Anul 1 Nr. 3-4 BULETINUL COMISIEI MONUMENTELOR ISTORICE BUCUREȘTI 1990 http://patrimoniu.gov.ro Coperta I: Coperta primului număr al revistei „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”. Coperta IV: Sus: Ansamblul bisericii fortificate săsesti de la Biertan (sec. XV—XVI). Jos: Cetatea săsească Prejmer (sec. XV—XVI). COLEGIUL DE REDACȚIE Aurel Botez, Peter Derer, Ștefan Gorovei, Eugenia Greceanu, Călin Hoinărescu, Sergiu losipescu, Ion Istudor, Dan Mohanu, Cezara Mucenic, Paul Niedermaier, Constantin Pavelescu, Radu Popa (președintele colegiului) Marius Porumb, Georgeta Stoica, Nicolae Stoicescu, Aurelian Trișcu. REDACȚIA Georgeta Pop (responsabil de număr) Maria Paleolog Sanda Guști (macheta artistică și tehnică) Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice — str. lenăchiță Văcărescu nr. 16, sector 4, București, cod 70528. Administrația la Direcția pentru Presă, Publicitate și Tipărituri (D.P.P.T.), Piața Presei Libere, nr. 1, sector 1, București, cod. 71554, telefon 17.60.10, interior 1405. Abonamente la administrație, prin poștă sau virament D.P.P.T. cont, 645120608 Banca Națională a României, Filiala sector 1, București și la oficiile poștale sau difuzorii de presă. Abonament anual 80 lei (20 lei/număr). Abonamente pentru străinătate prin ROMPRESFILATELIA,_ sector export-import presă P. C, Box 12291, telex 10376, prsflr București, Calea Griviței nr. 64 66. Tipărit în București la Tipografia „Arta Grafică”. Au colaborat: Ioana Bogdan — Cătăniciu (arheolog, Institutul de arheologie Cluj); Liviu Brătuleanu (arhitect, referent DMASI); Anne-Marie Cousin (urbanist sef, Direcția Patrimonulut — Franța) Peter Derer (arhitect, director DMASI, secretar CNMASI); Radu S. Greceanu (istoric); Grigore loneseu (arhitect, membru corespondent al Academiei Române); Sergiu losipescu (arheolog, dir. adj. științific DMASI); Suzana More-Heitel (istoric de artă, Institutul de istoria artei); Cezara Mucenic (istoric de artă, șef secție DMASI); Paul Niedermaier (arhitect. Centrul de studii sociale Sibiu); Georgeta Pop (istoric, redacția publicațiilor CNMASI); Corina Popa (istoric de artă, profesor Academia de artă); Radu Popa (arheolog, vicepreședinte CN MASI); Mi hai Sorin Rădulescu (student, Facultatea de istorie București); Elisabeta Rușinar u-An cuța (publicist, redacția publicațiilor CN MAS)), luliu Șerban (arhivar, DMASI); Raluca Verussi (arheolog, referent DMASI); Anca Zamfirescu (arhitect, preparator la Facultatea de arhitectură). http: / /patrimoniu.gov.ro Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice BULETINUL COMISIEI NAȚIONALE A MONUMENTELOR, ANSAMBLURILOR SI SITURILOR ISTORICE Nr. 3-4/1990 Anul I http://patrimoniu.gov.ro SUMAR RECENZII, PREZENTĂRI MONUMENTE, ANSAMBLURI, SITURI — Atitudini și mentalități PAUL NIEDERMAIER, Problematica păstrării patrimoniului arhitectonic țărănesc săsesc din Transilvania .................'......... 4 ELISABETA ANCUȚA-RUȘINARU, Monumen- tul paleocreștin de la Niculițel (jud. Tulcea) și necesitatea intrării urgente in circuitul valorilor naționale ................... 6 DOSARELE DISTRUGERII ANNE-MARIE COUSIN, Mission â Bucarest (Roumonie) ............................. 10 IOANA BOGDAN-CĂTĂNICIU. Arheologia la ora revoluției ....................... 11 DICȚIONAR RALUCA VERUSSI. Situri subacvatice ..... 17 LEGI, REGULAMENTE, NORMATIVE GRIGORE IONESCU, Carta internațională de la Veneția privind conservarea și restaurarea monumentelor istorice .................. 18 Charta pentru protecția și conservarea patrimo- niului arheologic (Radu Popa) .......... 21 IZVOARE Scrisori către Nicolae Ghika-Budești (I) (Mihai Sorin Rădulescu) ....................... 26 CRONICA INTERNĂ Activitatea DMASI Raport de deplasare in Austria 17—21 sept. 1990 (Peter Derer) .......................... 33 Recuperarea arhivei Comisiei Monumentelor Istorice și a Direcției Monumente- lor Istorice (Iul iu Șerban) ........... 34 Conferință de presă la Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice (Georgeta Pop) ................................... 34 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Al XVII-lea Congres Internațional de Științe Istorice, Madrid, 26 august — 2 sept. 1900 (Sergiu losipescu) ..................... 36 Colocviul Internațional privind Monumentele, Bratislava, 1990 (Cezara Mucenic) ...... 37 2 DINU C. GIURESCU, The Razing of Romania's Post (Corina Popa)......................... 38 HERMANN FABINI, Gotik in Hemannstadt (Anca Zamfirescu) ......................... 39 ..Atheneum", nr. 1, 1990 (Liviu Brătu- leanu) ............................... 41 ,,Mueml6l (I) Profesor la Școala superioară de arhitectură din București, membru de onoare al Academiei Româ- ne, membru al Comisiunii Monumentelor Istorice, Nicolae Ghika-Budești fi869—1943)l poate fi con- siderat ca unul dintre întemeietorii istoriei arhitec- turii la noi, alături de Gheorghe Balș. Autor al monumentalei lucrări Evoluția arhitecturii în ¹ Date despre Nicolae Ghika-Budești se găsesc în toate tratatele de istoria arhitecturii românești, precum și în Enciclopedia istoriografiei românești, București, 1978, p. 155; Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982, p. 163; Paul Constantin, Dicționar universal al arhitecților, București, 1986, p.127; Octav Doicescu, Profesorul arhitect N. Ghika-Budești sau Discursul vizual al arhitecturii, în Despre arhitectură, București, 1983, p. 107—109. Muntenia și în Oltenia (1927—1936) și al altor temeinice studii, el a fost un harnic restaurator de monumente și totodată un mare creator. Opera sa arhitecturală înscrie în școala neoromânească inau- gurată de Ion Mlncu o pagină de mare originali- tate, trăgîndu-și seva din arhitectura medievală laică și ecleziastică, ale cărei forme și motive sînt topite în retorta unei viziuni artistice proprii. Scrisorile pe care le publicăm aici sînt selectate din arhiva de familie a lui Nicolae Ghika-Budești, pe care, la plecarea sa definitivă din țară, mi-a încredințat-o spre păstrare strănepoata acestuia, doamna /linca Ghika. Ele reflectă diferite aspecte din existența marelui arhitect român — de la relațiile cu bunicul său, Vasile Cantacuzino, și preocuparea de a găsi fiilor săi un profesor de desen și pînă la corespondența cu cîțiva mari 26 http://patrimoniu.gov.ro savanți ai Franței. Scrisorile de la studenții săi — Richard Bordenache, Grigore lonescu — reflectă recunoștința și profunda admirație pe care aceștia o nutresc marelui lor dascăl. în alte scrisori găsim, de asemenea, clte ceva din ecoul internațional al monumentalei lucrări de sinteză despre arhitectura din Țara Românească de-a lungul evului mediu (scrisorile de la fostul său profesor de la Școala de arte frumoase din Paris, arhitectul Victor La- loux, cele de la colegii săi francezi Robert Lesage, E. Pontremoli, A. Defrasse, precum și cele ale lui Louis Brehier și Louis Barthou, ale cărui relații cu arhitectul român sînt date la iveală prin scri- soarea nr. 6). Ghika-Budești s-a aflat în legă- tură cu o serie de savanți străini ai timpului său, cum au fost marii bizantinologi francezi Louis Brehier și Gabriel Millet, care îl apreciau în mod deosebit. Millet considera lucrarea fundamentală a arhitectului român drept ,,un bel ouvrage, une etude d’ensemble, d’une Information si riche et si sure, methodique et precise, qui honore votre pays". Cele trei scrisori trimise de Louis Brehier lui Nicolae Ghika-Budești pun în lumină interesul manifest al savantului francez pentru arta medie- vală românească, precum și intenția sa de a organiza la universitatea din Clermont un ciclu de lecții despre acest fenomen artistic european, puțin cunoscut în Franța. Ele reflectă modul în care marele bizantinist francez înțelegea să inte- greze arta românească în cea sud-est euro- peană, acordîndu-i locul cuvenit. Corespondenții francezi ai arhitectului român se dovedesc a fi fost sinceri admiratori ai monumentelor românești, buni cunoscători ai trecutului cultural românesc, pe care cu diferite prilejuri l-au făcut cunoscut publicului francez. Scrisorile acestea stau mărturie, astfel, și pentru modul în care un savant român era privit de confrații săi francezi — cu admirație și respect —, prestigiul științific internațional al arhitectului Ghika-Budești contribuind la ridicarea prestigiului și nivelului de cunoaștere a artei noastre medievale peste hotare. MIHAI SORIN RĂDULESCU 1. Universitatea din Cluj Facultatea de Filosofie și Litere Iubite Dle Ghika, Am primit ambele Dtale scrisori cum și adresele Comisiunii Centrale pentru reparti- zarea sumelor bugetare destinate monumen- telor din Transilvania. Dacă n-am răspuns pînă acum e că am așteptat și aștept încă rezultatul UNIVERSITATEA DIN CLUJ FACULTATEA UE FILOSOFIE Șl LITERE Cl“i. ........... Fig. î.a-c Scrisoare adresată de Al. Lapedatu lui Nicolae Ghika-Budești (foto I. Andronic). intervențiilor ce am făcut în diferite locuri pentru arătarea nevoilor mai urgente și mai evidente ce trebuiesc împlinite din sumele de care e vorba. Am convocat în două rînduri Comisiunea în acest scop și s-au luat hotărîri în merit; dar aci nu merg lucrurile ca la Dv. unde mai mult sau mai puțin se cunosc de cei chemați starea monumentelor și se pot deci socoti, măcar aproximativ, trebuințele. Ocupațiunile, timpul puțin favorabil și,într-o vreme, lipsa mijloacelor nu mi-au permis să merg să văd însumi, cum îmi propusesem, mo- numentele mai însemnate. Castelul de la Hu- nedoara îl cunosc de mult și mi se spune că acolo e nevoie de lucrări de întreținere. La biserica veche din Săliște (lîngă Sibiu) asemenea. Tot așa aci, la Cluj, la cele două biserici ro- mânești. La Turda, la Rodna, la Vad, la Feleac — tot atîtea locuri unde va trebui să facem ceva. Mitropolia din Blaj a intervenit și ea pentru restaurarea capelei din curtea metropolitană. Cum vezi, vom avea unde să dăm banii. Numai 27 http://patrimoniu.gov.ro îmi trebuiesc date mai precise pe cari le-am cerut și le aștept. Pînă la sfîrșitul lui decembrie veți avea cu siguranță tabloul. Te rog să co- munici lucrul și Comisiunii — să nu se inchie- teze de tăcerea mea. Eu îmi dau toate silințele să organizez lucrurile Comisiunii cît mai bine, Am început și o serie de publicațiuni, din cari, pe cea dintîi, o trimit zilele astea dlui Drăghi- ceanu, să o distribuie Comisiunii centrale și Dv. tuturor. A doua o voi da la tipar peste cîteva zile. Ce privește pietrele de la Sâmbăta și de la Schitul din Poiană am luat măsuri să fie ridicate și adăpostite provizoriu la Pre- fectura din Făgăraș, pînă vom face aci loc pentru un Lapidarium. Fii te rog liniștit că nu ne vom lăsa pe tînjală și tot ce se va putea vom face cu aceeași dragoste și interes ca și Dv. La pri- măvară, de vei avea timp, aș fi foarte fericit să I; însoțesc într-o excursie de recunoaștere prin această frumoasă țară. Cu salutări cordiale pentru toți, sunt și rămîn al dtale vechi devotat 28.XI.921 Al. Lapedatu¹ ¹ Alexandru Lapedatu (1876-—1954), istoric medievist, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice (1904— 1919), profesor la universitatea din Cluj, fondator alături de loan Lupaș și director al Institutului de Isto- rie Națională din Cluj (1920—1938)._ de mai multe ori ministru în guvernările liberale. în 1921 a devenit președinte al filialei pentru Transilvania a Comisiunii Monumentelor Istorice, de organizarea căreia este vorba în prezenta scrisoare. 2. Clermont le 22 octobre 1925 Cher Monsieur, je regrette vivement de n'avoir pu vous voir pendant votre sejouren France, je reviens moi-meme de l’Exposition et, si j’avais connu votre presence ă Paris, j'aurais fait l’imo possible pour voir. J'aurai du moins, je l'espere aussi, le plaisir de vous recontre â Belgrade j'ai eu le plaisir au mois de juillet de visiter l'Expo- sition d’Art Roumain ou j’ai revu quelques-unes ees mcrveilles que j’avais admirees ă Putna et â Bucarest. Je vais faire cet hiver ă Clermont quelques legons sur l'Aut et je lui consacre un paragraphe dans la nouvelle edition, assez rema- niee, que je prepare de mon Art Chretien¹. J'aurai probablement ă ce sujet â demader des Monuments Historiques et j'aurait recours [â votre bienveiliante intervention. J’aurais aime ă connaître votre impressionjsur l’Exposition dont l’architecture geometrique m'a quelque peu surpris, mais on discerne tout de 28 http://patrimoniu.gov.ro meme l'avenement d’un nouveau style dont Ies debuts sont penibles, mais qui fera peut-etre son chemin. Veuillez me croire, cher Monsieur, votre bien cordialement devoue. L. Brehier² ¹ Lucrarea a apărut în 1928 cu titlul L'Art chrâtien, son diveloppement iconographique des origines â nos jours. ² Louis Brehier (1868—-1951), istoric și arheolog francez, profesor la Facultatea de litere din Clermont- Ferrand (1899—1938), specialist în istoria artei și civi- lizației bizantine. 3. Chamalieres (Puy-de-D6me) 12 Avenue de Royat, 21 novembre 1925 Cher Monsieur Je me permet de venir vous demander un service. Je m'occupe en ce moment beaucoup de l’histoire de l’art roumain et j’ai besoin de votre aide. Tout d'abord j’ai revise le texte de mon Art Chretien pour une 2e edition et j’ai ajoute un assez long passage sur l’iconographie des eglises russes, serbes et roumaines. II s’agit d'y joindre quelques illustrations. D'autre part, apres avoir complete mes con- naissances sur l’art roumain, grâce au precieux Bulletin des Monuments Historiques dont vous m’avez si aimablement gratifie, je me suis decide â faire cet hiver ă l'Universite quelques confe- rences publiques sur Ies edifices roumains, sur- tout sur ceux que j’ai pu voir. Je trouverai facilement, tant pour illustrer mon Art Chretien que pour montrer des projections ă mon cours public, des reproductions dans votre magnifi- que Bulletin des Mon. Histor. Mais il y une lacune et c'est pour cela que j’ai recours ă votre obligeance. J’ai cherche en vain des reproductions des peintures exte- rieures des eglises de Bukovine que j’ai visi- tees, Voroneț, Moldovitsa, Sucsevitsa etc . . . Les cliches que j’ai essayes de prendre moi- meme sont tres insuffisants. Pourriez-vous m'en- voyer deux ou trois vues, autant que possible une vue d'ensemble et deux ou trois vues de detail de ces eglises soit que vous puissiez me preter des epreuves, soit qu’il en existe aux Monuments Historiques ou dans le commerce. Je publierais une de ces vues dans mon Art Chretien et les autres serviraient ă mon cours public. Voici d'ailleurs comment je comprend mon sujet: Je commencerai en decembre et je ferai 8 lețons: 1. La Roumanie et l’art roumain. Conditions historiques. 2. La naissance de l’art roumain. Le develop- pement artistique dans l'Orient chretien XIVe— XVes. 3. Les origines de l’art valaque. Curtea de Argeș (eglise princiere). 4. Developpement de l’art valaque (XIVe— XVIe siecles). 5. L'oeuvre artistique d'Etienne le Grand. 6. Le developpement de l’art moldave. Les eglises de Bucovine du XVIe s. 7. L’art en Moldavie aux 17e et 18e siecles. 8. L'oeuvre artistique de Constantin Bran- coveanu. La degenerescence. Ce n’est, comme vous le voyez, qu’un tableau sommaire de l’histoire de l’art roumain, mais qui aura l'avantage de donner quelques idees precises â mes auditeurs et de leur reveler un mouvement d'art qu’ils ignorent â peu preș totalement. Si je puis reussir ă mettre ce cours sur pied, c'est â mes excellents amis roumains et â vous, en particulier, cher Monsieur, que je le devrai. Voulez-vous me permettre, en m'excusant de mon importunite, de vous demander encore deux choses. J'ai Iu avec etonnement dans le Catalogue Officiel de l'Exposition d'Art Rou- main, ou l’on m’a fait l'honneur de mettre mon nom au Comite de Patronage, que je suis qualifie de Membre Correspondant de l'Aca- demie Roumaine. N’en ayant jamais ete averti, je suppose qu’il y a eu une erreur. C'est d'ail- leurs un tres grand honneur auquel je n'ai jamais songe. Cependant je vous serais recon- naissant de bien vouloir, si vous en avezl'occa- sion, vous en informer confidentieliement. L’autre question est plus simple. Vous m'avez annonce aimablement l’envoi de nouveaux fas- cicules du Bulletin des Monuments Historiques et je n'ai rien rețu. S'ils sont publies, je vous serais bien reconnaissant de me les faire adres- ser. Je compte d’ailleurs en donner une analyse dans une revue. Excusez moi encore de cette trop longue lettre. C'est toute bonte que vous m'avez te- moignee deja qui m’encourage â m'adresser ă vous. J'ai vivement regrette de n'avoir pu vous joindre pendant votre sejour en France, mais j'espere que vous y reviendrez. Veuillez agreer, cher Monsieur, avec mes remerciements anticipes, l'expression de mon bien cordial souvenir. L. Brehier 29 h ttp: / /patrimoniu.gov.ro 4. Chamalieres (Puy-de-Dome) 12, Avenue de Royat, 12 marș 1926 Cher Monsieur, Permettez-moi de vous remercier et veuil- lez transmettre toute l’expression de ma gra- titude ă la Commission des Monuments Histo- riques pour l’aimable envoi des 4 interessants fascicules de votre Bulletin pour 1924 que j'ai bien regus. Je vais en faire une analyse pour le Repertoire d’Art et d’Archeologie de la Bibliotheque Domet. J’y ai vu avec plaisir votre traduction de mon article, dont je vous suis bien reconnaissant, ainsi que votre etude sur l’eglise de Golia. M. Voulitch m’a annonce une invitation pour le Congres de Belg.rade. Je souhaite de pouvoir y al Ier et de vous y rencontrer. Veuillez agreer, cher Monsieur, l’expression de mes remercie- ments et de mes sentiments cordialement de- voues. L Brehier 5. Clermont, le 20 juillet 1930 Cher Monsieur, Dans votre aimable lettre du 4 juin dernier vous m'annonciez que vous aviez mis â la poște â mon adresse le premier volume de l’ouvrage sur l’architecture de la Valachie¹, dont vous m’aviez en effet parle et qui aura certainement un grand interet. J’avais attendu pour vous re- pondre d'avoir regu ce volume, mais il n'est pas arrive et je crains qu’il n'ait ete egare. Telle est la raison de mon long silence que je regrette de n’avoir pas rompu plus tot. Veuillez ne suis pas preș d'oublier la bienveillance c mon egard. Veuillez agreer, cher Monsieur, l’expression de mes sentiments cordiaux et devoues. L. Brehier ¹ Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia, partea I Inrîuririle străine de la origină pînă la Neagoe Basarob, 1927. ² Charles Diehl (1859—1944), istoric al artei ș civilizației bizantine, bun cunoscător al artei medievale românești. ³ Gabriel Millet (1867—1953), istoric francez a artei bizantine, director de studii la Ecole des Hautes Etudes din Paris și profesor la College de France, auto- rul unor lucrări de referință în domeniul istoriei artei bizantine și balcanice. 6. Alexandrie « La Quarantaine » Port vi eux Tel. 630 Mon cher Nicolas, J’ai bien regu votre ouvrage dont je vous remercie bien vivement¹. Non seulement je ne l'ai pas trouve aride mais j’ai regrette de ne pas connaître le roumain pour vous suivre de plus preș. Sans jeu de mots vous elevă un monu- ment digne de ceux que vous etudiez. adresse personnelle, ni ă l'Universită. j'aurais ete heureux de lire ce volume en m'ai-^^ dant de votre resume en frangais et de vous 4 dire mes impressions. Je sais par ce que vous m'avez deja donne et par votre chapitre sur / l’eglise d'Argesch avec quelle methode sure et precise vous travaillez. La question de l'ori- gine de l’architecture valaque m'interesse parti- culierement. Ce serait pour moi un grand plaisir de vous z- rencontrer au Congres d'Athenes et de visiter y Mistra en votre compagnie. Je pars des le 1 sep- tembre pour le Mont-Athos ou le Ministere L>' frangais me confle une mission et je me rendrai de lă â Athenes. Diehl ² et Millet³ seront lâ. » . Je souhaite de revoir mes amis roumains et y*⁴"* vous, en particulier, cher Monsieur, dont je 7 30 http://patrimoniu.gov.ro Les i11ustrations sont excellentes et mettent en valeur le jeu harmonieux des briques appa- rentes qui rappelent l’exquis manoir d’Ango preș de Dieppe. J'aime beaucoup, aussi, l’eglise de Golești avec ses belles arcatures romanes et l’equi- libre de son abside qui m'a fait penser ă celle de la chapelle de Santa Fosca, ă Torcello. Que d’originalite et de touchante naîvete dans le clocheton de bois, l’escalier et les fres- ques de la petite eglise de Ludești. Enfin j’ai decouvert, grâce ă vous, que la VieiIle-Eglise de Tancarville etait du type du docher sur le pronaos. Vos documents sont-ils au point pour la pârtie du 18e siecle qui prouvent un grand interet? Je suis seul ici depuis dix jours. Therese, Ga- brielle et la petite Annie sont, en ce moment, â Cannes et j’attends de leurs nouvelles au prochain courrier. Je compte partir, moi-meme, Fig 2. a-c Scrisoare adresată de L. Barthou lui Nicolae Ghika-Rudești. (Foto A. Alessiu) le 4 aout, par Venise comme j’en ai pris l’habi- tude depuis trois ans. Le bateau fait une escale â Rhodes, une autre au Piree, le temps d'aller passer deux ou trois heures au Parthenon. Je suis heureux des bonnes nouvelles que vous me donnez de la familie. J'aimerai bien connaître celle de Jean mais, pour cette annee, je ne vois pas la possibilite de faire un crochet par la Roumanie. Je crains fort aussi que nous ne puissions nous retrouver sur la Cote d’Azur car nos trois mois de conge seront termines & la fin d’octobre et vous ne serez pas encore ă Nice â ce moment-lă. Fanik² va-t-il passer l'ete dans sa montagne? Qu'il vienne donc nous retrouver â Tancarville en septembre avec un sejour ă Paris en octobre. Nous aurons grand plaisir ă la revoir. 31 http://patrimoniu.gov.ro L’excellent M. Giovanelli a tout eclairci en vous remettent le cheque intouche. Que n'a-t-il commencer par lâ ! A ce propos je dois m’ex- cuser de la corvee des explications qui vous a ete infligee et vous remercier de vos bons offices. Rappeiez-moi au souvenir de tous que je n'oublie pas et croyez, avec Madeleine, â mon affectueux sentiment. Bien votre L. Barthou ³ ¹ Nicolae Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia, partea a lll-a, Veacul al XVII-lea, 1933. ² Este vorba de fiul mezin al arhitectului, geologul Ștefan Ghika-Budești (1904—1959). ³ Louis Barthou (1862—1934), om politic francez, ministru de externe, asasinat la Marsilia odată cu regele Alexandru I al Iugoslaviei. Scrisoarea aceasta dezvăluie relații de prietenie între familia politicianului francez și cea a arhitectului român, a cărui soție avea întinse legături în societatea franceză. Totodată Louis Barthou ne apare ca un cunoscător al monumentelor românești, ca un simpatizant al țării noastre. Aluzia la lucrarea lui Ghika-Budești stabilește anul 1933 ca termen post quem, scrisoarea datînd așadar din anii 1933 sau 1934. 7. L'Epine — Fleurie Mont-Louis (Indre et Loire) 23 octobre 1930 Mon cher ancien eleve et ami, J'ai eu le plus grand plaisir ă recevoir votre lettre qui m'apporte un precieux temoignage de votre gratitude pour l'Ecole des Beaux Arts de Paris et pour l'enseignement que vous avez requ ă l’atelier au milieu de bons camarades qui ont garde votre souvenir¹. J’ai souvent parle de vous, notamment avec un sculpteur frangais qui a fait certains monu- ments dans la capitale de la Roumanie²; et j'aurai certainement le plus vif interet â rece- voir la publication archeologique que vous me destinez. Actuellement je suis en Touraine, loin de Paris, oui je rentrerai dans quelques jours pour y reprendre les petites occupations compatibles avec les quatre vingts annees de mon existence. Malgre mon grand âge, J’ai toujours le meme amour pour notre chere Ecole et pour l’ensei- gnement. Croyez-le I Vous pouvez donc sans crainte m'ecrire et me consulter le cas echeant. Mes bonnes amities avec mes souhaits les plus sincărement et cordialement devouees. Laloux³ ¹ Arhitectul N. Ghika-Budești absolvise Școala de arte frumoase din Paris în anul 1901, rămînînd în relații cu foști colegi, dar și cu profesorul său V. A. F. Laloux. ² Ernest Dubois, sculptor francez, autor al statuii lui Ion C. Brătianu și al celei a lui George C. (Gogu) Cantacuzino, amîndouă în București. ³ Victor Alexandre Franțois Laloux (n. 1850), arhitect francez, profesor al lui N. Ghika-Budești la Școala de arte frumoase din Paris. http://patrimoniu.gov.ro CRONICA INTERNĂ ACTIVITATEA DMASI Raport de deplasare în Austria 17-21 sept. 1990 Ca urmare a scrisorii-circulare către serviciile cultu- rale ale ambasadelor și către instituțiile de profil din străinătate, Bundesdenkmalamt din Austria a trimis o invitație nominală de participare la Sesiunea anuală a Conservatorilor din Austria (Osterreichische Konser- vatorentazung 1990) ce s-a desfășurat de data aceasta în landul Austria inferioară (Niederosterreich). Cazarea și masa au fost asigurate de organizatori, drumul București—Skt. Polten (tren cls. I) fiind plătit de Minis- terul Culturii. Sesiunea științifică a constat din vizitarea ultimelor obiecte realizate ori a șantierelor în lucru din partea de nord-est a landului, cu expuneri și demonstrații la fața locului. Cazarea s-a făcut la Ottenstein, în noul centru de Conferințe la cca 80 km nord de Skt. Polten- Deplasările celor cca 70 de participanți (15 invitați din străinătate) s-au efectuat cu autobuzul. Organizarea și prezentarea a revenit Conservatoratului din Austria inferioară (prezent cu 7 specialiști). 17 septembrie 1990 Deschiderea sesiunii a avut loc laSkt. Polten unde s-au decernat medalii pentru merite în restaurare. După- amiază s-a Vizitat muzeul diecezei din Skt. Polten, domul restaurat, conservarea picturii pe sticlă și a amenajării interioare din lemn. 18 septembrie 1990 La Mănăstirea Altenburg, s-au vizitat săpăturile efectuate în patio și s-au discutat probleme climatice privitoare la biserică. A fost prezentată apoi revitali- zarea și extinderea vechii primării din Horn. Tot aici se află Colegiul pianiștilor, reamenajat pentru Academia de Arte. La Rosenburg s-au abordat probleme de restau- rare prezentate în Expo 1990. în Langenfeld s-a analizat revitalizarea de la Wasserschloss. 19 septembrie 1990 în Roabs/Thaya s-au cercetat problemele decopertării picturilor. La Drosendorf s-a vizitat sistemul de apărare al localității. Aspecte ale curățirii frescelor au fost abordate la Mănăstirea Geros. Seara a avut loc primireₐ la Cetatea Ottenstein, actual sediu al Societății de asigu- rare a energiei din Austria inferioară (Energieversor- gungsgesellschaft). La Centrul de Conferințe a fost prezentată broșura ,.Ocrotirea monumentelor In Austria inferioară" după care a avut loc o dezbatere privind ,,Protecția culturală a mediului: Ocrotirea monumentelor 2000". 20 septembrie 1990 La P6ggs,'all s-au discutat probleme legate de păstrarea frescelor exterioare și a tencuielilor originale (la Castel) și decaparea de probă a frescelor (în biserică). Au urmat restaurarea etajului nobil și a capelei la Schwarzenau (lucrări de structură) și o vizită la șantierul arheologic din Sachsendorf, și la biserica din Pulkau (conservarea tencuielilor exterioare și a altarului gotic). Ziua s-a încheiat cu o discuție pe tema protecției ansamblurilor (Poltingerhof). 