă, din contra, întindem! sfera analogielor cu precugetare, alegând cuvinte şi forme, rechiămând în interesul purităţii unele elemente desvăţate, consacrând prin regule gramaticale şi prin monumente literare inviolabilitatea patrimoniului şefi, e-lenizând în fine şi forme şi construcţiunî spre a da cuvîntăril o mal mare eleganţă şi avuţiă, în loc de a se re’nprospăta după trebuinţă la isvorele naţionale, a devenit un ce aristocratic şi artificial, destinat a peri împreună cu organismul politic căruia ’I servla drept organ. La căderea imperiului, dialectele provinciale, modificate în ore-care parte prin înrîurirea cuceritorilor celor nuol, începură a eşi la lumină, după cum lipsa de cultură împuţina inteligibilitatea limbeî antice, safi descompunerea unităţii precedente a vieţel publice autorisa orî-ce mişcare centrifugă. O latinitate ignorantă şi amestecată de vulgarisme, care însă n’a fost nici odată limba vorbită a plebil, se arătă mal întăifl în legislaţiune şi in actele notările; dară după o existenţă precară, dispăru şi ea, lăsându-se a se înlocui d’a-dreptul prin însăşi limba vulgară. Poesia cavalerescă dete limbeî vulgare cea d’întîifi înfăţişare literară, şi formarea comunelor, unde pre-domnla elementul democratic, îl împrumută cel d’întîifi caracter politic, încât la începutul secolului XIII fie-care limbă neolatină se pote considera ca definitiv constituită in respectiva sa individualitate, fie ideală, fie geografică, de o potrivă cu deosebitele naţionalităţi în caii romanitatea s’a despărţit.
(!) De câte orî se vor găsi denumirile mumă, fiică şi soră aplicate la limbi, să se bage de semă ci le întrebuinţăm intr’un sens lat şi impropriu; in caşul contrar, precum observă romanistul Fuchs, ar trebui a crede că limba fle-căruî secol este fiica limbeî din secolul precedent şi nepotă aceleia din secolul antepenultim.
www.dacoromamca.ro
LITERATURA NEOLATINĂ
541
4.	Când vom vorbi despre literatura limbelor neolatine considerate în parte, vom da câte-va specimene din cari să se vodă ce ati fost limbele a-cestea în pruncia lor; aci vom aduce numai ore-care probă de acea latinitate ibridă, barbari că şi îndopată de solecisme, pe care o amintirăm mal sus, şi sperăm că cititorul nu va ave trebuinţă de observaţiunl ulteriore spre a recunosce că acel limbagiu nu representă nici o faşă a vorbei neolatine propriu clise, ci numai nedibăcia unor scribi cari, sciind puţin latinesce, făceau cu totâ seriositatea ceea ce mal tânliu făcu g-lumind poesia macaronică sau cea «lisă pedaniescă.1 Specimenele ni le oferă opera cea colosală a lui Muratori despre Anticitătile italice , unde studiosul pote să mal găsescă mii de exemple de acelaşi fel:
«Sed dum bec dictum fnisset Domni regi per Peredus venerabilis Episcopus eo quod ipsa Cartula minime invenire potuisset, demandavit ipse rex piisimo alia tale Cartula relevare per ipso notario qui antea scripserad, qualis iile erat, quem de parte Ecclesie ad curtis regia emissa fuerat.» Diss*4.
«Dedit ad pater meus — consentiente mibi Domno pater meus—pater meo sic consentientem mibi — volo et decern o ut post mortem matris mee — episcopus civitatis nostre Lucense potestatem liabeas iu jam diete Ecclesie sancte Mărie et sandi Donaţi, quem nos a fundamenta fabricis construximus, in ambas presbitero uno ordinare, qui per omnem septimanam tres diebus XXIV pauperi prandere di-beas. Prandium eorum tali sit per omne septimana sebafilo, grano, pane cocto, et duo congia vino, et duo congia de pulmentario, laba et panico mixto, bene spisso et condito de imeto...
(') Se chiamă macaronic un gen de poesiă in care fondul limliagiuluî şi prosodia voesce să fiă latinescă, dar mai multe cuvinte aparţin limbeî vulgare şi numai la terminaţiune se a-rată latinisate. Etă ca exemplu căte-va versuri ale celebrului macaronist Teofil Folengo,cun-noscut sub pseudonimul Merlino Coccaio :
Est locus in Franza montagnai postus in alto Culm ine, quem caprai celeres appena salirent.
Ilunc Montalbanum franzesa brigata dimandat.
Non urbs, nec villa est verum fortissima rocca,
Quai saxo vivo tribus est obcincta murajis,
Tam bombardarum stimans batimenta sonantum Quam stimant asini muscas bufaFque tavanos, etc.
Genul ijis pcdantcsc este din contra vulgar în fondul limbeî şi în «instrucţiunea versului, dar adoptă mal multe locuţiuni latine sau latinizate Ast-fel face Camillo Scrofa (Fidenzio Glottocrisio Ludimagistro) voind să traducă întâiul sonnet al lui Petrarca :
Voi, cli’auribus arrectis auscultate
In lingua etrusca il fremito e ’l rumore
De’miei sospiri, etc. (Veiji Blanc : Grammatilc der ital. Spr. p. 795, 796.1
www.dacoromamca.ro
542
FROLlO
«... uno căpiţe tenente in terra Cliisoni et alium căpiţe tenente in terra Ciulloni, et de uno latere corre via publica, et de alium latere et terrula Pisinuli plus minus modiorum dua...» Diss. 33.
întâiul document este din anul 754, al doilea din anul 730.
Etă acum limbagiul juridic dela 1197 :
«Strachinardus juratus dicit, quod a triginta annis recordatur quod vidit Duces liabere et tenere Ducatum, nec eis vidit molestiam fieri.— Et dicit quod tuncres-pondit Torellus quod si Dominus Petrus vuit dare suam partem Ducatus Domino Archiepiscopo, quod ipse libenter daret suam. — Dicebat ipsi Iohannes cum fra-tellu advocato suo, Domne, audire nos digueris, quia iste Agiprandi filio istius Al-prandi ab antecessore meus...» Diss. 5.
Un profesor dela universitatea Boloniel vorbîa ast-fel elitră studenţi cam pe acelaşi timp :
«Or signori, hic colligimus*rgumentum, quod aliquis, quando venit coram magistraţii debet ei revereri, quod est contra Ferrarienses, qui si essent coram Deo non extraliorent sibi capellum vel birretum de căpiţe. — Et dico vobis quod in anno sequenti intendo docere ordinarie bene et legaliter sicut unquam feci, ex-traordinario non credo legere, scliolares enim non sunt boni pagatores. Nonbabeo vobis plura dicere, eatis cum benedictione Domini.»
(Scării, Storia dei Profcssori di Bologna)
Dar exemplele acestea ne oferă numai o latinitate italianizată. Etă a-cum unele pasage din ordonanţa lui Alboacem dela Coimbra, publicată la 734, în care elementul vulgar aparţine peninsulei Iberice :
«... Ego ordinavi, quod Cbristiani demeas terras pecten dupliciter quam Mauri, et de ecclesiis per singulas XXV pesantes de bono argento, et per monasteria pie-ten L. pesautes et vispesantes pecten cent santes: et Christiani habeant in Colimb suum comitem... qui rnantoneat eos in bono juzgo... et non matabunt homines sine jussu de Alcaide, seu Aluacile Sarraceno. Sed ponent illum apres de Alcaide, et monstrabunt suos juzgos, et iile dicebit: bene est; et matabunt culpatum.—Bispi de Christianis non maledicant reges Maurorum, sin moriantur. Prcsbyteri nonfa-ciat suas missas, nisi portis cerratis, sin pieten X pesantes argenti ; monasteria quas sunt in meo mundo habeant sua bona in pace, et pechen pnedictos L pesantes. Monasterium de moutanis, qui dicitur Laurbano, non peclie nullo pe sânte, quoniam bona intentione monstrant mihi loca de suis venatis, et faciunt Saracenis bona acollienza...»
Eaynouard, Ghoix des potsies origindlcs des Troubadours (Paris, 1816 — 1821), Introd., p. 11.
www.dacoromamca.ro
LITERATURA NEOLATINĂ
543
în faimosul jurămînt depus la Strasburg în anul 842 de cătră Ludovic cel Germanic şi păstrat de contimporanul Nithard, elementele latine sînt cu totul secundare, şi limbagiul romanic din Francia septentrională apare format. Efcă jurămîntul :
«Pro Deo amur et pro Xhristian poplo et nostro commun salvament, dist di en avant, in quant Deus savir et podir me dunat, si salvarai eo cist meon fradre Karlo, et in adjudha et iu cadhuna cosa, si com om per dreit son fradra sal var dist, in o quid il mi altrezi fazet ; et ab Ludker nul plaid numquam prindrai, qui meon voi cist meon fradre Karle in damno sit.»
(Eaynouard, Clioix, Voi. II.)
5.	Modul nostru de a explica originea limbelor romanice ţine o cale de mijloc între mal multe teorie împrotivitore şi unilaterale, ivite mal cu semă în alte timpuri şi pe cari starea actuală a studielor filologice n’ar permite de a le tracta fără reserve. Unii, spre exemplu, afi acordat anticelor limbi indigene o pre-însemnatăparticipaţiune la formarea limbelor neolatine; astfel sînt : Duclos, La Ravaliere, Court de Gebelin, Mazzoni-Toselli, Gin-guene şi mal ales Bruce-Whyte, cari reduc la limbagiul celtic una sau alta din Jimbele surori, de nu pe tote; Perion, Enric Etieune şi alţii, cari trag pe francesa din greea; Giambullari, care derivă italiana din a-ramaica prin mijlocirea etruscei; Conradi, Planta, Hormayr şi Staub, cari din etrusca trag limba retoromanică. Alţii, ca Bembo, Tiraboschi, Liao, Aldrete, Sismondi, Hunger, Morliof, Lewis, Wachsmuth şi Fernow, exa-gereză partea ce avu la formarea limbelor romanice idiomele Germaniei, er tote câte nu Ie pot explica prin intervenţiunea barbarilor, le explică prin treptata corumpere a limbel clasice, astfel precum o veijurăm în exemplele de mal sus, şi numai în sensul acesta recunosc o maternitate a limbel latine faţă cu limbagiurile ndstre. O a treia opiuiune, luând ca şi noi latinitatea vulgară drept basa neolatinismulul, pretinde că ea a dat nascere mal nainte de tote limbel provenţale, şi că din corumperea prototipului provenţal după. sec. XI au provenit apoi cele-l’alte limbi romanice într’un chip mijlocit. Acestă ipotesă, care nici că s’ar fi ivit dacă limba romănescă era mal cunoscută în Occident, avu de autor pe ilustrul Eaynouard, şi chiar afară din Franţa află nisce sprijinitori forte respectabili, caPerticari, Hand şi Ruth. La un resultat analog ajunse încă o bună semă de scriitori cari nu vedură cuvenita distanţă între limbagiul vulgar al Romei antice şi limba italiană de astăzi, bună-oră F. Sav. Qua-
www.dacoromanica.io
544
FROLLO
drio, sad între acelaş limbagid vulgar şi limba nbstră romănescă, precum ati fost P. Maior şi E. Murgu, sad precum este în minutul de faţa majoritatea Societăţii Academice din Bucurescl. în fine, n’ad lipsit, mal ales în categoria celor din urma citaţi, unii cari sa atribue vulgarei latine o prioritate cronologica şi genealogica asupra latinei literare şi, prin-tr’o singulara inversiune a rolurilor recunoscute în trecut de opiniunea generala, sa dea limbel vulgare caracterul de muma, er celei literare caracterul de fiia.
Spaţiul nu ne permite a supune desbateril tote aceste sisteme, cari în ori-ce cas nu sînt tote fard argumente justificative. Combinate împreună, ele contribuesc a stabili adevăratul punct de vedere în acestă privinţă. Cine voesce a studia cestiunea cu d’amăruntul, p6te să recurgă la făntânele cele mal cunoscute ale glotologiel romanice, adică la scrierile lui Diez, luiDiefenbach, lui Biondelli, lui Ascoli, lui Littre, lui Bracbet şi altora; mal cu osebire însă recomandăm d’ocamdată frumosa carte a lui Euclis: Die romanischen Sprachen in ilirem VerMltnisse mm Lateinischen (Halle, 1849), er pentru a’şl forma o ideă ceva mal apropiată asupra anticei limbe rustice , operă lui Schuchardt intitulata : Vocali smus des Vulgărlateins (Leipzig, 1866 —1868), sad aceia a lui Corssen : Ueber Ausspraclie, Vocalismus und Eetonung der lateinischen Şprache.1
6.	în cea mal apropiată conexiune cu genesea limbel or neolatine a fost şi genesea literaturilor lor. Dacă aceste limbi au putut păstra nisce reină-şiţe formale, şi adesea chiar materiale, din limbele aborigine, cu mult şi mal natural era ca la poporele respective să şefi păstrat şi dre-carl testimo-niurl ale cugetării primordiale într’o sumă de legende, de poveşti, de sen-tenţe şi de proverbe, de dră-ce chiar abdicând, mal de ordinar prin silă, la limbagiul lor părintesc, ele nu putead a se lepăda în acelaş timp de geniul şi tradiţiunile lor. Astfel de testimoniurl s’ad semnalat pe alocuri în lite-raturele nostre poporane din partea mal multor scriitori, deşi amestecate cu reminiscenţele periodelor consecutive; şi sperăm că nu va trece mult timp fără ca ore-care mână îndemânatică să le urmărescă mal sistematicesce, folosiudu-se de progresurile sciinţel contimpurane. Asemenea, trecend la e-vul roman, ar greşi forte mult cine ar crede că n’a existat pe atunci altă literatură decăt cea artificială şi diplomată, pe care o cunoscem din scoli. Ca să fi fost aşa, ar trebui ca clasă cea mal numerosă a primului popor
(’)Vefi şiKritische Beitrcige zur lateinischenFormenlelire de acelaş filolog (Leipzig,1863).
www.dacoromamca.ro
LITERATURA NEOLATINĂ
545
din lume sa fi fost fără cugetare, fără inimă, fără memoriă sad fără trebuinţă şi fără mijldce de a comunica impresiunile şi aspiraţiunile sale. E sigur că o literatură poporană, adică spontană, impersonală şi transmisă prin graid, a fost şi la Romani, precum a fost la tdte popdrele de când lumea; resturile acestei literature stad presărate prin literaturele poporane cele mal recente. Acela cari cunosc colindele ndstre şi alte cântece de acelaş gen, nu vor încerca multă dificultate de a primi o asemenea afirmaţiune ; dar şi afară de acesta, însăşi limba latină cea scrisă nu ne-a lăsat cu totul fără indicie de literatură poporană.
7.	Imnurile fraţilor arvall şi sălii (axamenta), improvisaţiunile dramatice de nuntă (cârmim fcscennina), cântecele idilice alternative (carmina amoebciea) şi mal ales fabulele atellanice, erad într’adever nisce compuneri de gen poporan. Yirgilid însuşi le atribue acest caracter (Georg. II, 385), er Horaţid ne spune în ce mod ele dispărură mal târijid (Epist. II, 1.145) dând loc genului clasic, nu însă fără de a lăsa urme numerose în poesia comică şi tragică. I)e aci aparenta neregularitate prosodică a dramaturgilor romani, care se reduce la sacrificiul cantităţii în favorea accentului şi este o deprindere moştenită din prosodia saturnină, unde ritmul înlocuia metrul : quod ad rliythmum — precum ne spune Servius — solum vul-gares componere consuevere. Grecii antici, şi în genere tote poporele primitive, n’ad urmat altmintrelea.
Dară unde literatura vulgară începe a ni se revela mal de aprope prin monumente scrise, fiă măcar întiptilată sub un învăliş transparent de limbă clasică, este în inscripţiunile catacombelor, în imnurile bisericesc! şi in fragmente de versiune a Sânte! Scripture, mal deunăcjl descoperite şi însemnate de învdţaţl cu numele de Itala. în aceste odore venerabile ale cuvîntulul forma este în deobsce necioplită şi defectudsă; însă un spirit nod erumpe dintr’însele în totă candorea şi spontaneitatea lui şi fondul însuşi al cugetării, d’o potrivă cu constructele, dicţiunea şi ritmul expresiu-niî, portă aceleaşi note caracteristice cari deosebiră în epoca subsecuentă geniul literaturel neolatine propriu dise : cel d’întăid capital comun al a-cestela nu e de căutat în altă parte decât aci.
8.	Dacă imperiul roman ar fi supravieţuit mal mult imensei revolu-ţiunî religiose a Creştinismului, şi dacă invasiunile barbarice ar fi isbutit numai a’l regenera în loc de a sdrobi unitatea lui politică, literatura se-mi-vulgară ce se născuse la umbra sanctuarului, sub condeiul unul Tertul-
www.dacoromamca.ro	35
546
F R O L Ij O
lian, unul Lactanţid, unui Juvencus, unul Ambrosid, unui Boeţid, spre a ajunge să scdţă mal tărdid nisce note puternice ca acelea din Dies irae a Iul Toma de Celano sad din Stabat mater a luî Jacopone da Todi,1 ar li continuat a se des volta în acelaş sens şi s’ar mal li perfecţionat, reîn-tremându-se necontenit la isvorele cele viue ale poporului, şi astfel ea ar fi devenit o noă literatură cultă comună, şî-ar li păstrat unitatea propriă, precum şî-o păstra literatura neo-elenică a Orientului, şi în line, chiar a-fară din frontierele geografice ale Romanităţii, ar fi asigurat unitatea lim-bistică a lumii civilisate, luând asupră’şl mal cu succes misiunea ce rema-se încă veche! limbe latine în vieţa religiosă, juridică şi sciinţifică a Occidentului. Acesta însă nu putu să se îutîmple, din eausă că pre-înaiuta-tă era corumperea societăţii romane şi pre-puţin omogenă era încă unirea proviucielor în momentul cataclisme!, încât chiar dacă cuceritorii n’ar fi fost desbinaţl între el, nici o putere interi oră sad exterioră nu se afla pe atuucl aptă a mănţine cohesiunea întregului organism. Şi apoi, afară de
(') Mal mulţi dintre cititori nu cunosc, pote, funebrul cântec Dies irae, cu tote că pot să'l audă în toto filele în bisericele catolice. Etă unele strofe ale acestei teribile şi măreţe compo-siţiunî :
Dies irae, dies illa Solvet saeclum in favilla,
Teste Da vid cum Sibilla.
Quantus tremor est futurus Quando Judex est venturus Cuncta stricte discussurus !
Tuba mirum spargens sonum Per sepulclira regionum Coget omnes ante tlironum.
Mors stupebit et natura Cum resurget creatura Judicanti responsura.
Liber scriptus proferetur,
In quo totum continetur Unde mundus judicetur.
Judex ergo cum sedebit,
Quidquid latet apparebit:
Nil inultum remanebit.
Quid suin miser tune dicturus ?
Quem patronum rogaturus Cum vix justus sit securus?...
www.dacoromanica.io
LITERATURA NEOLATINĂ
547
grosnica ciocnire ce suferi imperiul roman împreună cu vechia lui civili-saţiune din partea ginţilor nordice, atât uuul cât şi alta conţinea în sine mal de-mult un germen de dualism, menit a degenera într’o schismă intelectuală şi morală : voim să dicem dualismul elementului latin şi al elementului grecesc.