21 septembrie 1990 în Castelul Ottenstein s-au prezentat fresce romanice și probleme de restaurare ale acestora. La Weissenkir- chen participanții au urmărit conservarea tencuielii originare, și problematica protejării nucleului locali- tății. La prînz a avut loc închiderea sesiunii. La sesiune au participat delegați din conservatoratele tuturor landurilor din Austria. Participarea externă privea nu numai extinderea contactelor ci și încercarea de a face cunoscută experiența austriacă în intenția de a-și dezvolta activitatea și în străinătate. în acest sens s-a pus la dispoziție o listă a participanților, cu speci- ficarea instituțiilor care i-au delegat, precum și materiale informative. Sesiunea a avut un program foarte încărcat (zilnic 7,00—22,00 sau mai tîrziu) notat într-un program detaliat. Programul cuprindea pe lîngă ordinea de zi o concisă prezentare a obiectelor vizitate precum și a problemelor abordate. Ilustrația consta în hărți indica- toare de traseu, planuri ale obiectivelor, extrase din vechi vedute etc. 33 http://patrimoniu.gov.ro Este interesant modul de organizare al activității de restaurare. La Viena există Oficiul federal (Bundesdenk- malamt) al cărui președinte este un jurist asistat de Conservatorul general. Oficiul este compus din Secțiuni pentru: Arheologie, Arhitectură șl Construcții, Export, Cercetare în restaurare, Conservare și restaurare, Pro- bleme juridice, Documentare și Ocrotire în caz de catastro- fe, Probleme financiare, Monumente tehnice. Pe lîngă secțiuni există referenți pentru Grădini istorice și pentru Presă și informații. Mai există Centrul pentru inventarierea frescelor medievale. în landuri există Conservate rate: Austria (supr. 83 849 km, pop. 7,5 milioane locuitori, 89 loc/km ², capitala Viena, cu peste 2 milioane locuitori) este orga- nizată în 9 (nouă) landuri incluzînd și capitala: Burgen- land, Carintia, Austria inferioară, Austria superioară, Salzburg, Stiria, Tirol, Vorarlberg, Viena. Aceste Conser- vatorate sînt relativ autonome, ele organizîndu-și activitatea după criterii proprii pe baza bugetului repartizat de la Centru. Activitatea este prezentată periodic în cadrul acestor Sesiuni anuale, organizat pe rînd de fiecare Conservatorat. Principalele probleme constatate: se dă mare impor- tanță păstrării substanței originare; nu au greutăți din cauza seismelor, totuși inginerii sînt bine puși la punct: dispun de o aparatură sofisticată de cercetare: în caz de lipsă, apelează la specialiști străini (de exemplu la polonezi); există nemulțumiri în legătură cu mărimea fondurilor alocate; se lucrează mai ales cu firme parti- culare; susțin că n-au arheologi medieviști; sînt la început cu problema protecției ansamblurilor; există probleme din cauza beneficiarilor, persoane private, care nu apelează mereu la specialiști etc. în cadrul sesiunii s-au arătat interesați de problemele din România președintele și conservatorul general, conservatorii din Burgenland și Carintia, organizatorii etc. S-au stabilit contacte cu colegii din Polonia, Cehoslo- vacia, Iugoslavia, Ungaria, specialiști din Germania și Italia. în funcție de situație aceste contacte pot fi continuate și prin vizitarea reciprocă. î'n acest sens ar fi interesant de purtat discuții cu colegii din Europa de Est cu care avem probleme comune: privatizarea, trecerea la eco- nomia de piață, descentralizarea, reîmpărțirea terenu- rilor, solicitările foștilor proprietari de monumente, fonduri reduse, lipsa de specialiști și aparatură etc. Prin situare geografică, problematică, tradiții, Bundes- denkmalamt din Austria poate deveni un partener interesant pentru DMASI, după cum Conservatoratele din landuri ar putea dezvolta legături cu Comisiile Provinciale ale Monumentelor Istorice din România. PETER DERER Recuperarea arhivei comisiei monumentelor istorice și a Direcției Monumentelor Istorice Activitatea de conservare și restaurare a monumente- lor, ansamblurilor și siturilor istorice a generat de-a lungul anilor formarea mai multor fonduri de arhivă: fond Comisia Monumentelor Istorice (CMI). 1909— 1947; fond Direcția Monumentelor Istorice (DMI), 1952—1977; fond Direcția Economică și a Patrimoniului Cultural Național (DEPCN), 1977—1989. La preluarea acestor fonduri de arhivă de la Casa Presei, am constatat o situație îngrijorătoare: arhiva nu era inventariată conform legislației în vigoare; din lipsă de spațiu arhiva a fost dispersată la mai multe etaje; la etajul 8, în urma cutremurului din 1986, rafturile au cedat, determinînd deteriorarea unei bune părți a documentației și a planurilor. în cadrul fostei DEPCN un singur funcționar se ocupa de arhivă, fototecă și bibliotecă, ceea ce explică defectuoasa organizare a mate- rialelor. într-o primă etapă au fost aduse la sediul Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, din str. lenăchiță Văcărescu, nr. 16, următoarele fon- duri arhivistice: fond CMI, cca 3 000 voi.; fond DMI, cca 9 000 voi. (conținînd fișe de monumente, dosare de monumente, chestionare, avize, materiale de cercetare istorică, arheologică etc.), fond DEPCN, cca. 4 500 voi. (conținînd avize, acorduri, documentație tehnico-eco- nomică, rapoarte de săpături arheologice etc.). în acțiunea de aducere a fondurilor de arhivă au fost antrenate mai multe persoane din DMASI: luliu Șerban, Daniela Marcu, Aurelian Stroe și loan Andron. Greută- țile de care s-au lovit și care au făcut dificilă această întreprindere se referă la lipsa mijloacelor de transport (mașini și cărători) și la haosul birocratic. Odată fondurile arhivistice aduse, ele au fost ordo- nate pe localități și județe, pe teme și probleme, urmînd ca ulterior să se treacă la întocmirea listelor de selecțio- nare și inventariere, conform legislației, pentru a se asigura eficiența accesului la documentație. IULIU ȘERBAN 34 http://patrimoniu.gov.ro Conferință de presă la DMASI în 18.10.1990 la Direcția Monumentelor, Ansamblu- rilor și Siturilor Istorice a avut loc o conferință de presă la care au participat publiciști de la o serie de ziare, reviste de cultură și agenții de persă (,.Adevărul", „Neuer Weg", „Azi", „Libertatea", „Contemporanul", ,,22”, Biroul de Presă al MinisteruluiCulturii, Rompres și Agenția „Novosti"). Gazdele au fost reprezentate de dl arh. A. Trișcu, vicepreședintele CNMASI, domnii directori ai DMASI, arh. P. Derer, arh. A. Botez și prof. S. losipescu, șefi de compartimente din cadrul direcției, precum și specialiști din domeniu. Conferința a debutat printr-o prezentare făcută de arh. A. Trișcu asupra rolului DMASI, prilej cu care au fost expuse și greutățile pe care le întîmpină Direcția, ca urmare a unei proaste înțelegeri a importanței și rostului monumentelor în cultura țării. Discuțiile s-au axat pe cîteva teme majore, de o acuitate dureroasă pentru patrimoniu. S-a vobrit astfel despre distrugerea monumentelor prin demolări sau restaurări incorecte, proces care continuă și azi, provocînd pagube incalculabile (P. Derer, A. Botez, S. losipescu). De asemenea despre necesitatea completă- rii listelor de patrimoniu și intrarea lor în circuit UNESCO. Un accent a fost pus pe faptul că acțiunea trebuie să se desfășoare în paralel cu modernizarea concepției de monument în sensul complexității și interdisciplinari- tății (vezi necesitatea includerii unor situri arhitecto- nice, parcuri, codrii etc.) (A. Trișcu, S. losipescu). Colaborarea între DMASI și constructorii actuali pentru realizarea unei armonii între vechi și nou (A. Trișcu, A. Botez) și asigurarea cadrelor de lucru specializate în restaurare au fost de asemenea discutate (Sanda Ignat, S. losipescu). Exemplificările făcute au arătat că în întreaga țară situația monumentelor este precară, pe alocuri disperată: la Alba lulia se demolează case din perimetrul cetății; la Grădiștea monumentele dacice sînt tratate cu nepă- sare și se degradează; la București s-a distrus de curînd rondul de la Coșbuc; castrele romane de pe Valea Jiului sînt în pericol de inundare; la lași este în pragu I demo- lării un front de case din sec. al XlX-lea etc. Apelul specialiștilor din DMASI adresat ziariștilor de a sprijini campania de educare a publicului în prețui- rea și ocrotirea monumentelor a găsit audiență în rîndul participanților la conferință, Din păcate, însă, ziariștii s-au dovedit prea puțin pregătiți să participe la o discu- ție, astfel că întrebările puse au fost puțin numeroase. Desigur, răspunsurile au fost prompte. Pe marginea Simpozionului de la Brăila privind spațiul eclazial s-a închegat o discuție despre rolul Bisericii în susținerea monumentelor. A fost aceasta o ocazie în care specia- liștii și-au exprimat rezervele față de optica reprezen- tanților clerului ortodox în ce privește păstrarea patri- moniului. Una din motivațiile importante ale organizării confe- rinței de presă a reprezentat-o dorința de a convinge opinia publică, prin toate mijloacele, de faptul că mo- numentele istorice, dincolo de efortul de ale întreține, pot deveni o acțiune rentabilă prin amenajarea lor. în acest sens s-a invocat exemplul Spaniei pentru dezvol- tarea turismului. Ideea monumentelor ca sursă de veni- turi nu trebuie neglijată, ea putîndu-se adăuga în mod fericit la aceea de cunoaștere și păstrare a patrimoniului cultural național. Ecourile stîrnite în presă de conferința organizată de DMASI au existat, chiar dacă mai slabe decît ne-am fi dorit-o, rămînînd speranța că înțelegînd importanța mesajului publiciștii vor susține cauza monumentelor istorice. GEORGETA POP http://patrimoniu.gov.ro VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Al XVII-lea Congres internațional de științe istorice Madrid, 26 august — 2 septembrie 1990 Grație solicitudinii Ministerului Culturii — am numit pe domnul Andrei Fleșu, doamnele Maria Berza și Maria Ungureanu — pe de o parte și a ambasadorului Regatului Spaniei la București, pe de alta, în perioada 25 august — 5 septembrie am întreprins o scurtă călătorie în Spania și am participat la Congresul inter- național de științe istorice, fiind invitat de Comitetul Spaniol de Științe Istorice. Asemeni congresului internațional de la București, și acesta și-a organizat lucrările pe marile teme, meto- dologie, secțiuni cronologice, organisme afiliate, comisii interne, mese rotunde¹. Aflat sub semnul apropiatei comemorări a epopeei columbiene din 1492, congresul a inclus cu prioritate între marile teme „Descoperirea Americii de către europeni și consecințele acesteia”. A urmat, de un accentuat interes pentru preocupările noastre, tema ..Megalopolis-ul in istorie: aspecte eco- nomice, social-culturale și politice", apoi „Revoluții și reforme: influența lor asupra istoriei societății". Secțiunea de Metodologie a abordat concepțiile euro- pene și asiatice ale timpului în istoriografie, antropo- logie, istoria socială și istoria culturală și biografia istorică. în cadrul secțiunii cronologice pentru anti- chitate s-au prezentat comunicări despre migrațiile de populații în America precolumbiană; mituri și simboluri ca sursă a istoriei lumii mediteraneene; pentru evul mediu cele referitoare la sistemele feudale asiatice; lumea rurală și mișcarea comunală; pentru perioada modernă acelea privind cerealele în istoria mondială; modernizarea lumii arabe; declinul Impe- riului otoman; pentru contemporaneitate — formația și școlile tehnice în societatea modernă; evoluția profe- sională a femeii și statutul ei social după revoluția industrială; noi cercetări asupra tratatelor încheiate în preajma și în timpul celui de-al doilea război mondial; progresul păcii și regresul războiului—un model de interpretare a secolului XX; politica socială în seco- lele XIX—XX; conștiința națională, unitate și mișcări populare în Asia și în Africa. Li s-au adăugat cîteva teme care se întindeau pe mai multe secțiuni crono- logice: antichitate și ev mediu (nașterea și răspîndirea științei; mișcări și schimburi intelectuale); ev mediu și perioadă modernă (organizarea muncii; raporturi între evrei, creștini si musulmani; state și imperii în ¹ Două elegante volume de 700 pagini tipărite la Madrid reunesc comunicările fi rezumatele primite la timp de comitetul spaniol. 36 Africa înainte de 1800); ev mediu, modern și contem- poran (strategii pentru menținerea la putere; centru și periferie: metropole și colonii; boală și societate). Numai și doar înșiruirea direcțiilor de lucru ale congresului este în măsură să reflecteze efortul Comi- tetului internațional de științe istorice de abordare universalistă, dezeuropenizantă și, în aceeași măsură, încercarea de a implica în chestiunile arzătoare ale lumii contemporane cercetarea istorică. Din activitatea organismelor internaționale afiliate și a comisiunilor interne nu lipsite de interes pentru specificul muncii noastre au fost lucrări le Comisiei inter- naționale pentru istoria orașelor, unde s-au discutat reglementările pentru crearea noilor orașe și a cartie- relor în secolele XIV—XVIII, sau Comisia internațio- nală de istorie comparată ecleziastică preocupată de studiul topo-sociologic al implantării cultelor în orașe. Similară însemnătate au avut cîteva din mesele ro- tunde organizate de-a lungul congresului: „Surse, manuscrise din vremea lui Marco Polo (1250—1300)", „Aspecte tehnice ale industrializării în țările meditera- neene în secolele XIX—XX”, „Budapest și New York: o analiză paralelă", „Informatică și istorie" și, de bună seamă, „Istoricii și salvarea moștenirii culturale a umanității". Pentru cititorul poate uimit de evantaiul prea larg de informații din care trebuie să se adape specialistul în monumente, ansambluri și situri istorice, trebuie spus, de pildă, că prima masă rotundă menționată are directă legătură cu evidența și cartarea siturilor istorico- arheologice din secolele XIII—XIV ale litoralului pon- tic românesc. Intervenția mea la această masă rotundă, condusă de profesorul R. H. Britnell (Marea Britanie), a subliniat tocmai acest aspect, necesitatea continuării despuierii surselor manuscrise — îndeosebi a actelor notariale genoveze, pe urmele lui G. I. Brătianu, și Michel Balard, dar nu numai a lor, și confruntarea lor cu rezultatele săpăturilor arheologice. Cît privește discuția despre istorici și salvarea moș- tenirii culturale a umanității — purtată într-o fierbinte și înmiresmată după-amiază madrilenă, în unul dintre amfiteatrele Facultății de Medicină a Universității Complutense, discuție prezidată de profesorul sovietic S. M. Tihvinjski a și domnul Ernesto Benito Ruano (Spania), m-am simțit obligat să deschid larg ferestrele adunării spre confruntarea dintre cultură și totalita- * S. M. Tihvinjski a fost deopotrivă autorul unei intere- sante comunicări justificatoare a politicii staliniste ce a dus la i ncheicrea, respectarea și apoi denunțarea pactu- lui de neutralitate sovieto-japonez din 13 aprilie 1941. http://patrimoniu.gov.ro rism, în speță cel marxist-leninist și asupra cazului, exemplar, al României de după cel de-al doilea război mondial. Am atras atenția că unul din mijloacele men- ținerii la putere a totalitarismelor fățișe sau mascate, a fost și nimicirea trecutului, fie el materializat în monumente, fie a simțului istoric, a istoriei însăși. Propunerea ce am făcut ca mesajul comunității ecumenice a istoricilor reuniți la Congresul de la Madrid să fie declararea ultimului deceniu al mile- niului drept deceniul conservării patrimoniului cul- tural și natural al Terrei, a fost îmbrățișată cu căldura. Nu am putut încheia scurta călătorie spaniolă fără a vizita Escorialul și Toledo, fără o măcar scurtă zăbavă în fața manuscriselor istoriilor otomane din secolele XVI-XVII păstrate la Biblioteca regală din Madrid, în filele cărora am regăsit faptele românilor sub Ștefan cel Mare. SERGIU IOSIPESCU Colocviul internațional privind monumentele, Bratislava, 1990 Desfășurat în perioada 24—29 septembrie 1990, colocviul internațional cu tema ..Cetăți și orașe isto- rice din Slovacia” s-a dorit și a fost o întîlnire între specialiștii din zona centrală și estică a Europei, menită a confrunta opinii în legătură cu protejarea, conservarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice de tip cetate, palat sau ansamblu de arhitectură. Pentru realizarea unei înțelegeri cît mai depline a monumentelor Slovaciei și faptelor petrecute în legă- tură cu ele. colegii țării gazde au organizat un colocviu itinerant, dînd posibilitatea participanților să cunoască direct cetăți și orașe din cele trei provincii istorice, mărturii ale civilizației evului mediu și Renașterii, perioadă în ca re Slovacia s-a aflat sub dominația Ungariei. Aflat sub egida instituției similare DMASI din Bra- tislava STÂTNY USTAV PAMIATKOVEJ STAROST- LIVOSTI, în organizarea d-nei ing. arh. jîilia Takatsovă și a d-nei Eva Petrăskovă, istoric de artă, colocviul a reunit arhitecți, ingineri, istorici de artă și pictori restauratori din Ungaria. Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, URSS, Germania Democrată, Elveția precum și pe di- rectorul centrului Internationales Stădte forum Graz — Ein Zentrum fur Stădte und Gemeinforum, iar din partea României, pe arh. Marinei Daia, șef al Compar- timentului avizare și dr. în istoria artei Cezara Mucenic, șef al biroului Documentare din DMASI. Au fost vizitate cetatea Bratislavei (sec. XI—XVIII), fortăreața Devin, castelul Stara Lubovna (sec. XIII— XIV), castelele Trencin (sec. XI—XVII) și Beckov (sec. XII—XVIII). Spiăsky hrad (sec. XVII—XVIII), curtea antică de la Ducovă și orașele istorice Kezmarok, Levoia, Bordejov, Spiăske, Podhradie, pre- zentîndu-se la fiecare istoricul construcțiilor și lucră- rile de conservare, restaurare și valorificare întreprinse sau în curs de desfășurare. Plecîndu-se de la un concept larg asupra modului de protejare și restaurare a bogatului inventar de monu- mente istorice deținut de Slovacia, bazîndu-se pe fon- duri generoase din partea statului și pe continuitatea activității instituțiilor de profil, s-a reușit o bună între- ținere a cetăților, palatelor și clădirilor din centrele istorice. Restaurarea a încercat să restituie aspectul clădirilor, urmărind gravuri de epocă, admițîndu-se și reconstituiri ,,â la maniere de” sau intervenții pur constructive care modifică radical unele părți ale monu- mentului, totul în favoarea realizării pitorescului clă- dirii, a soluțiilor mai facil aplicabile și a intereselor determinate de noile funcțiuni: muzeu, obiectiv tu- ristic, hotel cu circuit limitat etc. Același criteriu a dus la întrebuințarea frecventă a cimentului și betonului, admițîndu-se și sugerarea unor materiale de construcții tradiționale (cărămida, piatra), prin aceasta neavîndu-se însă în vedere reconstituirea materialelor și tehnicilor tradiționale. Cetățile au creat probleme deosebite, caracteristica lor fiind modul de valorificare a sitului natural, ele fiind clădite ca o prelungire a stîncilor pe care se ridică și a căror formă o urmează. Lucrările de completare sau înlocuire a zidăriei distruse s-au făcut pe aceleași criterii de punere în valoare a calităților turistice, rapiditatea intrării în circuitele de valorificare cîști- gînd în fața cercetării științifice. Aceasta ar fi determinat reconstituiri de mai mare autenticitate istorică, dar. evident, mult mai greu realizabile. în ceea ce privește orașele, protejarea lor s-a făcut prin declararea ca rezervație istorică a întregului peri- metru al vechiului oraș, cu toate clădirile cuprinse, indiferent de anul construcției. Toate clădirile au pri- mit plăcuțe pe care s-a trecut emblema Direcției monu- mentelor istorice și număr de inventar. în acest mod s-a protejat întregul sit urbanistic, cu toate valorile sale: clădiri, trame stradale, piațete, parcelări etc. în prezent multe dintre acestea sînt deja restaurate, casă de casă, criteriul rămînînd același — reconstituirea aspectului și nu păstrarea clădirilor vechi. Generosul traseu parcurs și bogăția monumentelor ce le-a cuprins, au făcut ca dezbaterile să se reducă la informări despre activitatea specifică fiecărei țări și nu la o confruntare de opinii, constatîndu-se în general și la colegii din Polonia: arh. Krzysztoj Kominski și arh. PrzemyslawWozniakowski și Bulgaria arh. Konstantin Peev disponibilitatea pentru soluții de restaurare deter- minate în principal de necesitățile de valorificare, în acest context, participarea românească a însemnat în special prezentarea situației monumentelor istorice dir țara noastră, cu accent pe problemele de instituționa- |izare a protejării lor, subiect solicitat de colegii parti- cipanți, care și-au manifestat interesul de a curoaștc în direct marile valori românești atît de urgisite îr vitregia ultimei jumătăți de veac. Dr CEZARA MUCENIC 37 http://patrimoniu.gov.ro RECENZII, PREZENTĂRI Dinu C. Giurescu The Rozing of Romania's Post, Washington, 1989, 68 p-f-ilustr. Cartea d-lui D. Giurescu reprezintă un raport de conservare asupra situației arhitecturii tradiționale românești publicat în 1989 la Washington, sub auspi- ciile secției I.C.O.M.O.S. din S.U.A.. integrîndu-se în Proiectul fundației Kress pentru un program euro- pean de conservare a fondului internațional de monu- mente. Această dare de seamă avea drept scop informarea corectă, precisă și concisă a forurilor internaționale și a specialiștilor din domeniul conservării monumentelor și de-a atrage atenția asupra pericolului în care se afla patrimoniul de arhitectură tradițională românească, foarte grav afectat de politica de „sistematizare” și modernizare a regimului ceaușist, prin a cărei apli- care, centre istorice, ansambluri, monumente medie- vale, întregi așezări rurale au fost sau urmau a fi de- molate. După cum bine se știe odată cu ele dispăreau mărturii de cultură materială reprezentative, pentru istoria noastră și pentru creația românilor, precum și cea a minorităților naționale de pe teritoriul Româ- niei. Demersul d-lui Dinu Giurescu constituia, atunci cînd a fost scris, o încercare disperată de-a convinge forurile internaționale de oportunitatea unei inter- venții urgente, care să stopeze „cursa” demolărilor din România. Întrucît istoria civilizației și artei românești este puțin cunoscută în lume, iar informațiile despre politica social-cufturală a regimului totalitar ceaușist ajungeau adesea deformate și insuficiente, autorul și-a construit o pledoarie menită să ofere datele istorice necesare înțelegerii „cazului” patrimoniului românesc—, evi- dențiindu-i specificitatea, valoarea istorică și culturală în context european și o analiză istorico-sociologică a realității românești contemporane, pe baza datelor statistice și documentare (dezbateri ale specialiștilor, memorii și serii de legi și decizii oficiale) ce punctează evoluția politicii culturale ceaușiste decisă să distrugă personalitatea istorică și culturală a poporului român. Impactul lucrării asupra cititorului este asigurat de stilul american în care este conceput textul, de numai 40 p. și 20 p. aparat critic, cu principalele idei eviden- țiate de titlurile paragrafelor și de susținerea demon- strației cu un bogat material ilustrativ însoțit de comen- tarii, material organizat în interiorul fiecărui capitol pe criterii administrative și etnice. Primele două capitole analizează situația orașelor și satelor postbelice cînd, ca urmare a industrializării forțate a României, populația urbană crește de la 20% în 1968 la 50,6% în 1985. Astfel în vechile și noile centre urbane s-au construit pînă în 1970 cartiere de blocuri în zonele suburbane, dar nevoile crescînde de spațiu de locuit au condus la ideea de demolare a vechilor centre sau cartiere, pentru a se construi blo- curi care să permită o mai mare densitate de populație pe m². în urma dezbaterilor și studiilor de specialitate realizate de Direcția Monumentelor Istorice în 1966, în 1973 aceasta a propus păstrarea intactă a 25 centre istorice, mai ales în Transilvania, cele cu o structură 38 mai puțin definită urmînd a suporta modernizări ce să permită integrarea zonelor vechi în noua structură urbană. S-a propus de asemenea elaborarea unor soluții stilistice care să continue tradiția arhitecturii româ- nești. O a doua soluție, complet opusă celei prezentate de Direcția Monumentelor Istorice, susține demo- larea aproape totală a orașelor, construirea de clădiri moderne și păstrarea izolată a unor ansambluri sau monumente istorice. Conform Legii pentru sistematizarea teritorială ur- bană și rurală din 1974 au fost aproape complet de- molate centre de orașe ca Tîrgoviște, Suceava, Pitești, Vaslui, Giurgiu, Craiova, Constanța. Hotărîrile aplicate din 1985 prevedeau ca în 1990, 90% din populația Bucureștiului să locuiască în blocuri noi. iar în următorii 15 ani toate așezările rurale tre- buiau urbanizate prin concentrarea populației din cele 13 623 de localități în numai 5 000—6 000, în vederea „îmbunătățirii condițiilor de viață a populației de la sate”. Autorul subliniază că toate aceste decizii eludau complet valoarea istorică și cea material-afectivă a moștenirii de arhitectură tradițională, faptul că o bună parte a acestui fond de locuințe se păstrau într-o stare bună de conservare și răspundeau nevoilor de confort contemporan ; faptul că populația rurală și-a refăcut în proporție de 75% locuințele, în materiale dura- bile și cu parametri superiori de confort. Demolările din orașe au desființat sau mutilat perso- nalitatea complexă și diversă a așezărilor, obligînd oamenii să trăiască în aglomerări de blocuri stereotipe, cu efect alienant asupra individului. Regrupările și siste- matizările din mediul rural au desființat așezări întregi, compuse adesea din gospodării prospere, dezrădăci- nînd populația românească, maghiară, germană, sîrbă din localități cu vechime de secole. Ultimele două capitole analizează activitatea de res- taurare a Direcției Monumentelor Istorice (1954— 1977), contribuția acestei instituții la influențarea poli- ticii de sistematizare a centrelor urbane și rurale, precum și eforturile colective și particulare ale celor ce-au încercat să apere patrimoniul național atențio- nînd conducerea de stat și partid și informînd forurile internaționale. Direcția Monumentelor Istorice re- înființată în anii '50 a desfășurat o activitate de înalt nivel profesional în domeniul evidenței cercetării, conservării și restaurării patrimoniului de arhitectură și pictură murală, a editat reviste de profil ca „Revista muzeelor", a reluat publicarea „Buletinului monumen- telor istorice”. Cu toate acestea, în urma unei „reor- ganizări” Direcția a fost desființată în 1977, supravie- țuindu-i Comisia Patrimoniului Cultural Național. După cutremurul din 1977 și după desființarea Direcției Monumentelor, demolările din țară și Bucu- rești s-au accentuat, culminînd în anii 1984—1985 cînd au fost distruse cartiere întregi, monumente de valoare europeană ca mănăstirea Văcărești, biserici Cotroceni, 37 de localități au fost masiv supuse demo lării, toate centrele istorice au fost grav afectate peste grădinile și gospodăriile multor sate s-au înălța: blocuri. Istorici, istorici de artă, arhitecți, membri ai Co misiei Naționale a Patrimoniului Cultural, printre care se numără prof. Vasile Drăguț, prof. Dionise Pippidi http://patrimoniu.gov.ro prof. Grigore lonescu, arh. A. Trișcu, arheolog Radu Popa, prof. Dinu C. Giurescu, istoricul de artă Răzvan Theodorescu au întocmit numeroase memorii adresate diferitelor organisme de stat și de partid. Emisiunile de radio ale Europei libere au dus o constantă cam- panie de informare asupra situației disperate în care patrimoniul românesc se află. Din păcate aceste demer- suri n-au avut efectul dorit. Lucrarea profesorului Dinu C. Giurescu se înscrie pe această linie, continuînd într-o formă mai amplă și cu adresă mai largă demersurile personale sau colec- tive la care a participat cînd era în țară. Numai istoria a putut opri coșmarul antiuman și anticultural al demolării zestrei noastre de arhitec- tură și a sufletului acestui popor. CORINA POPA Hermann Fabini Gotik in Hermannstadt (Goticul în Sibiu). București, Editura tehnică, 1989, 267 p. Aceeași imagine a unei ipotetice reconstituiri a cele- brului ansamblu de piețe din Sibiu întîmpină cititorii de pe copertele a două cărți: Sibiul gotic, Editura tehnică, 1983 și Gotik in Hermannstadt (Goticul în Sibiu), Editura tehnică, 1989. Același autor — dr. arh. Hermann Fabini. Pe pagina de titlu a cărții editate în 1989 este specificat ,,iibersetzt von Rudolf Herbert und Hermann Fabini”—tradus de Rudolf Herbert și Hermann Fabini. O traducere deci. Răsfoind însă cartea și zăbovind asupra materialului grafic și asupra conținutului, privirea este reținută de imagini și titluri de subcapitole noi. Structura generală a cărții este aceeași: cinci capitole cuprind detaliat, în numeroase subcapitole cu ilustrație bogată, fazele și concluziile riguroasei metode de cer- cetare aplicată, prezentată schematic în ,,Introducere". Primul pas, ,.Cadrul general”, pare la prima vedere că se poate pierde ușor în variatele și nenumăratele informații ce trebuie studiate. Sînt însă sistematizate în două mari categorii: una privind contextul medieval transilvănean și în paralel cel central european (situația economică, socială și politică), cealaltă privind infor- mații specifice orașului Sibiu. Prima, creionată prin aspecte precum organizarea ansamblurilor urbane și modul de fortificare, este fixată pe cît posibil în cifre (suprafața ocupată la sol, număr de locuitori), iar a doua cuprinzînd principalele izvoare de informații- documente, descrieri ale orașului și reprezentări grafi- ce ; ambele sînt susținute de o trecere în revistă a literaturii de specialitate apărute începînd cu secolul 19. Această analiză a permis trasarea unor paralele între arhitectura transilvăneană și cea central euro- peană și o comparație permanentă între Sibiu și orașe europene importante (capitolul IV). Alăturînd planurile de exemplu, se constată că în secolul 15 Viena nu era cu mult mai mare decît Sibiul, acesta la rîndul lui fiind comparabil cu Cracovia și mai mare decît Gdansk. înscriindu-se în linii mari în direcția arhitecturii central europene (Austria, Germania de sud, Slovacia) prin caracteristicile principalelor ansambluri urbane și pro- grame de arhitectură civilă, Sibiul prezintă totuși din acest punct de vedere două particularități: una consti- tuită de lățimea mare a străzii ,,9 Mai",_ trasată în secolul 16, cealaltă din forma pieței mari. în ceea ce privește detaliile de arhitectură, datorită lipsei de martori ai goticului timpuriu și matur, singurele ana- logii posibile sînt cele cu detalii similare ale goticului tîrziu. Elementele păstrate alătură Sibiul din punct de vedere al morfologiei formelor de orașele Praga, Cracovia, Regensburg, Nurnberg, însoțind principalele drumuri de legătură ale Sibiului cu vestul și nordul continentului. Această constatare a incitat probabil la studiul amănunțit al iconografiei gotice: gravuri, imagini prezente pe altare (Mediaș, Tîrnave) și chiar pe obiecte de podoabă (paftaua descoperită în mormîn- tul lui Radu Vodă la Curtea de Argeș). Acestea, dacă nu oferă informații precise asupra orașelor din Tran- silvania, oferă puncte de vedere noi în cunoașterea aspectului de ansamblu a orașului gotic și a casei gotice (forme de acoperișuri, învelitori, pinioane, cornișe, goluri și cromatica clădirilor reprezentative, dar mai ales ale celor ce formează masa), imagine care se consti- tuie în instrument de lucru pentru interpretarea for- melor păstrate în arhitectura ardelenească. încadrat în tabloul general economic, politic și cul- tural și al interferențelor cu alte țări, fenomenul arhi- tecturii gotice civile, în special al locuinței din Transil- vania, poate fi sintetizat într-un vocabular de elemente tipice, față de care autorul caută sinonimii, omonimii, antonimii ale vocabularului gotic sibian. Martorii sau rămășițele arhitecturii gotice din cen- trul istoric al orașului Sibiu, ca și analiza și sinteza infor- mațiilor oferite de acestea constituie rezultatul activi- tății de cercetare și restaurare depuse de arhitectul Hermann Fabini de-a lungul unei lungi perioade de timp. Materialul este prezentat conform principiului de descompunere a ansamblului în subansambluri, elemente și detalii, pentru a fl reunit în final într-o cartare a elementelor gotice existente în zona istorică a orașului Sibiu, cartare care evidențiază consistența deloc neglijabilă a substanței gotice păstrate, a cărei cunoaștere este indispensabilă oricărei intervenții în țesutul urban și oricărei restaurări. Desigur în această hartă lipsește prima verigă a ansamblului — progra- mele de arhitectură specifice goticului, ale căror carac- teristici s-au modificat în timp. Toate celelalte trepte de descompunere sînt prezente și toate subliniază preferința pentru dezvoltarea pe verticală a construc- țiilor, preferință născută din necesitatea de a econo- misi teren, din condițiile climatice, dar și din dorința de prestigiu social și din modă. Dintre părțile de clă- dire caracteristic gotice se desprind turnurile-locuință, prezente la Sibiu ca în întreaga Europă centrală, bovin- dourile și rezalitele, importante în compozițiile asi- metrice tipic gotice, dar și scările în spirală și contra- forturile, acestea din urmă rare la clădirile civile, eforturile provenite din sistemele de boltire joase în cazul acestora fiind suficient de mici pentru a fl pre- luate de ziduri, eventual de tiranți. Apropiindu-se de detaliul constructiv și artistic, autorul se oprește stăruitor asupra acoperișurilor și pinioanelor, majoritatea descoperite în zidăria actualelor poduri (este elocventă și binevenită în acest sens foto- grafia nr. 31, absentă în ediția din 1983). Cercetările întreprinse au dus la concluzia că pinionul în trepte a fost caracteristic pentru arhitectura gotică timpurie din Sibiu, ca și pentru majoritatea orașelor din Europa centrală, de exemplu Regensburg. Unghiul de încli- nație al acestor șarpante crește o dată cu afirmarea tendinței de verticalizare a clădirilor gotice, care sfîr- șesc în secolul 14 prin a adopta pinionul triunghiular, în legătură cu urmele vechilor acoperișuri au putut fl evidențiate desigur_și urme ale șarpantelor și înveli- torilor dispărute. încă păstrate, într-o măsură mai mare sau mai mică, zidurile au prilejuit o trecere în 39 http://patrimoniu.gov.ro revistă a tehnicilor și materialelor de construcție din secolul 13 pînă în secolul 16. Seria detaliilor constructive se încheie cu prezentarea soluțiilor uzuale de acoperire a spațiilor interioare, din care nu lipsesc tavanele drepte de lemn, preferate desigur, din multe puncte de vedere sistemelor de boltire pe nervuri, mai ales în cazul clădirilor obișnuite. Detaliile de arhitectură caracteristice cuprind golurile, de la ferestrele de pivniță la cele de pod, nișele și un material bogat despre ancadramentele de piatră, dar și de lemn, despre nervuri, profile de socluri și cornișe. La fel de bogat ilustrat este și subcapitolul rezervat decorațiilor: scuturi, console, fleuroane, feronerii. Paginile despre elemente ale arhitecturii gotice mai puțin cercetate de obicei, cum sînt pardoselile, moda- litățile de iluminat artificial și de încălzire, prezintă un interes deosebit. Informațiile extrase din acest demers de descompu- nere pînă în cele mai mărunte detalii ale unei clădiri, pot fi folosite la reconstituiri ipotetice în sens invers, de la detaliu la clădire și apoi de la clădire la ansamblu urban, dar nu în sensul conferit acestei operații de restaurarea bazată pe unitatea de stil. în acest caz, semnificativ este faptul că reconstituirile nu se fac prin simpla îmbinare de elemente ca piesele unui puzzle, ci se fac și pe baza celor mai diverse informații extrase din documente istorice, de arhivă, reprezen- tări grafice. Descrierea spațiilor interioare ale locuin- țelor și ale funcțiunilor acestora, aspecte ale arhitec- turii gotice mai puțin cercetate, este în asemenea condiții probabil foarte aproape de realitate. Schițele succinte ale fortificațiilor și ale clădirilor destinate funcțiunilor publice întregesc imaginea formată mental asupra orașului gotic, cu principalele sale străzi și ansambluri urbane, din care rezultă descrierea grafică prezentă și pe coperta celor două cărți. în ciuda unui coeficient de incertitudine de neevitat în construcția unor astfel de imagini, această reconstituire reprezintă rezultatul concret al unei metode de investigație care pune la îndemînă nu numai o mare cantitate de informații dar și, în primul rînd, posibilitatea de a interpreta fenomenul arhitectural într-un cadru com- plex, situație de natură să releve caracteristici și dimen- siuni de nesesizat în alt fel. Dacă două principii, al linearității și al verticalității caracteristice arhitecturii gotice din Sibiu nu surprind, ele fiind cunoscute ca principii general valabile în arhitectura gotică, cel de-al treilea, fără o asemenea reconstituire, ar fi fost mai puțin evident. Principiul concavității, astfel denumit de autor în lipsa unui termen consacrat (lipsă care nu face altceva decît să sublinieze absența acestui princi- piu din arhitectura gotică a altor domenii și a altor țări), nu poate fi neglijat, el fiind prezent în detaliu[ decorativ, dar mai ales la nivelul ansamblului urban, unde se concretizează în nișe și alveole, în modul de aliniere al caselor, deci în delimitarea spațiului necon- truit de cel construit. Ultimu I capitol al cărții este dedicat restaurării monu- mentelor gotice din Sibiu, domeniu practic de aplicare a metodei de cercetare și a materialului obținut prin analizele și sintezele prezentate. Autorul nu evită comentarea termenului de ,.monument de arhitec- tură”, punctează factorii principali cu ajutorul cărora se stabilește valoarea de monument și ordinea valorică a monumentelor dintr-un ansamblu, subliniind subiec- tivismul, conținut în doi din acești factori — calitatea și 43 simbolul. în continuare, expunerea corelației dintre cercetarea științifică și practica de restaurare se deru- lează pe baza unui exemplu: restaurarea locuinței- turn din incinta Primăriei vechi, descriere completă, de la cercetarea pe șantier, pînă la faza de avizare a proiectului de către Comisia Monumentelor Istorice. Cu ocazia șantierului de restaurare, în 1985 s-au des- coperit urmele unei clădiri cu pinion în trepte, mai veche decît cea din strada Avram lancu, nr. 16. Părțile constructive și detaliile eliberate (fragmente de tencu- ială pictată, ferestre de pod, o nișă, urme de bolți și ziduri) au justificat o cercetare minuțioasă, descrisă pe larg. A rezultat stabilirea a trei faze de construcție și reconstrucție, din care cea mai veche a fost datată în secolul 13, prin analogie cu tehnica de construcție asemănătoare cu cea a unei case din Sighișoara din acest secol, datare susținută și de caracteristicile stilistice ale fragmentelor descoperite (fereastra), de trecere de la romanic la gotic. Concluzia cea mai importantă a ațestui subcapitol, nou față de ediția din 1983, pune sub semnul întrebării afirmația privind prezența sporadică a clădirilor de zidărie în arhitectura transilvăneană anterioară secolului 16. Locuința cu pinion în trepte de lîngă turnul-locuință al primăriei vechi din Sibiu surprinde prin mărime și prin masivitatea zidăriei. Un al doilea subcapitol, ce vine să completeze cartea editată în 1983, se referă la problema cromaticii. Pro- blemă controversată, caredespartearhitecții restauratori în adepți ai formei și adepți ai unității între formă și culoare, ea numără printre primii cercetători ai ei și arhitecți transilvăneni, incitați de numeroasele clădiri medievale păstrate cu modificări nesemnificative. Poziția „pro culoare” a acestora a fost consolidată de cercetările ulterioare, care au demonstrat impor- tanța majoră a rolului atribuit culorii în arhitectura medievală românească și cea transilvăneană în special. Adoptarea acestei atitudini și în practică este împie- dicată de dificultățile legate de stabilirea aspectului original, deseori mutilat de intervențiile puriste din secolul 19 și de restaurări radicale, datorate unor finanțări generoase. în orice caz, și în domeniul restau- rării trebuie aplicat principiul selectiv — forma origi- nală putînd fi păstrată într-o prea mică măsură, între- cută de valoarea artistică a vreunei concepții ulterioare, sau incompatibilă cu ambientul contemporan al monu- mentului. Descrierile cercetătorilor și restaurărilor întreprinse în interiorul și exteriorul bisericilor din Sibiu, Mediaș, Brașov. Bartolomeu, Biertan oferă cititorului imaginea inițială a acestora, surprinzătoare prin puterea și combinațiile coloristice—din păcate prea puțin sugerate de editarea alb-negru a materia- lului grafic. Același mod de prezentare diminuează forța sugestivă a acuarelelor realizate de johann Bobel în Sibiul anilor 1853—1855, care completează în ediția din 1989, ilustrația ultimului capitol al cărții „Obser- vații privind restaurarea zonei centrale a orașului isto- ric”. Conținutul acestuia se sprijină și pe conluziile desprinse din practica de restaurare. Interes prezintă și bibliografia, care numără în noua ediție aproape dublul titlurilor trecute în ediția din 1983. Peste douăzeci de titluri formează șirul lucră- rilor despre Sibiu, ce debutează cu schița istorică a lui Gustav Seivert din 1859 și se încheie cu Volumul de față, care reprezintă mai mult decît traducerea celui editat cu șase ani în urmă. ANCA ZAMFIRESCU http://patrimoniu.gov.ro „Atheneum" Revistă europeană de cultură, artă, știință și învățămînt Nr 1, 1»»0 Revistă a „Asociației Oamenilor de Știință, Artă și Cultură din România", „Atheneum" își propune un program complex, raportat la nivelurile de cunoaștere actuale. Caracterul enciclopedic este datorat atît com- ponenței conducerii revistei, cît și semnatarilor arti- colelor, în scopul mărturisit de președintele ei dl. Ion Cioflan, de „repunere în drepturi a patrimoniului românesc, de a contribui la chemarea spiritualității naționale, reașezînd-o în circuitul mondial, la strîn- gerea legăturilor între românii de pretutindeni". Subiectele tratate acoperă o gamă largă de preocu- pări: Prioritatea nr. 1 — Patrimoniul Cultural; Teza- urele devenirii noastre; pentru o industrie modernă; Sub semnul Școlii Ardelene; întrebări contemporane; Scriitori români de pretutindeni; Experiment și rezul- tate; Din documentele revoluției; Călătorie pe harta culturală a lumii; Caleidoscop. Atenția ne-a fost atrasă în primul rînd de articolele privind patrimoniul cultural național: Prioritatea nr. 1: Patrimoniul Cultural, de conf. univ. dr. Radu Florescu. Autorul expune scopul și modul de manifestare al Asociației „Atheneum", subliniind caracterul diversificat al preocupărilor ei: studii de sis- tematizare și valorificare a centrelor istorice, acțiuni de ocrotire a unor monumente și locuri. De asemenea „activitățile de cunoaștere și chiar de promovare a cercetărilor de vîrf, cît și cele de punere în circuit a valorilor de investigare a laturilor mai puțin cunoscute ale culturii tradiționale românești, precum și de dezvă- luire și propulsare a talentelor și. inteligențelor". Destinul ansamblului istoric de la ,,Mihai Vodă", de dr. loan Opriș, ne reamintește în mod dureros de fos- tele Arhive ale Statului, a căror imagine este rămasă pe retina bucureșteanului (ca și imaginea mai veche transmisă prin desenul lui Luigi Mayer, de la sfîrșit de secol XVIII). Translatarea doar a bisericii și a clopotniței este una din „moștenirile trecutului", concepție potrivit căreia doar elementul central al unui ansamblu istoric (în speță biserica) contează, „situl, ca atare, o adevărată frămîntare a istoriei construită, legat de memoria unor mari personalități și fapte strălucite — unicitatea lui, nu reprezenta. . . nimic”. Muzeul Satului— templu al veșniciei românești, de dr. loan Godea. „Muzeul Satului este unul din cele mai importante obiective turistice din România. Muzeul Satului este cea mai înaltă punte culturală a Țării cu Lumea". Articolul, din care am extras cele de mai sus, este un semnal de alarmă, amintindu-ne că acest lăcaș de cultură este încă amenințat de acei „buldozeriști culturali”, că ignoranța, incompetența, lipsa patrio- tismului mai persistă. Descoperirea mormtntului — cavou cu picturi de la Constanța, de prof. univ. dr. Adrian Rădulescu, în anul 1988, ridică în fața specialiștilor probleme deosebite atît în ceea ce privește interpretarea scenelor, cît și în ceea ce privește conservarea și punerea în valoare a mormîntului hypogeu. Acest ultim aspect are un ca- racter de „urgență”, pentru a salva pictura de degra- dare, ca urmare a modificării microclimatului în urma scoaterii la lumină a cavoului. Despre restaurare, de conf. univ. dr. Nicolae Sava. Ce sînt „conservarea” și „restaurarea” reprezintă întrebări la care autorul caută să răspundă sub presi- unea imperativelor actuale, cînd „prioritatea nr. 1 a politicii noastre culturale, acum după revoluție, constituie „patrimoniul cultural". Am moștenit de la fostul regim o situație dezastru- oasă în ceea ce privește patrimoniul istoric și artistic (monumente de arhitectură laică si religioasă, situri isto- rice,cent re istorice), eapresupurînd elaborarea unei stra- tegii a restaurării patrimoniului cultural național, recu- perarea și refacerea monumentelor distruse. Această strategie trebuie elaborată pe baze științifice, pe baza principiilor fundamentale formulate de „Carta de la Atena”, în anul 1931, a documentelor UNESCO (prin Centrul Internațional de Studii pentru Conservarea și Restaurarea Bunurilor Culturale) și a „Cartei Interna- ționale asupra Conservării și Restaurării Monumen- telor" (Veneția, 1964). Prezentate succint acestea sînt ideile în jurul cărora pivotează articolele privind monumentele din România. Credem că sînt posibile în cadrul numerelor viitoare ale revistei unele îmbunătățiri ale tiparului, o mai bo- gată ilustrare fotograf că și nu în ultimul rînd un preț de cost mai redus, condiții care ni se par obligatorii pentru o mai largă difuzare a publicației. LIVIU BRĂTULEANU »,M uemlekvedelem", nr. 1, 1990 Buletinul „Muemldkvc'delem” (Ocrotirea monumen- telor) apare la Budapesta, editat de Uniunea formată din Inspectoratul General al Monumentelor, Comisia națională maghiară a ICCMOS. precum și Asociația de Ocrotire și înfrumusețare a Orașelor și Satelor. Apare trimestrial și a ajuns la al 34-lea an. Dacă articolele cu- prinse în fiecare număr informează în general despre restaurarea sau ocrotirea unor monumente, ori situri arhitectonice, prezer.tînd atît investigațiile preliminare — ce includ nu o dată chiar studii privind istoria arhi- tecturii—, cît și unele soluții și sfaturi practice, rubri- cația numerelor respective pare a se structura în func- ție de prioritățile monumentului, menționînd sau eli- minînd rubrici ca „Ne scriu cititorii”, „Sfaturi practice”, „Informare”. Publicația se adresează atît specialiștilor cît și unor simpli cetățeni care, odată avizați, pot deveni dornici să contribuie la păstrarea și ocrotirea mediului încon- jurător. Fiecare număr al buletinului fiind însoțit de o succintă prezentare a articolelor și a ilustrației în limba engleză, accesul la informația cuprinsă în această revistă este asigurat pentru un cerc mai larg de cititori. ,,Muemlâkvâdelem" nr. 1, 1990. Trei articole din acest număr al revistei sînt închinate orașului Gyor, care în anul 1989 a fost distins cu premiul „Europa” pentru conservarea monumentelor, decernat de fundația F.V.S., cu sediul la Hamburg. Așezămîntul respectiv premiază realizări la nivel internațional în domeniul culturii, al artei și al ocrotirii monumentelor, prin urmare medalia de aur pentru Gyor înseamnă recu- noașterea calității deosebite a restaurării centrului istoric al acestui oraș. în articolul Premiul Europa pentru orașul Gyor, sem- nat de Geza Entz, se arată că acest oraș, situat la văr- sarea rîului Raba în Dunăre, construit pe ruinele cunos- cutului castru roman Akrabona, este unul din cele mai vechi orașe istorice din Ungaria. Structura și evoluția orașului medieval au fost determinate de dubla sa calitate: de reședință episcopală și de castru de comitat. Dacă structura centrului istoricește medie- vală, clădirile laice, respectiv casele de locuit de aici 41 http://patrimoniu.gov.ro datează predominant din secolele XVI—XVII. La Gyor nu este prezentă acea cenzură între secolele XVI— XVIII, datorată ocupației turcești, care se poate sesiza în mai toate așezările din Ungaria. Toate acestea au determinat grija specială a celor în drept pentru restaurarea și reconstruirea centrului istoric al orașului. Planul de restaurare—reconstrucție, executat de biroul de proiectare al orașului, se referea atît la fațade cît și, în interior, la măsurile impuse de cerințele con- fortului modern, mergînd pînă la stabilirea funcției actuale ale fiecărei clădiri, precum și la construirea unor noi locuințe și edificii publice, care să se înscrie în peisajul urban medieval. Cercetarea științifică, incluzînd documentarea pe teren, în arhive și în biblioteci, precum și lucrările complexe de execuție privind restaurarea unor monu- mente deosebite, au căzut în sarcina Inspectoratului general al monumentelor. însă planul de restaurare și execuție, în mare parte, se realizează pe plan local, consiliul orășenesc oferind baza materială. Coordo- narea lucrărilor este asigurată tot de consiliul orășe- nesc care, în colaborare cu Inspectoratul General al Monumentelor, exercită și controlul asupra execuției. De altfel, rezolvarea lucrărilor, nu o dată deosebit de complexe, este susținută și de locuitorii „avizați", constituiți într-o Comisie de înfrumusețare a Ora- șului, prin asistența de specialitate și sprijin material. Lucrările de restaurare-reconstrucție din Gyor sînt în curs, dar rezultatele se anunță deja remarcabile. Moile funcțiuni (hotel în fosta mănăstire a carmelite- lor, mici magazine, bistrouri, pivnițe de vinuri ampla- sate în chilii), crearea unor spații pentru expoziții mu- zeale și de artă modernă, schițează un nou peisaj urba- nistic la Gyor. Articolul Contribuția cercetărilor privind monumentele din Gyor la cunoașterea istoricului orașului, semnat de Pal Lovei prezintă metodele, mijloacele și rezultatele activității științifice realizată ca o condiție preliminară pentru restaurarea monumentelor. La Gyâr începînd din anul 1980, lucrează 7 istorici de artă și 2 arheologi, din partea Inspectoratului Ge- neral al Monumentelor, la întocmirea fișelor pentru fiecare clădire în parte (sînt 130 clădiri ocrotite în centrul istoric ca monumente în si ae). La marea majori- tate a acestor monumente s-au efectuat cercetări com- plete de parament coroborate cu cercetări de arhivă. La această activitate au contribuit un istoric de artă, angajat de întreprinderea de proiectare a Consiliului județean, precum și arheologi de la muzeul local. Baza cercetării de arhivă au constituit-o registrele de cadastru întocmite în anii 1567, 1617 și 1703, cu aju- torul cărora s-au întocmit hărți privind situația imobi- liarăîn diferite epoci. Astfel s-a ajuns chiar la urmărirea „soartei" unor case, la determinarea proprietarilor suc- cesivi. Lista cronologică a foștilor proprietari ai caselor a permis găsirea datelor exacte legate de construcțiile respective, pe baza inventarelor testamentare și a altor surse de arhivă, cum ar fi conscripțiile de impozite (la Gyor întocmite anual, începînd din 1743). O altă sursă importantă a cercetării a constituit-o catalogul ștampilelor aplicate pe cărămizi, cuprinzîr.d cca 500 de poziții. Oraș de șes, Gydr a fost construit, exceptînd ancadramentele și decorul sculptat al clădi- rilor, din cărămidă. Pentru delimitarea diferitelor faze de construcție, ștampilele aplicate, începînd cu seco- lul al XVI-lea, pe aproape fiecare cărămidă în parte, constituie repere importante, iar pentru datarea — directă sau indirectă.