9.	Este lucru sciut, chiar dacă nu l’ar spune Dionisid de Alicarnas, Quintilian, Ateneu, Terenţian, Maur şi alţii, că la formaţiunea limba-giulul ibrid al oraşului etern ati contribuit mal multe elemente eolico-do-rice, importate prin concursul ginţilor învecinate, între cari figurai! şi u-nele colonisărl mal mult sad mal puţin antice ale nemulul elenic, şi că pe lîngă acesta alte colonie grecesc!, forte înflorite, s’att mănţinut, pînă şi după căderea imperiului, pe părţile litorale din continentul şi insulele I-taliel, încât Romanii forte de timpuriu se deprinseră a recunosce pe Greci drept măiestri şi conducători al civilisaţiuuil lor, er limba însăşi literară, precum amintirăm, nu se sfii a se desvolta la scola acestor străini. Suetonid mărturisesce că cmtiquissimi dodorum, poetcs et oratores semi-graeci erant (De Claris grammat. c. 1.), şi în dilele cele mal gloridse ale Romei limba elenă era usitată în clasele cele mal culte din societate, mal mult pote decât franţuzesca la noi. După ce Grecia fu cucerită, Roma se sili, într’adevăr, de a’I impune limba propriă, după cum aflam din Valerid Maxim şi din Suetonifi; dară pre era anevolosă o asemenea încercare, fiind-că, pe lîngă superioritatea spiritului elinesc, îl stetea împro-tivă şi complicitatea acelora cărora executarea le era încredinţată; şi aşa nu numai că limba elenă scăpă de primejdia, ci încă remase ca limbă cultă a întregului Orient roman chiar din timpul lui M. Aurelid, adecă mal ’nainte de despărţirea imperiului, care veni să’I asigurepreponderanţa. Sub Mauriţid şi Foca, limba latină perdend şi caracterul oficial, însuşi numele el propria a trecut la fericita rivală (pw^aîxf/ qkioaaa). Desbinarea politică şi limbistică a Orientului produse peste puţin şi desbinarea religiosă, er slăbirea şi stingerea însăşi a imperiului bizantin, datorită în aşa mare parte ureî neîmpăcate între resăritenl şi apuseni, nu puse capdt antagonismului, căci naţiunile creştinate, de Biserica Răsăritului remaseră înstrăinate şi ele
i
în privinţa Apusului, şi moştenirea anticei împrotivirî trecu astfel la o noă putere gigantică eşită din înfundăturele Asiei.
(Va urma)	;';	G. L. Fl’ollo.
UlAO
www.dacoramanica.ro
548
QEORBESCC
CRONICA
LUI
CESARIU DAPONTE
(Urmare)
Intr’acestea, cea-]’altă parte din populaţiunea otomană începu a se-strânge, încă din revărsatul doritor şi pînă pe la prânţl, la saraiul împăratului; tfite stradele erau pline de glfite, şi marea de caice încărcate cu fimeni armaţi, unii cu cuţite şi ciomege, alţii cu pusei şi spade, alţii cu topâre şi frigări, în scurt fie-care ţinea câte un fel de armă sau şi petră în mână, alergând pe drumuri, ceîa-ce se numesce neferam-aslier. Când mulţimea fu strînsă sub stegul numit «Sangiak-şerif», li se trimise veste dela împăratul că rebelii sînt frînţî, şi acum să spuie: ce altă cerere au să’i mai facă? Ei ţliseră că se rogă de împărăţiă să dea sigilul ve-ziratuluî lui Kopriloglu; dar li s’a respuns că s’a dat deja lui Nişangi Ismail-paşa, fiind om bătrîn şi bun. Atunci toţi urară ani mulţi împăratului. După ce noul vezir se instala laPaşa-kapisi, cu alaiul obicinuit, nu lăsa să trecă mult timp şi începu să taie şi să sugrume nu numai pe rebeli, dar şi pe câţi aveau cunoscinţă cu dînşiî; pe lîngă acesta, mulţi din acei ce aveau vre-o pismă asupra- altora, mergeau de ’î denunţau ca avend relaţiuni cu rebelii, şi ast-fel au perit mulţime de 6meni, fără nici un fel de judecată sau cercetare.
Yedend patriarcul Iacov relele ce se făceau şi temendu-se ca nu cum-va să’l calomnieze şi pe dîusul că a ajuns la patriarcat prin puterea rebelilor, s’a decis a se retrage, iar în locul lui fu ales Calinic al Brusei, cu vot unanim al Sinodului, primindu’şi investitura dela vezirul Ismail-paga, în dioa de Dumineca Ortodoxiei. Cu acestă ocasiune, fiind că cei doi clerici, cari trebuiau să me'rgă să’l ducă după obiceifi la sântul altar, întârdiaseră cât-va, se dice că marele logofet Cariofili, redând înţărcarea, ar fi rostit cuvintele :«ce fac bivolii de nu mai vin?» Aceste vorbe audindu-le marele dragoman Alexandru, ce sta nu departe, şi fiind de mai ’nainte certaţi între dînşiî, a strigat cătră popor : «vedeţi, creştiuilor, cum nelegiuitul insultă pe clerici, numindu’i bivoli ?» Atunci Cariofili i-ar fi respuns într’un mod nedemn, er dragomanul, neputend suferi vorbele cele grele, s’a repedit asupra lui, ca mai vitez, şi se bătură; însă pumnii îi luâ Cariofili ca mai şubred. Voind el să se plângă de acesta, întră la mijloc Dositeifi al Ierusalimului şi’i împăca.
După ce stătu Ismail-paşa doă luni la vezirat, tot tăind şi sugrumând, fu şi el scos şi înlocuit de Tekirdaglii-Mustafa-paşa, ce se numîa şi Sarlios Mustafa-paşa. Acesta, neavend timp de a face preparativele necesare pentru resbel, fiind în luna lui Aprile, orândui în locul şefi pe Gbegher-paşa să mergă cu 6stea contra
www.dacoromamca.ro
CESARIU DA PONTE
549
Nemţilor, care ’şî arătâ vrednicia de comandant superior perdend nu numai 6-meniî ce avu sub comanda sa, dar încă lăsând şi cetatea Beligrad în mâinile Nemţilor.
Veţlend vezirul starea imperiului şi că armatele otomane se perd în fie-care an, s’a chibzuit cu ulemalele să trimiţă soli cari să se sile'scă a încheia pace cu Nemţii. Pentru acestă soliă s’aîi preferit Zulficar-efendi, ca om înţelept, şi dragomanul A-lexandru, ca mai învăţat şi mai practic, cari plecând dela Filipopole aflară că bătălia se dedese deja şi că victoria remăsese în partea Nemţilor, er pînă să ajungă la Beligrad, Nemţii luaseră şi cetatea.
In acestă epocă se făcu un mare cutremur, care a dărîmat la Smirna mai multe case, unde periră şi o mulţime de ămenî, între alţi patriarcul Alexandriei Parte-niu, precum şi Ignatiu mitropolitul Smirnei.
Tot atunci un Liberala, cu titlu de principe al Mainoiilor, deşertând dela îm-părăţiă, s’a sculat şi s’a dus la Yeneţianî, pe cari amăgindu’î de asemenea, reuşi de se reîntărse la împărăţiă. Turcii însă, vedendu’l că nu se astîmperă, îl aruncară la închisăre, unde şedu un timp de şepte ani. Găsindu-se în urmă un agă amic al acestui Liberală, şi intervenind cu stăruinţă pe lîngă vezir de a’1 libera şi a’l face Beiti al Maineî, i se împlini cererea. Atunci Liberală luâ de soţiă pe Dămna A-nastasia a luî Duca-vodă, căreia ’i măncâ patru-decî pungi de bani în curs de 20 şlile.
După sosirea împăratului la Adrianopole, veni scirea că Domnul Valachieî Şer-ban-vodă încetase din viaţă şi că boierii ţereî au ales Domn pe Constantin-vodă Basarab Brâncove'nu. Din partea aeestuîa s’aîi şi trimis o seniă de boieri cu jalba şi cu daruri, rugându-se de a i se da lui Domnia de cătră împărăţiă, Cererea fu ascultată şi Constantiu-vodă veni la scaun.
Părta Otomană, avend în acel timp necesitate de bani, aruncă un bir sub nume de hamri-eminlilt, pe care l’a cumpărat unul numit Kiufuri-Ahmet, un risipitor ce numai tesauruluî datoria peste patru-sute pungi, er altora nenumărate sume. El a cumpărat acestă dare peste tot imperiul în preţ de o sută pungi. Acestă sumă, orî-care altul o ar fi putut scăte numai din capitala imperiului, încât tot restul sâ’î remâie de câştig; el însă nu s’a ales cu nimic. Mai târdiîi, venind la vezirat Mustafa-paşa Koprilogluşi privind acestă faptă ca forte nedre'ptă, Jiaratn după legea otomană, l’a prins şi l’a spînţlurat.
în acelaş timp Neofit, mitropolitul Adrianopole!, veni la patriarcat prin interve-nirea unui.sultan, frate cu hanul, care era atunci la Adrianopole. Aflând archie-reiî din Constantinopole despre acesta, luară pe Calinic şi se duseră la Adrianopole pentru a’l reaşeija pe scaunul patriarcal. După sosirea lor acolo, jumătate dinar-chiereî se reînturnară cu Neofit, er cei-l’alţî remaseră cu Calinic. însă după un interval de doă luni reveniră şi e! la Constantinopole, împreună cu Calinic ca pa-triarc.
împărăţia, strimtorată de lipsă de bani, creâ un bir cu nume de han'c, de trei sute lei, cu care s’au strîns din tot imperiul doă-decî şi opt mii pungi; tot atunci
www.dacoroinamca.ro
550
GEORGESCU
făcură şi mangirul şi au scos şi foiele, fle-care de câte un dram, la doă un ban, pe cari apoi, după câte-va dilo, le făcură câte una la un ban.
Era atunci un ore care Mustafa-efeudi în cancelaria lui Reis-efendi, de origină Albanes musulman. Acest Mustafa, om citit în limba arabă, fiind tot-d’a-una în contact cu creştinii, simţi o aplecare pentru moravurile creştine, şi avend încredere într’un amic al seu creştin anume Hadji Grigore Halepliu, asemenea învăţat în limba arabă, îî făcu între! are despre dogmele credinţei ortodoxe. Acel hagiu îl iniţia în tote. După acesta, Mustafa se duse la Moise al Silivrieî, Arab, şi’i ceru un evan-geliîi scris în limba arabă, pe care, după ce ’l citi tot şi se pătrunse de preceptele lui Crist, aşa de mult se aprinse, încât se decise a îmbrăţişa numai decât cristianis-mul. Ace'stă dccjşiune a sa merse de o comunica mai întăiu unui anume Ianache şi apoi patrîarculuî Calinic, amicul lui; nu târdiu după aceia se duse şi la Capuţi-niî dela Galata, cărora îşi descoperi de asemenea scopul. La rândul lor, acestiia îl consiliară despre tote cele de cuviinţă. El însă le respunse : un singur lucru me neli-niştesce, şi acest lucru este că vei) multe diferinţe, pentru că unii se numesc ră-săritenî, alţii catolici, alţii într’alt- fel; la care observaţiune părinţii îi respunseră că toţi acestiia sînt creştini şi că, resăriteu sau catolic va fi, tot creştin se numesce. In urma acestei încredinţări, plecâ din Constantinopole la Veneţia, unde, după ce se boteza cu numele de Ştefan, se făcu în urmă Franciscan.
Mustafa-paşa, după noue pregătiri de oştire, plecâ la resbel, unde, după lovirile ce avură Turcii cu Nemţii, cei d’întăiu fiind rău bătuţi, se reînturnară la Sofia; er Nemţii, trecând mai în jos de Beligrad, luară Semendria, după aceia au mai supus Vidinul şi Nişul.
Veţlând notabilii Otomanilor acestă stare de lucruri, se sculară Muftiul şi kazia-skerii şi se presentară la împăratul, şlicând că imperiul se află într’o posiţiune critică, trebuind un bun vezir, şi că mai bun nu este decât KOpriloglu Mustafa-paşa. îndată dar după acesta trimise împăratul de’l aduse dela Chio. Mustafa, după primirea sigiluluî, începu să facă pregătiri de resbel.
Sub veziratul acestuia aflându-se kislar-agă un Amber-aga, care se amesteca în ori-ce afacere d’ale imperiului, trimise într’o <ji pe un iazigifl cu o scrisore la vezirul ca să’i termine o afacere. Când trimisul dete scrisârea în mâna vezirului, acesta îl întreba : dar la voi nu este vre un aga-baba? şi Iazigih respunse că este. — Apoi dacă este, adaose vezirul, pentru ce să nu vină el cu sc-risdrea, ci să vii tu ?... După citirea scrisorii, mai ţlise : ce să tot amestecă Aga şi în afacerile din afară ? spune-î să’şi caute de cele din întru, şi că ceia ce cere nu se pdte împlini. Luând iazigiul respunsul dela vezir, se duse şi-l comunică lui kislar-aga, rjicându’i cu mâniă : «ce mai aştepţi acum ? el are de gând să cureţe şi pe tine şi pe mine; numai verji de’ţi caută de trebă!» Din acel moment kislar-aga începu să’i sape gropa. Dar fiind-că Caimacamul Ali-paşa, care era şi casier al lui Ahmet-paşa şi amic al vezirului, se informa cumcă kislar-aga îmbla să restdrne pe vezirul, căci el spunând într’o di lui iazigi-efendi: «m’aîi făcut caimacam , dar cheltuelele sînt pre-mari şi resursele ce ’ml ah dat nu ’mî sînt de
www.dacoromamca.ro
CESARIU DAPONTE
551
ajuns», iazigi-efendi ’î-ar fi respuns : «mai fi răbdător încă câte-va (Iile, şi t<5te au să mergă bine», — Ali-paşa, fără a perde timp, se duse la vezirul şi’î rjise : «ce maî stai! după cum am înţeles, Arapul te are ca şi isprăvit; asta mî-a spus’o însuşi iazigi-efendi». Intr’acestea trimise şi împăratul vorbă veziruluî de a se duce la palat. Vezirul înţelegând că’I cliiăma ca să’î îea sigilai, dete înapoi respuns că nu se află bine şi că nu pâte să mergă; dar împăratul trimise şi pentru a doa 6ră vorbă că negreşit să mergă. Atunci vezirul trimise pe Caimacamul ca să aducă ordinul împăratului, neputând să se presiute el însuşi. După aceia chiămâ pe Muftiu, pe cei doi kaziaskerî şi. pe Inicer-aga, şi le vorbi aşt-fel : «voi sciţi bine că efi nici am cerut sigilai, nici l’am voit; dar pentru că vedeam împărăţia într’o asemenea stare, l’am primit numai ca să servesc; dacă voi credeţi şi cundsceţî că am guvernat reu, spuneţi-mî pe faţă!» — «Nu, nu, re-spunseră toţi; din contra, forte bine ai guvernat, toţi te iubesc şi doresc să te aibă.» —«Apoi ve întreb eu, adaose vezirul, bine este 6re ca un Arap detreî-decî de leî să turbure şi să încurce o întregă împărăţia ? primiţi voî, suferiţi voî una ca acesta?» —«Nici de cum», respunseră toţi. — Atunci vezirul clise : «fiind dară că voî nu o suferiţi acesta, mergeţi de spuneţi împăratului să’l destitue.» —După acesta se duseră toţi. în momentul când ajunse Caimacamul si întrâ la împăratul, care era forte superat din causa neveniriî veziruluî în urma chemării ce’i făcuse, se anunţa şi venirea Muftiului cu kaziaskerii şi cu Inicer-aga. După ce intrară aceştia şi se închinară împăratului, începu mai întăiu Inicer-aga, glicend: «Să trăescî mulţi ani, puternice împărate al nostru ! supuşii tei iniceri m’aii trimis cu rugăciune la împărăţia ta ca să destitui pe Derisadet-aga». împăratul, superat, le dise : «şi cum să fac eu acest lucru ca să’l scoţ de lîngă mine?» — Atunci Derisadet-aga, câdend la piciorele împăratului, se rugă să’l destitue. Inicer-aga repeţind dise : «să trăescî, mărite împăratul nostru! robii tei te r6gă să’l destitui». Veglend împăratul că nu p6te face într’alt chip, îl destitui. Vezirul reluă tâtă puterea în mână, şi după câte-va glile spînglurâ şi pe iazigi-efendi.
în primă-veră vezirul puse în mişcare oştirea, orânduind seraskier pe Cerchez-Huseiu-paşa, împreună cu alţi paşi şi cu Cursu Tekeli; tot-o-dată vesti şi pe Constantin-vodă, Domnul Valachieî, ca să se pregătescă a întră cu armata sa în Ardei, precum s’a şi făcut. Acolo se întâlniră cu oştirile nemţesci sub comanda generalului Iiaizler, şi lovindu-se cu ele, căclu seraskierul Husein-paşa, dar armata stătu pe loc, şi învingând pe Nemţi, luară prisonier şi pe Haizler. Intrând apoi în Ardei, li se închinară Ungurii, proclamând tot-o-dată şi pe Tekeli de craiu al Ungariei. Veglând Nemţii că Turcii au intrat în Arde'l şi că au încoronat pe Cursu Tekeli de rege al Ungariei, merseră din nou contra lor. Atunci Turcii, împreună cu Tekeli şi cu Constantin Basarab, fugiră şi se întorseră cu toţii în Valachia.
Vezirul, vâglend cetăţile fără oştire nemţescă, ocupa cetatea Niş, Semendria şi în urmă Beligradul, er Vidinul fu evacuat şi abandonat de Nemţi. Aceste victorie produseră mare bucuriă în Turci, pentru că repurtaseră şi ei o izbândă după atâtea perderî. Vezirul se reînturnâ triumfător la Adrianopole, de unde luâud şi pe împăratul, S’au dus la Constantinopole, spre generala bucuriă a locuitorilor.
www.dacoromamca.ro
552
GEOKGESCU
în acestă epocă vezirul a dat Sântul Morrnînt sub stăpînirea Francesilor.
Tot atunci a eşit şi întreitul bir asupra creştinilor, cu nume de : eliă, efsat şi etnă; cel d’întăifi de noe lei, cel d’al doilea de patru lei şi cel din urmă de doi lei şi un ort. Mai nainte era iovaoa ('o yiopăţ), la cei căsătoriţi de patru şi jumătate lei, er la liolteî de trei şi jumătate, fără osebire de bogat sau sărac. Atunci preoţii şi călugării nu plătiati haraciu, precum nici marinarii, fiind că ei sînt zahe-regii; acest vezir însă ’i-a supus la dări şi pe aceştia, fără distincţiune. Asemenea şi Evreii îşi aveaQ în trecut haraciul lor separat, iar atunci î-a pus şi pe dînşii la plată tot ca şi pe creştini. Altmintrelea el da cu înlesnire voiă pentru clădiri de biserici, din care causă s’afi şi zidit multe în dilele lui.