— a respectivelor faze, anul exe- cutării cărămizii, ce însoțește din secolul al XVIII-lea, fără excepție, ștampila, constituie dovezi incontestabile. Cercetările complexe din centrul istoric de la Gyor au prilejuit descoperirea unor faze și elemente arhi- tecturale mai vechi, sau picturi murale și ștucaturi, doar în parte cunoscute; succesiunea transformărilor la respectivele monumente, dezvelirea ruinelor unor edificii necunoscute, modificînd substanțial datele isto- rice cu care se apare în prezent. Au fost și cazuri în care cercetările au condus la scoaterea unor monu- mente de pe lista celor medievale, constatîndu-se construirea lor în epoca barocă. în fine, al treilea articol din numărul 1/1990 al bule- tinului, referitor tot la restaurarea orașului Gyor, scris de Istvan Varga, sub titlul Reconstruirea cartierului istoric al orașului Gyor, prezintă criteriile ce au stat la baza restaurării și etapele în care s-au finalizat propu- nerile făcute în funcție de necesități și posibilități. Orașul a suferit mult în timpul celui de-al doilea război mondial, cînd au dispărut cca 1 500 de locuințe. Soluția de moment—reîmpărțirea fondului locativ, nu o dată prin fărîmițarea spațiilor — a avut consecințe deosebite asupra refacerii ulterioare a monumentelor. Abia din anii '70 au fost începute acele lucrări care n-au scontat pe rezultate imediate, depășind nivelul refacerilor spec- taculoase ce se rezumau la clădirile cele mai impor- tante și la renovarea fațadelor. Conducerea orașului, acceptînd propunerea specialiștilor privitoare la o re- construire sistematică, bazată pe o investigare asupra fiecărei clădiri și pe o analiză științifică, asigurînd tot- odată baza materială, fazele de lucru s-au stabilit și în funcție de următoarele principii: refacerea clădirilor vechi se cere realizată în pas cu ridicarea noilor con- strucții. pe teritoriile de reabilitare se impun, chiar înainte de efectuarea renovării, reînnoirea drumurilor și a canalizării, iar odată cu terminarea lucrărilor de res- taurare refacerea pavajului, amplasarea corpurilor de iluminat, a indicatoarelor etc.; asigurarea confortului modern în locuințe, iar în căzu I în care acest lucru nue posibil — în special în monumente — se impune reutili- zarea acestor spații pentru instituții publice; odată 42 http://patrimoniu.gov.ro cu renovarea locuințelor din fondul de stat, se cere, și chiar se impune, înnoirea locuințelor aflate în pro- prietate particulară, asigurîndu-se evacuarea clădirilor pe durata restaurării. Centrul orașului a fost împărțit în zece zone de ac- țiune cuprinzînd cîte o stradă, o piață sau grup de clă- diri. Lucrările realizate pînă în prezent reprezintă aproximativ o jumătate din cele prevăzute. Articolul semnat de Reka Kralovânszky și Zsolt Mâțe, Reconstituirea principială a teatrului baroc din castelul Grassalkovich de la Godollo, constituie un exem- plu referitor la rezultatele posibile al demersului științific prin abordarea informației complexe pe care nu o dată o conțin zidurile unui monument. Pînă de curînd cazarmă sovietică, aripa de sud a cas- teului Grassalkovich de la Gopbllb se afla în stare avan- sată de degradare. în urma sondajelor de parament efectuate în vederea restaurării a devenit posibilă iden- tificarea în această aripă a unui spațiu în care a funcțio- nat inițial teatrul Grassalkovich, cunoscut doar din literatura de specialitate. Fragmentele de pictură murală descoperite cu ocazia sondajelor indică o sală de teatru de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, de atmosferă clasici- zantă, precum și o încăpere decorată cu pictură rococo. Teatrul a fost desființat în anul 1867, odată cu trecerea castelului în folosința familiei regale. Azi, spațiul iden- tificat se consideră a fi cel mai vechi edificiu de teatru păstrat pe teritoriul Ungariei. Rezultatele acestui sondaj permit reconstituirea integrală a decorului arhitectural pictat, care a avut un rol esențial în definirea destina- ției acestui spațiu. Pe baza datelor oferite de pictura murală, coroborate cu informația cuprinsă în materia- lul de arhivă, se propune reconstituirea principială a teatrului, mergînd pînă la cele mai detaliate precizări privind funcționalitatea spațiului (planul inițial al tea- trului, amplasarea galeriilor, a scenei, a culiselor etc... și modu I de funcționare a celor din urmă). Articolul Monumentele industriale și ocrotirea lor, de Laszld Csâszâk, abordează așa numita arheologie indus- trială, după termenulfolosit în literatura de specialitate internațională. După opinia autorului acest domeniu relativ nou în Ungaria nu se referă doar la arhitectura industrială propriu-zisă, ci și la relația acesteia cu pro- cesul de producție, precum și la acele construcții care se leagă de drumul mărfii, cum ar fi depozitele, gările, magazinele etc. Lărgind sfera de cuprindere, acestui domeniu îi aparțin și realizările inginerești, cum sînt, de exemplu, podurile, barajele sau construcțiile indus- triei agrare, morile, silozurile și altele. Criteriile de selecționare în vederea punerii sub protecție a con- strucțiilor industriale reprezentative nu sînt doar apre- cierile privind arhitectura obiectivului, ci și — nu odată chiar prioritar — cele de ordin tehnic. Ocrotirea acestor monumente ridică probleme deseori dificile de soluționat, datorită necesităților de modernizare. După părerea autorului o reușită în activitatea de ocro- tire poate fi considerată renovarea Gării de Nord de la Budapesta, construită în anul 1877, unde, o hală care inițial se dorea a fi reconstruită, a fost salvată ca monu- ment prin lucrări ample de consolidare. Tot în această ordine de idei pot fl evocate acele soluții de compromis pentru părțile interesate, care în vederea salvării obiec- tivelor oferă noi utilizări pentru o construcție indus- trială învechită, cum ar fi transformarea lor în depozite, evident după efectuarea lucrărilor de renovare ce se impun. în sfîrșit, în cadrul rubricii „Sfaturi practice", în articolul semnat de lozsep Mezosi, Construirea clădi- rilor din chirpici, este descris în mod amănunțit întregu I sistem de la realizarea materiei prime și pînă la înche- ierea lucrărilor. întregul număr al buletinului este bogat ilustrat. SUZANA MORE-HEITEL http://patrimoniu.gov.ro AMUUjr „Ho ț. BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE PUBLICAȚIUNE TRIMESTRIALA BUCUREȘTI IM. do Ario OmHco CAROL GOBL S-r I. S». R«Mo»«« i». atoAD* DOAnoei io «00a http://patrimoniu.gov.ro RADU SC. GRECEANU Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1908-1945 Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice 1914-1915, 1942-1943 INDICI BIBLIOGRAFICI 45 http://patrimoniu.gov.ro TABLA DE MATERII Introducere 1 Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI). Istoric, rol, activitate 3 2 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice" (BCMI). înființare, program, colaboratori 6 3 ,,Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice" (ACMI). înființare, program, colaboratori 8 4 Scopul și structura lucrării. Metoda de lucru. Observații generale la indicațiile bibliografice 9 Prescurtări bibliografice 12 Anexe I CMI 15 a) Structură. Subordonări b) Lista președinților și membrilor c) Lista membrilor corespondenți d) Servicii. Secretariat. II ACMI 19 Notă bibliografică III BCMI 19 a) Conducere. Comitet de redacție b) Notă bibliografică A. Indice bibliografic pe materii I Localități și monumente 23 II Argintărie și obiecte de metal prețios III Arheologie preistorică și antică 1 Sinteze, generalități 2 Drumuri romane 3 Valuri romane IV Arhitectură militară V Arhitectură musulmană VI Arme vechi VII Arta românească (sinteze) VIII Arta și cultura armeană IX Biserica — elemente de arhitectură X Broderii și țesături XI Ceramică ornamentală XII Ceremonii diverse XIII Colecții particulare 1. Generalități. 2. Sir Robert Ainslie. 3.Gr. Antipa. 4. Al *Ștefan Belu. 5. C. Bolliac. 6. D. Butculescu. 7. Buțureanu-Beldiceanu. 8. Ilie Constantinescu. 9. Gh. Diamandi. 10. Gh. Georgescu-Corabia. 11.1. C. loani- du. 12. N. lorga. 13. Maria Istrati-Capșa. 14. M. Kogălniceanu. 15. Em. E. Krețulescu. 16. Ana Lahovari. 17. Pierpont Morgan. 18. Sebastian Neamțu. 19. C. Negrescu. 20 Olszewski. 21. Papazol. 22. D. Pappazoglu 23. Matei Peucescu. 24. Nadejda Gr. Ro- malo. 25. Dr. G. Severeanu. 26. Gh. Sion. 27. Sion. 28. Dr. H. Slobozianu. 29. N. Șer- ban. 30. Șeremetev. 31. M.Șuțu. 32. Teclu. 33. Maior Tzupagu. XIV Comisiunea Monumentelor Istorice 1. Istoric, organizare, activitate. 2. Mem- bri. Membri corespondenți. 3. Servicii. Personal. 4. Burse. Bursieri. 5. Atelierul de reparații. 6. Publicații: a) ACMI; b) BCMI; c) Alte publicații. 7. Rapoarte anuale. 8. Ședințe de lucru. 9. Secțiunea regională Cernăuți (apoi Bucovina). 10. Secțiunea regionalăChișinău. 11. Secțiunea regională Cluj. 12. Secțiunea regională Lugoj XV icoane XVI Iconografie XVII Influențe străine în arta românească. Ge- neralități XVIII Legături de cărți XIX Materiale și metode de construcție XX Meșteri XXI Miniaturi și manuscrise XXII Mobilier de cult. Generalități XXIII Muzeografie XXIV Necrologuri XXV Numismatică XXVI Pictură murală XXVII Recenzii și prezentări de publicații a) Argintărie, b) Arheologie, c) Arhitec- tură militară, d) Arme vechi, e) Biografii, f) Broderii și țesături, g) Călători. h) Ceramică monumentală, i) Etnografie, j) Istoria artei, k) Istoria culturii. I) Ma- nuale școlare, m) Materiale și metode de construcție, n) Monumente, o) Nu- mismatică. p) Orașe și regiuni, r) Diverse. XXVIII Restaurarea, conservarea, întreținerea, protecția și inventarierea monumente- lor istorice. Măsuri și principii generale XXIX Sculptură în lemn și piatră XXX Semne lapidare B. Indice de persoane și popoare C. Indice pe autori D. Indice pe autori recenzați Bibliografie generală http://patrimoniu.gov.ro 3 INTRODUCERE 1 . Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI). Istoric, rol, activitate Monumentele noastre istorice, atîtea cîte ne-au mai rămas, reprezintă fără îndoială unele din cele mai vii mărturii ale trecutului istoric al pămîntului nostru, fiind răspîndite pe o arie largă ce corespunde spațiului geografic ocupat de popoarele ce au trăit, au dăinuit și și-au dezvoltat aici civilizații proprii. Chiar dacă unele din aceste civilizații au apus, chiar dacă aria lor geografică nu mai corespunde astăzi cu teritoriul ocupat de România, ele fac parte însă, în totalitatea lor, din mozaicul care a dat naștere civilizației românești actuale. Aceste mărturii istorice, fie ele vestigii ale civilizațiilor preistorice, ruine ale unor monumente roase de aripa vremii sau distruse cu bună știință de răutatea, lăcomia sau ignoranța generațiilor ce s-au perindat în decursul secolelor, fie ele monu- mente care au înfruntat veacurile în forma lor inițială, restaurată sau transformată, și pe care le putem vedea astăzi, sînt o neprețuită comoară artistică și documentară, fără de care studiul civilizației românești nu este de conceput. Lupta pentru conservarea lor prin măsuri de protecție și restaurare la fața locului sau prin transportarea în muzeu, începe să preocupe organele de stat încă de pe vremea Regula- mentului Organic, dar rezultatele vizibile ale acestor preocupări au fost adesea nefaste, cum este cazul incintelor mănăstirești de la Bistrița și Arnota, sau al clopotnițelor de la Antim, Plumbuita și Văcărești, din București. Arhitecț-ii din acea vreme, însărcinați cu „meremetiseala" lor, cum ar fi Schlatter sau Villacross, erau nu numai străini de țară dar și de orice concepție științifică a restaurării. De-abia în 1859, Al. Golescu, ministru al Cultelor în Țara Românească, înființează o comisie ,.pentru cunoașterea și studierea monu- mentelor bisericești ale țârii". Din această comisie condusă de Al. Odobescu mai făceau parte Cezar Bolliac, maiorul D. Pappazoglu și Al. Pelimon V Ei au fost trimiși chiar în anul urmă- tor în țară, repartizați pe județe, pentru a ¹ Pentru acest capitol, în afară de datele culese din BCMI și din alte publicații ce vor fi citate la locul lor, am folosit. în special: A. Sacerdoțeanu, Comisiunea Monumentelor Istorice la 80 de ani, BMI, 1972, nr. 3, p. 7—16; H. Teodoru, Din activitatea Comisiunii Monu- studia situația mănăstirilor și bisericilor, scopul final fiind secularizarea averilor mănăstirești. Bogatul material cules de Al. Odobescu, căruia îi fuseseră repartizate județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți și Vîlcea, a fost în mare parte pierdut ulterior, iar o parte a fost publicat în BCMI². Un pas înainte s-a făcut în 1864, cînd domni- torul AL I. Cuza, în cadrul unui Regulament pentru Muzeul de Antichități, aprobă înființarea unui Comitet Arheologic, condus de ,,generalul" Mavros, care avea între altele sarcina de a asigura ,,buna stare a monumentelor naționale de orice natură" și ,,a lor nealterare și restau- rare". Rezultate practice însă, în afară de o stimulare a cercetărilor arheologice, nu s-au constatat. în 1874, B. Boerescu, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, reluînd ideea unui proiect de lege mai vechi, din 1871, propune un Regulament asupra Comisiunii Monumentelor Publice; promulgat la 6 aprilie, are ca rezultat practic înființarea, în același an, de către Titu Maiorescu, urmașul lui Boerescu, a unei Comisi- uni condusă de Al. Odobescu, pentru studierea și îndeplinirea uneia dintre dorințele domni- torului Carol, exprimată încă din 1867: res- taurarea Mănăstirii Curtea de Argeș. Al. Odobescu, la recomandarea lui Viollet-le- Duc, propune ca lucrările să fie conduse de elevul acestuia din urmă, arhitectul francez A. Lecomte du Nouy. Se înființează astfel un Serviciu de Restaurare autonom, sub conducerea sa; începînd lucrările în 1875 la Mănăstirea Curtea de Argeș, a cărei restaurare este termi- nată în 1880, serviciul va activa pînă în 1914, data morții arhitectului, timp în care mai „restaurează" Trei Ierarhi din lași (1882—1904), dărîmă și reconstruiește cu însemnate modi- ficări Sala Gotică și biserica Sf. Nicolae Domnesc mentelor Istorice, ibidem, p. 17. Cu privire la comisia, din 1859, vezi maiales: A. Lapedatu,Schiturileșimetoașele mănăstirii Bistrița din Vîlcea, BCMI, I, 1908, p. 94—95 [activitatea lui Al. Odobescu ]; P. Chihaia, Excursiile arheologice din 1860 și 1861 ale maiorului D. Pappazoglu, „Mitropolia Olteniei", XXIII, 1971, nr. 3—4, p. 2⁴3— 255; C. Bolliac, Călătorie arheologică în România, București, 1861; A. Pelimon, Memoriu. Descrierea sfintei monastiri, București, 1861. în ceea ce privește organizarea și activitatea Secției CMI pentru Transil- vania, care nu face decît indirect obiectu I acestui studiu, vezi I. Opriș, Protejarea mărturiilor cultural artistice din Transilvania și Banat după Marea Unire, București, 1988. ² Al. Odobescu, Schiturile și metoașele mănăstirii Bistrița din Vîlcea, BCMI, I, 1908, p. 101—106. 47 http://patrimoniu.gov.ro din lași (aceasta din urmă între 1884—1904), mitropolia din Tîrgoviște (1884—1890) și biserica Sf. Dumitru din Craiova (1885—1889), a cărei pictură a fost executată de abia în 1907—1933. Serviciul a funcționat în mod paralel cu CMI. după 1892. Aceasta era situația cînd, în noiembrie 1885, ca răspuns la un raport al lui Gr. Tocilescu, care semnala jaful antichităților romane din Reșca, și ținînd probabil seama și de glasurile care începeau să se ridice împotriva restaurări- lor „sui generis” ale lui Lecomte du Nouy, Spiru Haret, pe atunci secretar general la Ministerul Instrucțiunii, roagă pe Tocilescu să redacteze un proiect de lege ..pentru a împiedica, pe viitor cel puțin, vandalismul cel mare contra monumentelor istorice" ’ Au trebuit însă să mai treacă încă șapte ani pînă ce, în martie 1892, la repetatele insistențe ale lui Gr. Tocilescu și ale altor intelectuali, Take lonescu, ministru al instrucțiunii publice, propune prima Lege pentru conservarea și res- taurarea monumentelor publice, promulgată prin decret regal la 17 noiembrie al aceluiași an. Legea prevedea și înființarea unei ..Comisiuni a monumentelor publice", care încă de la început își ia titlul de ..Comisiunea Monumentelor Istorice"*. Comisiunea avea ca sarcină în primul rînd să întocmească un inventar al ..tuturor edificiilor și obiectelor vechi din țară care presintă un deo- sebit interes istoric sau artistic, pentru a căror conservare să se ia măsuri". Inventarul trebuia să fie revizuit din cinci în cinci ani ..pentru clasarea și declasarea monumentelor". Monu- mentele odată trecute în inventar nu vor putea fi dărîmate, reparate sau restaurate „fără prea- labila autorizare a Ministerului Cultelor și Instruc- țiunii Publice, care va hotărî după ce va fi luat avisul Comisiunii Monumentelor Publice". Se mai prevedeau posibilitatea de „expropriere pentru causă de utilitate publică" și clauze penale pentru cei care vor deteriora sau dărîma monumentele, fie ei chiar proprietarii lor⁸. * I. Kalinderu.+ Spiru Haret. BCMI, VI, 1913. p. 55. ⁴ Monitorul oficial, nr. 187 din 24 noiembrie/6decem- brie 1892, p. 5490—5491. Vezi și Anexa I. a-d și cap. A XIV (CMl) din prezenta lucrare. ⁵ Această prevedere a legii a fost aspru criticată în Camera Deputaților (vezi și O. Velescu. Puncte de vedere tn legătură cu restaurarea monumentelor istorice, BMl. 1970, nr. 1. p 48). Greutăți s-au ivit nu numai din partea proprietarilor de monumente civile, dar și din partea clerului care înțelegea să-și restaureze biseri- cile după placul său. Intervenția legală a CMl nu putea avea loc decît dacă monumentul era clasat prin decret regal, și pînă în 1915 cazurile nu sînt prea multe. De 48 La început un organ pur consultativ, fără autoritate efectivă, ea va deveni. încetul cu încetul, mai ales după 1902, sub președinția lui I. Kalinderu, un organ central extrem de eficace, bucurîndu-se de un sprijin din ce în ce mai activ al Ministerului și al oamenilor de cultură din țară. Autoritatea CMl s-a întărit și mai mult sub președinția istoricului D. Onciul (1919—1923), pentru ca sub cele aproape două decenii de conducere a lui N. lorga să devină, în ciuda inerției organelor de conducere, acea instituție a cărei activitate multiplă (avizare, protecție- restaurare, execuție, publicistică) ne uimește și astăzi. Trebuie, de asemenea, subliniată, în perioada de pînă la 1916, activitatea neobosită a secre- tarului CMl, Al. Lapedatu, ce cumula și pe cea de redactor al Buletinului. Piatra de încercare a activității Comisiunii a reprezentat-o restaurarea în condiții ireproșabile a bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș (1911—1914), care și ea fusese amenințată cu dărîmarea. Lucrările au fost conduse de arhitectul Gr. Cerkez, membru al Comisiunii. iar această lucrare⁸ era inevitabil să fie pusă față în față cu activitatea de dărîmare-recon- strucție desfășurată de serviciul lui Lecomte du Noiiy, care ridicase un val de proteste ale arhitecților români (rămase însă fără succes)⁷. Cu ajutorul unor fonduri reduse, ce erau desti- nate și pentru susținerea cercetărilor efectuate abia în acel an. la intervenția lui G. Balș și N. lorga, prin decretul din 2 iulie. ..toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834. se declară, tn principiu, monumente istorice, pînă la revizuirea și completarea inventarului general al monumentelor" (vezi: Biserici declarate monumente istorice. ACMl, 1942. p. 12). Cît privește monumentele civile, cazurile de clasare sînt excepționale și din această cauză foarte multe dintre ele s-au ruinat sau au dispărut. Faptul că între 1904 și 1919 CMl era subordonat ..Casei Bisericii" a contribuit, de altfel, la crearea unei tradiții în activitatea sa: în- tîietatea absolută a monumentelor religioase. ⁴ G. Cerkez, Restaurarea Bisericii Domnești. BCMI X—XVI, 1917—1923, p. 77—94. ⁷ Principiul ..restauro-dărimării" nu a dispărut însă, în 1897, însărcinat de Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor sîstudieze restaurarea bisericii Stavropoleos, care amenința cu prăbușirea, arhitectul Ion Mincu, după patru ani de studiu, opinează pentru dărîmare și reconstrucție. Numai împotrivirea dîrză a Comisiunii l-a convins pe Mmcu să accepte o soluție de ..compro- mis": consolidare și restaurare în situația existentă. Lucrările au început în 1904 și la moartea sa. în 1912, lucrările exterioare erau terminate. Continuarea lucră- rilor a fost preluată de arhitectul Zagoritz. care însă și el moare în curînd pe front, așa încît restaurarea nu http: //patrimoniu.gov.ro 5 de Muzeul de Antichități, Serviciul Tehnic al Comisiunii, înființat în 1907 și condus de N. Ghika-Budești, a reușit să salveze și să restaureze o seamă de edificii de cult, dintre care cităm pentru început: Biserica Albă din Baia, Mănăstirea Snagov, clopotnița din Popăuți, biserica din Șiret etc., și să conducă activitatea de inventariere, clasare, declasare, restaurare și întreținere a monumentelor. Începînd cu 1908 Comisiunea începe să trimită bursieri în Italia și Grecia pentru studiul restaurării și al picturii bizantine, în scopul de a crea un corp de specialiști care să dirijeze lucrările viitoare. Din 1907 colecțiile Comisiunii formează nucleul unei intense activități muzeis- tice, și, începînd cu 1910, ele sînt deschise publicului. în 1913 ia ființă ,,Casa Monumentelor Istorice" destinată să strîngă și să distribuie fondurile necesare lucrărilor Comisiunii. După războiul din 1913 și anexarea Cadrila- terului, Comisiunea—atît prin membrii ei, cît și prin membrii corespondenți—exercită o intensă activitate arheologică în noul teritoriu. Prin noua lege din 29 iulie 1919, care ținea seamă de extinderea teritoriului României în noile provincii, importanța Comisiunii crește. Se înființează Comisiuni Regionale, iar Comisi- unea Centrală are și sarcina de a ,.îngriji de conservarea stațiunilor sau localităților preistorice, clasice, medievale și în general istorice". După intrarea lui V. Pîrvan în Comisie, aceasta își va extinde autoritatea și asupra tuturor săpăturilor arheologice de pe teritoriul țării. Ea va controla de asemenea activitatea muzeistică (din 1913), va repartiza și controla fondurile primite anual de la Minister, sau de la particulari, pentru întreținerea și restaurarea monumentelor (între 1913—1919 prin „Casa Monumentelor Istorice" vor organiza expoziții de artă românească în străinătate; aceste expo- ziții vor fi continuate și după război, cum ar fi cea din Paris și Geneva, în 1925 ⁸). Începînd cu 1913, Comisiunea va numi membri cores- pondenți în județe, pentru o mai ușoară supra- s-a putut termina decît după război, în jur de 1925. (Vezi Gh. Nedioglu, Stovropo/eos, BCMI, XVII, 1924, p. 163—168 și O. Velescu, op. cit., p. 49). Am putea spune că în cazul de față monumentul a învins pe arhi- tect pe cînd, din nefericire, în cazul Mitropoliei din Tîrgoviște și al atîtor altele , arhitectul a învins monu- mentul. • Vezi V. Drăghiceanu, Monumente representative din vechea artă română expuse în exposițiile din Paris ți Geneva în anul 1925, BCMI, XIX, 1926, p. 61—69. veghere și informare asupra monumentelor locale⁹. După 1919, o dată cu alipirea noilor provincii, a avut loc o oarecare descentralizare prin înființarea Secțiunilor Regionale de la Cer- năuți (Bucovina), Cluj (Transilvania), Chișinău (Basarabia) și Lugoj (Banat). Ele erau sub tutela nominală a CMI, căreia îi trimiteau rapoarte anuale (la început mai regulat, apoi din ce în ce mai rar!), dar acționau adesea independent, Ca activitate propagandistică pentru monumente trebuie să cităm, de asemenea, ținerea de conferințe privind monumentele, activitatea CMI și organizarea muzeelor¹⁰. în sfîrșit, nu trebuie să uităm că una din activitățile cele mai importante ale CMI, activi- tate care se adresa direct marelui public, a fost publicistica. încă din 1893, Regulamentul legii pentru conservarea și restaurarea monu- mentelor publice prevedea la paragraful 11, alineatul 4, următoarele atribuții ale Comisiunii: ,,deșteptarea și răspîndirea în popor a simțului și priceperii pentru conservarea monumentelor, prin publicarea de lucrări speciale asupra monu- mentelor și de instrucțiuni asupra chipului conser- vării sau restaurării lor" ⁿ. în acest sens, CMI a publicat inventare de monumenteⁿ, cata- loage de colecții și muzee¹³, ghiduri u, studii de sinteză asupra artei românești (arhitectură, arte minore etc.)¹S, studii de portretistică M. Un contact regulat cu marele public și cu oamenii de știință nu se putea obține însă decît prin publicarea unui periodic științific. Acesta a fost ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor * Vezi Anexa I c din prezenta lucrare. ¹⁰ Vezi de exemplu N. lorga. Trei conferințe de orien- tare, BCMI, XXXI, 1938, p. 49—77; idem, Ce este vechea noastră artă ?, BCMI, XXXV, 1942, p. 127-—142; idem, Ce este un monument istoric, ACMI, 1914, p. 128—140. ¹¹ Cuvinte începătoare, BCMI, I, 1908, p. 5. ¹¹ V. A. Urechia, B. P. Hașdeu, Gr. G. Tocilescu, Inventarul monumentelor publice și istorice din România, București, 1903, 12 p. [534 monumente publice și 63 monumente istorice]; M. Csaki, Inventoriul monumen- telor și obiectelor istorice și artistice din Transilvania, Cluj. 1923. Din păcate aceste inițiative au rămas unice. ¹³ V. Drăghiceanu Catalogul colecțiunilor Comisiunii Monumentelor Istorice, București, 1912, XXI4-185 p. 4- XXXIII planșe. ¹⁴ N. lorga. Guide historique de la Roumanie, deuxieme 6dition, București, 1936, 175 p. 4- X pl. 4-35 fig. ¹⁵ Publicate de G. Balș. N. lorga, N. Ghika-Budești și V. Brătulescu în BCMI. ¹⁴ N. lorga Domnii români după portrete și fresce contemporane. Adunate și publicate de președintele Comi- siunii, Sibiu, 1930, XV p. -j-221 pl.; idem, Portretele doamnelor române (Portraits des princesses roumaines), București, 1937, XXXV p. 4-85 planșe 4- V p. 4 http://patrimoniu.gov.ro Istorice" (1908—1945), căruia i se adaugă mai tîrziu, ca o anexă, Anuarul Comisiunii Monu- mentelor Istorice (1914—1915 și 1942—1943). Ele fac obiectul indicilor de față. 2. Buletinul Comisiunii Monumentelor Is- torice (BCMI)¹⁷. înființare, program, colaboratori După 15 ani de experiență în domeniul cer- cetărilor pe teren, al activității de protecție și restaurare și a studiilor științifice întreprinse de membrii săi, CMI era aptă pentru a face un nou pas înainte: publicarea regulată a unei reviste care să înregistreze rezultatele practice ale activității sale în domeniul studiului și ocrotirii monumentelor istorice. La 19 octombrie 1907, prin Decizia nr. 34 329, Spiru Haret, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, semnează actul de naștere al BCMI. Decizia prevedea¹⁸: ,,1. Cu începere de la ianuarie 1908, se va publica, sub direcția Comisiunii Monumentelor Istorice și în editura Administrației Casei Bisericii, o revistă periodică numită ..Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice" l#. 2. Acest Buletin va fi organul oficial al Comi- siunii. va apărea trimestrial, și va cuprinde: a) O parte științifică. în care se vor publica tot felul de monografii, studii, lucrări, comuni- cări și materialuri de natură istorică, arhitec- tonică și artistică, privitoare direct și numai la monumentele noastre istorice. b) O parte oficială. în care se vor publica rapoartele anuale ale Comisiunii. procesele verbale ale ședințelor ei. referatele arhitecților însărcinați cu conducerea și executarea lucrări- lor de conservare și restaurare, precum și eventualele circulări, informațiuni și deciziuni ale Ministerului și ale Comisiunii. privitoare la monumentele noastre istorice. 3. Buletinul apare sub direcția membrilor Comisiunii. cari. împreună cu administratorul Casei Bisericii, alcătuesc comitetul de redacție, și sub îngrijirea secretarului Comisiunii care e îndatorat: să pregătească și să procure materia- w Vezi Anexa III a. b din prezenta lucrare și A. Sacer- doțeanu, op. cit.. p. 11—13. *• Vezi Extras din Deriziunea Ministerială privitoare la redactarea Buletinului. I. 1908. p. 4. “ în Decizie se specifică ..Revista Comisiunii Monu- mentelor Istorice", dar ea a apărut sub denumirea cunoscută nouă de ..Buletin" (vezi A. Sacerdoțeanu. op. cit., p. 11). Textul citat de mine este după BCMI. Iul necesar, să-l aducă la cunoștința comitetului de redacție și să supravegheze tipărirea lui. 4. Pentru ca publicațiunea să se prezinte cît mai sistematică și cît mai folositoare, se stabilește următorul program cu privire la felul lucrărilor ce va trebui să cuprindă Buletinul: a) Monografii istorice, arhitectonice și artis- tice asupra monumentelor noastre istorice, monografii cari vor fi ilustrate și documentate cu reproduceri necesare de fotografii, desem- nuri, aquarele etc. b) Releveuri de la cele mai însemnate și caracteristice, din punct de vedere arhitec- tonic, monumente istorice: c) Studii și lucrări unitare, asemenea ilus- trate și documentate, bunăoară: asupra inscrip- țiunilor murale și tombale din epoca lui Ștefan - cel-Mare, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constan- tin Brîncoveanu, etc., asupra artei decorative, în sculptură și pictură, întrebuințată în bisericile și mănăstirile noastre în anumite epoci, asupra portretelor murale de ctitori: Domni, Doamne, Arhierei. Boeri. Jupânese etc., asupra picturii bisericești, asupra costumelor, etc. d) Materialuri: scurte fragmente, comunicări, însemnări și note de interes deosebit privitoare la monumentele noastre istorice. e) Note bibliografice și critice asupra publi- cațiunilor și periodicelor de specialitate. f) în sfîrșit, suplimente artistice. în culori, cari să înfățișeze biserici, mănăstiri, reproduceri de portrete murale, de picturi, de ornamen- tațiuni, etc. în cadrul lucrărilor înșirate mai sus se cuprind și acele privitoare la monumentele istorice din afară de Regat, întrucît acestea vor fi de origină românească —înălțate de Voievozii noștri". La rîndul său, pentru a completa acest bogat program, fixat de minister, comitetul de redacție adaugă, în fruntea primului număr apărut, că publicarea, ..Buletinului" ,.are întreit scop: să răspundă unei cerințe a regulamentului de aplicare a legii pentru conservarea și restaurarea monu- mentelor istorice, să contribuie. în măsură putin- cioasă, la progresul studiilor istorice, arhitectonice și artistice, cu specială privire la monumentele noastre istorice, și să râmîe, pentru cei viitori, o arhivă de icoane cît mai credincioase, sub toate raporturile, a stării în care se găsesc azi monu- mentele noastre străbune" *». în felul acesta își începe apariția, ,.Buletinul", care va continua aproape o jumătate de veac, “ Cuvinte începătoare. I. 1908, p. 5. 50 http://patrimoniu.gov.ro 7 trecînd prin trei războaie, al căror ecou nu se regăsește în paginile sale decît prin înregis- trarea stricăciunilor aduse unora din monu- mente, prin necrologuri (arh. Lupu și Zagoritz) și prin săpăturile întreprinse de armată în „Cadrilater" (Dobrogea Nouă) după războiul din 1913. O singură întrerupere: 1916—1922, după ocuparea Bucureștilor de către nemți, explicată scurt ca fiind datorată ,.evenimentelor marelui răsboiu mondial și a greutăților de orga- nizare a Statului, după răsboiu" ²¹. Programul său de publicație a rămas în general același, pînă în 1945: monumente (mai ales cele religioase), studii istorice asupra unor personalități de seamă ale istoriei noastre (Matei Basarab, Constantin Brîncoveanu, etc.), sinteze de istoria arhitecturii și a artelor plasti- ce, recenzii, iconografie, muzeografie, etc.