în anul al doile vezirul începu a face din noii pregătiri de resbel contra Nemţilor. însuşi împăratul îl însoţi pînă la Adrianopole. De acolo pleca vezirul cu oştirea spre Filipopoli, unde însă ajunse scirea că Sultanul Suleiman a încetat din vieţă şi că ’i-a succes la tron fratele şefi Sultan Alimet, fiiul lui Sultan Ibrahim. După acesta vezirul merse cu armata la Beligrad; de acolo trecu de ceea parte şi se duse la Osec, unde se şi întâlni cu fetea nemţescă. în crâncena luptă ce s’a ţinut acolo, afi cădut mai mulţi generali. Armata turcescă se ţjice că ar fi fost a-tunci compusă ca de trei-rlecî mii Albanesi, cari afi dat probe de cea mai mare vi-tejiă. Dar pe când la început victoria se păru în partea Turcilor, un glonţ fără' veste lovi şi omorî la moment pe vezirul. Turcii, vfelend că ’şi-afi perdut pe comandantul suprem, afi fugit după obiceiul lor, lăsând corturile, tesaurnl şi t6tă ordia.
îndată ce aflâ împăratul de mortea vezirului, încredinţâ sigilul în mâna Caima camului Arabagi-Ali-paşa, numit ast-fel pentru că exila dmenii cu arabalele, care stătu la vezirat numai şese luni, din causă că nu plăcuse Sultanului. Fiind însă că preparativele de resbel continuau, împăratul a adus pe Sofi-Ali-paşa şi ’i-a dat lui sigilul, ca unui bărbat just şi imparţial, semănând întru t6te cu fostul vizir Kopriloglu. Şi acesta acorda, fără dificultate, voiă de a clădi biserică ori-căruia ii făcea cerere.
în timpul acesta reveniră la Adrianopole şi ambasadorii trimişi la împărăţia nemţescă, adică Zulficar-efendi şi marele dragoman Alexandru, cari stătuseră aprfipe patru ani în ţera Nemţilor. După sosirea lor la Adrianopole, îi lnâ vezirul împreună şi se duse la Beligrad, unde se puse a întări cetatea, renunţând la res-belul cu Nemţii. Acolo îi veni scirea că Sultanul a dobândit un fifi anume Sultan Ibrahim, care scire fu primită cu bucuriă generală, făcendu-se iluminaţiune ce ţinu cinci dile şi cinci nopţi.
Tot acest vezir a făcut ca tdte haraciurile să fiă efsate. în tdmna aceluiaşi an, el s’a reînturnat la Adrianopole. Atunci a dat congediu marelui dragoman, care apoi veni pe Dunăre la Busciuc şi de acolo trecu la Bucu-resci, unde se întâlni cu Constantin-vodă Basarab, chiar în timpul când se celebraţi cununiele fiicei sale domniţa Stanca cu Radul Beizadea, fiiul lui Iliaş-vodă, şi fu primit cu multă bucuriă şi onore, făcendu-se tot-odată şi nun din partea gi-
www.dacaromanica.ro
CESARlO DAPONTE
553
nereluî. După acesta se termina şi fidauţarea domniţei Ilincăî cu fitul şeii Scarlat. în curs de dece dile, cât stătu în Bucurescî, Domnul îi făcu tdte onorile posibile; er Ia plecare fu petrecut cu mare alaiti, cu daruri multe şi însoţit de mat mulţi omeni domnesc! pînă la Constantinopole; după sosirea sa acolo, mat petrecu câ-te-va şlile, apoi luându-şt soţia se duse la Adrianopole.
Vezirul începu noue preparative de resbel pentru primă-vera viitdre.
împăratul avend obiceiu de a eşi îmbrăcat teptil prin oraş ca să auţlă ce se şlice în lume, aflâ că toţi se plângeau de nedreptăţile ce făcea deflerdarul, şi prin urmare ordonâ veziruluî de a’l destitui şi a orândui pe altul în locul lut. Vezirul din parte-î respunse împăratului rugându-1 de a’l mat lăsa la postul seu, pentru că tdte socotelile preparativelor de resbel erau asupra lut şi, dacă va fi schimbat, se pdte face niscare-va erori, fiind chiar asupra plecării la resbel. Dar împăratul şi pentru a doua <5ră ordonâ cu străşniciă ca neapărat sâ’l schimbe. Văţjend vezirul stăruinţa împăratului, se presintâ însuşi şi-î şlise : «împărate, etă ve aduc amanetul ce’1111 aţî dat, şi împreună cu el etă şi capul meii, căci eu nefiind capabil a mi’l conduce, îl las la voinţa măriei tale». împăratul, cu tdte că era de un caracter iute şi supus la mâniă şi ar fi făcut ort-ce rett altuia, dar pentru că iubîâ pe vezirul şi ’l avea în multă stimă, nu’î rjise alt nimic decăt numai aceste cuvinte : «Efi chiar dela început n’am voit să’ţt dail ţie sigilul, dar am fost silit de alţii.» Atunci vezirul plecându-se în-naintea împăratului şi eşind afară, împăratul ordonâ lut Kislar-aga ca să’l întrebe ce cere, şi vezirul respunse că să’t dea voiă d’a se duce la locuinţa sa dela Brusa, unde să se roge lut Dumneşleti pentru viaţa şi sănătatea lut. După acest răspuns împăratul chiămâ pe Caimacamul Buiucli-Mustafa-paşa şi ’î încredinţâ sigilul.
Nu după multe dile se respândi vorba că Domnul Moldovei Constantin-vodă Cantemir încetase din viaţă şi că boierit aleseră pe fiul lut celmaîmicDumifraşcu-vodă, fiind-că cel mare, Antioh-vodă, se afla la Constantinopole, şi că trimiseseră tot d’odată şi cărţi cătră Portă, prin boeriî cart plecaseră mat de ’nainte la Adrianopole, spre a se ruga la împărăţiă de a li se face pe voiă. Inse luând de veste, Constantin-vodă Basarab apucâ el înainte prin putere de banî, şi isbuti d’a face să se dea Domnia Moldovei lut Constantin-vodă, fiul lut Duca-vodă, pe care luându’l de la Constantinopole, îl şi duseră la Adrianopole, unde i se dete învestitura de Domnia.
In acelag timp se celebrâ cununia lluxandreî, fiica marelui dragoman, cu Ma-teiu fiul lut Gfrigore-vodă, nun fiind din partea lut Constautin-vodă Basarab spătarul Mihaiu Cantacuzino, care se afla pe atunci la Adrianopole.
Din nou atunci veni timpul de a pleca vezirul la resbel contra Nemţilor, în care expediţiune s’a gândit să prefere trecerea sa prin Valachia pentru a cuceri Transilvania, lăsând calea Beligradulut, urmată de alţi vezirt. Când dar ajunse la Dunăre împreună cu Hanul, se duse spre întîmpinarea’i Basarab-vodă, însoţit de câţiva boert aî ţeret, pînă la Rusciuc, unde vezirul îl primi cu multă afabilitate, adăo-gând d’a se reîntorce la scaunul şeii ca să’t prepare cuartiere şi alte trebuinciose de călătoria. De acestă ocasiune Basarab-vodă profitând, rugâ pe vezirul pentru rea-
www.dacoromamca.ro
554
GEORGESCU
şerjarea lui Dionisiu Seroglan pe scaunul pâtriarcal; ascultându-i-se rugăciunea, so dete caftan numitului, care şi fu trimis la Constantinopole.
Pe când armatele începuseră a trece Dunărea, sosi scire dela Paşa din Beligrad că Nemţii înconjuraseră acestă cetate, şi să grăbescă cât mar iute vezirul cu a-jutor de 6ste; fără a zăbăvi dară, vezirul pleca cu dstea ce avea, şi ajungând la timp, scăpâ cetatea.
Patriarcul Dionisiu, mergând la Constantinopole, scose pe Calinic din scaunul patriarcal şi se instalâ el, cu tdtă nemulţumirea ce întâmpina din partea archierei-lor, cari însă nu putură să facă nimic pînă la reîntdrcerea veziruluî din expedi-ţiune.
Atunci era Caimacam unul Kalailikoz, care a săvîrgit multe oribile fapte, astfel că creştinii nu mai sciau ce fel de haine să mai pdrte. El se întinsese pînă a supăra chiar şi pe dmenii ambasadorilor. Pe lîngă alte multe rele, maî făcu şi a-cesta: a dat ordin d’a se pune curele pe la tdte ferecleiele, şi fie-care curea avea câtedoă clopotele mici, cu poruncă aspră ca orî- cine va întraîţn feredeu, de ori ce naţionalitate ar li — afară de Turci — îutăiu să se lege la mână cu acoa curea şi apoi să între la baiă. După reînturnarea veziruluî la Adrianopole, ambasadorul Francieî, care se afla acolo, i s’a jeluit contra lui Kalailikoz pentru vexaţiunile ce î-a făcut, atât lui cât şi celor-Palţi agenţi diplomatici. Nu mult după acesta fu scos din Caimacămiă şi înlocuit cu Husein-paşa Amiţaoglu.
Aflând şi călugării despre înturnarea veziruluî la Adrianopole, se sculară cu toţii, împreună cu fostul patriarc Calinic, şi merseră la Adrianopole; pe de altă parte pleca după dînsul din Constantinopole şi Dionisiu, împreună cu alţi patru archiereî şi anume: al Eracliei, al Calcedonei, al Dercoluî, şi al Ganuluî şi Horei, pe lîngă cari, după sosirea lor la Adrianopole, se adunară şi alţi mireni, cei mai mulţi fiind în partea lui Calinic. Acolo intrară în desbateri şi judecăţi, pînă ce din multele certe începură a se şi bate în Divan. Dionisiu avea protector pe Basarab-vodă. In intervalul acestor dispute vezirul fu mazilit, şi împăratul, spre a’l înlocui, trimise să aducă dela Santara-bulusi pe defterdarul Ali-paşa. D’o cam dată călugării se mai potoliră, er când sosi acest nou vezir, ora bun, înţelept, generos şi liberal, atunci re’ncepură a se presinta din nou la Divan, certându-se şi chiar în-jurându-se. In cele de pe urmă, cu tdtă oposiţiunea, reuşi partitul lui Calinic, care şi fu reinstalat ca patriarc ecumenic, er Dionisiu se retrase.
După instalarea sa, Calinic exilâ pe episcopul Eracliei la Cipru; dar acesta, trecând prin Scutari spre a merge la Cipru, amăgi pe ce'uşul şi T duse la Cuscungiuc, ca să petrecă acolo într’un saraifi. Saraiul acela se întâmplă să fiă a Sultanei, unde intrând el şi desfătându-se, dise în fine ceuşuluî : «Eu de aici nu mai es; er tu, pentru binele teu, du-te de te ascunde; etă ’ţi dau şi bani de cheltuială; căci trebui să scii, că dacă tu vei declara că m’aî scăpat din mâini, eşti în pericol; dar tu să şeţli mai bine pînă să’mi vină itlak-ferman şi atunci poţi eşi de faţă.»
In acelaş timp Constantin-vodă Basarab exilâ, prin putere de bani, pe spătarul Lascarache Roset la Cipru; er causa acestui exil fu ast-fel: Pe când noul vezir ve-
www.dacoromanica.ro
COLINDE
555
nîa din Anatolia , Roset î-a eşit înainte spre întâlnire la Nicomedia şi vezirul îî (lise să vină la Adrianopole, unde s’a şi dus; dar pentru-că nu se astîmpăra, ci a-lerga pe la uşile unora şi altora, aflând Basarab-vodă, l’a exilat.
(Finea va nrma)	Tradus din grecesce de P. GeorgeSCU.
POESIA POPORANA
COLINDE
DIN COLECŢIUNEA D-Ll'î G. DEM. TEODORESCU
COLIND DE VITEZ
Ler-oî-leo!
Prin cei noă munţi,
Prin cei noă braţjî,
Se plimb’ noă fraţi,
Cu (cutare) dece,
Care mi-î întrece,
Şi mi-î stăpînesce,
Şi mi-î vătăşesce.
Domnul Mihnea-vodă Poruncă ’î dedea,
Din gură ’î grăia :
— «Yătaşe (cutare),
«Fâ atăta bine «De vin’ pîu’ la mine,
«Să te ospătez «Şi să ’ţî cuvintez «Doe-treî cuvinte «Ca maî înainte.»
Vătaful (cutare)
Mi-se întorcea
www.dacoramamca.ro
556
TEODORESCU
Spre ceî nog fraţi Din cei noS braţjî,
Ş’ast-fel le grăia :
— «Voi ceşti noS fraţi,
«Voî să m’ascultaţî : «Acolo d’ăţî merge,
«Voî să nu vg daţi «Caî la comişei,
«Arme l’armăşeî,
«Papuci la ciocoi!»
Dar ceî noS fraţi Din ceî no 8 bradî Eî nu ’l asculta Cum îî înveţa :
Acolo mergeau Şi eî că mi ’şî dau Caî la comişeî,
Arme l’armăşeî,
Papucî la ciocoi.
Vătaful (cutare)
La mesă că şede Precum i-se cade,
Cu calul de frîii,
Cu arme la brîu, în picidre sta,
Bea şi ospeta.
Iară Mihnea-vodă Din gură ’mî grăia :
— «Voî, noe portarî,
«’Ncbideţî noe porţî;
«Noe ciohodarî,
«Tăieţî noe fraţî «Din ceî noe braţlî,
«Cu vătaful dece,
«Care mi-î întrece.»
Vătaful (cutare)
Aşa dac’ aude,
Dela masă sare,
Şi sare călare,
www.dacoramamca.ro
COLINDE
557
C’o mână pe frîu,
Cu alta la brîij.
Paloşul şi ’l scote,
La porţi că ’mî ale'rgă, Noe porţi sfărâmă,
Tot porţi de aramă;
Noe portari taiă,
Pe noe portari,
Noe cîohodarî;
Scapă noe fraţi Din cei noe braţlî,
Şi cu dînsul $ece,
Care mi întrece.
Domnul Milinea-vodă Aşa de ’mî redea,
Din gură ’î grăia :
— «Vătaşe (cutare),
«Nu ’ţî versa sângele, «Nu ’mî tăia slugile, «Că ţi-or trebui «Şi ţie şi mie,
«Rar, la dile mari, «Diua de Crăciun «Si de Boboteză,
A	1
«Căud popiî boteză, «Lumea creştineze.»
Vătaful (cutare)
Fie ’mî sănătos,
Cu fraţî, cu părinţi,
Cu Domnă frumâsă,
Cu coconi frumoşi,
Si cu noî cu totî !
6	A
COLIND DE FAMILIA
Ale cui sint, Domne, aste case ? Oi-ler-oî d’aî-ler-oî, Domne-le!
Aşa nalte, minunate,
Oî-ler-oî d’aî-ler-oî, Domne-le!
www.dacoromanica.ro
ÎEODORlESCU
•558
Cu lanţuri de fer legate,
Cu porţile ferecate ?
Dar în pdrtă cine ’mî şede ?
Şede-ăst bun Domnul (cutare),
Şede ’n pârtă rădimat într’un toiag ferecat.
Cată ’n sus şi cată ’n jos,
Cată-asupra caselor :
Vede casa-acoperită Tot de vineţi porumbei;
Şi cum sta şi se iuta,
A.st-fel din gură ’mî grăia :
— «Dalbă soţiora mea,
«Nu şedea «Şi te uita;
«Intră ’n casă,
«’Ntinde meşă,
«Peste mesă	•
«Grâu reversă, 1 «Peste grâu «Ş’un alb colac,
«Pe colac vedra de vin,
«Pie galbenul deplin,
«C’aşa ’î legea din bătrînî,
«Din bătrînî, din 6menî buni;
«Er vineţiî porumbel «De sus jos că s’or lăsa «Şi ’n casă că ne-or întră,
«Grâu curat c’or aduna,
«Vinul veseli că ne-or bea,
«Ş’or sălta «Si vor sbura,
«Sus maî sus se vor urca.
«Cu norii s’or mesteca.
«D’or fi junî colindători,
«Eî în casă c’or întră :
(') «Beversă» nu e aci un neologism, oi o vorbă luată chiar din gura poporului.
www.dacoromanica.ro
PECEŢI BOEEESCÎ	559
«Ne-or câta,
«Ne-or colinda,
«Colacul şi-l’or lua,
«Vinul veseli că vor bea,
«Bine că s’or ospeta,
«C’aşa ’î legea din bătrînî,
«Din bătrînî, din omeni buni.»
Bună vremea ’n aste case,
La mulţi ani cu sănătate.!
DOCUMENTE INEDITE
DIX
ARCHIVUL ST. SP1RID0N DIN IAŞI
UN CRISOV DELA ŞTEFAN CEL MARE
CU PECEŢI BOIERESC!
. Comunicat de A. XENOPOL
Iaşi, 1476 , maîu 22.
Ştefan cel Mare confirmă boierului Mugat vornic sălistea Poprincaniî pe rîul Jejia între Posadnicî şi Crănicenî, cumpărată drept 100 galbeni tătăresc! dela boierul Şteful pitar, care a mogtenit’o dela moşul seu îacuş visternic. Marturî: Domnul, fiii sei.... Petru şi Bogdau, boierii : Standul şi fiul seu Mărzea, Maieu! staroste de Hotin şi fiîul seu Duma, Zbîarea, Bodea vornic......pârcălabi de Ce-
tatea-albă,...şilvaucu pârcălabi de Chelia, Arbure pârcălab de Nemţ, Pete, Vâlcea pârcălab de Cetatea-nouă,.....de Orlieiu, Pagco, But..., Iaţco Hudicî, Ivaşco al
luî Hrinco, Şteful...., Mihâti spătar, îuga visternic, îuga postelnic, Da.... Barsu
stolnic şi Ilea Huru comis. Logofet : Tăutul. A scris : Ion dascal.
Scris pe pergamenă, ruptă pe la indoitură. Afară de sigilul princiar, sîut aninate cinci peceţi mici boerescî. Doă din ele — a lui Iaţco Hudicî şi a logofătului Taut — nu se pot discerne. Cele-l’alto trei represiută : a starostelui de Hotin Vlaîcu, sub un coif d’asu-
1a visterni-
pra scutului, unii gladiu cu vîrful în jos, pus intre sorele şi semi-luna :
*tc
a pârcălabului Vîlcea de Ro-
man, erăşî sub coif, o sabia cu vîrful pe o semi-lună :
cului Iugs,J următorea figură :
MllAOCTÎIO KOÎKiEIO MEI CTE(|)AM BOEBO^A. rocriOflApX ŞEA1AII MOA^ABCBOH. 3NA-MEHIITO NUN HM. HCAAA AHCTOM NAUIHM. BXCAAA KTO NAN BXŞpllT HAM ETW NTb’-NH OyCA.......KOAII/RE TOfO ALJJE KOMS IlOTpEKIlŞHA k8^ET. W/KE npÎHftE npAjţ
BXCAMII NAIIIIIAUI MWA/ţABCKMAUl EOApE EEAIIKEIAUI. II MAAIilMH. CAOyrA HAUI NAN CTEljlSA rillTAplOA. OyNOyh' 11 AHA lAKOyUIA BHCTÎApNHKA. no CBWEII /ţOKpOII BOAII. NIIKKIM HEnONb/lîftEN. AHH flAK flpIICHAOBAH. II MpOj\AA WN. WT CBOErO HpABArO OypllKA. CBOIO llpABb’10 WTNIINOy. WT OypllKA ^EftA CBOErW. I1AHA (AKOyUlA BUC—
www.dacoiQmaiiica.ro
orBonretnojootfp-MMM.
•a-M 'VjVW VutlS/ 0AW3 3vn s •vvajvV urnii 3im •sajmv gwamvH 8W33 xa nAH0S|.andu Xhitivh adwoa iiavksu h ‘xvivau strivit ti ,hav3HU Aoa3(|iojov avaasza aiivu •swondîj.a sw3m -vii HW33 itv5),vaa * svvo h h vo ti u 3 rri i a a Aow33xa Aowoa smsVarxdaAOu ii ’aoou —îj.da oumvoa vii v iivraa woj. udu otli hvvw h n'nnvaa ti -sdwoa maasavVvmw luxa manii ii -3Hwoa sdsX q.vn hvu -hhhvoa3 Aosdvs iivu ..................vV
MV LI 'HHHV3A30U VJOI HVU *HHNdVLL3HS VJOI IIVU ’adVAVU3 AoxXllW HVU -MI90(|)
...vs(J)3ifi hvu ’KnaoaiiudX wartivan nvu •uuVgX co>itm hvu’"aAo3 nvu •oamvu
nvu -laHjHsXdm...............nvu •HiaHjVvdJoamn avvvaxdu -vhxva nvu -30,34»
nvu '(ois) maajh3W3n avvvaxdu sdAoadv nvu -maaouiivsa samavvvadvu -ma
-iivau nvu • • Ao ■ ■ • • it nvu -iiiaasVvdjovsa saoavvvadvu..............hhh
-doaV^Voa nvu -vdvtiaS nvu vwgV nvu oj3 xmo tt ■maaoHHAmX vAsodvAO vAoa -tivva nvu oj3 X11113 ii vskhvas hvu -maajavVvmiv sdvoa 11 -vnvVjoa ti vdaou ti
...............ş,V Xunii3vaoivSx9î|,du 11 -nVoa3oa vhv(|)3A3 aaw ojvnnv3HU3miaa
vaxjVouDOj vvvd j.33 adoidvw vvaiivsa oa vii v •nvvana:m ojoiiKq.a vaş.a Sh
vVsa vvsdvAoX wradvAJ ou -nmdoj.3 XvaAo vn.............A33 vV •H0HHV3iiu3miaa
•3tflltV33 ItOJ, dVAoX V ■IIHÎJ.a VH 33T3V0HHH 'ONNVITlgdouaH XWH J.33 vV ’HiaH3JHV3 HVII A3V83 OJ3 sVi\\d 8W3023 It 'OJ3 WiWAÎj/lAlflvdu II ‘OJ3 WOAVKSuAovdll It ’0J3
wmxvhsuAo tt -oj3 wvu.vda 11 -anjs W3aîj,V u swa woVoXoV wvrna xo ti •andAo 3VH Am 8VV3 J.33 vV 'VamXlU Xo HHVKHHXda H3i3W II •|IMIhVV30U II3I3W *HI.M£3U£ vh j.Aoj oih -niauvanuduou toii vn -3r(mv33 3on3K3dVvdu 30a •AoamidoaV aoa -vmsw Aoiivii -swAMidq.a Aowsrnvu •livuVdxaAOu h mvvV iiw33 sdsVaroavA tavv v -Hw5q.nnu HWHaoAmj Sh 33x9 -ca vii avvuvS ihhvou ii -hwhh narsw AoVojvv ii -oivma wsdamV Xh aniaq.Vua lavv uVvd ja\a 'sdwoa nwiiaoavVvmw •iivviimvn HWV3X9 Vvdu 11 aiwvii Vvdu -iiwS^nitu iivvitaoAOj X3 vnvousn 33xa ‘cadvAiiu (ins) Aova(J)3i(i Aoiivii AowsmvN wsAovs iiasd Ao ’XwaodvAVA avvS \d •hSş.hhu iiiannvoHusmiaa i3aa\a noxa -uvhavvij.vS h 'amidoaV Avrnsw •nvu •mandşa mvn iimavAsAo woa Ao h -XiiaodvAVA AVvS-ji- v£ Aonnti Ao -AoamidoaV Aoa -vmsw Aohvij -Aowondva svvsmvn vvVodu 113 va 'vamXiiA Ao HKVKiinxda nuraw
H ‘HKHllVv30U H3i3W 11131331 VII 'HIHVHHHduOU VWH VH 3rllHV33 OHIlVs ‘VaiindviA
i o a o n a x
093
561
HIBT,lO<înXFfA ROMÂNA I8T4.r 1876
TREI ANI DIN LITERATURA ROMÂNĂ
Indicele BiBLiociRAPio al cărţilor publicate româxesce, în Rom.înîa SAC DE Român!, în aniî 1874, 1875 şi 1876.
A.
Alexandri Vas. Opere complete :
a)	1. Teatrul, 4volume (conţinând 43 piese teatrale). Buc. ed.Librăriei Sococ şi Comp. 1875, in 12°, p. 1783.
bj 2. Poesii, voi. I. Doine şi Lăcrămîore (p. 251); voi. II. Mărgăritarele (p. 200); voi. III. Pasteluri şi Legende (p. 193-1-144). Buc. edit. Lib. Socec şi Comp. 1875, in 12°.
c)	3. Prosă, Buc. ed. Lib. Socec şi Comp. 1876, in 12°, p. 614.
* 4. Acte justificative la memoarul despre fundarea schitului român din Sântul munte A-tos, extrase din acte oficiale. Buc. Tip. nat. 1874, in 8°, p. 187.
5. Acliard Amadee : Delta Fosa, tradus de D. Stamatopulo, 2 volume. Iaşi, tip. A. Ber-mann-Th. Balasan, 1874, in 8°.
Adrian I.V.:
a)	6. Tipuri. Postulachi Slujbulescu, cântecel comic. 1874, Imprim. Botoşani.
bj 7. Din scrierile umoristice. 1874, Imprim. Botoşani.
8.	Agappi V. I. : Cercetări demografice asupra populaţiimei Fomâniei şi în special a districtului şi oraşului Iaşi. Buc. tip. Lab. Rom., 1876, in 8°, p. 56.
9.	Alexi Teocli. ; Dicţionar portativ germano-român, ediţiunea II. Buc. tip. lliiel şi AVeiss, 1874, in 12°, p. 232.
Alexandrescu P. :
aj 10. Cultivatorul sau agricultura practică, ce conţine şi un apendice despre amclioraţiu-nea animalelor domestice. Buc. tip. Dorothca Manescu, 1876, in-8, p. 187.
b)	11. Noţiuni de horticultura saii grădinăria practică, ed. III, cn 36 fig. Buc. tip. Dor. Manescu, 1876, in-8, p. 113.
c)	12. Noţiuni de fisică şi chimia cu privire la agricultură pentru usul seminarielor. Buc. tip. D. Manescu, 1876, in-8, p. 125.
d)	13. Noţiuni de zoologia agricolă. Buc. tip. D. Manescu, 1876, in-8, p. 134.
14.	Annnescu D. : Curs elementar complet de istoria naturală, tom IV': Botanica (cu 160 gravuro). Buc. Imprim. Statului, 1875, in-8, p. 309.
15.	Anca Cosma : Istoria naturală pentru pruncii scoici populare, partea I : Zoologia, ed. II. Sibiîu, tip. S. Filtsch (W. Kraft), 1876, in-8, p. 72.
16.	Andreescn Em. : Deprinderi în comptul din cap. Manual pentru învăţătorii români dela scotele populare. Partea I. Temişora, 1876.
* 17. Amorul, culegere de cânturi naţionale şi populare, ed. VII revejută şi adăogită cu maî multo cântece noi şi vechi. Buc. Lib. G. Ioanido şi Comp., 1S76, in 16°, p. 441.
18. Anagnosti Mieii, : Faire et refairc pour tout defairc. Bucharcst, Imprimerie de la Cour (Ouvriers Associes), 1876, in 12°, p. 1375—XLIX
www.dacoromamca.ro
562
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
* 19. Analele Societăţeî Academice Eomăne, 9 broş. Bac., Tip. Naţ., Imprim. Statului şi N. Tip. a Lab. Rom., 1869—1875, in 8° mare.
Antinescu Zach.:
a)	20. Pitarul, saii bune exemple ale păruiţilor urnit folosesc fiilor. Ploescî, N. Tip. I. G. Co-stescu, 1874, iu 12°, p. 40.
6^121. Elemente de geografia României şi a ţerilor vecine. Ploescî, N. Tip. Costescu, 1876, în-12, p. 88.
22.	Antouescu G. M. : Dicţionar Franceso-Român şi Româno-Frances, cules din cele mai bune dicţionare francese, 2 voi. Buc. Lib. G. Ioanid şi Comp., tip. Curţii (Lucrătorii Asoc.) 1874, in 12°. Tom I, p. 337. Tom II, p. 589.
23.	Ardeleanu Ios., preot în Ritighaza : Cuvîntărî bisericesdţ?) 1875.
Aricescn C. D. :
a)	24. Revista Archivelor României. Indice de documente, aflate în Archiva Statului,
2	broşuri. Buc., Imprim. Statului, 1874—1876, in 8“ mare.
b)	25. Istoria Revoluţiuneî dela 1821. Craiova, ed. tip. G. Cliiţu şi I. Theodorian, 1874, in 8° mare, p. 379.
c)	26. Acte justificative la Istoria Revoluţiuneî dela 1821. Craiova, ed. G. Chiţu şi I.ŞTheo-dorian, 1874, in 8°, p. 225.
d)	27. Corespondinţa secretă şi acte inedite ale capilor revoluţiuneî române dela 1848 şi ale administraţiunei dela Balta Liman. 3 broşuri; broş. I, Buc tip. Aut Mănescu, 1874; broşura II şi III, Tip. nat. 1874, in 8°.
e)	28. Girosela, de Constance Eglmticr, tradus sub anonimul de N. N. Buc. Tip. nat. 1876> in 8° mare, p. 405.
29.	Ar se ni e T. M. : Noua colecţiune de basme sau istorii populare. Ed. II. Buc. tip. T. Michaiescu, 1874, in-12, p. 199.
30.	Atannsiu I. M. : Crima resplătită sau justiţia, dramă fantastică în 5 acte şi 8 tablouri. Craiova, tip. Tli. Macinca şi R. Samitca, 1874.
Anreliau P. S. :
a)	31. Revista sciinţifică, rjiar pentru vulgarisarea sciinţelor naturale şi fisicc, în colaborare eu Gr. Stefănescu, 7 voi. Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1870—1877, in 8° marc
b)	37. Economia Naţională. Buletin al intereselor economice române (snplement la Revista sciinţifică). 3 broş., Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1S73—1876, in 8° mare.
c)	83. Catechismul Economică politice, cu adaugere de sciinţa bătrînuluî Richard după
B.	Franklin, ed. II. Buc. Tip. Lab. Rom., 1874, in 8.
d)	34. Economia naţională. Ţera nostru, schiţe economice asupra României. Buc. Tip. Lab-Rom., 1875, in 8° mare, p. VIU şi 229.
e)	35. Bucovina, descriere economică, însoţită de o chartă. Buc. Tip. Lab. Rom., 1876, in 8°.
f)	36. Economia rurală, revistă bimensuală de agricultură, comerciu şi industrii agricole. Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1876.
JI.
37.	Bădilescn I, : Gramatica latină, partea formală, pentru clasele îşi IIliceale. Ed. V. Buc. ed. Lib. Socec şi Comp., Tip. naţ. 1876, in-8, p. 90.
38.	Baitler Heleua : Clara sau victima virtuţeî, dramă în 5 acte, 3 tablouri şi un prolog (din scrierile domneî Jenlis). Buc., tip. Laurian, 1875, in 8°, p. 122.
39.	Bălăccaiiu I., maior : Legislaţiunea şi administraţiunea militară, coprimjend tote legile şi regulamentele militare astăzi în vigore, asemenea tote instrucţiunile, decisiunile, diferite circulare ministeriale, precum şi tote modificaţiunile aduse acestora pînă la Nr 12
www.dacaromanica.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874-1876	563
al «Mon. Ost.» [ie anul 1874, a doua ediţiune. Buc. tip. Ant. Mănescu, 1874, in 8° mare, p. 1448.
40.	Bancov I. P. : Ţcranul chiămat la vot, canţonetă. Craiova, Tip. nat. Tli. Macinca şi R. Samitca, 1876, in 12°, p. 15.
41.	BancilS Petru : Colindele Crăciunului şi ale Pascilor sau producţiunl cu cântece la nascerea şi învierea Domnului nostru Isus Christos, la cari s’au adaos colăcăritul sau vornicitul usitat la nunţi, precum şi câtc-va cânturi ce se cântă la masa nunţii. Sibiu, 1875, tip. Closius, p. 79.
Bariţ O. :
a)	42. Transilvania, foia Asociaţiuneî transilvane pentru literatura română şiculturapo-porului român, edit. comitetul Asociaţiuneî, 9 voi. Braşov, tip. Romer et Kamner, 1868 — 1877, in 4°.
bj 43. Istoria regimentului al II graniciar transilvan. Braşov, tip. Romer et Kamner, 1874, in 8°.
Baronzi George:
a)	44. Amor, Patria şi Dumnezeu după poeţii indiani. Galaţi, Tip. Română, 1874, în 12°.
b)	45. Balade şi Legende. Galaţi, Tip. Rom. 1876.
c)	46. Opere complete, voi. I. Limba romană şi tradiţiunile ei. Galaţi, ed. G. D. Nebu-nelly şi fii, Brăila, tip. Triangul, 1872, în 8°, p. 280. —Voi. II....?
47.	Bauinan I. : Dicţionar Român portativ, culegere de cele mai necesare cuvinte radicale. Craiova, Lib.-edit. Filip Lazar, 1874, în 12°, p. 238.
48.	Boldi mano Al. A. : Ilerr Karl Braun-Wiesbaden der Tissot Romaeniens. Berlin, Verlag von Mitscher etRoestelli, 1876, în 8°, p. 24.
49.	Bengescu G. : Radu al treilea cel frumos, dramă în versuri în 5 acte. Iaşi, lito-tip. II. Goldner, 1875, în 8°.
Boercscu Bas. :
a)	50. Codicile Române sau aolecţiunc de Uite legile României, coprinijend Codicele civil. Procedura civilă, Codicele comercial, Codicele penal, Procedura penală, împreună cu dis-posiţiunile din Paris şi ale convonţiuneî din 1858 relative la Romănia, la constituţiunile de-la 1858, şi cu un supliment în care întră loto legile administrative, militare şi judiciare, tote decretele şi regulamentele cele mal none şi mal usuab dela 1859 şi pînă acum; a doa edit. prelucrată şi cu însemnate adausc. Buc., tip. Lab. Rom., 1873, în 8°.
b)	51. Apendice laCodicele Române, coprimjend tote legile, decretele şi regulamentele dela 1873 pînă la aprile 1875. Buc. tip. Lab. Rom., 1875, în 8°, p 370.
Bolu Zacli. :
a)	52. Cuvînt bisericesc la parastasul celebrat de Asociaţiunea transilvană pentru Mitropolitul Andreiii Baron de Şaguna, tipărit separat din «Telegraful Român*. Sibiu, tip. arcbidiecesană, 1876.
b)	53. Abecedar. Sibiîu, tip. arch. 1874.
c)	54. Carte de cetire, 2 părţi. Sibiîu, tip. arcli. 1874
55.	Boliutiiicnu Dini. : Poesiî, atât cunoscute cât şi inedite, voi. 1. Ilorilc Bosforului, —Legende istorice,—Basme; voi. II. Maccdonele,Reverii, Diverse. Buc. ed. Socec şi Comp. Ştab. în artele grafice, 1877, în 12°.
56.	Dr. Bonaclii Al. Gr.: Codicele civil Român comentat, Fascicula I. Fălticeni 1876 tip. Suceva, în 8°, p .60.
57.	du Boys J. : Contesa de Montechristo, traducţiune de Joseph ICohl. Focşani, ed, Gh. Stefănescu, tip. D.Samolada, 1876, în 8°.
r	w
58.	Bran Petru : Mărgăritare sau sentinţe poetice, filosofico- mor alo-estetice, după mat
www.dacaromamca.ro
564
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
mulţi autori clasici latini prelucrate (in număr de 505, cu textul latin). Sat-marc (Szâtmar), tip. Lud. Nagy, 1874, în 8°, p. 81.
Dr. Brândză Dem. :
a)	59. Trichina şi Trichinosa, conferinţa publică ţinută îu sala Universităţii de Iaşi în 24 Martiu 1874. In f.dosul Reuniune! femeilor Române. Iaşi, tip. D. Gheorghiu, 1874, în 8°-&) 60. La nouvelie Ecoleoul’influencedestravaux duprof. H. Baillon de Paris sur la Botanique conteniporainc, suivi d’un Extrait de l’Adansonia sur un nouveau genre, texte et traduction roumaine. Iassy, Imprimerie 1). Gheorghiu, 1874, în 8°, p. 31.
c)	61. Notă asupra unui nou cas de trichinosa şi inspecţiunea microscopică ca mes ură profilactică (Extras din Rev. Sciinţifică). Buc. Noa tip. a Lab. Români, 1875, în 8, p 8.
d)	62. Notă asupra originei botanicei şi a afinităţilor terapeutice a noului medicament Iaborandi (Extras din Rev. Cont.) Buc. tip. D. Â.Laurian, 1875, în 8, p. 7.
63.	de Brclial VIIV. : Frumosa Ducesă, traducţiune de L. Sakelario. Focşani, ed. Librăriei Gh. Stefânescu (tip I) Samolada), 1816, în 12°, p. 96.
64.	Bud u Fit,: Concordanţa b blică reală sau locuri scripturale în ordine alfabetică a materiei r diverse, 2 părţi. Gherla, tip Diecesană, 1376, în 8°, p. 760.
Bujorduu I. AL :
a)	65. Biblioteca de legislaţiune. Colecţiune de legiuirile României vecin şi noue, coprin-(Jend legi. procedare, regulament-, decrete. circulare instructive, convenţiunî, concesiuni, statute, formulare, tablouri, tarife ete. în total 4o5 legiuiri, în cari întră şi legile vechi Cara-gea, Calimach, ale principelui B D. Ştirbeiu, Manual de Pravila bisericescă şi statutele colonielor bulgare din Basarabia. Buc. N. Tip. a Lab. Rom. 1873, in 8° mare,p. 2144.
b)	66. Apendice la Colecţiunea de legiuirile vechi şi noue, câte s’au promulgat dela I Ia-nuariu 187 pînă la 1 Ianuariu 1875 şi în continuaţiune, legi, procedure, regulamente, tractate, decrote, instrucţiuni, formulare, convenţiunî, circulare instructive, tablouri, etc. In a-cest apendice este trecuta şi Pravilnicesca condică a lui Ipsilante YV. Voi. II al colec-ţiuneî. Buc. N. Tip. a Lab. Rom. 1875, în 8° mare.
67. Buni da Tli. : Almanac musical. Iaşi, tipo-lit. Goldner, 1875, in-8,p. 61 şi note.
* 68. Buletinul hotărârilor Curţii de Casaţiunc, date în materii civile, tomul XIII pe a-nnl 1874 Buc Imprim Statului, 1875, în 8°, p. 426.
C.
69.	Cinidiaun-Popesau Al.: Când n’ aveam ce face, poesii; a doa ediţiune radicalmente îndreptată Craîova tip G. Chiţu şi 1 heodorian, 1875, în 8° p. 141.