²². S-au introdus rezumate franceze la articole (uneori italiene), pentru a face accesibilă publi- cația și în străinătate, s-a lărgit sfera de cerce- tare și studiu asupra provinciilor alipite între timp: Dobrogea Nouă (1913), Transil- vania, Bucovina, Basarabia, Banat (după 1923). Dar, în general, studiile privind aceste provincii (afară de Cadrilater) trebuie căutate mai ales în Anuarele publicate de Secțiunile Regionale, singura secțiune care publică rapoarte, aproape regulat, în ,,Buletin" (pînă în 1936) fiind cea din Cernăuți. Monumentele cercetate (cu pre- cădere în Muntenia și în Moldova) nu sînt numai cele clasate sau prezentînd o importanță deosebită, ci se merge pînă la cele mai mărunte ctitorii și case din sate, căci „și unele și altele, ca rămășițe materiale a veacurilor apuse reflec- tează aceeaș lăture de manifestare interesantă și prețioasă a vieții noastre trecute, pe care e nevoie s-o cunoaștem cît mai bine și cît mai complet" ²³. Echipa de colaboratori a ,,Buletinului"²⁴, formată din membrii Comisiei, arhitecții Ser- viciului Tehnic al Comisiei, personalități mar- cante ale științei românești, s-a lărgit încetul cu încetul prin colaborarea membrilor cores- pondenți ai Comisiei, a profesorilor și arheo- logilor de seamă din județele țării sau din străinătate. între 1908 și 1916, Nicolae lorga—deja faimos prin publicarea Istoriei Imperiului Otoman (1908—1913)—a publicat relativ puțin. Va ¹¹ [Redacțional], X—XVI, 1917—1923, p. 3. ²² Vezi cap. A. I—XXX din prezenta lucrare. ²:¹ Cuvinte începătoare, I, 1908, p. 7. ²⁴ Vezi cap. C. Indice pe autori. ajunge însă, mai tîrziu, mai ales după ce devine președinte al CMI, să asigure numere întregi ale Buletinului, publicînd în toate domeniile înrudite cu programul revistei: istorie, istoria artei, etnografie, studii despre monumente, recenzii etc. (149 titluri între 1908—1942). Articolele sale, în oricare din domeniile abor. date, conțin prețioase informații privind trecutul monumentelor sau obiectelor muzeistice, cu indicații asupra politicii de urmat asupra res- taurărilor. Virgil Drăghiceanu, secretarul „Buletinului" între 1923—1938, apoi membru CMI între 1938—1941, a fost un cercetător neobosit pe teren, publicînd sute de inscripții și descrieri de monumente, făcînd săpături arheologice la Curtea de Argeș și Cîmpulung (103 titluri între 1909—1934). Primul secretar al CMI și redactor al BCMI, Alexandru Lapedatu. în cei opt ani de cola- borare la revistă, 1908—1916, a tipărit 54 de titluri. Din 1919 devine profesor la Facultatea de Litere din Cluj. Studiile sale istorice asupra monumentelor din Țara Românească, Moldova, Transilvania conțin o mină de informații pentru cercetătorii de azi. Victor Brătulescu, secretar al CMI și redactor al BCMI între 1938—1941, membru în comi- tetul de redacție între 1942—1945, director al Colecțiilor CMI și din 1936 director al Muzeu- lui de Artă religioasă, a semnat nenumărate articole privind bisericile din Muntenia, pictura religioasă, o însemnată monografie a cetății Hîrșova și mai ales un studiu, neprețuit, asupra bisericilor de lemn din Maramureș (36 titluri între 1923 și 1944). în domeniul arheologiei paginile „Buletinu- lui” au adăpostit studiile unor reputați savanți de talia lui Constantin Moisil (24 titluri între 1909—1924), Vasile Pârvan (5 titluri între 1911 — 1915), AL Bărcăcilă (17 titluri între 1913 și 1942). Inginerul George Balș, membru al CMI și academician din 1923, a publicat, în 1925 și 1928, celebrele sale studii privind bisericile moldovenești, rămase și acum opere de bază, cît și o serie de cercetări cu privire la Messembria și Muntele Athos (18 titluri între 1911—1933). Nicolae Ghika-Budești, arhitectul șef al Comisiei, apoi membru al ei, profesor la Școala de Arhi- tectură, a tipărit 44 titluri între 1908—1942, între care cele 4 volume ale sintezei sale privind evoluția arhitecturii în Muntenia. Profesorul Aurelian Sacerdoțeanu, director general al Arhivelor Statului, membru al CMI, a semnat în 1935 studiul privind zidirea bisericii Domnești 51 http://patrimoniu.gov.ro 8 din Argeș iar între 1935—1945 o serie de recenzii și studii (21 titluri). Parcurgînd indicele pe autori mai găsim nume de savanți și cercetători de prim rang cum ar fi P. P. Panaitescu, Radu Vulpe, I. Andrieșescu, S. Zotta, I. Minea, Gh. Nedioglu, I. D. Ștefă- nescu, D. Tudor, I. D. Trajanescu, I. Mihail, O. Lugoșianu, C. C. Giurescu etc., care au contribuit în paginile lor la lărgirea în mare măsură a cunoștințelor istorice, arhitectonice și artistice privitoare la monumente. Specialiștilor români li s-au alăturat apoi o serie de nume marcante ale unor cercetători străini, cum ar fi L. Brehier, R. Gassauer, le pere G. de Jerphanion (bisericile din Cappa- docia), Dj. BoăkoviC (despre Mănăstirea Cozia și despre Muntele Athos), A. Grabar, J. Strzy- govvski, și alții. Pe tot timpul apariției „Buletinului” o mare atenție s-a acordat materialului ilustrativ, care formează o adevărată arhivă iconografică a monumentelor și a artelor minore (pictură murală, mobilier;. Sînt incluse și planuri, sec- țiuni, relevee, desene etc. Valoarea acestui material este cu atît mai mare cu cît unele fotografii reprezintă monumente care astăzi au dispărut. în ceea ce privește așa-zisa parte „oficială”, care trebuia să cuprindă rapoartele anuale, procesele verbale ale ședințelor CMI, rapoartele secțiunilor regionale, rapoartele arhitecților etc., ea este deficitară²⁶. Rapoartele anuale merg pînă în 1912; apoi apar în mod simplificat pentru anii 1919—1926, 1929—1932, 1935, pentru a dispare ulterior cu totul. Ședințele de lucru ale CMI sînt redate pe scurt pentru anii 1908—1909 și 1913 iar procesele verbale apar numai pentru anii 1924—1926, 1931, 1932. în ceea ce privește rapoartele secțiunilor regionale, publicarea lor este și mai deficitară: SR Cernăuți, 1919—1925, 1933—1936; SR Chi- șinău, 1925—1926; SR Cluj, 1925; SR Lugoj. 1925. 3. Anuarul Comisiunii Monumentelor Is- torice (ACMI)²⁶. înființare, program, colaboratori Pentru a compensa lipsurile arătate mai sus, CMI hotărăște, în 1914, să editeze sub formă de anuar o publicație care să redea cît mai complet structura Comisiunii și lucrările ei “ Vezi cap. A. XIV (CMI) pct. 7—12. ’* Vezi Anexa II și cap. A. XIV ,pct. 6 a din prezenta lucrare cît și A. Sacerdoțeanu, op. cit., p. 13—14. 52 tehnico-administrative. Scopul și programul acestei publicații au fost stabilite precum urmează: „în Anuarul Comisiunii Monumentelor Isto- rice, care va privi viața și organizarea acesteia, se vor tipări jurnalele săpăturilor, rapoarte și memorii privind studiul monumentelor istorice, cum și rapoartele administrative, în ordinea arătată mai jos: 1. lista membrilor și a personalului; 2. decrete de numire; 3. decretele de clasare și declasare a monumentelor istorice; 4. hotărîrile Comi- siunii și procesele verbale ale ședințelor; 5, rapoartele personalului Comisiunii, ale membri- lor și ale membrilor corespondenți; 6. jurnalele de săpături, cercetări și restaurări la care vor fi obligați toți acei cari fac asemenea săpături și cercetări, cu fondurile Comisiunii Monu- mentelor Istorice. Tot aci se vor tipări și în- drumările necesare pentru cercetătorii ama- tori: învățători, preoți, profesori și alți intelec- tuali, cărora li se vor da lămuriri asupra valorii obiectelor. Anuarul va fl datat după anul calendaristic' *⁷. Victor Brătulescu, secretarul CMI, adaugă în prefața din 1942: „Anuarul răspunde și nevoiei de a informa publicul asupra activității Comisiunii Monumentelor Istorice, a cărei stră- danie pentru păstrarea zestrei artistice și is- torice a țării nu este deajuns de cunoscută [. . .]. „Anuarul întregește sub o altă formă cealaltă publicație științifică a noastră — Buleti- nul Comisiunii Monumentelor Istorice, în care nu se pot cuprinde procesele verbale ale ședin- țelor Comisiunii, rapoartele oficiale ale membri- lor ei și ale personalului tehnic, dările de seamă ori însemnările mărunte cu privire la monu- mentele istorice din toate epocile” ²⁸. Nu putem să nu regretăm că un program atît de util nu a putut fi respectat decît timp de patru ani: 1914, 1915, 1942 și 1943. în afară de partea strict oficială, care cuprinde structura CMI (președinți, membri, membri corespondenți, servicii, secțiunile regionale) și decretele de clasare și declasare, ACMI publică procesele verbale ale ședințelor CMI (19 în 1914, 11 în 1915, 15 în 1942’ și 27 în 1943) + ¹⁷ Proces verbal nr. 1, ACMI. 1942, p. 17—18. cu ocazia reluării tipăririi „Anuarului" după o întrerupere de 27 de ani. Normele stabilite în 1942 consemnează „retroactiv" pe cele valabile pentru primii doi ani (1914, 1915) și care nu fuseseră publicate atunci. ²⁸ Prefață, ACMI, 1942, p. 3. http://patrimoniu.gov.ro 9 1 proces verbal (în 1943) privind Secțiunea Regională pentru Bucovina. Rapoartele cuprind restaurări de monumente, activitatea muzeelor județene, rezultatele săpă- turilor arheologice, studii istorice privind monu- mentele, activitatea membrilor corespondenți din județe, conferințe. Dintre colaboratori remarcăm îndeosebi pe V. Pârvan (prima campanie de săpături de la Histria, activitatea Muzeului de Antichități), N. lorga (conferința Ce este un monument istoric), G. Balș (biserica din Fundeni-Prahova), Constantin Bobulescu (studiu asupra bisericii din Cotmeana), profesor Șt. Ciuceanu (rapoarte de activitate din județul Dolj), D. Constanti- nescu (săpăturile de la Cetatea Neamțului), profesor C. Daicoviciu (raport privind activi- tatea arheologică a Universității clujene), George Florescu (Casa cu lanțuri), llie Ghibănescu (rapoarte privind activitatea arheologică din Constanța), arhitectul N. Ghika-Budești (raport de activitate, 1915), preot Gr. Pișculescu, cunoscut în literatură ca Gala Galaction (biserica din Bordești), Dan Simonescu (studiu despre schitul Mărculești-Flămînda), D. Tudor (rapoarte privind săpăturile de la Sucidava), Virgil Dră- ghiceanu (comunicări privind o serie de biserici și mănăstiri) ș.a. Valoarea documentară a „Anuarului" este, de asemenea, excepțională căci procură informații nu numai asupra monumentelor existente, dar și asupra unora care între timp au dispărut. Condițiile de tipărire sînt mai modeste ca ale BCMI, iar materialul ilustrativ este mai sărac. în concluzie, ținem să subliniem, încă o dată, că, deși BCMI și ACMI formează două periodice separate, cercetarea lor, deci și indexarea lor, nu poate fi concepută în mod independent. Așa cum am văzut mai sus, programele lor de publicare se întrepătrund, se completează unul pe celălalt și alcătuiesc un tot, care reprezintă o cronică vie a monumentelor noastre în peri- oada 1907—1945, înregistrînd din neferi- cire, și multe „decese", dar și numeroase „reînvieri". Această cronică este completată cu temeinice studii istorice, arhitectonice și artis- tice, așa încît dispunem, adesea, de o întreagă istorie începînd cu momentul înființării lor. Colecțiile celor două periodice conțin un imens material documentar ilustrat, care inte- resează, în egală măsură, pe arheologi, istorici, arhitecți, urbaniști, constructori, pictori, muzeo- grafi, etnografi, cercetători de artă și chiar pe istoricii literari. în condițiile frontierelor de astăzi, aria de preocupare a studiilor și cerce- tărilor depășește cu mult granițele țării noastre, întinzîndu-se în toate regiunile unde au ființat ctitorii românești, sau există culturi și civili- zații legate de istoria poporului nostru (Polonia, URSS, Serbia, Grecia, Bulgaria, Turcia, Armenia, Albania etc.), Apelînd la statistică, cele două publicații cuprind după numărătoarea noastră, un total de 6 907 pagini, 924 articole scrise de 171 autori, 8 333 figuri, 1 394 planșe ²#. BCMI și-a încetat apariția în 1945. Comisia Monumentelor Istorice a fost desființată în 1948, la 3 ani după apariția ultimului număr al „Buletinului”. Prin- cipiile de restaurare și metodele de lucru conturate pe parcursul a 55 ani de existență au continuat să călăuzească însă activitatea insti- tuțiilor cărora le-a revenit, ulterior, sarcina protecției monumentelor istorice: Comisia Muzeelor și Monumentelor din cadrul Academiei RPR și Direcția Monumentelor Istorice, înfiin- țată în 1952 pe lîngă Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. 4. Scopul și structura lucrării. Metoda de lucru. Observații generale la indicațiile bibliografice Instrumentele de lucru puse la îndemîna cercetătorilor de redacția celor două periodice⁸* au devenit complet insuficiente fie datorită apariției lor neregulate, fie lipsurilor lor intrin- sece³¹, dar mai ales neexistenței unui indice pe materii care să ofere o privire de ansamblu si de detaliu asupra materialelor cuprinse în BCMI și ACMI. Lipsa aceasta este relevată de A. Sacerdoțeanu în 1972, astfel: ,, Problema indicelui unei lucrări, fiind esențială pentru documentare, observațiile noastre de acum au scopul să contribuie la o mai bună realizare în viitor. Astăzi nu se mai poate concepe nici o lucrare științifică fără în- lesnirea rapidă a consultării ei prin bune table de materii și indici atotcuprinzători" ³a. Bibliografia noastră are în vedere aceste dezi- derate și ține seama în primul rînd de programul de publicare al periodicelor, respectiv cercetarea monumentelor. Ea se compune dintr-o serie de ²* Pentru statistica fiecărei publicații în parte vezi Anexa II și III b din prezenta lucrare. ’• Vezi Anexa II, coloana 6, 7 și Anexa III b, coloana 9—11, ³¹ A. Sacerdoțeanu, op. cit., p. 12—13. , ³³ Ibidem, p. 13. Același autor întocmise în 1943 un indice anual pentru BCMI. 1942, care este un model al genului. 53 http://patrimoniu.gov.ro 10 indici pe materii: (A. I—XXX), un indice de persoane și popoare (B), un indice general pe autori (C) si un indice pe autori recenzati (D) ”. Întrucît orice organizare a materialului în sumar ar porni de la un criteriu subiectiv, ordonarea indicilor bibliografici s-a făcut după criteriul alfabetic, cu excepția capitolului „Localități și monumente", pe care impor- tanța deosebită îl plasează la început (A.I.). Metoda de lucru Cap. A.l — Localități și monumente³⁴ Este indicele de bază al lucrării și cuprinde aproximativ 90% din volumul ei. La clasificarea pe materii nu s-a folosit sis- temul zecimal, ci o împărțire care, potrivit părerii noastre, se potrivește cel mai bine specificului celor două publicații. Fișele sînt clasate alfabetic, pe localități (municipii, orașe, sate), indicîndu-se totdeauna și județul. Comuna nu a fost precizată decît atunci cînd în cadrul aceluiași județ există mai multe localități cu același nume, situate în comune diferite. Localitățile sînt clasate potrivit formei admi- nistrative și denumirii de la data încheierii lucrării de față (1982), care, datorită referin- țelor numeroase la arhitectura religioasă, nu a putut fi publicată pînă acum. Pentru denumirile vechi, valabile atunci cînd au fost publicate articolele și care nu mai cores- pund cu situația din 1982 ³⁵, s-au făcut fișe de trimitere la denumirile actuale. Modificările de apartenență la județe s-au corectat în mod tacit. Identificarea localităților a format una din pro- blemele cele mai complicate, mai ales că unele din ele și-au schimbat numele de mai multe ori între 1907 și 1945, iar altele nu se mai află acum pe teritoriul României, schimbîndu-și adesea și ele numele. Cazuri de acest fel au fost rezol- vate prin fișe de trimitere sau prin mențiunea ³³ Vezi Tabla de materii. ³⁴ Pentru acest capitol trebuie să menționăm contri- buția majoră adusă deja de N. Stoicescu, care, în ale sale Repertorii și Bibliografii ale monumentelor feudale (vezi Bibliografia generală), a indexat, între 1961 și 1974, cea mai mare parte a materialului existent în BCMI și ACMI. cu excepția Transilvaniei, dar numai partea medievală și folosind în mai mică măsură infor- mațiile cuprinse în Raportele anuale, Ședințe le Comi- siunii și Procesele verbale. ³³ S-a luat ca bază: I. Iordan, P. Gâștescu, D. I. Oancea, •Indicatorul localităților din România, București, Edit. Acad., 1974, actualizat cu delimitarea din ianuarie 1981 a județelor Giurgiu. Ialomița. Călărași. Dîmbovița (parțial) și a Sectorului agricol Ilfov. 54 „azi în URSS, Bulgaria etc.”. Pentru ușurarea cercetării, localitățile foste pe teritoriul Româ- niei și afîate astăzi în componența URSS au fost trecute cu denumirea românească, adău- gîndu-se, acolo unde o cunoaștem, și denumirea actuală, dacă s-a schimbat. Atunci cînd, în ciuda strădaniilor noastre, localitățile nu au putut fi identificate (sînt dese cazurile cînd în BCMI denumirea este greșită, sau nu se indică județul), ele au fost fișate sub forma găsită în text, men- ționîndu-se acest lucru. Localitățile ce fac parte acum din comunele suburbane ale unui oraș (sau municipiu) au fost trecute alfabetic, la sfîrșitul orașelor respective, făcîndu-se fișă de trimitere la denumirea localității. Unele locali- tăți au dispărut administrativ, altele chiar fizic (Ada-Kaleh de exemplu). în cadrul fiecărei localități au fost clasate monumentele respective, respectîndu-se în prin- cipiu ordinea următoare: localitate (generali- tăți), stațiuni preistorice, localități antice și medievale, cetate, curți și reședințe domnești, case boierești, de orășeni și de meșteșugari, hanuri, hoteluri, instituții, case comerciale și întreprinderi, fîntîni, alte monumente civile, biserici și mănăstiri, cruci. Punctele de mai sus pot exista toate la unele localități, cum ar fi Bucureștiul, sau numai în parte, în funcție de materialul existent³⁶. Identificarea monumentelor a fost adesea anevoioasă, căci sînt numeroase cazurile cînd în BCMI sau ACMI bisericile nu sînt indicate prin hram, ci doar prin localitate, anul con- struirii sau confesiune. Atunci cînd identificarea cu certitudine a hramului a fost posibilă, acesta a fost consemnat în mod tacit. La fel s-a pro- cedat cu casele al căror proprietar a putut fi identificat. Deoarece, foarte adesea, unele monumente binecunoscute, cum ar fi de exemplu Mănăstirea Cozia, nu pot fi găsite în indice la numele lor ci la acela al localității în care se află (în cazul nostru, oraș Călimănești, localitatea Căciulata), s-a_u făcut fișe de trimitere la numele lor. Întrucît unele articole privesc județe, pro- vincii sau țări întregi, s-au redactat fișe și pentru acestea, ele fiind introduse în clasificarea alfabetică generală. în principiu acest indice nu cuprinde monu- mentele (românești sau străine) citate numai ca analogie. Fac excepție cazurile unde monu- ³⁴ in general, conform schemei folosite de către N. Stoicescu pentru București (vezi Bibliografia gene- rală ). http://patrimoniu.gov.ro 11 meritele (mai ales cele românești) apar numai în acest fel, sau unde informațiile date sînt mai cuprinzătoare. în continuarea capitolului A. I. urmează o serie de indici pe materii, clasați alfabetic, pe diferite teme: A. II —A. XXX³⁷. Dintre aceștia, particularități mai deosebite prezintă: A. IX — Biserica — elemente de arhitectură, care cuprinde fie articole privind aceste ele- mente, fie opere de sinteză (Balș, Ghika-Budești) unde se indică alfabetic părțile privind elemente- le respective. A. XIII — Colecții particulare de artă, care în afară de generalități, însumează o serie de 32 colecții clasate alfabetic. A. XIV — CMI, subdivizat și el pe diferite pro- bleme legate de structura și activitatea Comisiunii. A. XXIV — Necrologuri, compus din lista personalităților cărora li s-au făcut necrologuri, cu trimitere la cap. B. Indice de persoane, unde la numele respectiv se găsește indicația bibliografică. A. XXVII—Recenzii, clasat alfabetic pe teme, iar în cadrul fiecărei teme, cronologic, pe recen- zați, indicîndu-se la sfîrșit, între paranteze, recenzentul și datele bibliografice. Cap. B — Indice de persoane și popoare, con- ceput ca o completare care ține seamă de programul de publicare al periodicelor. în consecință, el nu a fost întocmit sub formă de indice general, ci se limitează la numele care apar în titlul lucrărilor și la acelea despre care găsim informații mai ample în unele articole, fără însă a apare în titlu. Cap. C. — Indice general pe autori³⁸, cu- prinde pentru prima oară întreaga perioadă BCMI (1908—1945) și ACMI (1914—1915, 1942—1943). Sînt indicate numai articolele (comunicări, cronici, rapoarte, decrete etc.) semnate sau ai căror autori au putut fi identi- ficați. Restul articolelor incluse în cele două periodice, sub denumiri ca: Oficiale, Ședințele Comisiunii, unele rapoarte, relațiuni, procese verbale, redacționale etc., au fost despuiate în cadrul indicilor pe materii de la capitolele A, B și D. Articolele cu mai mulți autori au fost trecute la fiecare autor în parte. ³⁷ Vezi Tabla de materii. ³⁸ Am considerat autor pe oricine semnează un text, fie el articol, notă, decret etc. Articolele notate cu asterisc au titlul pres- curtat. Pentru titlul complet a se vedea capi- tolul Prescurtări bibliografice. Autorii care semnează cu nume diferite au fost trecuți la un singur nume, cel mai cunoscut, făcîndu-se fișă de trimitere la celălalt nume. în caz că articolul are un rezumat francez (mai rar italian), pagina la care se află rezumatul este indicată în paranteză, imediat după paginile la care se află textul românesc. Cap. D. Indice pe autori recenzați, cuprin- de, în ordine alfabetică, autorii recenzați, cu trimitere la capitolul A. XXVII — Recenzii și prezentări de publicații și la subcapitolul respectiv (exemplu: i. Etnografie) și la recen- zent. în ceea ce privește ilustrațiile, s-a renunțat la întocmirea unui indice al lor, care ar fi mărit prea mult volumul lucrării de față. în schimb, s-a menționat, la articolul respectiv, dacă există fotografii sau alte ilustrații ³⁹, considerînd că avînd articolul în față, cercetătorul va con- sulta și materialul ilustrativ ⁴o. Numai acolo unde există ilustrații nelegate de titlul artico- lului, lucrul acesta s-a menționat⁴¹. Observații generale cu privire la indicațiile bibliografice — Indicațiile bibliografice din indicii A, B, D sînt trecute cronologic, în ordinea apariției articolelor, mai întîi cele apărute în BCMI și apoi, tot cronologic, cele apărute în ACMI. Deoarece materialul provenit din BCMI este majoritar, pentru simplificare, la articolele res- pective nu s-a mai indicat denumirea revistei. In schimb, la articolele din ACMI lucrul acesta a fost menționat. De exemplu: — G. Bals, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, 'p.. . . [apărut în BCMI], — Gr. Florescu, Raport asupra săpăturilor arheologice de la Capidava, ACMI, 1942, p... . [apărut în ACMI], — Indicațiile bibliografice cuprind următoare- le date: autor, titlul articolului (sau volumului), denumirea prescurtată a periodicului (numai în cazul ACMI), volumul în cifre romane (numai în cazul BCMI), anul și pagina. La cap. A (I — ³⁸ Cu excepția lucrărilelor lui G. Balș, bisericile lui Ștefan cel Mare și bisericile sec. XV/, care au table de ilustrații. ⁴⁰ Metodă folosită și de N. Stoicescu. ⁴¹ Mai amintim că pentru BCMI există liste de ilus- trații la fiecare fascicol și la tablele de materii anuale (atunci cînd sînt). in afară de aceasta, pentru anii 1908-— 1936 există un indice al ilustrațiilor, publicat separat (vezi și Anexa III b. coloana 9—11). 55 http://patrimoniu.gov.ro 12 XXX) și B se dau, la nevoie, la stîrșit, între paranteze drepte, scurte explicații privind con- ținutul articolului (studiului, procesului verbal etc.) și dacă există ilustrații. Pentru a evita orice confuzii, ținem să precizăm că la cap. A. I. textul în paranteze se referă întotdeauna la localitatea sau monumentul formînd obiectul fișei. De exemplu: STREJEȘTI, jud. Olt Biserica Sf. Treime: I. D. Trajanescu, Schitul Stănești (Vîlcea), IV, 1911, p. 18—19 [descriere, pisanie, cu foto]. Textul din paranteze se referă deci, la biserica Sf. Treime din Strejești și nu la schitul Stănești. — Acolo unde, în BCMI, autorul este indicat prin inițiale, întregirea s-a făcut în mod tacit. — Denumirea periodicelor citate mai des în text a fost prescurtată prin sigle conform cap., Prescurtări bibliografice (A). — Titlul articolelor este reprodus întocmai, cu excepția celor mai lungi sau a acelora care se repetă de foarte multe ori, care au fost prescurtate conform cap. Prescurtări bibliogra- fice. (B). In concluzie, ne exprimăm speranța că prin bibliografia de față am contribuit la eviden- țierea uriașei activități de conservare și valori- ficare științifică a monumentelor noastre isto- rice, depusă de CMI în cei 55 de ani ai existenței sale. Această operă se oglindește nu numai în studii și articole, dar și în rapoartele, în ședin- țele de lucru și în procesele verbale, care din nefericire, nu au fost publicate pentru toți anii. în ultimă analiză, monumentele istorice re- prezintă documente vii ale permanenței civili- zației noastre. Păstrarea și îngrijirea lor merită orice sacrificiu, în timp ce neglijarea este o crimă contra culturii. Aceasta este marea lecție pe care ne-o transmite CMI în paginile „Buleti- nului" și „Anuarului" său. Autorul rîndurilor de față se va considera răsplătit de munca sa dacă prin această lucrare va ajuta la înțelegerea acestui adevăr. PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE A. Periodice A = „Arhitectura” București. AARMSI = „Analele Academiei Române. Memoriile secției istorice”. AB = „Arhivele Basarabiei" Chișinău. ACMI = „Anuarul Comisiunii Monumentelor Isto- rice". ACMIT = „Anuarul Comisiunii Monumentelor Isto- rice. Secția pentru Transilvania”, Cluj. AIIN = „Anuarul Institutului de Istorie Națională" Cluj. AO = „Arhivele Olteniei”, Craiova. ATG = „Artă și tehnică grafică", București. B = „Byzantion", Bruxelles. BCMI = „Buletinul Comisiunii Monumentelor Isto- rice", București. BG = „Boabe de grîu”, București. BMI = „Buletinul Monumentelor Istorice”, București CL = „Convorbiri Literare”, lași. GM = „Gazeta Municipală”, București. HQ = „The Hungarian Quarterly”, Budapesta. LAR = „Literatura și Arta Română". MAGV = „Mitteilungen der Antropologischen Ge- sellschaft in Wien”. RA = „Revue Archeologique”. Rl = „Revista Istorică”. RIR = „Revista Istorică Română", București. SOV = „Spicuitor în Ogor Vecin", București. V = „Vatra”, Craiova. B. Articole studii, lucrări recenzate 1. BCMI ANDRIEȘESCU. I., Asupra epocei de bronz In România 1,2 = IOAN ANDRIEȘESCU, Asupra epocei de bronz in România. 1. Un depou de bronz la Sinaia. 