70.	(JanluciiZiiio .41.: Am ricaşi România, Buc. Tip. Curţii (Lucr. Asoc.) 1876, în 8°,p.32. Cautemir Di m., principe de Moldavia : Operele tipărite de societatea academică română : o) 71. Descriptio Mohlaviae, textul latin cu charta geografică a Moldovei şi un facsimile
(subîngrijirea lui Al. Papiu). Buc. MDCCCLXXIi, îu 8° mare) p. 154 tip. Curţii (Lucr. Asoc.).
b)	72. Descrierea Moldovei, tradusă în romănesce de Dr. Iosif Hodoş din textul original aflat în museul asiatic al academiei -imperiale sciinţifice dela St. Petropole, cu charta geografică a Moldovei fi un facsimile. Buc. MDCCCLXXV îu 8°, p. XVj+171, tip. Curţii (Lucrătorii Asociaţi).
c)	73. Istoria imperiului otoman. Crescerea şi scăderea lui, tradus de Dr. Iosif Hodoş, partea I. Buc. Ediţiunea societăţeî academice române, MDCCCLXVI, în 8°, p. 410.
* 74. Charta militară a României, lucrată de depositul de resbel. Buc. 1876.
75. Callnescu Stef. : Viaţa, operele şi filosofia lui Descartes. Buc. Tip. Curţii Walter şi Gob), 1876, în 8°.	*
www.dacaromamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMAnI 1874—1876
565
76. Candrea I. ţi Petri B.: Scula română, foia pedagogică şi didactică pentru interesele institutelor de cultura şi ale organelor acestora. Sibiu, tip. W. Kraft s. Filtsch, 1876, in 4°.
*	77. Căte-va cuvinte despre oportunitatea de a cultiva dudul şi de a cresce gândacul de mătase în România. Buc. N. Tip. a Lab. Rom. 1871, în 8°, p. 37.
78 Caragiaul I. : Omer, Odiseia şi Batrachomiomachia, traducere in prosă roinănescă. Iaşi, tipa-litografia H. Goldner, 1876, în 8° mare, p. 329.
*	79 Carte dc visuri a călugărului Aegidius sau explicaţiunea tuturor viselor, traducere din limba germană. Galaţi, Tip. Comercială, 1*75, în 12°, p. 192.
*	80. Cartea datoriilor a lui Tiruvaluva supranumit < Divinul Pariah* din limba indiană de L. Jacoliot, în românesee de Constantin Dimitriade. Buc. tip. Al. A. Grecescu, 1876, în 8" p. 125.
C'asabianu Maria :
a)	81 Revista pedagogică, Buc., 1875.
b)	82 Sistema Frdbeliană. Educaţiunca modernă. Principalele idei pedagogice ale lui Frobel şi aplicaţiimea lor în grădina de copii şi în scolă, de August Koliler, traducţ a liberă. Buc Tip. naţ. 1875, în 12°, p. 93.
*	83. Catecliismul mic. Sibiu, tip. arehidiec , 1875.
Catulescu B., prot. :
а)	84 Catecliismul pentru clasele I—1IIgimnasiale, ed. III revolută. Ed. Socec et C-nie (N. tip. a Lab. Rom.}, 1876, in-8, p 130.
б)	85. Istoria sacră a Testamentului vecMu şi nou. Buc., N. tip. a Lab. Rom. 1876, in 8,
p. 112.
86 Cerchez D. V. : Aritmetica practică pentru clase primare. Galaţi, tip. comercială Schenk, 1876, p. 204.
Ciocanili Enst. :
a)	87. Dialoghi romăno-francesi, ed. VII. Buc. Ştab. lito-tip. Socec et. Comp., 1874.
b)	88. Curs de geometria elementară. Buc. ed. Socec et Comp., 1875, in-8, p. 87.
c)	89. Elemente de aritmetică, ed VIL Buc. ed. Socec et Comp., 1876, in-8, p. 113.
90. Cipar Tli.: Gramatica limbei române. Partea II : Sintaxa. In curs de publicaţiune.
Codrescu Teod. :
a)	91. Uricariul, cuprinrjetor de Crisove, Ispisoce, Urice, Anaforale, Proclamaţiunî şi alte acte d’ale Moldovei şi Ţerei Românesc! de pe la anul 1461 şi pînă la anul 1854, tom. VI (cu portretul editorului). Iaşi, tip. Buc. Rom, 1876, în 12° p. 499.
b)	92. Dicţionar franceso-românesc, urmat 1. de note sciinţifice, etimologice, istorice, şi literare asupra cuvintelor celor maî importante ale limbei francese; 2. de un dicţionar de locuţiuni şi frase latine, pe cari aplicaţiunea lor cea frecuentă în vorbire le-a făcut să intre în limba francesă, încât astă-^î cu toţii trebue să le cunnoscă. Ed. II revăzută, coresă, completată cu latinesce şi adăugită cu o cantitate de cuvinte noue, 2 voi. Iaşi, lito-tipografla Buc. Rom., 1875-1876, in 8, p. 1. 941-(-4S. II. 982.
c)	93. Plăieşul logofet mare, dramă originală în 5 acte. Iaşi, tip. Buc. Rom., 1876.
d)	94. L’ami illustre des Enfants Roumains, Ed. III. Iaşi, tip. Buc. Rom. 1876.
95.	Cogălnicbiin SI. : Chronicele României sau Letopiseţele Moldavieî şi Vdlachiei, a doua ediţiune, reveşlută, înzestrată cu note, biografii şi facsimile, cuprimjend maî multe cronice nepublicate încă, şi ca adaus : Tablele istorice ale României dela 1766 pînă la 11 Ec-bruariu 1866, 3 voi. Buc. tip. naţ., 1872—1874, in 8° mare. Cele-Talte 2 voi. sub presă.
96.	Condnratn C. P. : Călăuza pentru studiul tipografic, conţinend principie teoretice şi practice, prelucrate. Buc. tip. C. P. Condnratu, 1876, in 12, p. 152.
www.dacoromanica.ro
566
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
Dr. Constantiucscu lîarbu :
a)	97. Abecedar românesc, cil. II. Buc. Lib. Socec et Comp. 1876, in 8, p. >20.
b)	98. Carte de cetire, în colaboraţiunc cu alţii, 3 părţi. Buc. Socec ct Comp. 1875-77, in-8. Constnntincscu J. pieut:
«) 99. Reflexiunî morale asupra Evangelielor Dominicale, od. II. Buc. tip. A. Mănescu, 1874, in-8, p. 134,
b)	100. Carte de cetire. Buc. N. tip. a Lab. Rom., 1876, in-8, p. 119.
c)	101. Manual de istoria sântă a vechiului şi noului Tes'ament, 2 voi. Buc. N. tip. Lab. Rom., 1874, in-8, p 124+212.
102.	Constantinosca Orlenu P.: Despre fidejussinne în dreptul roman |iîn dreptul român. Tesă do licenţă. Buc. Imprim. Statului, 1876, in 8, p. XIII, 131.
103.	Constantinescu Gr. : Despre obligaţiile vîwjctonduî în dreptul Roman şi în dreptul Român, tesa pentru licenţă.: Buc. tip. nat. 1875, in 8°, p. 148.
104.	Couslantinescii Pană : Şeijetorc agricolă la ţeră. Buc. N. Tip. a Lab Rom 1874, în 12° mic, p. 246.
* 105. Convenţiunea comercială cu Austro-XJngaria (text românesc şi franccs după textul oficial şi corectat după originalele aflate la Ministerial de Externe) însoţită do expunerea de motive a d-luî Ministru de Externe, de raportul delegaţilor din Cameră şi din Senat, precum şi de mai multe discursuri ţinute în Cameră cu ocasiunea discuţiuncî acestei convcnţiunî. Buc. N. Tip. a Lab. Rom. 1875, în 8°, p. 122.
106. Constantiucscu D. : Filosofici naturc'i. Buc. N. Tip a Lab. Rom. 1877, în 8°, p. 69. Cortlcscu 1). R. :
a)	107. Institutul de băeţî «Maior Mişei Anastasieviei» clin Clcjani, plasa Nccdjor, jud. Vlaşca. Buc. Ştab. Lito-tip. Socec, Sandor şi Teclu, 1875, în 8° mare, p. 40.
b)	108. Noţiuni de igienă privată. Buc. Ştab. lito-tip. Socec, 1875, in-12.
109.	Corneillc : Horaţiu, tragedia în 5 acte (1639), traducţiuue în versuri de G. Sion. Buc. tip. Lab. Rom. 1875, în 8°, p. XV+ 79.
110.	Corncscu C C. : Manualul vînătoruluî. Buc. Imprim. Statului, 1874, în 8°.
*111. Cornicea satelor sau culegere ele mal multe anecdote glumeţe scornite ele poporul
român.Buc. Tip. naţ. 1875 in-12 mic. p. 56
112.	Coslişiann C. : Curs ele aritmetică comercială. Buc. tip. Thiel şi Weiss, 1875, in-8
p. 188.
113.	Cozircscu X. : Aranjamentul credinţei umane in lumea materială otc. (!!). Botoşani, tip. Adrian, 1875, in-16.
114.	Crapcliaun N. : Aritmetica elementară. Plocscî, ed G. Kărjeanu, 1876, in-8, p. 158.
Crcngă I. :
a)	115. Metoda nouă ele scriere şi cetire pentru nsul claselor primare. Iaşi, 1876, iu-8 p. 76.
b)	116. Povăţuitor la cetire prin scriere, după sistemă fonetică. Iaşi, 1876, in-8, p. 48.
117.	Cratiunesco J.: Le peuple Roumain cl’apres ses cliants nationaux. Essai ele litte-rature et ele morale. Dcuxieme edition. Paris, Hacliotto et comp. 1874 în 12°, p. VIII-}-328.
118.	Cngler-liurla Matilda : Poesii. Iaşi, tipo-lit. II. Goldner. 1874 în 16° p. 80.
* 119 Culegere de istoriâre morale, traduse ele un amic al literatureî române. Ediţiunea a doa. Sibiiti, tip. eredeî G. do Closius, 1876, în 12 mic, p. 128.
120. Cnsen Y. Tiu : Discurs funebru ţinut cu ocasiunea serviciului divin pentru înmor-
www.dacoramamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876	567
mîntarea repausatului Ion Carta (vecliiu profesor). Buc. tip. Tliiel şi Weiss, 1875, o mică broşură în 8°.
D.
*	121. Darea de scmă a direcţiei generale a poştelor şi telegrafelor pe anii 1871 — 1875. împreună cu statistica pe aceşti doî anî. Buc. Imprim. Statului, 1876, în 4° p 147.
122.	Dcmitriu I. : încercări poetice. Buc. tip. A. A. Grecescu, 1875, in-12, p. 40.
123.	Dcnsuşianu Aron: Românii şi Maghiarii, studiu politic (retipărit din Orientul Latin). Braşov, tip. Romer şi Kamner, 1875.
*	124. Drepturile şi datorinţele civile. Sibiu, tip. Archidiecesană 1875.
*	125. Dialog politic între d. Alexandru N. şi d. Gen. Teii. Buc. Tip. Naţ. 1875 în 8° mare, p. 46.
126.	Dimltriu G. I. : Adevăratele canse ale situaţiuneî nostre, sau câte-va vorbe asupra Convorbirilor economice de Ion Ginea. Buc. tip. Thiel şi Weiss, 1874, în 12°.
127.	Dimltropoln G. : Batista albă, naraţiune originală. Buc. Tip. Naţ. 1875 în 12° p. 75.
128.	Dragliieenu Mat. M. : Studii asupra Salinelor Române, din puntul de vedere geologic, technic şi economic, însoţit de un Memoriu asupra unui noii sistem de extracţiune şi transport al sărei, cu 6 stampe litografiate. Buc. N. Tip. a Lab. Rom. 1874 în 8° mare p. 128.
Dabilă Filipcscu Eug. :
a)	129. Explicaţiunile Codicelui civil Român, 6 broş. Iaşi 1876.
b)	130. Sistem de organisarea servicielor publice ca mijloc de a stinge datoria publică prin concursul unei bănci naţionale de economia. Iaşi, 1876, în 8° mare, p. 84.
Duinns Al. :
a) 131. Memoriele unui medic, Ioscf Balsamo, tradus din franţusesce de G. S. C. (Calo-tescu). 5 voi. Buc Tip. Curţii (Lucrat. Asoc.) 1875 în 12°.
bj 132. Fraţii Corsicani, trad. de A. L> larcu. Buc. tip. Th. Michaiescu, 1877 în-8 p. 104.
Daind Fr.:
a)	133. Annuairc general officiel de Roumanie, cu note istorice după Hasdeu, o cliartă a României şi planul Bucurescilor. Buc. tip. A. Mănescu, 1874, in-8, p. 135.
b)	134. La Roumanie Contemporaine, revistă periodică, 7 broş. Paris, 1874—75, in-8.
c)	135. Noul dicţionar româno-frances, 2 broş. Buc. tip. Dor. Mănescu, 1875, in-8.
d)	136. Les droits de la Roumanie, Buc. 1874.
ej 137. Elemente de gramatica francesă, partea I. Buc. Socec şi Comp., 1877, in 12 mic, p. 71.
*	138. Despre grădina de copii. Buc. Ştab. Soccc et Comp. 1876, in-8, p. 16.
*	139. Dialoglii greco-romănî, Ed. II corectată. Brăila, tip. Pestelmagioglu, 1875, in-8.
140.	Drngo.şescu Bas. : Extract din istoria Românilor, pentru usul scotelor primare. Edi-ţinnea II revăzută. Ploescî, tip. Costescu, in-12, p. 79.
141.	Duca Costescu I. diacon : Manual de geografia sântă. Buc. tip. naţ. 1876, in-8, p 93.
E.
142.	Ecouomn AI. : Cremaţiunea sau arderea morţilor, conferinţă publică. Buc. 1876.
Elinde I. P. :
a) 143. Cultura viilor ia România şi vinificaţiunea. Ploescî, N. Tip. I. G. Costescu 1874 în 8°, p. 115.
www.dacoromanica.ro
508
BIBLIOGRAFIA ROSIÂNĂ 1874—1876
b)	144. Elemente de pedagogia. şi metodologia. Ed. III. Ploeacî, tip. Costescu,1874, in-8, p. 312.
c)	145. Desemn pentru scolele primara de fete, ed. II. Bnc. Ştab. Socee et Comp., 1875, in-12, p. 94.
d)	146. Noţiuni de aritmetică. PloescT, tip. Costescu, 1876, in-8, p. 126.
117. EnSctSnn Gemul Iii Ierom. : Stilistica sau curs de literatură in prosă. Literatura morală (partea II) Buc. Tip. Curţii (Lucrat. Asoc.) 1874 in 12° p. 157.
Esarcu C. :
a)	148. Petru Cercel, documente descoperite in Archivele Veneţiei. Buc. tipografia «Dac:a» MDCCCLXXIV în 8°.
b)	149. Ştefan cel mare, documente descoperite în Archivele Veneţiei (extras din Columna lui Tralctn). Buc. tip. Ant. Mănescu MDCCCLXXIV în 8°.
F.
150. Feltelson S. : Dramele Bărăganului, scriere contimporană originală. Buzeu, N. Tip. Al. Georgescu, 1876, în 12°.
Dr. Felu An. :
a)	151. Descrierea şi întrebuinţarea apelor comune şi a ap elor minerale din Bomânia Moldavia şi Muntenia, a doa ediţiuno augmentată şi cu totul reformată. Iaşi, tip. Gradinei. Botanice, 1874, în 8" mare, p. 638.
b)	152. încercări pentru desvoltarea sciinţelor naturale in Bomânia, discurs de recep-ţiune în societatea academică română, urmat de respunsul dat în numele societăţii de d. V. Al. Urecliiă. Buc. Imprim. Stat. 1874, în 8°.
153.	Foinetescu C. I. : Memoriu asupra răpdugei. Buc. tip. Curţii, 1875, în-8, p. 62.
154.	Filimon Elin : Curs de dreptul civil, predat la facultatea din Bucuresd, columul I conţiuend aplicaţiunea cărţii I şi II a Codiccluî civil (broş. I—V). Buc. Imprim. Stat. 1874» în 8° mare, p. 1174. Broş. VI conţine cartea III a *Cod. civ.». Buc. Impr. Stat. 1875 în 8' p. 233.
155.	Filionescu G. I. : Atlas telegrafic, op adoptat de ministerul de interne pentru scolele de telegrafia electrică din Bomânia. Buc. Ştab. lito-tipografic Socec, Sander şi Teclu , 1874 în 8 mare, cu 22 planuri.
156.	Flamanda Ionescu I. I). : Despre ipotece în dreptul Roman, despre privilegie, (Art. 1718, 1837). Buc. tip. Al. A. Grecescu, 1876, în 8°, p. 162.
Florentin I. P. :
a)	157. Estetica. Sciinţa filosofică despre frumos şi arte. Estetica generală. Frumosul. Iaşi, tip. Buc. Bom. 1874, în 8°.
b)	158. Foia Familiei pentru petrecere şi cultură. Iaşi, tip. Buc. Bom. 2 ani: 1875 şi 1876, în 4°.
Florescn Bouif. :
a)	159. Etiam contra omnes. Buc. 1875.
b)	160. Istoria critică modernă. (Fragment dintr’un curs) Buc. 1875.
c)	161. O sută de adeverurî, Buc. 1875.
d)	162. Conferinţa asupra rupirei Bucovinei, în asociaţiune cu B. Maniiî. Buc. 1875.
* 163. Florescn Ioan Em., general de divisiă, schiţă istorică. Buc. tip. Al. A. Grecescu, 1876 în 12.
164. Fottno lliei : Tudor Vladimirescu şi Alexandru Ipsilante în revoluţiunea din anul 1831, tradus din limba elenă de M. P. Georgescu. Buc. tip. Ant. Hănescu 1874 în 8° p 205.
www.dacofomamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876	569
165. Fonlqnier V : Manual teoretic şi practic de telegrafia electro-magnetică Iaşi, tipo-litografia H. Goldner 1875 în 12° p. 101.
FloreutiS M. C.
a)	166. Exercite de aritmetica practica. Buc., N. Tip. Lab. Kom. 1874.
b)	167. Noţiuni de istoria Românilor (după Hasdeu), cd. VII roveijută. Buc. 1876, i»-12
p. 112.
Floriuu Ar ou :
a) 1G8. Istoria Sacră, ed, V. Buc. Socec et Coiup, 1876, in-12.
5) 169. Micul catechism, ed. XIX, Buc. Socec et Comp. 1876.
170. Frollo G. LO nouă încercare de soluţiune a problemului ortografic, studiu filo* logic critic. (în parte extras din Columna Iul Troian). Buc. Ştab. lito-tip. Socec, Sander şi Tcclu, MDCCCLXXV, in 8°, p. 314.
Fundoscu I. C. :
a)	171. Literat ura populară. Basme, oraţii, păcălituri şi ghicitori, cu o introducere despre literatura poporană de B. P. Hasdeu. Bucur., Tip. nat., ed. Socec şi Comp., 1875, in 8", p. 193.
b)	172. Scarlat, roman original. Buc., Tip. nat., 1875, in 8U, p. 130.
G.
173.	do la Gattina Petrncelli : Iuda Iscariotul, traducţiune din limba francesă de Virg. G. Poenar. Buc, N. Tip. a Lab. Rom , 1875, in 8° mare, p. 373.