2. Obiectele de bronz de la Predeal. ANDRIEȘESCU, l„ Vasile Pârvon = IOAN ANDRIE- ȘESCU, Vasile Pârvan membru al Comisiunii Monu- mentelor Istorice -I- 26 Iunie 1927. BALȘ, G„ Biserici sec. XVI = GEORGE BALȘ, Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul ol XVI-leo. 1527—1582. BALȘ, G„ Sfintui Munte = GEORGE BALȘ. Notiță despre arhitectura Sfintului Munte. BALȘ, G„ GHIKA-BUDEȘTI, N„ Messembrio = GEORGE BALȘ. NICOLAE GHIKA-BUDEȘTI, Ruinele bizantine din Messembrio. BĂRCĂCILĂ, AL.. însemnări din Gorj — ALEXANDRU BĂRCĂCILĂ. însemnări din Gorj; Bumbești, Curți- șoara, Tirgul Jiului și de pe Gilort. BECU, S„ Lucrări executate in 1926 - STERIAN BECU, Rapoartele Serviciului Tehnic, Lucrări executate In compania anului 1926. BERCIU, D.. Generalități asupra preistoriei Olteniei = DUMITRU BERCIU, Generalități asupra preistoriei Olteniei și angrenarea ei în problemele Europei Centrale și Sud-Estice. BERCIU, D„ Săpături = DUMITRU BERCIU. Săpaturi și cercetări arheologice in ultimii ani (1933—1935). BRĂTULESCU. V., Hlrșovo = VICTOR BRĂTULESCU, Cetatea Hîrșova în legătură cu Dobrogeo și cu ținu- turile înconjurătoare. CRUTZESCU. GH„ Podul Mogoșoaei = GHEORGHE CRUTZESCU. Podul Mogoșoaei. Povestea unei străzi. București, 1944. DEMETRESCU, P„ Lucrări executate în 1926 = P. DEMETRESCU. Rapoartele serviciului tehnic. Lu- crări executate în campania anului 1926. DRĂGHICEANU. V., Monumentele Olteniei. I, II, 111 = VIRGIL DRĂGHICEANU, [I] Monumentele istorice din Oltenia. Raport din anul 1921. [II] Monumentele Olteniei. Raportul ol ll-lea. [III] Monumentele Olte- niei. Al lll-leo raport. FLORESCU, GR., Seimenii Mari = GRIGORE FLO- RESCU. Materiale istorico-archeologice pentru harta archeologică a României, ridicată de Direcția 56 http://patrimoniu.gov.ro 13 Museului National de Antichități. II. Noi descoperiri archeologice la Seimenii Mori. GHIKA-BUDEȘTI, N.. L'ancienne architecture = NI- COLAE GHIKA-BUDEȘTI. L’ancienne architecture de la Valachie. Essai de synthise. Quatre confărences tenues â la Sorbonne. £cole des Hautes itudes. sec- tion des Sciences Religieuses, en 1937. GHIKA-BUDEȘTI, N., Evoluția arhitecturii I, II, III, IV = NICOLAE GHIKA-BUDEȘTI, Evoluția arhi- tecturii în Muntenia [și Oltenia, începînd cu II]. I. Înrîuririle străine de la origină pînă la Neagoe Basarab. II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, de la Neagoe Basarab pînă la sfîrșitul vea- cului. III. Veacul al XVII-lea. Epoca de transiție: domnia lui Matei Basarab. IV. Noul stil românesc din veacul al XVIII-lea. GHIKA-BUDEȘTI. N.. Lucrări executate în 1926 = NICOLAE GHIKA-BUDEȘTI. Rapoartele Serviciului Tehnic. Lucrări executate în campania anului 1926. GHIKA-BUDEȘTI, N.. Raport pe anul 1935 = NICOLAE- GHIKA-BUDEȘTI. Oficiale. Raport privitor Io lu- crările Serviciului Tehnic ol Comisiunii Monumen- telor Istorice pe anul 1935. GOLESCU, M., Motive de animale = MARIA GOLESCU, Motive de animale în sculptura decorativă și semin- ficarea lor simbolică în arta religioasă. GORE, P., CIOBANU, ȘT.. RSR Chișinău 1926 = PAUL GORE, ȘTEFAN CIOBANU. Rapoartele secțiunilor regionale. III. Secțiunea Chișinău. lONAȘCU. I.. Biserici Olt = ION IONAȘCU. Biserici. chipuri și icoane din Olt, I., Craiova, 1934. lONAȘCU I.. Documente bucureștene = ION lONAȘCU, Documente bucureștene privitoare la proprietățile Mănăstirii Colțeo, București. 1941. IONESCU. GR.. Curtea de Argeș = GRIGORE IO- NESCU. Curtea de Argeș. Istoria orașului prin monu- mentele lui, București, 1940. IORGA, N., O inscripție pierdută = NICOLAE IORGA, O inscripție pierdută și vechi mențiuni despre monu- mentele noastre la Vaillant. IORGA, N.. Trei biserici muntene = NICOLAE IORGA. Trei biserici de sat muntene; Pietroșița, Calvini și Cremenari. IORGA, N., Țări românești I, II, III = NICOLAE IORGA. Țări românești în forma lor de artă popu- lară și religioasă, I. Țara nemeșilor români din Ar- deal. II. Ținutul raialei muntene. III. Dincolo de Olt. KALINDERU. I., Relațiune = ION KALINDERU, Ofi- ciale. Relațiune despre săpăturile de la Ecrene și Dișipudac din Dobrogeo Nouă și despre starea monu- mentelor greco-romane desgropate la Constanța și Mongolia. KALINDERU, I., LAPEDATU. AL., Raport general CMI, 1910; 1911: 1912 = ION KALINDERU, ALEXAN- DRU LAPEDATU, Roport general cu privire la lucrările Comisiunii Monumentelor Istorice în 1910; 1911; 1912. LAPEDATU *, AL., Cetatea Albă = ALEXANDRU LA- PEDATU. Gravuri și vederi de la Cetatea Albă și cîteva considerațium istorico-arheologice asupra cetă- ților moldovenești. LAPEDATU, AL., Lucrările Comisiunii 1908, 1909 = ALEXANDRU LAPEDATU. Cronică. Din lucră- • Intrucît autorul și-a ortografiat numele în mai^ multe feluri (Lăpedatu, Lapedatu, Lapedatu) am ales a treia variantă, socotind că ea exprimă ultima opțiune. rile Comisiunii Monumentelor Istorice în 1908. 1909 [în 1909: Din lucrările Comisiunii Monumentelor în 1909 și Din lucrările Comisiunii]. LAPEDATU, AL., Meșterii bisericilor moldovene = ALEXANDRU LAPEDATU. Cercetări istorice cu privire la meșterii bisericilor moldovene din sec. XVI. LAPEDATU, AL., Meșterii bisericilor din Țara Româ- nească = ALEXANDRU LAPEDATU. Cercetări is- torice cu privire la meșterii bisericilor din Țara Românească în sec. XV și XVI. LUȚIA, P.. RSR Cernăuți 1921 -1925.'Sec. XIV; Sec. XV; Sec. XVI; Sec. XVII; Sec. XVIII = dr. PETRE I. LUȚIA. Raportul Secțiunii Regionale Cernăuți pe anii 1921 — 1925. întocmit pe baza raportului tehnic al inginerului H. Rezori; Secolul al XlV-lea și tim- purile mai vechi; Secolul al XV-leo; Secolul al XVI-lea; Secolul al XVII-lea; Secolul al XVIII-lea. LUȚIA P„ RSR Cernăuți 1919-1920; 1921; 1922; 1923; 1924: 1925 = dr. PETRE I. LUȚIA. Ra- portul Secțiunii Regionale Cernăuți pe anii 1921 — 1925. întocmit pe baza raportului tehnic al ingine- rului H. Rezori. Activitatea de restaurare și conser- vare în anii 1919 și 1920; 1921; 1922; 1923; 1924; 1925. LUȚA, P„ RSR Cernăuți 1936 = dr. PETRE I. LUȚA, Raportul Secțiunii Regionale Cernăuți a Comisiunii Monumentelor Istorice pe anul 1936. MOGA, L.. Un plan inedit de Io 1847 = L. MOGA, Un plan inedit de la 1847, al unui sector al orașului București. MAYER, L., Views in Turkey = LUIGI MAYER. Views in Turkey, in Europe and Asia, comprising Romelia, Bulgaria, Walachia, Syria ana Palestina. Selected from the collection of Sir Robert Hinslie, London, 1801. MARGOT, TH.. 0 victorie = TH^ODORE MARGOT, 0 viatorie în cele șaptesprezece districte ale Româ- niei; antikuități, curiozități naturale, situe, orașe. monumente, date istorice, usuri și moravuri, Bucu- rești. 1859. MAGNI, Viaggi = CORNELIO MAGNI, Quanta di piu curioso e vago ha potuto raccorre Cornelia Magni, nel primo biennio da esso consumata in viaggi et dimore per Turchia, Parma. 1678. MOISIL, C.. Cetăți romane la Dunărea de Jos = CON- STANTIN MOISIL, Cetăți romane la Dunărea de Jos — pe brațul Sf. Gheorghe — (din ..Escursiuni arheologice în Dobrogea"). MOISIL, C., Istoricul cercetărilor preistorice = CON- STANTIN MOISIL, Privire asupra antichităților preistorice ale României. I. Istoricul cercetărilor preistorice. MOISIL, C., Stațiunile preistorice = CONSTANTIN MOISIL, Privire asupra antichităților preistorice ale României. II. Stațiunile preistorice. MOISIL C., Produsele industriei preistorice = CON- STANTIN MOISIL, Privire asupra antichităților preistorice din România. III. Produsele industriei preistorice. NISTOR. I.. LUȚA, P„ RSR Cernăuți 1933-1934; 1935 = ION NISTOR, PETRE LUȚA, Raportul Secți- unii Regionale Cernăuți a Comisiunii Monumentelor Istorice pe anii 1933—1934; 1935. PÂRVAN, V., Raport asujira castrului roman de la Turnu Severin = VASILE PÂRVAN. Oficiale. Raportul d-lui prof. V. Pârvan, directorul Muzeului Național, adre- sat d-lui Ministru al Instrucțiunii și Cultelor, asupra 57 http://patrimoniu.gov.ro 14 măsurilor de luat pentru conservarea castrului roman de la Turnu Sever in. PAPPAZOGLU. D.. Călăuză pe rîul Dunării = DUMI- TRU PAPPAZOGLU, Călăuză pe râul Dunări sau esactu descriere a părții drepte și stânge o acestui fluviu, istorică, politică și comerțială, culeso fiindu, din mai mulți istorici antici și moderni de maiorul D. Pcppazoglu, București, f. a. Raport general CMI, 1907. 1908 = ION KALINDERU, GRIGORE TOCILESCU. GRIGORE CERKEZ, NICOLAE GABRIELESCU. ALEXANDRU LA- PEDATU, Raport general cu privire la lucrările Comisiunii Monumentelor Istorice in 1907; 1908. Raport general CMI, 1909 = ION KALINDERU. GRI- GORE CERKEZ, NICOLAE GABRIELESCU, GEORGE MURNU, ALEXANDRU LAPEDATU, Raport general cu privire Io lucrările Comisiunii Monumentelor Istorice in 1909. Raport pe anul 1919; 1920; 1921; 1922; 1923; 1924; 1925 = Rapoartele Serviciului Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice. Raport pe anul 1919; 1920; 1921; 1922; 1923: 1924; 1925. RSR Cernăuți 1925 — Rapoartele Secțiunilor Regionale pe anul 1925. I. Secțiunea din Cernăuți. RSR Cluj 1925 = Rapoartele Secțiunilor Regionale pe anul 1925. II. Secțiunea din Cluj. RSR Chișinău 1925 = Rapoartele Secțiunilor Regionale pe anul 1925. III. Secțiunea din Chișineu. RSR Lugoj 1925 = Rapoartele Secțiunilor Regionale pe anul 1925. IV. Secția din Lugoj. SACERDOȚEANU, A., Raport = AURELIAN SACER- DOȚEANU, Raport despre starea actuală a monu- mentelor istorice din comuna Costești, județul Vîlcea. SMARANDESCU, P., Note și reflexii = PAUL SMA- RANDESCU, Note și reflexii la Istoria Bucureș- tiului de N. lorga. Ședințele Comisiunii 1913; 1924; 1925; 1926; 1931; 1932 = Oficiale. Ședințele Comisiunii In trimestrul lanua- rie-Martie; Aprilie-lunie; lulie-Septemvrie; Octom- vrie-Decemvrie 1913; Oficiale. Ședințele Comisiunii Monumentelor Istorice pe anul 1924. Proces verbal nr. 1 — 15; Idem pe anul 1925. Proces verbal nr. 1 — 11; Idem pe anul 1926. Proces verbal nr. 1 — 15; Oficiale. De la Comisiunea Monumentelor Istorice. Ședințele din 6, 25 Maiu și 12 Iunie 1931; Proces verbal nr. 8—11 1931: Oficiale. De la Comisiunea Monumentelor Istorice. Ședințele din 14 Ianuarie, 14 Februarie, 17 Martie, 12 Aprilie, 20 Mai, 2 Iunie, 11 Iunie, 21 Iulie, 3 Noembrie 1932. ȘTEFĂNESCU, I. D., L'ăvolution de la peinture religieuse = I. D. ȘTEFĂNESCU, L'ăvolution de la peinture religieuse en Bucovine et en Moldavie, depuis Ies origines jusqu'ou XIXe siicle, Paris, 1928. Tablou de lucrări I, II = Tablou de lucrări efectuate In atelierul de reparațiuni al Comisiunii Monumentelor Istorice. I. Lucrări executate. II. in curs de execuție 1925. TAFRALI, O., Mistra = OREST TAFRALI, Bibliografie. Monumentele bizantine din Mistra. TUDOR, D., Antichitățile din Romanați = DUMITRU TUDOR, Antichitățile preistorice și romane din județul Romanați. Raport înaintat d-lui președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice. VAILLANT, La Roumanie — j. A. VAILLANT. La Roumanie, ou histoire, langue, littărature, orogrophie, statistique des peuples de la langue d'or, Ardaliens, Vallaques et Moldaves, răsumăs sous le nom de Romans, voi. III, Paris, 1884. 58 VlRTOSU, L, Biserici de lemn = ION VÎRTOSU, Bise rici de lemn și cruci de piatră din județul Rimnicul Vîlcii. Inscripții. VLĂDESCU-VULPE. R., Piscul Coconilor = RADU VLĂ- DESCU-VULPE. Materiale istorico-archeologice pen- tru harta archeologică a României ridicata de d. prof. Pârvan, directorul Muzeului Național de Anti- chități. Raport asupra săpăturilor deja Piscul Coco- nilor din Septembre 1923. VLĂDESCU-VULPE. R., Mostiștea-Călărași = RADU VLĂDESCU-VULPE, Materiale istorico-archeolo- gice pentru harta archeologică a României ridicată de direcția Muzeului Național de Antichități. I. Regiunea Mostiștea-Călărași. ZAGORITZ, A., Sculpturi în piatră = ALEXANDRU ZAGORITZ. Sculpturi în piatră de pe Io biserici muntenești (însemnări). ZAGORITZ. A., Sfeșnice = ALEXANDRU ZAGO- RITZ, Sfeșnice românești și candelabre italiene. Origini și caractere. ZAGORITZ, A., Timpla și tronul = ALEXANDRU ZAGORITZ. Tîmpla și tronul arhieresc. Origini și caractere. 2. ACMI AMBROJEVICI, C., Raport = C. AMBROJEVICI. Ra- port asupra cercetărilor arheologice din cuprinsul Bucovinei. ANTONOVICI, I., Raport a, b, c = ION ANTONO- VICI. = Raportul părintelui I. Antonovici (Tutova). o) Muzeul istoric din Bîrlad. b) Lucrările istorice pu- blicate în anul curent sau aflate numai în lucru, c) ce ar trebui de făcut pentru județul Tutova. BĂRCĂCILĂ, AL., Raport = ALEXANDRU BĂRCĂ- CILĂ, Raportul d-lui Al. Bărcăcilă (T. Sever in). [BRĂTULESCU, V.]. Dare de seamă = [VICTOR BRĂ- TULESCU] Dare de seamă asupra lucrărilor pentru restaurarea bisericilor monumente istorice din Buco- vina, pe anii 1936, 1937, 1938 și 1939 sub păstoria I.P.S. Mitropolit Visarion. Bucovina, Proces verbal nr. 1 = Comisiunea Monumen- telor Istorice. Secțiunea Regională pentru Bucovina. Proces verbal nr. 1. CHIAFĂZEZI, I., Moscopole = ILIE M. CHIAFĂZEZI, Inscripțiile bisericilor din Moscopole. Ce o fost Mos- copolea pentru români. Urme de artă românești în Albania. CIUCEANU, ȘT., Raport = ȘTEFAN CIUCEANU, Ra- portul d-lui Șt. Ciuceanu (Dolj), 1914; în 1915 ibidem (Crai o va). DAICOVICI. C., Raport = CONSTANTIN DAICO- VICI. Raportul Institutului de Studii clasice al Uni- versității clujene. DAICOVICI, C.. Raport 1943 = CONSTANTIN DAI- COVICI, Raport de activitate anuală a Institutului de Studii clasice al Universității din Cluj-Sibiu, asupra săpăturilor și cercetărilor arheologice întreprinse în 1943. DUMITRESCU, V.. Raport = VLADIMIR DUMITRESCU. Raport pentru cercetări și săpături arheologice între- prinse în Oltenia. FLORESCU, G., Cosa cu lanțuri = GEORGE D. FLO- RESCU, Casa cu lanțuri (Casa Cantacuzino-Crețu- lescu-Moruzi). GHIBĂNESCU, I.. Report = ILIE GHIBĂNESCU, Ra- portul d-lui II. Ghibănescu (Constanța). GHIKA-BUDEȘTI, N.,— Memoriu = NICOLAE GHIKA- BUDEȘTI, Memoriul d-lui arhitect -șef N. Ghika- Budești. http://patrimoniu.gov.ro GHIKA-BUDEȘTI, N., Referat 1914 = NICOLAE GHI- KA-BUDEȘTI, Referatul d-lui arhitect-șef al monu- mentelor prin care înaintează memoriile privitoare la lucrările executate în campania anului 1914. LUPU, GH., Memoriu = Memoriul d-lui arhitect ajutor Gh. Gh. Lupu. Memorii 1915 = Memorii cu privire la lucrările de restau- rări, reparațiuni și întreținere și cu privire la studiile făcute de Serviciul de Arhitectură a Monumentelor Istorice în 1915. NESTOR, I., Raport = ION NESTOR, Raport asupra cercetărilor și săpăturilor arheologice de la Ploești ■—Triaj, Prahova și de la Sărata-Monteoru-Buzău. NICORESCU, P., Raport = PAUL NICORESCU, Ra- port asupra lucrărilor arheologice de la Adam-Clissi, Dolojman și Cetatea Albă. ONCIUL, D.. Cercetare = DIMITRIE ONCIUL, Cer- cetare cu privire Io săpăturile întreprinse fără auto- rizare de către un particular la ruinele Curții Dom- nești din Tîrgoviște. PÂRVAN. V., Raport 1915 = VASILE PÂRVAN, Ra- portul general ol Direcțiunii Muzeului Național de Antichități asupra activității muzeului pe anul 1915. POPESCU. P., Raport = PAUL POPESCU, Raportul d-lui Paul Popescu. Procese verbale, 1914; 1915; 1942; 1943 = Procesele SI verbale ale Ședințelor Comisiunii: Nr. 1 — 19, 1914; Nr. 1-11, 1915; Nr. 1-15, 1942; Nr. 1-27, 1943. TRAJANESCU, I. Memorii 1... 6 = Memoriile d-lui arhitect-ajutor I. D. Trajanescu. I. Monastirea Hurezi. 2. La schitul Sărăcinești 3. La biserica din comuna Popești (Vlașca) 4. La biserica Corbii Mori (jud. Vlașca) 5. La paraclisul episcopiei de la R.-Vtlcea în anii 1912 și 1913. 6. La biserica fostei mănăstiri Brîncoveni în anul 1914. TRAJANESCU, I., Memoriu = Memoriul d-lui arhitect- ajutor I. D. Trajanescu. C. Prescurtări in text cf. = conform cap. = capitol com. = comuna fasc. = fascicol foto = fotografie, fotografii jud. = județ m-re. = mănăstire P- = pagina pl. = planșa sect. agr. = sector agricol ANEXE I. CMI a) Structură. Subordonări — Prin legea din 17 noiembrie 1892, Comisiunea lucrează pe lîngă Ministerul Instrucțiunii Publice și se compune din trei membri numiți de minister «dintre bărbații cei mai competenți în științele istorice sau ar- heologice » — din care doi vor fi luați dintre membrii Academiei Române —, directorul Muzeului de Antichități din București și un arhitect. Funcțiile sunt onorifice. — Prin legea din 25 aprilie 1913, Comisiunea lucrează « pe lîngă Casa Bisericii¹ și sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor». Comisiunea se com- pune din 9 membri onorifici numiți pe 5 ani, de minister. Ei pot alege la rîndul lor un număr de membri corespondenți. — Prin legea din 29 iulie 1919, Comisiunea are ca singur organ tutelor Ministerul Cultelor și Artelor și se compune din 9 membri onorifici aleși pe 9 ani: «un membru desemnat de Academia Română, Directorul general al Arhivelor Statului, Directorul Muzeului Na- țional de Antichități și doi membri desemnați de minister dintre care unul va fi profesor la școala de Arhitectură. Acești membri la rîndul lor vor alege încă alți patru. Comisiunea poate înființa «Secțiuni Regionale, cu per- sonalul necesar, onorific sau plătit». La expirarea man- datului membrii pot fi realeși. Cu această structură, Comisiunea a funcționat pînă la sfîrșit, cînd prin decretul publicat la 29 decembrie 1947 s-o trecut la o nouă forma de organizare a protecție; monumentelor istorice. b) Lista președinților și membrilor Președinți 1 Urechia, Vasile Alexandrescu 2 Kalinderu, Ion 3 Istrati, dr. Constantin I. 4 Onciul, Dimitrie 5 Cerkez, Grigore 6 lorga, Nicolae 7 Lapedatu, Alexandru 8 Daicoviciu, Constantin 1892—|-22 nov. 1901 1901—+11 dec. 1913 16 dec. 1913—[-20 ian. 1918 1919—1-20 mart. 1923 1923, ad interim 1923—1-27 nov. 1940 1940—1941, ad interim, 1941—1947, titular 1947—1948 Se consfințește faptul trecerii CMI sub tutela „Casei Bisericii" care avusese loc încă din 1904. 59 http://patrimoniu.gov.ro 16 Membri 1 Arion, Constantin C., jurist 2 Sterian, Gheorghe, arhitect la „Casa Bise- ricii" 3 Maiorescu, Titu, filozof, logician, critic, academician 4 Tocilescu, Grigore G., istoric, director al Muzeului de antichități, academician 5 Urechia, Vasile Alexandrescu, istoric, academician 6 Hașdeu, Bogdan Petriceicu, istoric, lingvist, academician 7 Gabrielescu, N., arhitect la „Casa Bisericii" 8 Cerkez, Grigore, inginer și arhitect, profesor universitar 9 Kalinderu, Ion, romanist, consilier regal 10 Murnu, George, arheolog, academician 11 Pârvan, Vasile, arheolog, director al Muzeului de Antichități, academician 12 Onciul, Dimitrie, istoric, profesor univer- sitar, director general al Arhivelor Sta- tului, academician 13 Pangrati, E. A., arhitect, profesor la Școala națională de arhitectură 14 Balș, Gheorghe, inginer, istoric de artă, academician 15 Istrati, dr. Constantin I., chimist, medic, academician 16 Nifon, D. D., episcop al Dunării de Jos 17 lorga, Nicolae, istoric, om politic, academician 18 Antonescu, Petre, arhitect, profesor la Școala națională de arhitectură, academician 19 Lapedatu, Alexandru, istoric, profesor universitar (din 1919, la Cluj), academician 20 Popescu, Nicolae, preot, profesor univer- sitar, academician 21 Verona, Arthur, pictor 22 Suțu, Mihail, numismat, academician 23 Moisil, Constantin, istoric, numismat, director al Arhivelor Statului, academician 24 Andrieșescu, loan, arheolog, director al Muzeului național de antichități, membru corespondent al Academiei Române 25 Stephanescu, Victor G., arhitect 26 Oprescu, George, istoric de artă, profesor universitar, academician 27 Drăghiceanu, Virgil, membru corespondent al Academiei Române 28 Sacerdoțeanu, Aurel ian, istoric, profesor universitar, director general al Arhivelor Statului 1892—7 iul. 1900, cînd se retrage fiind numi ministru al Cultelor și Instr. Publice. 1892—demisionat 1898 1892 —demisionat 1896 1892—4-18 sept. 1909 1892—4-22 nov. 1901 1896—+25 aug. 1907 1898-1911 1900—+ mai 1927 1901—1-11 dec. 1913 1909—1915 1910—+26 iun. 1927 1910—+20 mart. 1923 1911 — demisionat 6 nov. 1915 1913—+22 sept. 1934 mai 1913—1-20 ian. 1918 17 mai 1913—1919 3 nov. 1914—1-27 nov. 1940 12 august 1919—1947 23 aug. 1919—1947 12 aug. 1919—1947 12 aug. 1919—+1946 1924—+7 iul. 1933 1924—1938 1927—1940 1929—1947 1938—1947 1938—1947 1938—1947 60 http://patrimoniu.gov.ro 17 29 Ghika-Budești, Nicolae, arhitect, profesor universitar, membru de onoare al Acade- miei Române 1939 (1937, cf. ACMI) ---f-16 dec. 1943 30 Lambrino, Scarlat, arheolog, director al Muzeului național de antichități 1939---1946 31 Ștefănescu, Ion D., istoric de artă, profesor universitar 1941---1947 32 Ciobanu, Ștefan, istoric literar, fost președinte al Secției regionale Basarabia 1943---1947 33 Sauciuc-Săveanu, Theofil, istoric, profesor universitar 1944---1947 34 Daicoviciu, Constantin, arheolog, profesor univesitar 1947---1948 35 Constantinescu-lași, Petre, istoric, profesor universitar 1947---1948 36 Gala Galaction, scriitor, profesor universi- tar, reprezentant al Ministerului Cultelor 1947 37 Nistor, Ion, istoric, academician, repre- zentant al Academiei Române 1947---1948 38 Nestor, Ion, istoric și arheolog, profesor universitar, directorul Muzeului național de antichități 1947---1948 39 lonescu, Grigore, arhitect, profesor uni- versitar, decanul Facultății de arhitectură 1947---1948 c) Lista membrilor corespondenți ¹ 1 Atanasiu, D. A., profesor 2 Bărcăcilă, A., arheolog, profesor 3 Coriolan, G., profesor 4 Ghibănescu, I., profesor, directorul muze- ului din Constanța 5 lonescu, D. G., administratorul Pescăriei Statului 6 Moisil, C., apoi membru CMI 7 Mureșianu, S.. profesor 8 Sterian, G., fost membru CMI 9 Tafrali, O., istoric de artă, profesor universitar 10 Verona, A. apoi membru CMI 11 Antonovici. I., preot 12 Ciuceanu, Șt., profesor 13 Dimitriu, C„ avocat 14 Velichi, N., profesor 15 Kirileanu, G., fost bibliotecar la palatul regal 16 Brătianu, G., istoric, profesor 17 Bulat, T., teolog, profesor universitar 18 Olsewski, G. 19 Papahagi, P.. lingvist și folclorist, membru corespondent al Academiei Române 1913 lași 1913 Mehedinți 1913 Constanța 1913 Constanța 1913 Tulcea 1913---1924 Constanța, Ilfov 1913 lași 1913-1933 Bacău 1913---1914 lași 1913---1919 pictură; toată țara 1914 Bîrlad 1914 Dolj 1914 Tîrgoviște, jud. Dîmbovița 1914 Covurlui 1923 Neamț 1924 Bacău, Roman, Putna 1924 Oltenia 1924 Ilfov, Dîmbovița (din 1928) 1924 Durostor ¹ in ordinea cronologico-alfabeticâ a numirii, cu indicarea județului sau a regiunii de care răspundeau. 61 http://patrimoniu.gov.ro 18 20 Ursăcescu, V., preot 1924 Fălciu, Tutova, Vaslui 21 Șapcaliu, profesor 1925 22 Sauciuc-Săveanu, T., apoi membru CMI 1927---1944 Cernăuți 23 Băleanu, A., profesor 1930 lași 24 Furtună, D., preot 1930 Dorohoi 25 Lambrino, S„ apoi membru CMI 1931---1939 26 Munteanu-Rîmnic, D., profesor 1931 Prahova 27 lonețu, S. 1934 Rădăuți 28 Constantinescu, I., profesor 1936 Romanați 29 Daranga, preot 1936 Tîrgu Frumos 30 Topa, P, medic 1936 Durostor, Caliacra 31 Tudor, D., istoric, arheolog 1936 Romanați 32 Cancicov, M., jurist, fost ministru de finanțe, guvernator al Băncii Naționale 1938 Bacău 33 Drăcea, M. 1938 Vlașca 34 lonescu-Sisești, G, agronom, profesor Prahova universitar, academician 1938 35 Manolescu, T. G., colonel 1938 Neamț 36 Mătasă, C. I., preot, arheolog 1938 Neamț 37 Stoianovici, C., profesor 1938 Bacău 38 Sturza, M., numismat 1938 Neamț 39 Borza, A., profesor universitar 1942 Transilvania, Banat 40 Dăniță, dr. C., director al Casei de asigurări sociale 1943 41 Demetrescu, E., secretar general la Ministerul de Finanțe 1943 42 Minescu, G„ inginer, directorul Institutului național al cooperației 1943 43 Rășcanu, I., general, primarul general al Capitalei 1943 44 Stratulat, G., procuror 1943 45 Bobulescu, C., preot ante 1942 lași 46 Cotovu, V., ante 1942 Tulcea d) Secretariat --- Servicii Secretariat (creat în 1904), condus de: 1 Lapedatu, Al, secretar CMI 1904---1919 2 Drăghiceanu, V., secretar-director al serviciilor 1919---1938 3 Brătulescu, V., secretar-ajutor 1923-1936 secretar-director 1938---1948 Serviciul tehnic (creat în 1907), condus de: 1 Ghika-Budești, N., arhitect-sef (la CMI din 1905) 1907---1939 2 Teodoru, H., arhitect-șef 1939---1948 Colecții, serviciu condus de: 1 Drăghiceanu, V., 1907—1938. Din 1914are titlul de „conservator al muzeelor Comisiunii monumente- lor istorice". Colecțiile sînt deschise publicului începînd de la 23 noiembrie 1910. 2 Brătulescu, V., director al Colecțiilor 1938—1948. Din 1931 este și director al Muzeului de artă reli- gioasă, nou înființat. 26 http://patrimoniu.gov.ro 19 II. ACMI Notă bibliografică ..Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice", 1914, publicat de Alexandru Lapedatu, secretarul Comisiunii. Idem, 1915. Idem, 1942, publicat de Victor Brătulescu, secretarul Comisiunii. Idem, 1943. 4 volume, format 23/16 cm. Tabel 1 Tablă de Indice An Tipografie, apariție Pagini Figuri Articole1 materii la pe peri- volum oade mai lungi* 1 2 3 4 5 6 7 1914 București, Carol G6bl, Ssor I. 140 26 23 X X Rasidescu, 1915 1915 Idem, 1916 224 93 33 X X 1942 București. Monitorul Oficial și 200 13 21 X Imprimeriile Statului. Imprimeria Națională, 1943. 1943 Idem, 1946 192 61 20 Total: 756 193 97 ¹ Inclusiv prefețele și capitolele cuprinzfnd părțile oficiale (procese verbale etc.). • Indicele alfabetic al ,.Anuarului Comisiunii Monumentelor Istorice", pe autori (1914 — 1915), BCMI, XVII, 1924. fuc. 44 p. IV, (cu lipsuri flagrante, de exemplu: conferința publicati de N. lorga, în 1914, despre Ce este un monument istoric (12 p.). III. BCMI a) Conducere. Comitet de redacție 1. Perioada de tutelă a ,, Casei Bisericii", 1 08—1916 Conform legii din 1892, comitetul de redacție | era alcătuit din membri CMI și administratorul Casei Bisericii. Legea din 1913 a menținut I aceeași structură, dar a prevăzut că în comitet pot intra și membri corespondenți ai Comisi- unii. Reprezentantul, „Casei Bisericii” nu a figurat decît pînă în 1912. Nicolae lorga a apărut în comitetul de redacție în 1913, înainte de a fi ! numit membru CMI. Redacția se afla în localul „Casei Bisericii”. Comitet de redacție Kalinderu, Ion, președinte CMI 1908—F'1913 Tocilescu, Grigore, membru CMI 1908—1-1909 Cerkez, Grigore, membru CMI Gabrielescu, Nicolae, arhitect al „Casei Bisericii" Gîrboviceanu, Petre, admini- strator al „Casei Bisericii" Murnu, George, membru CMI Onciul, Dimitrie, membru CMI Boroianu, dr. D„ administra- tor al „Casei Bisericii" Pangrati, E. A., membru CMI Vartolomeu Băcăoanu, arhiereu, administrator, al „Casei Bise- ricii" Pârvan, Vasile, membru CMI Istrati, dr. Constantin l„ pre- ședinte CMI Balș, Gheorghe, membru CMI 1908—1912 1908—1910 1908-1910 1909 1910—1912 1911 1911-1912 1912 1910—1912; 1915-1916 1913—1916 1913-1916 63 http://patrimoniu.gov.ro |20 orga, Nicolae, membru CMl (începînd din 1914) 1913—1916 Secretor-redactor Lapedatu, Alexandru, secretar CMl 1908—1916 2. Perioada 1923—1941 Nu mai apare un Comitet de redacție ca atare. Pe contrapagina foii de titlu a „Buletinului¹ apare ministerul tutelar (Ministerul Cultelor și Artelor, 1923—1931; Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor, 1931—1939; Ministerul Educației Naționale, Cultelor și Artelor, 1940— 1945), ministrul respectiv, lista membrilor CMl în frunte cu președintele, arhitectul șef (N. Ghika- Budești) și secretarul-director (Virgil Drăghi- ceanu 1923—1938, apoi Victor Brătulescu 1938— 1941). De fapt secretarul-director și președin- tele (N. lorga) asigurau apariția „Buletinului". 3. Perioada 1942—1945 Comitet de redacție Antonescu, Petre, membru CMl 1942—1945 Brătulescu, Victor, secretar CMl 1942—1945 Lambrino, Scarlat, membru CMl 1942—1945 Oprescu, Gheorghe, membru CMl 1942—1945 Sacerdoțeanu, Aurelian, mem- bru CMl 1942-1945 Teodoru, Horia, șef serviciul tehnic CMl Sauciuc-SăVeanu, Theoftl, membru CMl Secreta r-di rector Brătulescu, Victor Secretar Barnea, Ion 1942—1945 1944—1945 1942 1943—1945 b) Notă bibliografică „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". Publi- cațiune trimestrială sub auspiciile Ministerului de Culte și Instrucțiune Publică și în editura Administrației Casei Bisericii (I, 1908 — 11,1909). — Idem, publicațiune trimestrială în editura Adminis- trației Casei Bisericii (III, 1910 — V, 1912). — Idem, publicațiune trimestrială (de la VI, 1913 înainte, cu excepția anilor X —XVI, 1917 — 1923; XVIII, 1925; XX, 1927, fasc. 53-54; XXI. 1928; XXIII, 1930; XXV, 1932; XXIX, 1936; XXXV, 1942, fasc. 1—2 (111—112) unde lipsește această indicație). Format 32/24 cm. 4 fascicole separate, anual formînd un volum, cu excep- ția anului IX, 1916 care are numai 2 fascicole. Pentru anii X-XVI, 1917-1923; XVIII, 1925; XXI, 1928; XXIII, 1930; XXV, 1932; XXIX, 1936; XXXIV. 1941; XXXVI, 1943 - XXXVIII, 1945 fascicolele apar reunite în volumul anului respectiv. Anul XX, 1927 are 2 fascicole separate (51—52) -f- 1 fascicol dublu (53—54) Anul XXXV, 1942 cuprinde 2 fascicole duble. Paginația este continuă în cadrul fascicolelor unui an (volum). Face excepție anul XXXIII, 1940 unde ultimele 2 fasci- cole (105 și 106) au paginație separată. http://patrimoniu.gov.ro Tabel 2 Table de materii Indici Volum An Fascicole Tipografie, apariție Pagini Planșa Figuri Articole 1 pe pe perioade anuale fascicole mai îndelungate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 I 1908 1---4 București, Carol Gobl, Ssor I. 192 4 105 26 A A D E Rasidescu, 1908. II 1909 5---8 Idem, 1909 196 4 139 26 A A D E III 1910 9---12 Idem, 1910 208 162 43 A A D E (VIII+200) IV 1911 13---16 București, ..Gutenberg”, Joseph 226 198 44 A A D E Gâbl, Ssori, 1912 (VIII+218) V 1912 17---20 Idem, 1912 199 156 32 A A D E (VII + 192) VI 1913 21---24 Idem, 1913 212 10 217 32 A A D E (VIII+204) VII 1914 25---28 București. Carol Gobl, Ssor I. 203 2 165 26 A A D E Șt. Rasidescu, 1914 (VII+196) VIII 1915 29---32 Idem, 1915 200 1 204 31 A A D E (VIII+192) IX 1916 33---34 Idem. 1916 96 1 50 18 D E X---XVI 1917---1923 35---38 București, ,,Cultura Națională”, 252 14 305 14’ A E 1923 (o parte din tiraj CU text francez p- 253---276) XVII 1924 39---42 Craiova, ..Ramuri”, 1924---1925 211 (194 + 6 174 37 A A E IV + XIII) XVIII 1925 43---46 București, ,.Cartea Româneas- 355 488 1’+4 = 5 C E că", 1926 (332+XXIII) XIX 1926 47---50 Craiova, ,,Ramuri”, 1926 205 14 208 57(54+3) A E (190+XV) XX 1927 51---52 Craiova, ,.Ramuri", 1927 116 2 134 20 A E 53---54 Vălenii de Munte, ,.Datina 41 87 182 1» fasc. E Românească" (117---158) 53---54 XXI 1928 55---58 București, „Cultura Naționa- lă", 1928 397 425 1 ‘ C E XXII 1929 59---62 Vălenii de Munte, ..Datina 192 24 142 46 A E Românească", 1929 XXIII 1930 63---66 Idem, 1930 65 146 196 1 • A A E XXIV 1931 67---70 Idem, 1931 192 265 57 A E XXV 1932 71---74 Idem, 1932 108 335 527 1 ’ A E XXVI 1933 75---78 Idem, 1933---1934 201 88 62 C A E (IX+192) o XXVII 1934 79---82 Idem, 1934 205 3 270 39 C A E LH (XIII + 192) http://patrimoniu.gov.ro Ox C' 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 XXVIII 1935 83---86 Idem, 1935 192 255 25 A E XXIX 1936 87---90 Idem, 1936 193 646 1080 1 8 c Și E pentru 1927 (fasc. 53---54) 1930 și 1932 XXX 1937 91---94 Idem, 1937 192 9 171 32 A XXXI 1938 95---98 Idem, 1938---39 192 1 299 36 A XXXII 1939 99---102 Idem. 1939---1940 192 1 255 26 A XXXIII 1940 103---104 Idem, 1940 96 2 126 12 A 105---106 București, Monitorul Oficial și 104 (524-52) 5 33 4 A Imprimeriile Statului. Imprime- 7 42 6 A ria Națională, 1940 XXXIV 1941 107---110 Idem, 1941 167 36 259 1 • B XXXV 1942 111---112 București, Inst. de Arte Gra- 60 32 377 1 10 F A (1-2) fice ..Marvan", SAR, 1942 (p.61 --- 124) 113---114 București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprime- 75 1 47 14 F A ria Națională, 1942 (p. 125---200) XXXVI 1943 115---118 Idem, 1946 130 155 17 B XXXVII 1944 119---122 Idem, 1947 103 87 16 B XXXVIII 1945 123---126 Idem, 1947 93 1 55 17 B Total: 6151 1394 8040 827 Note ¹ Inclusiv rapoarte, comunicări, cronici, bibliografie necrologuri, oficiale. ² Curtea Domnească din Argeș. ³ Gh. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare. ⁴ N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. I. ⁶ Gh. Balș, Biserici sec. XVI. • N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. II. ⁷ Ibidem, III. ⁸ Ibidem, IV. • V. Brătulescu, Bisericile de lemn din Maramureș. ¹⁰ N. Ghika-Budești, L'ancienne architecture. Legendă A Tablă de materie 4- listă de ilustrații. B Tablă de materie 4- listă de ilustrații 4- indice general. C Tablă de materii 4-listă de ilustrații 4-indice de localități. D Stănescu, Valeria, Indicele alfabetic al Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice pe anii 1908—1923. Pe autori, BCMI. XVII, 1924, fasc. 44, p. I—III [cu multe lipsuri.] E , .Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice" Indice alfabetic pe anii 1908—1936. Vălenii de Munte, 1939, 38 p. [voi. I—XXIX], Cupride: 1) Indici pe autori, clasați pe articole,comunicări, cronică, bibliografie, necroloage, oficiale 2) Indici de ilustrații, clasate topografic . F Tablă de materii 4- tabla planșelor 4- indicele figu- http://patrimoniu.gov.ro 23 A. INDICE BIBLIOGRAFIC PE MATERII I. LOCALITĂȚI Șl MONUMENTE A ABDAT-CALESI, jud. Caliacra, vezi Razgrad, Bulgaria. ABRITTUS, vezi Razgrad. Bulgaria. ABRUD, jud. Alba. Detunata și „Ce tat ea": N. lorga., Vederi ardelene tn cartea unui engles, XXXIII. 1940, fasc. 103, p. 4 [după Charles Boner, Ardealul, țara și oamenii, Leipzig. 1868]. ACBUNAR, corn. Cerna, jud. Tulcea (localitate desființată) Templul lui M i t h r a: C. Moisil, Un ..Mithreum'' in Dobrogea, II, 1909, p. 46 [descriere; sculpturi trimise la Muzeul Național de Antichități]; idem, ,,Bisericu- țele". III, 1910, p. 34. ACIAZALÎBABA, jud. Caliacra, azi Bulgaria. Monumentistoric (neprecizat): Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. XII [reparație], ACPUNAR, vezi Acbunar. AD AQUAS, vezi Aquae. AD SALICES, localitate romană, situată probabil în comuna 6 Martie, jud. Tulcea. Fortăreață romană: C. Moisil, Cetăți romane la Dunărea de Jos, II, 1909, p. 87. AD STOMA, vezi Dunavățu de Jos, jud. Tulcea. ADA KALEH, jud. Mehedinți, insulă acoperită astăzi de lacul hidrocentralei „Porțile de Fier". Moscheea: Ședințele Comisiunii, 1932, XXIV, 1933, p. 97 [cercetare în vederea reparațiilor], p. 98 [măsuri întocmire deviz]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de docu- mentație]. Moscheea din Ada-Kaleh a fost refăcută în cadrul complexului muzeal „Porțile de Fier" de pe insula Șimian, satul Șimian, municipiul Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinți. ADAM, jud. Galați, Biserica Adormirea Maicii Dom- nului, a fostului schit Adam: Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. III [cercetarea odoare- lor], ADAMCLISI, jud. Constanța. Cetatea romană T r o p ae u m T r a - i a n i: C. Moisil, ,,Bisericuțele", III, 1910, p. 32 [cetatea și altar închinat cultului soarelui]; G. Murnu, Cronica săpăturilor arheologice de la cetatea Tropaeum — Adam- clisi tn 1910, III, 1910, p. 140—141 [via principalis, porticus forensis, 5 cuptoare de var antice, aprovizio- narea cu apă a cetății]; idem, Noi săpături în cetatea Tropaeum (1910), III, 1910, p. 155—166 [via principalis, cu foto]; idem, Noi săpături tn cetatea Tropaeum Traiani 1910, II, Canalul cetății, IV, 1911, p. 79 — 82 [cu foto] C. Moisil, Colecțiuneo Maria Istrati-Capșa, IV, 1911 p. 138, 140 [obiecte antice găsite la săpături, cu foto p. 142]; V. Pârvan, Cetatea Tropaeum. Considerații istorice [/], IV. 1911, p. 1-12; Ibidem, II. p. 163-191 [fortificații, aducțiunea de apă, baptisteriul, bazilici; cu planuri, desene și foto]; Sp. Cegăneanu, Cîteva observațiuni asupra basilicei cu baptisteriu de la Adam- clisi, IV, 1911, p. 192—193 [considerații stilistice, încercare de datare]; I. Kalinderu, Bibliografie, VI, 1913, p. 50 [recenzie îa R. Netzhammer, „Constantin cel Mare și România", rezidirea cetății de către acesta]; N. lorga, Poesia francesă asupra monumentelor istori- ce românești, XXXI, 1938, p. 177 (poem de Jules Brun): V. Brătulescu, Hirșova, XXXIII, 1940, fasc. 105, p. 8 [construirea cetății de către Traian]. Monumentul triumfal Tropaeum Traiani: C. Moisil. „Bisericuțele", III, 1910, p. 32 (originea numelui Adamclisi, despre monument, desco- coperirea unui Mithreum în 1891 —1892]; V. Pârvan, Cetatea Tropaeum. Considerații istorice. I, IV, 1911, p. 2—3 (monumentul dă numele orașului); E. Dună- reanu-Vulpe, Chestiunea Bastarnilor tn legătură cu piatra sepulcrală de la Dragomirna, XVII, 1924, p. 177 [bas- tarnii, dușmani ai romanilor]. Muzeul: G. Murnu, Cronica săpăturilor arheo- logice de la Tropaeum — Adamclisi tn 1910, III, 1910, p. 14 [construirea unui nou muzeu în locul fostei magazii]: I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMl 1912, V, 1912, p. 188 [construirea muzeului]; G. Murnu. Monumente de piatră din colecția de antichi- tăți a muzeului de la Adamclisi, VI, 1913, p. 97—122 [cu foto]; I. Andrieșescu, Vasile Părvon, XXII, 1929, p. 147 [muzeul lui Murnu din 1910 se află în ruină; noul muzeu construit în 1914]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 37 [fonduri pentru terminarea muzeului]; idem, ACMI, 1915, p. 34. 35 [paznic necorespunzător]; P. Nicorescu, Raport, ACMI, 1942, p. 169 [construirea depozitului pentru obiecte arheologice, desenarea inscripțiilor], ADJUD, jud. Vrancea. Tîrgul Adjud: N. lorga, Monumentele istorice tn vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 103 [relatare de Gh. Asachi în 1835]. ADRIANOPOL, vezi Edirne, Turcia. AEDES AUGUSTALES, vezi Sarmizegetusa, jud. Hunedoara. AEGYSSUS, vezi Tulcea, jud. Tulcea. AFUMAȚI, sect. agr. Ilfov. Ruinele palatului de petrecere al lui Alexandru Moruzi: V. Drăghi- ceanu, Antichitățile din Afumați (Ilfov), 111,1910, p. 95 [construit, conform tradiției, de Radu de la Afumați]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului și casele stolnicului Cons- tantin Cantacuzino: V. Drăghiceanu, Anti- chitățile din Afumați (Ilfov), III, 1910, p. 95—96 [pisania bisericii, casele, morminte]; Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. VII [recepția picturii la biserică]; N. lorga, Biserica și palatul de la Afumați (Ilfov), XXIV, 1931, p. 33—37 [curțile, inscripția bisericii, descriere, foto]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, IV, XXIX, 1936, p. 114, 116 [casele], p. 119 [biserica]. AGAFTON, mănă tire, vezi Botoșani, sat Agafton. AGAPIA, jud. Neamț. Mănăstirea Agapia: Raport general CMl 1909, II, 1909, p. 184 [cerere de întreținere și repara- ții]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 96 [amînarea lucrărilor de conservare a picturii]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Ședințele Comisiunii 1931, XXIV, 1931, p. 190 [ajutor pentru canal]; N. lorga, Monumentele istorice în vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 105—106 [Agapia din Vale, pisanie, donatori, relatare Gh. Asachi în 1838]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 67 http://patrimoniu.gov.ro 24 1931, XXVI, 1933, p. 189 [reparații curente]; idem, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190[Agapia Veche, lucrări de documentație]; C. Bobulescu. Candela de Io temelia bisericii din Cotmeana, ACMI, 1942, p. 112 [Agapia din Deal: trei candele găsite la săpături, deci biserica a fost refăcută de două ori]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 39 [lucrări de restaurare și întreținere], AGNITA, jud. Sibiu. Cahle de tradiție medievală: R. Gassauer, Teracote sucevene, XXVIII, 1935, p. 154 [continuitatea de reproducere a unor motive foarte vechi]. Cetatea sătească cu biserica evanghelică fortificată: N. lorga, Vederi ardelene în cartea unui engles. XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 4 [după Charles Boner, Ardealul, (ora fi oamenii, Leipzig, 1868; cu gravură reprezentînd cetatea înainte de dărîmarea parțială a incintei]. AIUD, jud. Alba. Orașul; N. lorga. Vederi ardelene în cartea unui engles. XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 2. Cetatea Aiudului: Ședințele Comisiunii 1931, XXIV, 1931, p. 94, 190 [măsuri privind reparația uniri bastion ruinat]; Procese verbale. ACMI, 1943, p. 27—28 [păstrarea neatinsă a cetății], p. 42 [castelul, bastioanele și zidurile înconjurătoare ale cetății sînt monumente istorice]. AKKERMAN, vezi Cetatea Albă. ALBA IULIA, jud. Alba. Orașul: N. lorga, Cronică, XXXI, 1938. p. 143 [recenzie laC. H. Economu, Alba lulia. Itinerar turistic. Alba lulia, 1939; denumirea de „Bălgrad" ar fi fost dată de ,.moravi" al căror stat, cuprinzînd și Polonia, a avut posesiuni aici, înființînd o cetățuie de pază contra invaziilor barbare]; idem, Vederi ardelene în cartea unui engles. XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 2, 4 [după Charles Boner, Ardealul, țara fi oamenii, Leipzig.1868]. Casa lui Baltazar B a t h o r y : Andrei Veress, Frescele cetății Făgărașului, XIX, 1926, p. 76 [,,în fața casei prepositului”]. Biblioteca Ba 11 h y a n e u m: V. Dră- ghiceanu, O veche icoană, XIX, 1926, p. 88, 92 [Sf. Nicolae, din 1531, se află la Bibliotecă]; N. lorga. Cea mai veche icoană din Moldova, care însă nu e veche, XXIV, 1931, p. 29 — 30 [la Bibliotecă, fostă la episcopia Vadului. E însă din secolul XIX, cu foto]. Muzeul regional: Papp. general. Raport general asupra muzeului regional Albo-lulio, ACMI, 1942, p. 90—94 [istoricul muzeului înființat în 1888, activitate, săpături, bibliotecă, întocmirea unui îndrep- tar arheologic]; C. Daicoviciu, Raport .1943, III. Lucrările muzeului Regional din Alba-lulia, ACMI, 1943, p. 185 [săpături arheologice la Ighiu, Ighiel, Țelna, Cetea, Bogata, Cuci]; Procese verbale, ACMI, 1943. p. 43 [săpăturile lui I. Perciu trebuie puse de acord cu programul lui C. Daicoviciu]. Catedrala ..Reîntregirii": N. lorga, Ce este vechea noastră artă 2, XXXV. 1942, p. 131 [motivul construirii; are ca model biserica Domnească din Tîrgoviște]. Catedrala romano-catolică Sf. Mihail: Ședințele Comisiunii 1924, XVII, 1924, p. X [reparație amînată], p. XIII [fonduri pentru lucrări de întreținere]; Raport pe anul 1925. XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. I, VII, IX, XI [alocări de fonduri pentru restaurare]. Mitropolia lui Mihai Viteazul : C. Bobulescu, Candela de la temelia bisericii din Cot- 68 meano, ACMI, 1942. p. 118. nota 2 [alegerea și sfințire» locului]. Biserica Sf. Treime — din Maieri: Parbu Slătineanu, Biserica din Maieri, Alba lulia, XXVIII, 1935, p. 78—79 [din 1715, pe locul unei biserici mai vechi dărîmate în 1711 pentru refacerea cetății, descriere, pictură, foto]; N. lorga, Vederi ardelene în cartea unui engles, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 3—4 [,.biserica veche" (?); după Charles Eoner. Ardealul, țara fi oamenii, Leipzig, 1868]. ALDANIA I. M. Chiafăzezi, Moscopole, XXXI, 1938, p. 134- 142 [cu o notă de I. Perciu; manuscrise aflate în oraș, biserici, personalitatea profesorului Cavalioti; cu foto]. Vezi și Putrinto. ALrEȘTI, jud. Prahova, vezi Albești-Paleologu, jud. Prahova. ALBEȘTI, jud. Teleorman Așezare din epoca fierului II și cetate daco-getică. la ..Măgura lui Panait” : C. Moisil. Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 122 [indicată de C. Polliac și Gr. Tocilescu], Biserica Sf-ții Voievozi: Ședințele Comisiunii 1925. XVIII, 1925, p. VII [acoperirea bisericii, darea în judecată a parohului]. ALBEȘTI-PALEOLOGU, jud. Prahova Biserica Adormirea Maicii Dom- nului, Sf-ții Cozma și D a m i a n : I. C. Filitti, Biserica din Albești (Prahova), XIX, 1926, p. 89 (inscripție); Procese verbale, ACMI, 1942, p. 35 [modifi- carea ferestrelor], p. 57 [lucrări Suplimentare]. ALBINEȚ, jud. Bălți, azi în URSS Biserica Sf-ții Arhangheli Miha- il și Gavriil: Gh. Bezviconi, Comunicări, Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [din 1786; mormîntul lui lordachi Balș 1857]. ALBOTA, jud. Argeș Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga, Biserica din Albota, XXVII, 1934, p. 17 — 18 [descriere, inscripții, însemnări, foto], ALDENI, jud. Buzău C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 122 [pe harta lui Tocilescu]; Gh. Ștefan, Raport asupra săpăturilor arheologice de Io Bdești Aldeni, j. Buzău, ACMI, 1942, p. 162 -163 [vase de lut, locuințe, plastică antropomorfă], ALEXANDRIA, jud. Telelorman Muzeul orășenesc: N. lorga. Țări românești. II, XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 65 [icoană, cu foto]. Așezare din epoca neolitică (cul- tura Gumelnița și epoca fierului II): C. Moisil, Istoricul cercetărilor preistorice, III, 1910, p. 116 [cercetări ale lui Bolliac, Tocilescu, Butculescu]; idem, Stațiunile preistorice, III. 1910, p. 122; idem, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 88. ALIBEG, ? (neidentificat) Satul: V. Brătulescu, Hîrșova, XXXIII, 1940, fasc. 105, p. 19 [Dimitrie Cantemir afirmă că existau aici peste 100 muncitori creștini] ALIMĂNEȘTI, jud. Olt Biserica S f. Nicolae (?): N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, fig. 653. ALMAJU. vezi Almăj, jud. Dolj. ALMAȘ, jud. Neamț Așezare Cucuteni B, pe „Dealul Hîr- ciului: C. Mătasă, preot, Cercetări din preistoria jude- țului Neamț, XXXI. 1938, p. 125. http://patrimoniu.gov.ro 25 ALMĂJ. jud. Dolj Cula P o e n a r u : V. Drăghiceanu, Cula din Almaj-Dolj. XXII, 1929. p. 138 [inscripții]; N. Ghika- Budești. Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936, p. 118. Biserica Sf-ții Îngeri și Sf. Nicolae: I. C. Filitti, Inscripții fi ctitori din biseri- cile Doljului. V. Almaju, XXII, 1929, p. 44 [ctitori]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 58 59. 115. 118; fig. 144-157. ALUNIȘ, jud. Buzău Schitul Alunișul cu biserica rupestră Tăierea capului Sf. Ion Botezătorul: N. A. Constantinescu, biserici și mănăstiri din județul Buzău. Alunișul, XVII, 1924, p. 188 [descriere, istoric, desene], ALUNIȘU, jud. Olt Biserica de lemn Cuvioasa P a - rase hi va: N. lorga. 0 explorație arheologico și istorică a județului Olt. XXVI, 1933. p. 121 [biserica, familia Belu, losif de Argeș; recenzie la I. lonașcu, Biserici O/tl. AMĂRĂȘTII DE JOS. jud. Dolj D. Tudor, Antichitățile din Romanați. XXVI, 1933, p, 78 [urme romane]. AMĂRĂȘTII DE SUS, jud. Dolj D. Tudor. Antichitățile din Romanați, XXVI, 1933, p. 78 [urme romane]. Biserica Sf. Nicolae: Ședințele Comi- siunii 1924. XVII, 1924. p. V [remedierea unor lucrări excutate fără aprobare]; Raport pe onul 1925, XVIII, 1925, p. XIX [diferite lucrări], AMLAȘ. țară Al. Lapedatu, Din posesiunile domnilor noștri fn Ardeal. Vmțul și Vurperul, II, 1909, p. 40 [stăpînft de Vlad Țepeș]; V. Drăghiceanu, Curtea domnească din Argeș. Note istorice și arheologice. X—XVI, 1917—1923, p. 19. ANCUȚA, Hanul Ancuței, vezi Tupilați, jud. Neamț. ANGOULSME, Franța Biserica Sf. Petru: G. Balș, Bisericile. lui Ștefan cel Mare. XVIII, 1925, p. 227 [foto grifon]. ANINOASA, jud. Argeș Mănăstirea Aninoasa cu biserica Sf. Nicolae și paraclisul Sf. Dumi- tru și Sf. Gheorghe: Raport general CMI, 1908, I. 1908, p. 180—181 [jandarmi instalați la mănăs- tire: chiliile transformate în grajduri]; Al. Lapedatu. Lucrările Comisiunii 1908, I, 1908, p. 187 [intervenție pentru evacuarea postului de jandarmi]; Raport pe anul 1921, XVIII. 1925. p. XII [refacerea învelitorii bisericii]; Raport pe anul 1924. XVIII, 1925, p. XV [restaurarea chiliilor]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX 1926, p. II [recepție lucrări]; P. Demetrescu, Lucrări executate in 1926, XIX, 1926. p. XIII [restaurarea chiliilor și învelirea lor cu șindrilă]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, III, XXV. 1932, fig. 488 [ușa bisericii]; fig 489 [fereastră chilii], fig. 495 [sfeșnic] ibidem, IV. XXIX, 1936, p. 8, 9, 13. 14, 27. 31. 35 36 , 37 . 38 . 43 , 54 . 65 - 67 , 71, 80 , 81. 112, 115; fig 273 300 [și paraclis]; N. lorg?, Varia. XXX, 1937 p. 189 [despre o ilustrație dintr-o carte de E. O. Hoppe]; N. Ghika-Budești, L'ancienne arhitecture, XXXV, 1942 p. 47; pl. XXIV; Horia Teodoru, Biserica schitului Mârculești-Flămfnda din Cimpulung-Muscel, XXXV, 1942, p. 178, nota 2 [altarul poligonal al paraclisului]; A. Sacerdoțeanu, Recensii, XXXV, 1943, p. 126 [la I. Răuțescu, Cimpulung-Muscel. Monografie istorică Cîmpulung, 1943: metoh al mănăstirii Negru Vodă Cîmpulung]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 54 [res- taurarea bisericii]. ANINOASA, jud. Gorj C. Moisil, Stațiunile preistorice, III. 1910, p. 174 [topoare și ciocane de piatră aflate la muzeul din Tîrgi Jiu]; Șt. Ciuceanu, Raport, ACMI, 1915, p. 129 —13C [obiecte găsite, cu foto]. ANINOASA-CISLĂU, mănăstire, vezi Cislău, jud, Buzău. ANTALYA, Turcia Biserica Maicii Domnului — P a ■ nagia (Djumanin Djamisi): G Balș. N. Ghika- Budești, Messembrio, V, 1912, p. 7 8. nota 5 [ante secolul VII; refăcută-secolul XII; folosită de cruciați- ANTINA, vezi Reșca, jud. Olt. APA SĂRATĂ, vezi Cîmpulung, jud. Argeș. APELE VII, jud. Dolj. D. Tudor, Antichitățile din Romanați, XXVI, 1933. p. 78 [urme romane]. APOLD. jud. Mureș Biserică: N. lorga. Vederi ardelene fn cartec unui engles, XXXIII, 1940, fasc. 103, p.2 [după Charles Boner, Ardealul, țara și oamenii, Leipzig, 1868]. APOLLONIA PONTICA, vezi Sozopol, Bulgaria. APOSTOLACHE. jud. Prahova Mănăstirea A p o s t o I a c h e cu bi- serica Adormirea Maicii Domnului: Ședințele Comisiunii 1924. XVII, 1924, p. IX [încălcarea proprietății bisericii]. APȘA DE JOS, Maramureș, azi în URSS. Biserica de lemn, din Sus: V. Bră- tulescu. Biserici de lemn din Maramureș. XXXIV. 1941, p. 143, fig. 244 -245, pl. XVII [descriere, foto]. Biserica de lemn (cea veche): N. lorga, Cronică. XXXII, 1939, p. 143 [despre o vedere publi- cată în ..Izvorașul”. XXI, 3]; V. Brătulescu. Biserici de lemn din Maramureș. XXXIV, 1941, p. 141-143, fig. 240 -243, pl. XVI [descriere, icoane, foto]. APȘA DE MIJLOC, Maramureș, azi în URSS. Biserica de lemn, zisă „din bene- ficiul superior”: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș. XXXIV, 1941, p. 145—146, fig. 252 — 253, pl. XXXIV [scurtă descriere, foto; vederea satului la p. 150]. Biserica de lemn Sf. Nicolae: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș. XXXIV, 1941, p. 143- 144, fig. 246 -251, pl. XXVII [descriere, pisanie, uși împărătești, steagul lui Rakoczy, foto], AQUAE, vezi Călan, jud. Hunedoara. ARAD, jud. Arad — VLADIMIRESCU, orașul Arad Morminte din epoca migrării popoarelor: RSR Cluj 1925. XVIII, 1925. p. XXI [săpături arheologice] ARANGHELU. vezi Rîmnicu Vîlcea, biserica Arhanghelu. ARBANASI. Bulgaria Biserica Nașterea Domnului: S. Cegăneanu. Ceva despre proveniența și arta vechilor noastre argintării, IV, 1911, p. 30 [asemănare între ușa împărătească a tîmplei de la biserica din Filipeștii de Pădure și ușa bisericii din Arbanasi], 69 http://patrimoniu.gov.ro U ARBĂNAȘI. vezi Arbanasi, Bulgaria. ARBORE, jud. Suceava Biserica Tăierea capului Sf. loan Botezătorul: G. Balș, bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 111—118; 253 [pictură], 273 și indice; RSR Cernăuți 1925, XVIII, 1925, p. XXI [lucrări planificate pe 1926]; D. Dan, Ctitoria hatmanu- lui Luca Arbore, XIX. 1926, p. 37—46 [istoric, descriere, inscripții, foto]; P. Luția, RSR Cernăuți 1921—1925. Secolul al XVI-lea, XIX, 1926. p. 127 [datare]; idem, RSR Cernăuți 1919—1920, XIX, 1926, p. 130; idem, RSR Cernăuți 1921, XIX, 1926, p. 136 [refacere aco- periș; necesitatea restaurării picturii]; idem, RSR Cernăuți 1922, XIX, 1926, p. 187 [lucrări de restaurare]; G. Balș. biserici sec. XVI, XXI, 1928, p. 275—276 [pictură]; N. lorga Les arts mineurs en Roumonie. Seconde porție, XXVI, 1933, p. 150 [sfeșnic]; I. Nestor, P. Luța, RSR Cernăuți 1933—1934, XXVIII, 1935, p. 73 [restau- rarea sfintei mese]; idem, RSR Cernăuți 1935, XXVIII, 1935, p. 139 [cercetare în vederea restaurării]; P. Luța, RSR Cernăuți 1936, XXX. 1937, p. 91 [crăpătură pe peretele de la nord]; p. 95 [cerere de experți în arhi- tectură și pictură]; Procese verbale, ACMI. 1942, p. 54, 71 [restaurarea învelitorii]; V. Brătulescu, Dare de seamă. IX. Lucrările pentru restaurarea bisericii din Arbore, jud. Suceava, ACMI, 1942, p, 88, 89 [lucrare terminată în 1937 și recepționată în 1938]; bucovina. Proces verbal Nr. 1, ACMI, 1943, p. 17 [reparația aco- perișului, se aprobă restaurarea picturii]; Procese verbale, ACMI 1943, p. 38 [refacerea acoperișului] ARCIAR, Bulgaria Ruinele orașului roman Rația- ria și orașul actual: N. lorga, In legătură cu o ,.Călăuză" necunoscută a maiorului D Papazoglu, XXXII, 1939, p. 45 [oraș locuit de turci; printre ruine se găsesc antichități romane: monete, obiecte; ,,aci a murit Sulla și cu familia so"]. ARCIDAVA, vezi Vărădia, jud. Caraș Severin. ARCINNA Localitate în Dacia (neidentificată încă): D. Tudor, Castra Daciae inferioris. I. Castrele romane de la bumbești-Gorj, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 32 [greșit identificată de Tocilescu cu Bumbești- Gorj, după autor ar fi la Cioroiu-Dolj)l ARCUDA, vezi Joița, jud. Giurgiu. ARDEAL, vezi Transilvania. AREFU, jud. Argeș. C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 122 [simplă mențiune], ARGAMMUM, cetate greco-romană, vezi Juri- lovca, jud. Tulcea. ARGEȘ, județ V. Brătulescu, Biserici din Argeș și Vilcea, XXVII, 1934, p. 39—47 [cu foto], ARGETOAIA, jud. Dolj. Biserica Sf-ții Nicolae, loan și Gheorghe: I.C. Filitti, Inscripții și ctitori din bisericile Doljului, I. Argetoaia, județul Dolj, XXII, 1929, p. 43 [pisanie, pictură]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 64. ARILJE, Iugoslavia Biserica Sf. Ahile : G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 188 [secțiune], și Indice. ARIUȘD, jud. Covasna Stațiune neolitică: RSR Cluj 1925, XVIII, 1925, p. XXI [săpături arheologice]; I. Andrie- șescu, Vasile Părvan, XXII, 1929, p. 147. ARLES, Franța Catedrala: G. Palș. Bisericile lui Ștefan ce Mare, XVIII, 1925, p. 233 [reproducere capitel]. ARMĂȘEȘTI, jud. Ialomița Biserica Sf. Gheorghe: Procese verbale ACMI. 1943. p. 40 [consolidare după cutremur]. ARNOTA, mănăstire, vezi Bistrița, jud. Vîlcea. ARONEANU, jud. lași Biserica Sf. Nicolae a fostei Mănăstiri Aron Vodă (Aroneanu): Raport general CMI 1907, I, 1908, p. 37 [restaurare de N. Ghika-Budești,]; Al. Lapedatu, Mănăstirea lui Aror Vodă din țarina lașilor. I. Note istorice, II, 1909, p. 5—19 [cu foto, plan, secțiune, desene; istoric, moșii ctitori, egumeni]; N. Ghika-Budești. Mănăstirea Iu. Aron Vodă din țarina lașilor. II. Descriere arhitectonică II, 1909, p. 19—22 [pridvor deschis ca la mitropolit din Tîrgoviște, Snagov, bolnița Coziei; cu plan, rele veu]; Al. Lapedatu. Lucrările Comisiunii 1909, II, 1909 p. 45 [vizită CMI de control al lucrărilor; planur pentru împrejmuire]; V. Drăghiceanu, Mormlntul Iu Constantin Brîncoveanu Basarab Voevod, VII, 1914 p. 116 [închinare mănăstirii din Sozopol apoi mănăstiri Sf. loan din Halki (1625 și 1626)]; G. Balș, Biserica Mirăuți din Suceava, XVII, 1924, p. 171 [despre plan și alte caracteristici; cu plan]; idem, Bisericile lui Ștefar cel Mare, XVIII, 1925, p. 166 [plan]; Raport pe onu, 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; N. lorga, Note moldovenești In legătură cu clădirile bi:ericeșt. și profane, Un mitropolit de Corint egumen la Aron Vodă, XXVI, 1933, p. 128 [Mitrofan; document din 1722]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1930, XXVI. 1933, p. 143 [reparații]. ARPAȘU DE JOS, jud. Sibiu Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga. Cronică, XXVIII. 1935, p. 95 și XXXI 1938, p. 190 [însemnare a lui Nicolae zugravul, cf. articolului lui V. Literat, biserici din Țara Oltului și de pe Ardeal zugrăvite de o familie de pictori, ACMIT, IV, 1935], Biserica nouă: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 75—76 [structură din beton armat], ARPAȘU DE SUS, jud. Sibiu Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga, Cronică, XXVIII, 1935, p. 95 și XXXI 1938, p. 190 (cf. articolului lui V. Literat, biseric din Țara Oltului și de pe Ardeal, zugrăvite de c familie de pictori, ACMIT, IV, 1935,; pictură din 1813 de Alexandru Grecul]; Procese verbale, ACMI, 1942 p. 27 [lucrări de conservare]; p. 52—53 [restaurare] idem, ACMI, 1943, p. 60 [lucrări de restaurare fără aviz CMI]. ARRUBIUM, cetate romană, vezi Macin, jud. Tulcea. ARUTELA, castru roman, vezi Călimănești, sat Păușa. AȘCHILEU MARE, jud. Cluj RSR Cluj 1925, XVIII, 1925, p. XXI [cercetarea unor monumente epigrafice]. ATACHI, jud. Soroca, azi în URSS V. Drăghiceanu, Atachi-Basarabia, XX. 1927, p.48 [piatra de mormînt a Elenei Cantacuzino (1799—1854)]. ATENA, Grecia Muzeu: C. I. Karadja, Notiță despre unelti miniaturi fnfâțișînd pe Matei Vodă Basarab și pe Doamne Elena, XIX, 1926, p. 56—57 [evanghelie provenino de la mănăstirea Gura Motrului, cu reproduceri]. 