174.	Genlo.p Const. I). : Despre curtea cu juraţi şi despre ccstiunile ce se pun juraţilor, tesă pentru licenţă. Buc. Imprim. Statului, 1876, in 8° mare, p. 297.
Genadie fost episcop de Argeş :
a)	175. Biserica ortodoxă română, jurnal periodic eclesiastic, 2 ani, oct. 1874—oct. 1875. Bucurcscî, tip. Curţii (Lucrat. Asoc), tom I, p. 958. toni. II, p. 752.
b)	176. Albina musicalâ, coprimjend în sine tipurile cele mal usitate ale procomiilor (po-dobiilor) celor opt glasuri, făcute a se cânta întocma ca în grecesce Buc. 1875, tip. Toma Theodorescu, iu-8, p. 216.
177.	Georg'csen G. : Mica civilisaţiă creştină sau regulele bunei cuviinţe, pentru tinerimea română de arnbe sexe, şi indispensabilă fiă-cărel familii (!!). Călăraşi, tip. Distr. Ialomiţa, 1875, in 8°, p. VIII şi 72.
178.	Georgian C. I).: Essai sur le vocalisme Roumain, precede d’une etude historique et critiqiie sur le Roumain. Bucharest, typographie «Bomanul» Charles Gobl, 1876, in 8°,
p. 101.
179.	Gerstiickcr Fr. : Plutaşul, naraţiune americană, tradusă din limba germană de B.
V.	Yermont. Buc. Socec şi Comp., 1874, in 8°, p. 168.
180.	Ghica Ion : Convorbiri economice, ediţiunea a doa, 6 broşuri. Buc., tip. Weiss şi tip. Lab. Rom , 1868—1875, in 12°.
181.	Gliica Mărie D6in, (M-me de Herz) : Heures de loisir. Poesil. Paris, Lachaud-Bur-din, 1874, in-12, p. 108.
182.	Ghislnnzoni A.: Aida, operă în 4 acte (musică de G. Verdi), tradusă de N. Ţine. Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1876, in 8°, p. 54.
* 183. Glasul fiilor la sosirea părintelui. lume festive cantate cu ocasinnea întămpinărel Eminenţieî Sale pre sănţituluî archiepiscop şi mitropolit Teofil Bendela la sosirea sa în Cernăuţi dela chirotonia din Sibiu în luna Iul mala 1874. Cernăuţi, tip. Rud. Eckhardt, 1874, în 8°.
www.dacoromanica.ro
570
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874-1876
Goetlie :
a)	184. Pericolele vieţei la Paris sau amorul anei mame şi devotamentul unui frate, traducţiune din limba germană. Buc. tip. C. P. Conduratu, 1874, in 8°, p. 137.
b)	185. Patinele junelui Werther, traducere din limba germană de B. V. Vermont, cu o introducere de Gr. H. Grandea. Buc., edit. Socec şi Comp. (tip. Lab. Rom.), p. XXI, 204.
c)	186. Egmont, tragedia în 5 acte, tradusă de N.Ch. Quintescu. Iaşi, p. XX, 94.
Gorjenn A. :
а)	187. Românul glumei. Basme, legende, tradiţiunî populare, oraţiuni de anul nou şi de nuntă, cântece populare vechi, ghicitori, povestea vorbei saii proverburi. Partea I. Buc. tip. Thiel şi Weiss, 1874, in 12°.
б)	188. Colecţiune de fabule române din cele mai alese. Buc., edit. G. Ioanidc ot A. Spirescu, 1874.
c)	189. Frederic cel mare regele Prusiei, cu o colecţiune de maxime politice şi militare ale acestui rege. Buc., tip. Aut. Manescu, 1875, in 8° maro, p. 116.
d)	190. Noul metod de geografia elementară, 2 părţi. Buc. Tip. naţ. şi Tip. D Cucu, 1876, in 8.
c)	191. Elemente de geografia, cd. XII. Buc. ed. Micliaieseu şi Louis, 1876, in 12.
192. Gnleseu I. C. : Noţiuni de aritmetică, ed. III, Galaţi Tip. Rom. 1874, in 12, p. 90.
Grădişteuu Petru :
a)	193. Revista contimporană, litere, sciinţe, arte. 4 voi,, Buc., (tipărită la mai multe tipografii) 1873—1877, in 8.
b)	194. Revisorul general, comedia în trei acte, imitată după N Gogol. Buc. tip. Dacia, 1874, in 8 mare, p. 88.
Graudea Gr. H. :
a)	195. Albina Pindului, revistă : litere, sciinţe, arte. Craîova şi Buc, 1875, in 8 mare.
b)	196. Fulga, roman original, edit. a patra. Buc. Imprimeria Statului, 1875, inl2, p. 187.
197.	Dr. Greoescu 1). : Catalogul plantelor cultivate în grădina botanică în cursul anilor 1871 pînă la 1875. Buc., N. Tip. a Labor. Rom., 1870, in 8 mare, p. 203, cu un plan al Grădineî botanice.
e-
198.	Gl'ube A. IV.: Biografii Romane, traduse de N. Petru Petrescu. Sibiu, tip W. Kraft (S. Filtsch) 1876, p. 140.
199.	Dr. Gueteo IV. : Expunerea doctrinei bisericet creştine ortodoxe, însoţită de diferenţele ce se întâlnesc în cclc-l-alte biserici creştine, tradusă de Iosif episcopul Huşilor. IIuşî, tip. Asociaţilor, 1875, in 16», p. 328.
200.	Guşti l)im. : Ritoricapentru tinerimea studiosâ, ediţiunea a doua corectată şi adăogită (cu reproducţiunî din scriitorii români şi străini). Iaşi, tip. H. Goldner, 1875, in 8, p. 355.
H.
201.	liftul W.: Othelo, nuvelă tradusă din limba germană de B. V. Vermont. Buc., N. Tip. aLab. Rom., 1875, in 8, p. 81.
HaBdeu Petriceîeu B. :
a)	. 202. Columna lui Traian, revistă : istoriă, sciinţe economice, drept, sciinţe naturale , poesiă, bibliografiă, literatură, etc. Dela 1876 încoce numai istoriă, linguistică şi psichologia poporană. 7 volume. Buc., diferite tipografii, 1870—1877 ,in 4o şi 8°.
b)	. 203. Istoria critică a. Românilor. Pămîntul ţerei Romănescî. Voi. I •.întinderea teritorială, Nomenclatura, Acţiunea naturei. Ed. II, rev&Jută şi forte adaosă. Buc., tip. Thiel şi IVeiss, 1874, in 8, p. 343. Voi. II, făsciora I, Buc., tip. Ant. Manescu, 1875, in 4°, p. 76.
www.dacaromamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
571
c)	204. Principie ele filologia comparativă Ario-europeă, coprintfcnd grupurile Lulo-per-so-tracic, Greco-italo-celtic şi Leto-slavo-germanic, cu aplicaţiuni la istoria limbeî române. Curs ţinut la facultatea de litere şi filosofii! din Bucurescî. Tom I, Buc tip. Thiel şi Weiss, 1875, in 8», 4 broşuri, p. 108.
d)	205. Fragmente pentru istoria limbeî române. Flemente Dacice. I. Gliiuj. II, Ghiob. dos! broşuri, Buc., N. Tip. a Lab. Rom., 1876, in 8°, p. 75. (Tipărite numai câte o sută exem' plare). III. Mal. (sub presă).
e)	206. Revista ştiinţifică şi literară, redactată în colaborare cu dr. Dini. Brândză şi alţii, 4 broşuri, contopită apoi cu Revista contimporană. Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1876, in' 80.
fi 207. Baudouin de Courtenag şi dialectul slavo-turanic din Italia. Cum s’a introdus slavismul în limba română? Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1876, in 8» mare, p. 18.
g) 208. Histoire de la tolerance religieuse en Roumanie, trad. par MM. Fr. Dame et B. Florescu. 4-e ed, Bucarest, 1874, în 8.
li) 209. Originile Craioveî. 1230—1400. Epizod din istoria critică a oraşelor române, (sub presă).
i). 210. Un pruni} în lumea cânilor—Cei trei urşi—Marna mea—Istoria lui Iosif. Prelucrări din onglezesce şi franţuzesce pentru Biblioteca ilustrată pentru copii. Buc. 1875, ed. Socec et Comp. in 4.
211.	Heroscu Z. : Elemente de aritmetică, Buc. tip. D. Laurian, 1875, in 8, p. 526.
212.	Hrisoscoleu 6. : Elemente de istoria Românilor. Galaţi, Tip. Romană, 1875, in 8, p. 172.
Hinţescu I. C. :
a)	213. întâmplările lui Păcală, istoridră veselă in 25 capurî. Braşov, ed. Frank şi Dressnaudt, 1876, p. 48.
b)	214. Patimele mult ccrcateî Griselde. Braşov, 1875.
c)	215. Cântece de Iror}î la nascerea Domnului, împreunate cu câte-va cântece naţionale. Ed. II, Braşov, cd. Frank şi Dressnaudt, 1875
d)	216. Bucătăria naţională. Cea mal noă carte de bucate a bucătăriei române, fran-cese, germane şi magiare, 2 voi. Braşov, ed. Frank şi Dressnaudt, 1875 în 8°.
e)	217. Proverbele Românihfr, adunate şi edate. Sibiu, editura şi tiparul eredei de Clo-sius, 1877 în :2° mic p. 210.
llomoricdnu Efrosinn C. :
а)	218. Aurora, foia periodică. Rîmnic-Sărat 1875.
б)	219. Cunoştinţe industriale. Rîmnic-Sărat, tip. P. Th. Pecetescu, 1875, în 12°.
220.	Hurmuznclii End. : Documente istorice, în curs de publicare.
I
221.	larcu Dim -.Românul glumeţ, anecdote culese şi arangiate. Buc. Tip. nat. 1874 în 12° p. 91.
222.	Ilicscu şi Georgian : Statua lui Michaiu Vitezul şi alte poesii. Buc. tip. Al. A, Grecescu 1875 în 12°.
223.	Idnide Christ.: Oglinda vieţeî sociale, poesii şi satire, adunate şi compuse. Craîova tip. G. Chiţu şi I. Teodorian, 1874, în 8.
224.	Ionaşco B. : Finitul lumeî prin sciinţă sau secretul natureî, traducţiune. Iaşi, tip. naţ., 1874, în 12», p. 102.
Jonescu D. G.:
a)	225. Revista Junimeî. Buc., tip. P C. Condurat şi Al. A. Grecescu, 1375
b)	226. Fanalul lui Diogen, foiă hebdomadară. Buc., Tip. Curţii (Luc. Asoc.), 1876, în 16.
www.dacofomamca.ro
572
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
227. Imicscu N. şi Sburlanu I. B. : Gramatica, Anastasiamatarul şi Irmologhionul de cânturi bisericesci. Buzău, N. Tip, Al. Georgescu, 1875, in 8° mare, p. 576.
Ispirescu I’. :
a)	228. Legende şi basmele Românilor, ghicitori şi proverbe, cu o introducere do B. P. Has-deil, a treia ediţiune considerabilmente augmentată. Partea I, Buc. Tip. Lab.Rom., 1872, in 12», p. 180. Partea II, fascicula I, 1874, p. '44. fascicula II, 1876, p. 84.
b)	229 Isprăvile şi vieţa lui Michaiu Vitfaul (sub anonimul de un culegător tipograf). Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1876. in 8°, p. 65.
c)	. Snove sad povesti populare, două fascicule, in 12.° Tip. Lab. Rom.
*	280 Istoria biblică ilustrată. Sibiu, tip. Arcliid. 1875.
*	231. Istoria pre-f rumosului Arghir şi a pre-frumosei Elena cea măiastră cu perul de de aur. Buc. Tip. naţ. 1875, în-12, p. 79.
232.	IouGBen I,: Carte de cetire pentru scdltle primare. 3 cursuri, Bucuresci Tip. Lab. Rom. 1874.
K
233.	Kiepert: Mic atlas de geografia modernă. Buc. Soccc et Comp., 1874.
234.	Paul de Kock : Tablouri şi istoriâre, tradus de M. N. A., seria I. Galaţi, Tipogr. Danubiano-Hubert, 1876, in 12», p. 60.
235.	Kodrcscu I. M. : Buciumul Român, foia lunară de arclieologiă, filologia şi istoria, 2 voi. Edit. Th. Codrescu. Iaşi, tip. Buc. Român, 1875 şi 1876, in 8, p 571.
L
236.	Laliovnrl Gr. : Buletinul societarei geografice române, Nr. 1 — 8, Anul I. Buc. Ştab. în artele grafice Socec, Sander şi Teclu, 1876, in 8° mare.
237.	Lalescu Tr. : Agricultura nostră faţă cu creditul, împrejurările generale şi necesităţile creditului agricol, reflexiunî economice. Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1876, in !2o, p. 32.
238.	Lainennais : Biblioteca poporului. Cartea poporului. Buc , tip. P. Condurat, 1876, in 16°, p. 119.
239.	Lepădata Ion t. : încercări în literatură. Braşov, tip. lui Riiiner et Kamner, 1874, in 12° mic, p. 198.
Lanriau A. Trcb. :
a)	240. Dicţionarul limbei române, după însărcinarea dată de societatea academică română elaborat ca proiect de A. Tr. Laurian şi I. C. Maxim, colaboratori Dr. Iosif Hodoş şi G. Ba-riţ, 2 voi. Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1871 — 1876, in 8° mare. Tomul I, p. 1328. Tomul 11,
p. 1622.
b)	241. Elemente de istoria Românilor. Buc , tip. D. Laurian, 1875, in-8, p. 146.
242. Lesage M. : Lesforces productives de la Roumanie, d’apres le livre de Mr. Aure-liano. Paris, 1876, in 8».
Lerescn I. C :
a)	243. Istoria casei Austriei, urmată de politica Austriei în România. Buc. 1875, in 8.
b)	244. Sciinţa elementa/ră. Manual de igiena privată. Ed. V. Buc. tip. Walter et Gobl, 1877, in.12, p. 64.
245. Loebel: Elisa şi Achiba. Bacău, tip. Junime! Ad. I.B. Stefaniu, 1875, in 12o, p. 304. Lnpescn I. :
a). 246. Paragraful 37 sau Palestina în Iaşi, comedia cu cântece în doă acte. Focşani, tip. D. Samolada, 1875, in 8, p. 29.
www.dacoramamca.ro
573
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
6) 247. Vlăduţu mamei, comediă cu cântece tntr’un act. Focşani, tip. D. Samolada, 1875t în 8, p. 23.
248.	Luponi Al. : Costică sau intriga şi crima, roman social localisat. Buc. tip. P. Condu-rat; 1876, in 12°, p. 118.
249.	Lupu A. I). : Etienne le Graiul et Michel le Brave,precis Jiistorique d’apris G. Sin-hai, D. Bolintinenu etc. Bruxelles, A. Cnoplis fils, 1876, in 8°, p. 108.
250.	Lupu Vasile Voevod : Carte româniscă de învăţătură dela Prâvilele împărătesei şi de alte judeţe, cu ţtisa şi totă cheltuiala a Iul Vasile Voevodul şi Domnul ţerci Moldovei, din multe scripturi tălmăcită, din limba elinescă în limba româneşcă, în tiparul domnesc în mănăstirea Treî-Sfetitele din Iaşi, dela Christos 1046. F.d. Gh. 1. Sion, 1875, în 8, p. 179, Imprim. Adrian, Botoşani.
M.
251.	P. G. SI. : Manual de arta epistolară sau colecţiune de scrisori pentru tot felul de afaceri şi relaţiuni. Buc., Lib. Ioanide et Comp., 1876, in 8, p. 158.
252.	Maiorescu îoau : Itinerar în Istria şi Vocabular Istriano-român, (din scriptele postume ale autorului!. Iaşi, tipo-litografia II. Golduer, 1874, in 8, p. 122.
Maiorescn Tit. :
«) 253. Critice în contra direcţiei de astăzi în cultura română. Despre scriere. Limba română în jurnalele din Austria. Observări polemice. Buc., ed Socec şi Comp., 1874 (Tip. Lab. Rom.), în 12°, p. 466.
6) 254. Asupra broşureî Germania, România şi principele Carol de Ilohenzollern. Iaşi,1 Editura autorului, 1875, in 8», p. 22.
c)	255. Logica, Partea!. Logica elementară, Bucurescî , ed. Socec şi Comp., 1876, în 8, p. 111. Tipo-litografia H. Goldner, Iaşi.
256.	Mak I. : Moneta literară şi dascălul de aramă (!!). Buc. N. Tip. a Lab. Rom., 1875 în 8° mare, p. 80.
257.	Mandincscu I. : Elemente de istoriă, ed. a doua publicată şi adnotată de Em. Leo-nescu. Voi I: Istoria vechia, (precedată de biografia autorului), p. 347. Voi. II: Istoria evului meijiu, p. 315. Voi. III : Istoria modernă. Piatra, Imprim. Judeţului Nemţ 1874—1876, în 8°.
258.	Mânu G.: Darea de semâ asupra administraţiuniî comunale a oraşului Bucurescî. Buc. Tip. naţ. 1876 in-4, p. 122.
* 259. Mapa Europei pentru usul scotelor lucrată după L. Holle, cu nomenclatura ro-mânescă, elaborată de un director de scole românesc!. Editura Julius Spreer, Sibiu, 1870.
200. Marian Sini. El. : Poesii populare române. Partea I: Balade. Cernăuţi tip. Iul G. Pichwski 1873, p. VI -+- 220. Tom. II. Doine. Cernăuţi, tip. G. P. 1875 in 12, p. IV+250.
261. Marienescu At. M.: Steua Maghilor saii cântece la nascerca Domnului Jsus Christos. 1875. Biserica Albă (Banat) tip. Iul I. Wunder.
, Massalonp I. V.:
a)	262. România şi ţevile Danubiane (Cliarta). Buc. ed. Librăriei Szolosy şi Grave (Lit. la Viena) 1875.
b)	263. Notiţe statistice asupra României. Buc. ed. Szolosy şi Grave, 1876 în 12, p. 100.
Maxim I. C. :
a) 264. Glosar care cuprinde vorbe din limba română străine prin originea saii forma lor, cum şi cele de origine îndoiosă, după însărcinarea dată de societatea academică română
[1] Acestîl broşuri s’a tipărit în BucurescT, nu la laşi.
www.dacaramanica.ro
574	BIBLIOGRAFIA ROMANĂ 1874 — 187G
elaborat ca proiect în colaborare cu A. Treb. Laurian, Buc. N. Tip. a Lab. Eoni. 1871—1877 in 8.
6) 265. Elemente de Gramatica Română, a 12-a Ediţiune. Bucur., ed. Lib. Socec et Comp. 1874 în 12.
e)	266. O mostra de istoria critica (!!). Buc. N. Tip. a Lab. llom. 1874 în 8.
267.	Melchisedec, episcopul Dunărei de jos : Chronica Romanului şi Episcopiei de Roman, compusă după documente române şi străine, editc şi inedite. 2 volume. Buc. Tip. Naţ. 1874 şi 1875 în 8 mare.
268.	Mauliu I. : Curs elementar şi gradat de gramatica română 2 părţi. Buc. ed. Mi-chăilescu et Louis, 1876, in-8.
269.	Mărăciuescu M. : Sistemul metric pentru tisul sculelor. Ed. IV. Craiova, tip. Macincă şi Samitcă, 1876, in-8, p. 37+39.
Michăescu M. :
a)	270. Manual de istoria universală antică. Ed. III. Buc.. N. tip. aLab.Eom., 1876, in-8, p. 164.
b)	271. Manual'de istoria universală media. Buc. N. tip. a Lab. Eom., 1874, in-8, p. 94.
c)	272. Elemente de geografia. Ed. IV. Buc. N. tip. a Lab. Eom., 1876, in-8, p. 304.
d)	273. Manualu de istoria universale moderna, Part. III, Buc. 1877. în 8o, p. 104.
Miclmilcscu St.:
a)	273. Convorbiri asupra istoriei naturale. Partea I: Zoologia. (In colaborare cu Ang. Demetriescu). Buc. tip. naţ. 1874
b)	274. Lecţiunî de aritmetică. Partea I. Buc. tip. D. Laurian, 1876, in-12, p. 96.
Moldovanu I. 31. :
a)	275. Foia scolastică, Sibiîu, tip. Filtsch, 1873—77, 4 voi.
b)	276. Istoria pat riei pentru scote populare. Ed. 11. Blaj, tip. Semin. 1875.
277. Dr. MurcovicI : România medicală, revistă periodică, în colaboraţiune cu alţii. 2 voi. Buc. tip Walter şi Gobl, 1875—1876, în-8.
277. Mnzzini Gius. : Datoriele omului, trad. de Bas. Constantinescu. Buc. tip. Th. Mi-liăiescu, 1876 în 8, p. 139.
3Icli(Iou G. li. :
a)	278. Manualul învăţătorului sau elemente de pedagogia practica în tisul scotelor populare. Buc. Tip. Naţ. 1874.
b)	279. Istoria naţională pentru popor, sau nanul, sapa, arma, casa şi mintea Românilor printoic timpurile şilocurile (!!;. Buc. Ştab. în artele grafice Socec, Sanderşi Teclu, 1876 în 8, p. 217.
280.	Mitrofunovlcî Vas. : Omiletica biserică drept-crcdincidse resăritene, tipărită cu spesele fondului gr. or. al Bucovinei. Cernăuţi 1875.
281.	3lielielet J. : Princip aţele Dunărene, traducţiune doNicolae Nenovici, cu un apendice despre literatura română. Buc. tip. Eomânuluî, 1876, în 12, p. 60.
* 282. Ministeriul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Actele consiliului general al instrucţiunii din 1870. Buc. Imprim. Statului, 1876, in-8, p. 60.
283.	JUicn Sini. : Teologia fundamentală sau generală, prelucrată pentru alumnii din semivariele greco-catolice după I. Sioetz. Cu aprobarea veneratului ordinariat metropolitan gr.-cat. de Alba, în tip. sem, archidiecesan, 1876, în 8 mare p. 520.
284.	MitiliueS 31. : Colecţiune de tratatele şi convenţiunile României cu puterile străine dela anul 1308pînă în filele nostre. Buc. N. Tip. a Lab. Eom. 1874 în 8 mare p. 367.
de Monlepin Xav.
a) 285. Dramele adulteriulm. Bărbatul Mărgăritei, traducţiune din limba francesă de D. I. Roman, Craiova, Tip naţ. Th. Macinca et R. Samitca 1875 în 8, p. 105.
www.dacaromamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1S74—1876	575
b)	286. Misterele Indiei, traducţiune de B. Ionaşco. 3 voi. Galaţi Tip. Română, 1876 în 12 p. 2074 2054-163.
c)	287. Tragediele Pfafisulwl,.trădase do D. 0. Stamatopulo. 4 voi. Iaşi, tip. Th. Balassan,
1875	şi 1876, în 12.
d)	288. Vrăjitorea roşia sau mortă şi vie, traducţiune de Stef. P. Burghelea, 6 voi. Galaţi
1876	şi 1877, Tip. Română.
e)	289. Vicomtesa Germina, urmare la «Tragediile Parisului». Tom I, traducere de D. C. Stamatopulo. Iaşi, tip. Th Balassan, 1876 în 8, p 266.
290.	Moscuua At. : Deputat la IV, comedia în trei acte. Craiova Tip. nat. Th. Macinca şi R. Samitca 1876.
291.	Motreuu Victor : Noul proiect de lege al înveţăinîntului public (Extras din < Cugetul ţerei») Iaşi, tip. Tribunei Rom. 1875 în 12, p. 153.
292.	Muntelui Sol. : Educaţiunea şi instrucţiunea generală. Blaj, tip. Semin.1874, p. 188> Myller Th, :
a)	293. Aprile stil nou, comedia într’un act. Buc. tip. Thiel şi Weiss 1874 în 8.
b)	294. Fata lui chir Trâncă, comedia într’un act. Buc. tip. Thiel şi Weiss 1874 în 8.
N
295.	Niicco A. : HcTOpiA IlECCApALIIII CA ^pEBtrliHliJHXX BpEAîEIIA. Partea I, fascie. I. Odessa, tip. Ulricli et Scbulze, 1873, in-8, p. VI, 186. —Urmarea.. ?
296.	Nacu C. : Principie elementare de dreptul privat Român, predate la scola de admi-nistraţiune din Buc. 2 voi. Buc. tip. Ant. Mănoscu 1874 în 8.
297.	Nan o venu Săndulescu I. G. : Explicaţiunea teoretică şi practică a codicelui şi de procedura civilă etc. Buc. Tip. Curţii (Lucrat. Assoc.) 1875 în 8 mare p. 861.
Negrnţ N. F. şi Petrişor Th. :
а)	298. Predicatorulsătemdui Român, foiă periodică. Gherla, tip. Diecesană 1875.
б)	299. Foiţa predicatorului şatenului Român. Gherla, tip. Diecesană 1875.
c)	300. Lumea noă. Jurnal umoristic. Cluj, 1876.
Nanui AI. :
a)	301. Traduceri. 1 volum. Iaşi 1875.
b)	302. Aegri somnia, poem. Iaşi 1876 în 12, p. 51.
Negruzzi I. :
a)	303. Convorbiri Uter arie, 10 voi, Iaşi tip. Societăţeî Junimea şi Tipogr nat. 1867 —
1877	în 4 mic.
b)	304. Copii de pe natură. Buc. ed, Socecşi Comp. 1874 In 8.
Dr. Niţuleseu N. :
a)	305. Compendiu de istoria bisericeî, coprimjŞnd Istoria preparative, Istoria vechia, I-storia mediu (1—1453). Buc. Tip Curţii (Lucrat, Assoc.) 1875 în 8, p. 247.
b)	300. Contra pseudo-ortodoxicl şi obscurantismului în biserică sau respuns cătră pre înalt P. S. S. Mitropolitul primat Calinic, contra respunsulul defăimător făcut de d. Zotos asupra «Compendiuluî de istoria bisericeî». Buc. tip. Al. Greceseu 1870 in 12, p. 36.
c)	307. Prescurtare de geografia. Ed. 2. Buc. Socec et Comp. 1875, în-8, p. 83.
(?) 308. Gramatica Urmei ebraice, sub presă.
Nnniani! Bas. :
a)	309. Elemente de fisica experimentală, Ed. 111 cu 229 fig. Buc, ed. Socec et Comp.1874 -1875 în .8, p. i:58.
b)	310. Elemente de cosmografia şi geografia fisică Partea I : Cosmografia, Ed. II. Buc. Socec et Comp. J876, în 8, p. 85.
www.dacoromamca.ro
576
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
e)	311.Elemente de istoria naturală : Zoologia,Botanica şi Mineralogia. 3 părţi. Ed, IV. eu peste 300 fig. Buc. ed. Socec et Comp. 1876, în 8.
312. Ndgdlă St.: Gramatica Română. Ed. III. Berlacl, tip. Asoe. Unirea, 1874, în 8, p. 1 i6.
*	313. Noţiuni de igienă pentru clasele primare. Buc. ed Stefănescu şi Barasch, 1876 în 12, p. 93
0.
314.	Oprnna : Reflecţiuni asupra educaţiunii. Buc. tip. A. Grccoscu, 1874, în 8 maro, p. 66,
315.	Dr. Obcdenar Gr. : La Roumanie economique, d’apres Ies donnees Ies plus recev-tes. Geographie, Etat economique, Anthropologie, avec une charte de la Roumanie. Paris Ernest Leroux 1876 în 8° p. 435.
Odobescn A. I.
o) 816. Pseudo-kgnegetikos, epistola scrisă cu gând să fie precnvîntare la cartea «Manualul vînătorului». Buc. Imprim Stat. 1874 în 8, p. 262.
b)	317. Istoria arclieologiei. Partea I. Anticitatea şi Itenascerea. Prelegeri ţinute la Facultatea de Littere din Bcurescî. Buc. ed. I, Socec. tip. Labor. Bom. 1877 in 8 p. 768
c)	318. Copii în pădure —Jupan Bănică Vulpoiul— Tigrul păcălit—poveşti prelucrate pentru Mica bibliotecă pentru copii. Buc , Socec, 1875, în 4.
*	319. Oraţii, cântece populare şi basme. Ed. IU. Craîova, tip. Lazar, 1876, in-12, p. 80.
Oraşanu N. T. :
a)	320. Opere satirice (Ediţiune completă). Buc. tip. D. Laurian 1875 în 8, p. 284.
b)	32\. Ahnanachul lui Nichipercea pe anul bisect 1876. Buc. tip. Al. A. Grecescu, p. 127.
P.
322. I. Fin. P. : 15 ani din viaţa unui funcţionar onest. Buc. Tip. naţ. în 8, p. 69.
823. Paganini t. T. : Duelul. Buc. tip. Al. A. Grecescu 1875 în 12 mic p. 58.
324. Pagiul flore de Maiu, roman tradus din limba francesă. Piatra 1876.
Panii Anton. :
a)	32b. Versuri sau cântece de stea ce se cântă la nascerea Domnului Is. Christos XII ed. Buc. editura fraţilor Ioaniţiu 1876 în 32 p. 120.
b)	326. Christoiţe sau scola moralului, care învaţă tote obiceiurile şi moravurile cele bune, compusă in versuri. Noua ediţiune. Craiova, Philip Lazar 1876 în 12 niic p. 173.
Papiu I. P. :
a)	327. Cuvîntări funebrale sau la caşuri de morte, compuse şi prelucrate. Gherla, tip. Diecesană MDCCCLXXV în 8, p. 164.
b)	328. Cuvîntări bisericeşti,‘‘acomodate pentru orî-ce timp. Tom II. Gliorla tip. Diecesană MDCCCL, p. 324-f XXIV în 8. Tom. I ed. II. Cluj, tip. Stein 1876 în 8, p. 184.
c)	329. Abecedar. Gherla, tip. Dieces. 1874.
d)	330. Legendar sau carte de citit pentru scotele române. Ed.II. Gherla, tip. Dieccs. 1874.
331. Pasca G. : Biografia sîntului loan Chrisostom archiepiscopuluî constantinopoli-
tan. Gherla, tip. Diecesană 1876 în 8, p. 107.
Paschides Th. A. :
a)	332. Itinerar la un pelerinagiu printre trei mări, Negru, Albă, Roşiă. Buc. tip. Al. A. Grecescu, 1874 în 8 mare p 40
b)	333. O conferinţă ţinută în Ateneul Român despre Egiptul antic şi canalul istmului Suez. Buc. tip. Al. A. Grecescu 1874 în 8, p. 32.
334. Pleşoiami G.: Istoria Genovevei de Brabant, tradusă. Buc. ed. fraţii Ioaniţiu et Comp. 1876, în 12 mic, p. 240.
www.dacaromanica.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
577
Pelimou. :
а)	335. Baia de aramă. Lucifer. Câte-va poesiî alese. Bucurescî, Tip. nat. 1874, în 12.
б)	336. Traian în Dacia. Besbelul Eomanilor cu Dacii la anul 102 — 105 după Cri-stos. Poem istoric, noua cdiţiune corigetă şi cu ore care adaugerî. Buc. Tip. naţ. 1874.
c)	337. Gloriile Bomânilor. Mihaiu, Vitezul, poem istoric. Buc. Tip. nat. 1875, în 8, p. 195-
d)	338. Paul şi Virginia, trad. Ed. III. Buc. tip. naţ. 1876, în-8, p. 148.
e)	339. Giurămîntul ţinut don Martin de Freytas, traducţiune. Bucur. tip. naţ. 1876, în 12.
340.	Dr. Petrini : Filosofia medicală. Amelioraţiunea rasei umane Buc. tip. Laurian, 1876, în 8, p. 25.
341,	IlEpMO/ţHHECKO CflHCANHE HA EKArApCKOTO KNH5K0BH0 APYa'ECTB0- 12făsciore_ Braila, tip. Pestelmagioglu 1860—76, in-8.
Br. Petriuo I)im.:
а)	342. Baul, poem dedicat D-luî V. Alexandri. Cernăuţi tip. Rud. Eckhardt 1875 în 8.
б)	343. La gura sobei, poem în trei cânturi. Iaşi, tipo-litografia H.Goldner 1876 în 8 mare.
de Pontbriunt Raoul:
а)	344. Medici ex sutoribus sau celebrităţile gramaticale în Bumănia. Buc. 1874, în 8, p. 14
б)	345. Noua gramatică rumănescă. Buc. Socec et Comp. 1874, în-8, p. 187.
c)	346. învăţătorul limbilor sau metod practic spre a vorbi o limbă în şese luni. Partea francesă pentru Bomânî. Ed. II. Buc. Socec et Comp. 1876, în-8, p. 112.
347. Păsărdnu I. : Noţiuni elementarele agricultură şi de igienă. Buc. tip. A. Grec., 1876.
Petri Bas. :
а)	348. Elementar sau abecedar. Sibiu, 1874.
б)	349. Sistemul metric. Sibiu, 1875.
Poui P. :
а)	350. Curs de chimia elementară. Ed. II cu fig. Iaşi, tip. D. Gheorghiu, 1874, în-8 mare, p. 328.
б)	351. Noţiuni de fisică. Cu fig. Iaşi, tip. D. Gheorghiu, 1874, în-8, p. 243.
352.	Petermann A- : Chartele geografice a Europei, Asiei etc. lucrate în limba română. Buc. Socec et Comp. 1876.
353.	Petrescn C. : Abecedar turc (cu gramatică şi exerciţie). Ruşcînc, Impr. provinciei Danubiul, 1874, in-8, p. 79.
Popescn I. :
а)	354. Comptul în scola populară. Ed. II. Sibiu tip. S. Filtsch (W. Kraft), 1875, in-8, p. 256.
б)	355. Carte de lectură şi învăţătură pentru scolele populare române. 3 părţi. Sibiu, tip. Filtsch 1875—76, în-8, p. 80-t-32+328.
c)	356. Compendiu de pedagogia. Ed. II. Sibiu, tip. Filtsch, 1876, în-8, p. 150.
357.	Popea Nic. : Excelenţa sa archiepiscopul şi mitropolitul Andreiu Baron de Şaguna (biografia). Sibiu tip. archidiecesană 1873 in 8 p. 31.
358.	Popasso 1.: Sinucidiul sau consecinţele corupţiunel secolului. Buc. 1875.
359.	Popas P. : Memorialul presentat în f}iua de 29 Noembre 1873 Măriei Sale Domnitorului Bomăniei Carol I, traducţiune din limba germană. Ed. manuscrisă. Bucurescî, Tip. naţ. 1875 în 8.
Popiliau Dim. I. :
a) 360. Operele lui C. Corneliu Tacit. Tesa de licenţă. Craiova, tip. naţ Th. Macinca şi R-Samitca 1875 în 8, p. 116.
www.dacoramanica.ro
578
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
6) 361. Principie pentru scrierea şi pronunţarea limbei române. Craiova, Tip. naţ. Th. Macinca şi R. Samitca 1876 în 12 p 64.
362.	Popovicî N. At. : Despre organizarea succesiune! în dreptul roman şi in dreptul român. Buc. 1874 în 8, p. 104.
363.	Popescu G. : Demetriu Bolintinenu, viaţa şi operile sale. Buc. N. Tip. a Lab. Rom. 1876 în 12 p. 32.
Popescu N. D. :
a)	364. Iancu Jianu căpitan de haiduci, nuvelă originală, edit. adăugită, revăzută şi corectată. Buc. Tip. naţ 1875 în 12.
b)	365. Fabulele lui Esop, cu fig. Buc. Socec et Comp. 1875.
366.	Popescu I. : Colecţiunea literariă, traduceri din limba francesă, Buc. 1874 în 8.
367.	Pop Macedon : Activitatea vicarilor foranci eppci gr.-cat. din districtul Naseudu-lui dela înfiinţarea vicariatului, vicariul Anchedim Pop inclusive. Extrasă, coresă şi adausă după «Albina» din 1875. Buda-Pesta, tip. Em. Bartalits.
Pop V. Gr. :
а)	368. Eufrosina sau virtutea unei femei, nuvelă istorică. Buc, tip Al. A. Grecescu 1875.
б)	369. Suveniri, poesiî. Buc. 1874.
c)	370. Conspect asupra literatureî române şi scrietorilor ei dela început şipînă astă-^i în ordine clironologică. Partea 1, Buc. tip. Al. A. Grecescu 1875. Partea II, Buc. tip. naţ. 1876, în 8.
371. Pop N. : Istoria Ungariei pentru scalele populare. Braşov, tip. Romer et Kamner,
1875.
Pop St. :
a)	372. Mesurele metrice. Blaj, 1875.
b)	373. Economul, organ periodic pentru economia, industria şi comerciu. Sibiu, tip. Filtsch [W. Kraft], 1873—77, 4 voi., în 4.
374.	Petricu IiSsnovanu .]. : Studiu asupra camerei de punere sub acusaţiune. Tesă de licenţă. Buc. tip. Thiel et Weiss, 1864, in-8, p. 140.
375.	Puîu A.: Prescurtare de istoria Bomânilor (după Hasdeu). Focşani, tip. Samolada,
1876.
376.	Pisone B. : Noul sistem pentru mesurătorea capacităţei vaselor. Buc. tip. Lab. Rom., 1876, în 8, p. 15.
377.	Caius Maulins Pnblicola : Ministerul Lascar Calargiu sau cinci ani de dictatură vizirială, dedicat senatului Bomăniei 1876 Martin. Diisseldorf, Buclidruckerei des Ludwig Zepherin Eidbrecher 1876 în 12 mic.
378.	Dr. Pnscar Ilar. : Limba maternă în institutele pedagogice şi clasele populare. Sibiu, tip. Archidiecesană 1874.
B.
Baclne :
a)	379. Phedra, tragediă în cinci acte [1677], traducţiune în versuri de G. Sion cu o epistolă a d-luî V. Alexandri. Buc. tip. Lab. Rom. 1875 în 8 p. 90.
b)	380. Athalia, tragediă în 5 acte [1691) traducţiune în versuri de G. Sion. Buc. tip. Lab. Rom., 1875 în 8, p. XIII+113.
381.	BSşcan Gabr. Ieroni.: Liturgia sau serviciul divin al bisericci ortodoxe, prelucrat. Buc. Tip. Curţii [Lucrat. Assoc.] 1876, In 12 p. 221.
382.	Rohling Aug.: Jidovul talmudist presentat spre consideraţiune matură jidovilor
www.dacaromamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
579
ji creştinilor de tot rangul, tradus de pe a patra edit. germană de Krisipp. Buda-Pesta 1876, tip. Institutului Hunyady Mâtyas.—- Ed. II. Sibiu, tip. W. Kraft [S. Filtsch] 1876.
Dr. Raţ Io. :
a)	383. Pr elecţiuni teologice despre matrimoniu, impedimente, procedură cu respect la teoria ei,,praxa vigentă în provincia metropolitană greco-catolică a Albeî-Iulie. Pentru a-lumnil de teologia şiusul clerului. Blaj 1875 tip. sem. archid. în 8 mare, p. 472.
6) 384. Etica chreştină. Blaj 1875, pentru seminariele clericale.
Romanescn I. Th. :
ă) 385. Stil epistolar, conţinând modele de varie specii de epistole. Ploescî, ed. G. Kar-jeanu, 1874, in 8°, p. 160.
b)	386. Curs elementar de limba maternă. 2 părţi. Buc. N. tip. a Lab. Rom. 1875.
387. Rendu Ambr. : Bobinson în insula sa, tradus de I. Bauman. Ed. Philip Lazăr, Craîova, 1875, în 16o, p. 127.
*	388. Raportul anual al societarei academice „România Jună“ dinVienape anul 1874175 Viena.
*	389. Raportid anual al societăţeî academice „România Jună“ din Viena pe 1876, in 8°, p. 31.
*	390. Raportul anual al societăţeî academice „Arborosa" din Cernăuţi. Ceroăuţî, 1876, p. 9.
391. România în cestiunea Orientului. Galaţi, Tip. comercială Schenk, 1876, în 12, p. 20. Roqnes Antonlu :
a)	392. Un caprice de Venus, poeme antique. Bucharest, Librairie Sotchek et Comp. (Tip. Curţii), 1875, în 8, p. 32.
b)	393. Ler.ons et modeles de littcrature franţaise suivis de mod'eles delitterature roumainc, augmentes de Legendes et Doines, chants Roumains. Edition III. Bucharest, Sotschek et Comp. 1876, în 8°, p. 343.
*	394. Romancierul ilustrat. Buc. tip. Dor. Cucu, 1876, în-8.
Rîurenu I.:
o) 395. Noue istoriore pentru copii. Ed. III. Buc. tip. Curţii (Lucr. asoc.) 1874. !
b)	396. Cei doi fraţi, urmaţi de Devotamentul admirabil etc. Buc. tip Curţii, 1874,
c)	397. Ouăle pascilor, urmate de Petru şi Alexandru. Buc. tip. Curţii, 1874.
d)	398. Cele doă surori sau frumosa şiurîta, urmate de alte 5 istoriore. Buc. tip. Curţii, 1874.
e)	399. Conferinţă asupra economiei de D. F. A. Laurent. Buc. tip. Curţii. 1875.
400.	Rusu I. : Carte de lectură pentru clasele gimnasiale. Sibiu, tip. S. Filtsch(W. Kraft) 1876, în-8, p. 160.
S.
401.	Sacelarin Julia : Femei celebre şi femei mai mult sau mai puţin demne de a fi cunoscute, portrete culese din mai multe opere şi arangiate. Buc. Tip. nat. 1874, în 12, p. 62.
402.	C. C. Salusi iîi : Catilinaşi Jugurta, traducţiune de Dem. Dobrescu, premiată de societatea. academică română din fondul Al. Ioan I. Cuza. Buc., N. Tip. a Lab. Rom., 1*76, în 8°, p. 109.
*	403. Sânta scriptură a Vechiului şi Noului Testament. Ed. Societăţii Biblice Britanice. Iaşi, 1874, in-8, p. 1016.
404.	Sapiiir D. NT. : Suspinări şi cugetări, poesil. Buc. tip. Al. A. Grecescu, 1876, în 12? p. 83.
405.	Scărişorenn Gr. I. : Câte-va versuri Buc., tip. Al. A. Grecescu, 1876, în 120.
www.dacoromamca.ro
580
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874— 187 6
*406. Sclava indiană sau amorul generalului Cortes cuceritorul Mexicului, roman istoric şi dramatic, sfîrşitul cu fabula Lupul şi câinele, din traducţiunile luî Toma Vartic. Alfons şi Olga, tradusă de d-şora Elena T. Vartic.—Bacău, Imprimeria Tăut, 1874, în 8°, p. 100.
407.	Scriban Neofit Arcli. : Testamentul vechîu duce la cel nou, ori evidenţe intrinsece, că sacra scriptură este insuflată de Dumnezeu pentru scularea şi mântuirea omenirei. Buc. tip. Curţii (Lucrăt. Asoc.), 1876, în 8°, p. 113.
408.	Dr. Serbescu N. I. : Filosofia chimică contimporană. Teoria atomică, care este fundamentul chimiei moderne, pentru usul studenţilor dili facultăţile de medicină, de sciinţe, a scolei superiore de farmacia etc. Buc. N. Tip. a Lab Rom., 1876, în 8° mare, p. 52.
1 409. Serurie Gr. P : România şi Mihaiu Vitczul, poemă. Buc. tip. Al. A. Grecescu, 1875, în 12, p. 54.
’ 410. Schiller : Istoria resbelului de trei <}ecî de ani, tradusă în românesce de George de Lenş, cu anotaţiunî şi un apendice de geografia, de istoria şi de biografie a celebrităţilor ce s'au ilustrat sau au luat parte direct sau indirect în acest resbel, pentru mai bună înţelegere a textului. Buc., tip. Theodor Michăescu, 1875, în 8 p. 207.
411. Dr. Stoica D. : Cow-pox sau vaccina animală. Tesă. Cu fig. Buc. tip. Curţii, 1875, in-8, p. 48.
412	Stătescu M. T. : Disertaţiune asupra demenţei, în raport cu cestiunile juridice şi despre interdicţiune. Buc., 1876.
413	Stoiancscu Colintinenn C. : Usucapiunea se aplică ea la servituţi? Dreptul pretoriu în acestă privinţă. Tesă pentru licenţă. Buc., 1876.
414. Sleriade Ecaterina : Buna menageră. Carte de bucate practică, edit. a doa corectată, adăogită şi ilustrată cu 50 figuri. Buc., Ştab. lito-tipografic Socec, Sander şi Teclu 1874, în 8° mare, p 310, ediţiune de mare lux.
Stefăncscn Gr. ■.
a)	415. Curs public de istoria naturală, făcut la universitatea din Bucurescî, 2 broşuri. Buc. N. Tip. a Lab Rom., 1875, în 8°, p. 33-4-33.
b)	416. Locul omu ui în natură, conferinţă ţinută în oraşul Focşani la 8 Aprile cu ocasiu-nea concertului dat pentru înfiinţarea unei bibliotece pe lîngă gimnasiul local. Buc., N. Tip. a Lab. Rom., 1876, în 8°, p 27.
«) 417. Notă asupra basinuluî terţiar şi a lignitului de la Bahna. Buc. Socec et Comp. 1876 in 8 p. 11.
d)	418. Schiţă de chartă geologică a basmului Bacana. Buc., Stabilimentul în artele grafice Socec, Sander şi Teclu, 1876.
Stefăuescu Maria Gr. :
a)	419. Africa şi expediţiunea luî Cameron. Buc., N. Tip. a Lab. Rom., 1876, în 8°, p. 91.
b)	420. La Dacia e la Rumenia. Compendio di storia rumena, tradotta dai rumeno e prece-duta da una biografia dell’autore. Napoli, tip. dell’Academia Reale, 1876, în 8», p XII—214.
421. Stefăuescu Th. : Curs de comptabilitate în partida dublă, pentru usul scalelor, comercianţilor şi în general al persanelor ataşate pe lîngă secţiuni de comptabilitate. Ed, Ch. Stefănescu şi Barasch, Buc., 1874, în 8» mare, p. 400.
Sturdza Dini. A. :
a)	412. Uebcrsicht der Muenzen und Medaillen des Fuerstenthums Romănien (Moldau tind Walachei). Wien, Stadtsdruclterei, 1874 în 8°, p. 11+86, cu 6 tabele litografice.
b)	423. Memoriu asupra portretelor Domnilor români (extras din Columna lui Traîan), Buc tip. Tliiel şi Weis, 1875 în 8.
c)	424. Răpirea Bucovinei, după documente autentice (în colaboraţiune cu M. Cogălni-cenu). Buc. Ştab. lito-tipografic Socec, Sander şi Teclu, 1875, în 12°, p. XXI+75.
www.dacoramamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874 — 1876
581
d)	425. Financele României, Buc. tip. Thiel et Weiss, 1876, In 4», p. 53.
* 426. Michel Sturdza, ancien prince regnant de Moldavie. Paris, tip. Georges Chamerot, 1874, în 8», p. 12.
427.	Snciu Petru -.Discurs introductiv, cetit la aniversarea XVI a Universităţi de Iaşi. Iaşi, 1876, p. 25.
428.	Sul iotis Christodul I.: Homer, cartea I: lliada, tradusă şi adnotată în limba română. Brăila, tip. Sziloghi, 1876, în 8», p. 170.
429.	Dr. Szabo Bas. : Descrierea apelor de cură dela Vâlcele şi puterea de cură a spe-luncei Biidos, Sibiu. 1876.
430.	Dr. Stoîcescn C. J. : Du frisson (pathogenie et nature) sa valeur semeiologique pendant l’etat puerperal Cu fig. Paris, Alexandre Coccoz, 1876, in-8, p. 123.
431.	Sto'icesco Const. J. : Etude sur la naturalisation en droit romain, en droit civil et dans le droit des gens, precedee d’un expose sur la condition politique des personnes ă Home. Paris, 1876, in-8, p. 367.
Stoîcescn C. S. :
a)	432. Phaedri fabularum libri quinque, adnotate în romănesce pentru clasele gimn. interiore. Buc. tip. naţ. 1875, in-12, p. 93.
b)	433. (în colab. cu St. Calinescn :) Manual de sintaxa română. Buc. 1876.
434.	Sihlenu St. St. : De1 pesci elcttrici e pseudo-elettrici. Tesă. Napoli, 1876, in-8. p. 110, cu fig.
435.	Dr. Sutzu A. : Studii medico-psicologice. Alienatul în faţa societăţi şi a ştiinţei. Buc. Noua tip. a Lab. Rom. 1877, in-8, p. 256.
436.	Şerbescu C.: Tractat de algebra elementară. Buc. tip. Românului, 1876, in-8, p. 200.
437.	Slănicenu G. colonel: Geografia elementară şi noţiuni de cosmografia. Buc. tip. Curţii, 1876, in-12, p. 93.
Stilescu B. :
a)	438. Elemente de gramatica latină după Burnouf. Ed. II. Cu supliment. Buc. tip. naţ. şi tip. Grecescu, 1875, in 8, p. 170.
b)	439. Elemente de gramatica română. Ed. XX. Buc. tip. naţ. 1875, in-8, p. 72.
T.
440.	Tacit I. C. : Gramatica latină pentru cl. I-II gim. 2 părţi. Braşov, Romer et Kam-ner, 1874—76, iu-8, p. 265+248.
441.	Teodorii 1.1.: Curs de agrimensură. Cu 84 fig. Iaşi, lito-tip. Buc. Rom., 1875, in-12 mic, p. 120.
Tuducescu I. :
a)	442. Istoria Românilor. Manual didactic. Arad, 1876.
b)	443. Introducere în economia. Manual didactic. Arad, 1876, in-12, p. 63.
444	Tempea Ios. : Stilistica limbei române, pentru scotele gimnasiale, reale şi prepa-randiale. Sibiu, tip. lui Francisc Michaelis 1875.
445	Teodorescu G. D. : încercări critice asupra unor credinţe, daţine şi moravuri ale poporului român, cu o prefaţă de Al. 1. Odobescu. Buc. tip. P. Condurat 1874, în 8, p. X + 136.
446. Ţine N. : 1 Maiu, comediă într’un act. Buc. tip. Thiel şi Weiss 1874 în 12.
Tocilescn Gr. G. :
a) 447. Retru Cercel, conferinţă ţinută în sala Athen. Român la 10 Genariu 1874 (Extras din Columnalui Traian) Buc. tip. Thiel şi Weiss 1874 în 12.
www.dacoromanica.ro
582
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876
bj 448. Familia lui Mihaiu Vitezul. Analisă critică. Buc. tip. Ant. Mănescu 1874 în 8 p. 20
c)	449. Fol istorici: G. Panu şi P. Cernătescu, schiţe critice. [Extras din Columna] Buc. tip. Curţii [Lucrat. Assoc.] 1874 în 12 p. 224.
d)	450. Fespre legat în dreptul Roman şi în dreptul llomân, preces de un studiu istoric asupra legatelor din timpurile primitive pînă astă-ijî. Buc. tip. Ant. Mănescu, 1874 în 8 mare p. LX şi 116.
e)	451. Nicolae Bălcescu, timpul şi operele sale (Extr. din Columna). Buc. N. tip. Lab. Kom. 1876 în 8, p. 71. Ediţiune de lux.
f)	452. Inscripţiunea de pe patrafirul dela Stăncscî [Extras din Columna). Buc. N. Tip. Lab. Kom. 1876 în 8.
453. Tonssaint: Expunerea prescurtată de operaţiuni comerciale şi de comptabilitate. Galaţi, G. D. Nebuneli şi fii, 1876 în 8 p. 139.
*	454. Trei Ovreî şi un Ncmţ. Buc. tip. naţ. 1876, in-12, p. 61.
*	455. Triumful creştinismului şi dicţionarul salvatorilor creştinătăţii. Ed. II. Partea I. Buc. tip. Al. A. Grecescu 1874 în 8 mare p. 256.
456.	Tzoni Milt. : Ţinta democraţiei române. Iaşi, tipo-litografia H. Goldner 1876.
U.
457.	Urzica I.: Fanarioţii, dramă în patru acte şi tre! tablouri. Buc. tip. Al. A. Gre cescu, 1876 în 8.
Wartha H. C.
q) 458. Forul, culegere de cânturi naţionale populare vechi şi noi. 2 broşuri. Buc. ed. Socec şi Comp. 1874—1877 în 12.
6) 459. Fialoghi germano-români precedaţi de un abecedar etc. Buc. Socec et Comp. 1877, in-8, p. 108.
Dr. Yasicî P. :
a)	460. Cunoscinţi despre grădine şi cultivarea lor. Sibiu, tip. archidiec. 1875.
b)	461. Higiena şi seola, foia pentru sănătate, educaţiune şi instrucţiune. Temişora 1876.
462.	Yelcenu I. : Meditaţiunî spirituale pentru înaintarea creştinismului adeverat şi a cultului d-^eesc de casă, traduse. Sibiu, tip. eredeî G. de Closius 1875 în 8 p. 150.
463.	Wenceslas Aiguals de Izeo : Maria Spaniolă sau victima unui călugăr, traducţiune de D. C. Stamatopulo, 2 părţi. Iaşi 1876 tip. Th. Balassan, în 12, p. 133 -t- 125.
4' Yespnsian G. T. : Anghira chreştină sau cuvîntări funebrale pentru diferite caşuri, cu privire la etate, sex şi starea socială. Sibiu tip. Arcliidiecesană 1875 în 8.
Dr. Ylădescn Al. :
a)	465. Essai sur Ies Institutions judiciaires civiles en droit Romain, en France et en Roumanie. Paris L. Larose Libraire-Editeur 1875 în 8, p. 330.
b)	466. Căuşele crisei financiare în România. Buc., tip. Thiel et Weiss, 1876, in-8, p. 32.
c)	467. Suveranitatea poporului, studie sociale şi constituţionale. Buc. tip. Tbiel şi Weiss 1876 în 8, p. 32.
Dr. Ylădescn Vas.:
a) 468. Conjunctivita purulentă. Buc. tip. Weiss et Thiel, 1875, in-8, p. 45.
b) 469. Catedra de oftalmologia şi specialitatea bălelor de ochi. Buc. tip. Thiel et Weiss 1876, in-8, p. 15.
470.	D-na Yoiliez : Biblioteca junelor domnişore. Orfana din Moscova sau juna inşii-
www.dacaromamca.ro
BIBLIOGRAFIA ROMÂNĂ 1874—1876	583
tttrice, traducţiune de Leon Luzzato, dedicată scolelor române. Buc. tip. Dorothea Mănescu
375 in 12 p. 255.
471.	Volenti N. : Câte-va strofe, poesiî. Galaţi 1875 In 8, p. 33.
472.	Viitorul, revistă locală de moravuri. Buc. lS^â, broşura micăîu 8.
Tuleau Jos.:
a)	473. Familia, 12 volume. Pesta, tip. Al. Kocsi 1865—1877 în 4.
b)	474. Sclavul amorului, roman original, 3 voi. Buda-Pesta tip. Al. Kocsi 1874—1875.
c)	475. Şeifătorea, foia populară. Buda-Pesta tip. Al. Kocsi 1875 şi 1876.
d)	476. lianele naţiuncî, roman original, 3 voi. Buda-Pesta tip. Al. Kocsi 1876.
e)	477. Yermont Ii. V.: Pisica cea albă.—Principesa fermecată. — Fetiţa cu boneta ro-f:ă.—Bobinson Crusoe.—Cotoiul încălţat.—Toma Piticelul. •— Barba albastră etc. poveşti
relucrate pentru Mica bibliotecă ilustrată pentru copii. Buc. Socec et Comp. 1875—76, in-4.
Vergolicî St. G. :
o) 478. Gramatica limbei latine. Iaşi, tip. naţ. 1875, in-8, p. 271.
b) 479. Fabulele lui Fedru. Iaşi, tip. naţ. 1875.
Z.
480.	Zâne A. : Cicerone, Catilinarele, trad. cu note. Buc. tip. naţ. 1875, in-8, p. 36.
481.	Dr. Zotu G. : Carte de cetire grecă pentru începători. Buc. tip. Pantazopulo, 1875, ii -8.
482.	Zamllrescu Pan. : Despre sumţiuni. Iaşi tip. H. Goldner 1874 în 8, p. 91.
Zamllrolu :
a)	483. Discursul funebru pi'ommţat cu ocasiunea înmormântării d-nei Veturia Florentin. Buc. 1874 în 12.
b)	484. Charta ţerilor Bomăne pentru ci. primare. Buc. 1876.
în indicele de mai sus n’ati intrat fiarele politice.
N’am putut indica de asemenea unele ţese, de licenţă sau de doctorat, susţinute în ţeră şi ’n străinătate, dar cari n’au ajuns pînâ la noi.
Se vor mai fi străcurat, negreşi\ 6re-carî alte lacune sau chiar erori; speram kse că ele nu sînt multe şi grave.	,
Din acest indice, în care, din causa adauselor făcute în cursul tipăririi, n’am putut păstra o ordine strictamente alfabetică, sînt mai de însemnat :
l.	Pentru istoria, numerii 24, 26, 42, 71, 91, 95, 148, 149, 164, 202, 208, 208, 209, 220, 267, 284, 317, 341, 422, 423, 447, 448 şi 449.
II. Pentru Unguistica, numerii 46, 90, 170, 178, 202, 204, 205, 207, 235,. 250, 252, 253 şi 341.
m.	Pentru literatura poporană, numerii 29, 41, 111, 117, 171, 187, 202,. 213, 215, 217, 228, 260, 261, 319, 325, 341 şi 445.
www.dacoramamca.ro
www.dacoromanica.ro