70 http://patrimoniu.gov.ro TI Parthenonul: N. lorga, Ce este uh monu- -ent istoric, ACMI, 1914, p. 137 [absurditatea unei eventuale reconstruiri]. ATHOS, Muntele Athos, Grecia Republica monahală: S. Cegăneanu, 'eva despre proveniența și arta vechilor noastre arg/n- tării, IV, 1911, p. 29 [daruri de la loan Asan II]; I. Kalin- :eru, Oficiale. IV. De la ședințele Comisiunii Monumente- le Istorice, IV, 1911, p. 114 [importanța pentru bur- ;ierii CMI de a studia la Sfîntul Munte; traseul călătoriei, mănăstiri de studiat; climă; administrație]; G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 1—38 + Adaos, p. 38 — 41 4- 42 planuri (p. 42—49) [generalități; descrierea mănăs- tirilor; contribuțiile românești (p. 38 — 41); cu foto și desene]; N. Ghika-Budești, Arhitectura bisericii domnești, X —XVI, 1917 — 1923, p 109 [biserici cruci- forme cu abside laterale); N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. I. Cap. VI. inrîurirea Muntelui Athos, XX, 1927, p. 135—137; fig. 94—116; ibidem II. XXIII, 1930, p. 6—8 [influența școlii Muntelui Athos]; ibidem III, XXV, 1932, p. 8—10 [tipul athonit]; G. Balș, Biserici sec. XVI, XXI, 1928. p. 9—10 [influența athonită]; V. Drăghiceanu, Bibliografie, XXII, 1929, p. 46—47 [recenzie la I. D. Ștefănescu, L'âvolution de la peinture religieuse; școala athonită de pictură și tratatul lui Panselinos]; N. lorga, Les arts mineurs en Roumanie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 153 [steag al lui Ștefan cel Mare, din 1500, descoperit la Athos, acum la Muzeul militar din București]; N. Ghika-Budeșți, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 170 [evanghelie dăruită de Mircea Ciobanul unei mănăstiri], p. 173 [steag din 1500, aflat azi la Muzeul militar din Bucu- rești]; N. lorga, Cronică, XXX|, 1938, p. 191 [cățuie de la Muntele Athos, reprodusă în Revue Archâologique, XV, 1856, pl. 328]; Dj. BoscoviE, Du nouveau au Mont Athos. XXXII, 1939, p. 64 — 69 [mănăstirile Xenofon, Sf. Pavel, Pantocrator; urme românești; cu foto și planuri]; I. Popovici Un zugrav român necunoscut din veacul al XVIII-lea (1750-1838), XXXIII, 1940, fasc. 105, p. 42 [zugravul Veniamin studiază pictura la Muntele Athos]; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9—10, pl. III [reprezen- tări ale mănăstirilor de la Athos în pictura bisericii, foto p. 11 și 13]; N. Ghika-Budești, L'ancienne archi- tecture, XXXV, 1942, fasc. 1-2, p. 18-19 pl. VI [influența athonită]. Orașul K a r y a i : I. Kalinderu, Oficiale. IV. De la ședințele Comisiunii Monumentelor Istorice, IV, 1911, p. 114 [reședința autorităților turcești și sediul administrației republicii monahale]. Mănăstirea Caracalu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 18, 29; Adaos, p. 39 [contribuții românești]; foto p. 4, 18, 35 [desen], 28; idem, Biseri- cile lui Ștefan-cel-Mare, XVIII, 1925, p. 222 [foto]; V. Brătulescu, 'Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Casai: V. Brătulescu, Mănăs- tirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III (reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polo- vragi). Mănăstirea C h i I a n d a r i: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 2, 7, 13. 17. 18, 31, 33; Adaos, p. 41 [contribuție românească]; foto p. 6, 14, 16, 26, 33 [desen]; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]! M ănăstirea Castamunitu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pi. III (repre' zentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi)' Chiliile Cucuvinul: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 13 (schit românesc). Mănăstirea Cutlumuz: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 17, 29; Adaos, p. 41 [contribuții românești]; foto p. 27; N. lorga, Icoana românească, XXVI, 1933, p. 9 (icoane ce împodobesc chivotul Sf. Nifon); idem,-Două opere de artă românești din secolul al XVI-lea, la Muntele Athos, XXVI, 1933, p. 27—31 [chivotul lui Neagoe Basarab și praporul lui Vintilă Vodă, cu foto]; idem, Les arts mineurs en Roumanie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 153 [praporul lui Vintilă Vodă]; N. Ghika-Budești, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 170 [chivot dăruit de Neagoe Basarab], p. 174 [prapor dăruit mănăstirii de Vlad Vintilă Vodă]; Dj. BoSkovic, Du nouveau au Mont Athos, XXXII, 1939, p. 69; V. Brătulescu. Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pi. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Dionysiu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 14,17, 25, 29, 38; Adaos, p. 39—40 [contribuții românești]: foto p. 4, 35, 40; Emil Vîrtosu, Odoare românești la Stambul, XXVIII, 1935, p. 1—9 [relicvariul lui Neagoe Basarab, dăruit inițial mănăstirii Dionysiu; cu foto]; Dj. BoSkovic, Du nouveau au Mont Athos, XXXII, 1939, p. 69; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [repre- zentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Dochiariu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 1, 7, 14, 18, 20 [clădită cu cheltuiala, lui Alexandru Lăpușneanu], 38; Adaos, p. 41 [contri- buții românești]; foto p. 23, 33, 39. Mănăstirea Esfigmenon: G. Balș Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 18, 21; Adaos, p. 41 [contribuție românească], foto p. 2, 21, 31. Mănăstirea Filoteu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7. Mănăstirea Grigoriu: G. Balș, Sfîn- tul Munte, VI, 1913, p. 7, 14; Adaos, p. 40 [contribuții românești]. Mănăstirea Ivi ron:G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 13, 18. 29, 31, 32; Adaos, p. 38—39 [contribuții românești], foto p. 12, 14, 18; 26 [desen]; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi], Schitul La cu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 13 [românesc]. Mănăstirea Lavra: I. Kalinderu, Oficiale IV. De la ședințele Comisiunii Monumentelor Istorice, IV, 1911, p. 114 [mănăstire recomandată bursierilor CMI pentru studiul picturilor ucenicilor lui Emanuel •Panselinos]; G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 1, 3, 7, 13, 17, 18. 21, 24, 25, 29, 31, 32, 33, 38; Adaos, p. 39 [contribuții românești]; foto p. 8, 11, 18, 24, 30, 34, 36; V. Drăghiceanu, Icoana lui Vladislav Vodă din Muntele Athos, aflată la Lavră, XIX, 1926, p. 123; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [mănăstire reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]; G. Ealș, Biseri- cile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 223 [foto paraclisul Maicii Domnului]. Mănăstirea Panaghia: V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Pantocrator: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p, 7, 29; Adaos, p. 41 [contribuții http://patrimoniu.gov.ro 71 28 românești]; foto p. 1, 3. 10, 16; Dj. BoSkovic, Du nouveau ou Mont Athos, XXXII, 1939, p. 68 69 [des- criere, plan, foto; contribuția românească]; V. Brătu- lescu. Mănăstirea Palavragi, XXXIII, 1940, fasc. 106 p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi], Schitul românesc Prod ro mu I: I. Kalinderu, Oficiale IV. De la ședințele Comisiunii Monumentelor Istorice, IV, 1911, p. 114 [recomandat bursierilor CMI; săli de pictură, icoane]; G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 13, 21 [schit românesc]; Adaos, p. 39 [ctitori în întregime români]; foto p. 37 Biserica Protaton din K a r y ai: I. Ka- linderu, Oficiale IV. De la ședințele Comisiunii Monumen- telor Istorice, IV, 1911, p. 114 [mănăstire recomandată bursierilor CMI pentru studiul picturilor lui Emanuel Panselinos]; G. Balș, Sfîntul Munte. VI, 1913, p. 1, 2, 23; Adoos, p. 38 [nartexul și catecumenurile, făcute de Bogdan Vodă, 1507]; N. lorga. Cronică, XXXI, 1938, p. 190 [origine probabil românească a cutiei de moaște de la Karyai, reprodusă de Ch. Bayet în L'Art Byzantm]. Schitul Provata: G. Balș. Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 13, nota 1 [schit românesc]. Mănăstirea Roși con [Sf. Pantei i- m o n]: I. Kalinderu, Oficiale IV. De la ședințele Comisi- unii Monumentelor Istorice, IV, 1911, p. 114 [mănăstire recomandată bursierilor CMI pentru săli de pictură]; G. Balș, Sfîntul Munte. VI, 1913, p. 7. 12. 13. 14, 18. 33; Adoos. p. 41 [contribuții românești]; foto p. 12; V. Brătulescu. Mănăstirea Polovragi. XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [pictată în pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Semenu: V. Brătulescu, Mo- năstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polo- vragi]. Schitul S f. Ana: G. Balș, Sffntul Munte, VI, 1913, p. 13 [schit românesc]; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi. XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [repre- zentat în pictura din pridvorul bisericii Polovragi] Schitul Sf. Andrei (Serai): G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p 13. Mănăstirea- Sf. F i I o f t e i a : V. Brătu" lescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106. p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi.] Schitul Sf. Prooroc llie: G. Balș- Sfîntul Munte. VI, 1913, p. 13; V. Brătulescu. Mdnds* tirea Polovragi, XXXIII. 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. II¹ [reprezentat în pictura din pridvorul bisericii Polo- vragi]. Mănăstirea Sf. Pavel: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 14, 18, 21; Adoos, p. 39 [cont-i. buții românești]; foto p. 20; Dj. BoJkovid, Du nouveau au Mont Athos, XXXII, 1939, p. 67—68 [icoană romă⁻ nească]; M. Golescu, ,,Prea puternicul Samson", XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 86 [tema lui Samson zugrăvită în nartexul paraclisului. 1555]; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [re- prezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Schitul Sf. Theodor Teologul: G. Balș. Sfîntul Munte. VI. 1913, p. 13 [românesc]. Mănăstirea Simon Petra: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 14; Adaos, p. 40 [contri- buții românești]; V. Brătulescu. Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940. fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Stavronichita: G Balș. Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 3. 7, 14, 17, 20—21; Adaos, p. 41 [contribuție românească]; foto p. 5; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106. p. 9 ți pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi], Mănăstirea Vatopedi: I. Kalinderu, Oficiale IV. De Io ședințele Comisiunii Monumentelor Istorice, [comunicare în care se recomandă bursierilor să viziteze mănăstirea pentru astudia pictura lui Emanuel Panselinos]; G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 2, 7, 13, 18, 20. 24, 25. 31. 33. 38; Adoos. p. 41 [contri- buții românești]; cu foto p. 9, 10, 15, 22, 25, 29; p. 23 [plan], p. 28 [plan]; S. Zotta, Mănăstirea Golia. Schiță istorico, XVII, 1924, p. 120 [12 călugări de la Vatopedi locuiau la mănăstirea Golia în 1546 și administrau toate averile mănăstirilor din Moldova și Basarabia]; N. Ghika-Budești. Artele minore bizantine și române. XXX. 1937, p. 171 [evanghelie dăruită de Petru Rareș; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [mănăstirea este reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Xenofon: I. Kalinderu, Bibliografie, V, 1912, p. 38 [recenzie la G. Millet, ..Portraits byzantins", Paris, 1911; portretele lui Barbu, Danciu, Pîrvu și Radu Craiovescu pictate în biserica mănăstirii]; G. Balș, Sfîntul Munte. VI, 1913, p. 7, 18. 21. 29, 31; Adoos, p. 41 [contribuții româ- nești]: foto p. 5, 17; p. 28 [desen]; Dj. Boțkovic. Du nouveau ou Mont Athos. XXXII, 1939, p. 64—67 [cu biserica Sf. Gheorghe și Sf. Dimitrie; contribuții româ- nești, cu foto și releveu]. Mănăstirea Xeropotamu: G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 13, 31; Adaos, p. 41 [contribuții românești]; foto. p. 13. 22. 32; N. Ghika- Budești. Restaurarea bisericii mari a mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 30 [jeț în pridvorul bisericii, aproape identic cu cel din dreapta ușii bisericii Cozia]; V. Bră- tulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. Mănăstirea Zografu, cu biserica S f. Gheorghe: Al. Lapedatu, Mănăstirea lui Aron Vodă din țarina lașilor, II, 1909, p. 6, 7 [închinarea mănăstirii Aroneanu la Zografu]; G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 7, 13, 25, 38; Adoos, p. 41 [contribuții românești]; foto p. 7. p. 25 [desen]; N. lorga, Les arts mineurs en Roumanie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 153 [steag al lui Ștefan cel Mare, fost la mănăstirea Zografu, acum la Muzeul Militar din București]; N. Ghika-Budești, Artele minore bizantine și române XXX, 1937, p. 169 [același steag ca la articolul prece- dent], p. 174 [steag al lui Ștefan cel Mare aflat la mănăs- tire]; V. Brătulescu, Mănăstirea Polovragi, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 9 și pl. III [reprezentată în pictura din pridvorul bisericii Polovragi]. AȚEL, jud. Sibiu Biserica evanghelică: G. Balș, Biseri- cile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 203, 204 [cu foto ușa sacristiei]; idem, Biserici sec. XVI, XXI, 1928 p. 232 [foto ușă sacristie). 72 http://patrimoniu.gov.ro AUGUSTIN, jud. Brașov Tezaur: general Papp, Raport general asupra muzeului regional Alba-lulia, ACMI, 1942, p. 93 [306 monete romane de argint „salvate de la pieire"]. AULNAY, Franța Biserica Sf. Petru: G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925. p. 233, 235 [foto ornamentații in piatră]. AUSDECENSIUM, Civitas Ausdecensium, vezi' Cetatea, jud. Constanța. AVRAM IANCU, jud. Alba Muzeul Avram lancu: RSR Cluj 1925, XVIII, 1925, p. XXII [despre plan și deviz]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 84 [restaurare]. AVRIG, jud. Sibiu Biserica Duminica Floriilor: Ra- port pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; N. lorga. Icoana românească, XXVI, 1933, p. 24 [pictură]. AXIOPOLIS. vezi Cernavodă, jud. Constanța. AZIZIS, vezi Fîrliug, jud. Caraș Severin. B BAASSEN, vezi Bazna, jud. Sibiu. BABADAG, jud. Tulcea V. Pârvan, Cetatea Tropaeum. Considerații istorice. I, IV, 1911, p. 5 [așezare rurală romană, inscripții]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. VII, X [săpături pentru găsirea unei comori]; V. Brătulescu, Hîrșova, XXXIII, 1940, fasc. 105, p. 19 [pe lingă turci, la 1659 existau în oraș valahi, bulgari și greci]. BABELE, vezi Neajlovu, jud. Giurgiu. BACĂU, jud. Bacău Biserica Adormirea Maicii Dom- nului—Precista: Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1908, I. 1908, p. 90 [cercetări pentru lu- crări de întreținere]; Raport general CMl, 1908, I. 1908, p.178 [lucrări de conservare necesare]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1909, II, 1909. p. 95 [reparații în 1910] p. 96 [cerere de lucrări]; Raport general CMl 1909, II, 1909, p, 181, 184 [cerere de lucrări de reparații și întreținere]; V. Drăghiceanu, Mormintele din biserica Precista-Bacău. Raport adresat Comisiunii Monumentelor istorice. IV, 1911, p.152— 157 [cu planuri și foto] 4- Anexe, p. 158—159 [cores- pondență și procese verbale]; Raport general CMl 1912, V, 1912, p. 188 [pregătirea restaurării]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 202 [reparații]; idem 1924, XVII, 1924, p. XI [restaurare, cerere de fonduri pentru reparații]; G. Balș. Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 61—64, 282—283 și Indice; Raport pe anul 1919, XVIII, 1925, p. X [reparație acoperiș]; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVI [dărîmare clopotniță, pridvor, parte din pronaos; refaceri]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [restaurare]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. III, IV [lucrările de restaurare nu trebuie să stînjenească slujba], p. VII [refacerea turlei Pantocratorului]; Ședințele Comisiunii 1932, XXVI, 1933, p. 98 [aprobare deviz restaurare] p. 99 [aprobare pictură]; N. Ghika-Budești, Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 191 [spălarea și repararea picturii]; G. Balș, Vechea pardoseală a bisericii Precista din Bacău, XXVIII, 1935, p. 91; N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport pe anul 1935, XXX, 1937, p. 191 [lucrări de întreținere]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 29 [lucrările de reparații cerute nu sînt necesare iar 29 casele bisericii nu sînt monument istoric]; ibidem, ACMI, 1942, p. 59 [restaurare]. Biserica Sf. loan: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 69 [consolidare după cutremur]. — MĂGURA. oraș Bacău Biserica Sf. Nicolae: Procese verbale. ACMI, 1942, p. 49 [reparații]; p. 64, 69 [fonduri pentru lucrări]. BACIKOVO, Bulgaria Mănăstirea Bacikovo: M. Golescu, O fabulă a lui Esop trecută în iconografia religioasă, XXVII, 1937, p. 73 [pictură din 1841, „bogatul izgonind de la masă pe sărmanul Lazăr"]. BAGRINEȘTI, jud. Soroca. azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 47 [ctitor], BAHNA, jud. Mehedinți: V. Drăghiceanu, Monu- mentele Olteniei. I, XXIV, 1931, p. 115 [prima mină de cărbuni din țară]. BAIA, jud. Suceava. Oraș: Al. Lapedatu. Antichitățile de la Baia, I. Note Istorice, II, 1909, p. 53—64 [istoric, bisericile catolice; biserica Albă; biserica lui Petru Rareș; pietre de mormînt, cu note, planuri și foto]; N. Ghika-Budești, Antichitățile de la Baia. II. Note arhitectonice și lucrări noi, II, 1909, p. 65—72 [cu relevee, foto și 2 planșe]; R. Gassauer, Teracote sucevene, XXVIII, 1935, p. 145 [olarii sași din Rodna formează o colonie la Baia în jumătatea a doua a secolului XIII; Baia înseamnă pe săsește olărie, apud Nicolae Costin]; B. Slătineanu, Despre teracotele sucevene, XXX, 1937, p. 138 [recenzie la articolul lui Gassauer, Baia înseamnă „mină", tera- cotele sînt cu figuri bizantine și nu au origine săsească]; N. lorga. Ce este vechea noastră artă?, XXXV, 1942, p. 134 [așezări săsești]. Cetate de pămînt—la „Cetățuia": Al. La- pedatu. Antichitățile de la Baia I. Note istorice, II, 1909; p. 63 [descriere actuală și mențiune din 1732 a lui Serban Cantacuzino biv vel medelnicer]; idem, Cetatea Albă. VI, 1913, p. 58. Biserica Adormirea Maicii Domnu- lui — ₐ lui Petru Rareș: Al. Lapedatu. Antichitățile de la Baia I. Note Istorice, II, 1909, p. 62—63 [pisanie, istoric; cu plan și foto, p. 59, 60, 61]; N. Ghika-Budești, Antichi- tățile de la Baia. II. Note arhitectonice și lucrări noi. II, 1909, p. 71 [descriere]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 202 [aprobare referat asupra restaurării]; ibidem 1924, XVII, 1924, p. XI [recomandarea dărîmării clopotniței]; G. Balș, Bisericile lui Stefan-cel-Mare, XVIII, 1925, Indice; Raport pe anul 1924. XVIII, 1925, p. XVII [refacerea învelitorii bisericii]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVII [reparație la clopotniță]; G. Balș. Biserici sec. XVI, XXI, 1928, p. 39—46 și Indice; N. Ghika-Budești, Raport de activitate pe anul 1929, XXVI, 1933, p. 142 [reparații curente]; N. lorga, Ce este vechea noastră artă?, XXXV, 1942, p. 138 și fig. 5; Procese verbale, ACMI. 1942, p. 38 [restaurare]; ibidem, ACMI, 1943, p. 59 [recepția lucrărilor] p. 74 [lucrări]. Biserica Albă— Sf. Gheorghe: Ra- port general CMl 1907, I, 1908. p. 35 [restaurare Ghika- Budești]; Raport general CMl, 1908, I, 1908, p. 171—172 [terminarea restaurării în afară de pictură și mobilier; foto p. 170 — 171]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1908, I, 1908, p. 133 [reducerea treptelor la altar, întocmire planuri pentru mobilier]; p. 134 [planuri Ghika-Budești pentru mobilier; programul lucrărilor de pictură], p. 188 [primire raport asupra restaurării; 73 http://patrimoniu.gov.ro 30 mobilierul va fi executat de Școala de Arte și Meserii din București]; idem, Antichitățile de Io Boia. I. Note istorice, II, 1909, p. 56, 61—62 [istoric, inscripții, foto]; N. Ghika-Budești, Antichitățile de Io Boia. II. Note arhitectonice și lucrări noi, II. 1909, p. 65 — 71 [descriere, lucrări de restaurare, cu releveu și foto]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1909, II, p. 96 [recep- ția lucrărilor de restaurare]; Raport general CMI 1909, II, 1909, p. 185 [lucrări și construcții de efectuat în 1910]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu. Raport general CMI, 1910, IV, 1911, p. 35 [lucrări efectuate]; idem, Raport general CMI 1911, V, 1912, p. 40 [terminare mobilier; proiectarea clopotniței]; Al. Lapedatu, Biserica Sf. Gheorghe din Botoșani, V, 1912, p. 51 [numele de biserica Albă provine din faptul că rămăsese nezugrăvită la moartea domnului]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI 1912, V, 1912, p. 186 [instalarea mobilieru- lui; tîmplă pictată de Verona; lucrări la clopotniță]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 95 [procurarea de obiecte de cult]; p. 199 [credite pentru reparații, plăți lucrări, Verona va modifica tîmpla]; p. 202— 203 [așezarea icoanelor la tîmplă (Verona)]; G. Balș, Biseri- cile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 17—21 și Indice [cu foto]; Raport pe anul 1921. XVIII, 1925, p. XII [reparații]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 29. 32 [Al. Cantacuzino-Pașcanu rugat să contribuie la restau- rarea bisericii] p. 32 [tîmpla lui Verona, plată] p. 49 [redactarea inscripțiilor pentru biserică și clopotniță]; N. Ghika-Budești, Memoriu, ACMI, 1914, p. 62 [lista lucrărilor efectuate în 1914]; idem, Memoriu, ACMI, 1915, p. 50 [lucrări de restaurare efectuate în 1915]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 45, 46 [majorare deviz restaurare]; p. 49 [ajutor CMI acordat pentru anul următor.] Biserici catolice: N. lorga, Pietrele de mormînt ale sașilor din Baia, XXIV, 1931, p. 1 — 6 [aflate la Muzeul de Arheologie din București; cu foto]. Biserica Sf. Fecioară, fostă mănăstire catolică, ruine: Al. Lapedatu, Antichitățile de la Boia. I. Note istorice, II, 1909, p. 55 — 61 [descrisă de Ber- nardin Querini la 1599; cu plan și desen ruine]; N. Ghika-Budești, Antichitățile de Io Boia. II. Note arhi- tectonice și lucrări noi, II, 1909, p. 71 —72; Al. Lapedatu, Meșterii bisericilor moldovene, V, 1912, p. 24, nota 7; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 271 [plan] și Indice; N. I orga. Pietrele de mormînt ale sașilor din Baia, XXIV, 1931. p.1—6 [pietre de mormînt, cu foto]; B. Slătineanu, Despre teracotele sucevene, XXX. 1937, p. 141, nota 1 [clădită de Alexandru cel Bun la 1410, pe mormîntul soției sale Margareta], Biserica Sf-ți i Petru și Pavel (catolică): Al. Lapedatu, Antichitățile de Io Baio. I. Note istorice, II, 909, p. 57 [ruinată încă de la 1599 cînd o vizitează Bernardin Querini; azi dispărută]. BAIA, jud. Tulcea C. Moisil, Din tesourul arheologic ol Dobrogei, I. O noua diploma militară romană, II, 1909, p. 114 [resturi de zidărie și monete romane]. BAIA DE ARAMĂ, jud. Mehedinți I. Andrieșescu, Asupra epocei de bronz în România, VIII, 1915, p. 157, 163 [toporașe de bronz]. Biserica Sf. Vineri: Procese verbale, ACMI, 1915, p. 33 [deviz reparații]. Biserica Sf-ții Voievozi și Sf. Treime: I. Kalinderu, Al. Lapedatu. Raport general CMI, 1912, V. 1912, p. 189 [declasată]; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei, III, XXVII, 1934, p. 118 [pisanie, portrete ctitori, inscripție, descriere]; N. Ghika- 74 Budești, Evoluția arhitecturii, IV, XXIX, 1936, p. 116 Procese verbale, ACMI, 1915, p. 30 [monument istoric]. Minele de la Tarnița: V. Drăghi- ceanu, Monumentele Olteniei, III, XXVII, 1934, p. 118 [exploatări miniere]. BAIA DE FIER, jud. Gorj Peșteră: C. Moisil, Istoricul cercetărilor pre- istorice, III, 1910, p. 117 [săpături executate de Th. Antonescu, I. Moisil și Al. Ștefulescu în 1897]; idem Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 119 [obiecte de lut, oseminte de animale diluviene]. Biserica Toți Sfinții: V. Brătulescu, Crucea din Căciulata, XXVI, 1933, p. 84 [însemnare pe un „Faptele Apostolilor” dăruit bisericii deClimen! episcopul Rîmnicului]. BAIA MARE, ținut, jud. Maramureș V. Brătulescu, Bisericile din ținutul Baio Mare, XXVIII, 1935, p. 82-86 [cu foto]. BAIA SPRIE. jud. Maramureș Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: V. Brătulescu. Bisericile din ținutul Baia-More, XXVIII, 1935, p. 82—83 [descriere, inscripții, foto]. BĂLĂCI, jud. Teleorman C. Moisil, Istoricul cercetărilor preistorice, III, 191C p. 116 [stațiune cercetată de Butculescu și Tocilescu]; idem, Stațiunile preistorice, III, 1910. p. 122 [obiecte aflate în colecția Butculescu]; idem, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 88. Casele Bălăcenilor: V. Drăghiceanu, Biserica din Bolaci-Teleorman, ACMI, 1914, p. 83 [foto], p. 84. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: Raport general CMI, 1907, I, 1908, p. 42 [se cere clasarea]; I. Kalinderu. Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 189 [se cer lucrări de conservare]; V. Drăghiceanu, Inscripții referitoare Io Bălăceni. Pisania bisericii Bolaci-Teleorman, VII, 1914, p. 195; Ședințele Comisiunii 1924, XVII, 1924, p. IV [ajutor pentru restaurare]; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVI [ajutor pentru restaurare]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 47 [primire de referat asupra stării bisericii]; V. Drăghiceanu, Biserica din Bolaci-Teleorman, ACMI, 1914, p. 81—84 [descriere; istoric, pietre de mormînt; cu foto]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 30 [consolidare după cutremur], p. 69 [recepție lucrări, spălarea picturii], BALAMUCI, vezi Balta Neagră, jud. Ialomița BALCIC, jud. Caliacra, azi în Bulgaria Colonia grecească Krounoi, apoi Dionysopolis: C. Moisil, Antichități din Bolcic, VII, 1914, p. 27—31 [despre orașul antic și obiecte găsite la săpături; cu foto]; Procese verbale, ACMI, 1915, p. 25 [deținere ilegală de monete vechi și icoană], BALDOVINEȘTI, jud. Teleorman Ruinele bisericii fostei mănă știri Ciolănești: Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 201 [cercetarea ruinelor]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 47 [intervenție pe lîngă „Casa Biseri. cii"]; V. Drăghiceanu, Biserica din Baldovinești. Teleorman, ACMI, 1914, p. 84 — 85 [cu foto]. BALOTA DE SUS, jud. Dolj Biserica de lemn Sf-ții Voie- vozi: N. Ghika-Budești, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]; idem, Evoluția arhitecturii, IV, XXIX, 1936, p. 64. 118, fig. 860; 1058—1060 [iconostas, mobilier], PALOTEȘTI, Sect. agr. Ilfov. Conacul Bujoiu: V. Brătulescu, Biserica http://patrimoniu.gov.ro de cimp. I. biserica de lemn din Preoțești-llfov, XXXII, 1939, p. 97—100 [cu foto și relevee]. Biserica Izvorul Tămăduiri i - Dumbrăveni: I. Mușețeanu, biserica Izvorul Tămăduirii din satul loan Lahovari (Cacaleți) județul Ilfov, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 43 [descriere, în- semnări, restaurare]. Biserica nouă: V. Brătulescu, Biserici de cimp. I. biserica de lemn din Preoțești-llfov, XXXII, 1939. p. 99, 100 [ridicată de inginer Bujoiu; cu foto]. Biserica Sf. Nicolae: I. Mușețeanu, biserica Sf. Nicoloe-Balotești din județul Ilfov, XXXIII, 1940. fasc. 106, p. 43 — 44 [descriere, pictură, pisanie grecească]; Biserici declarate monumente istorice, ACMI, 1942. p. 12: idem, 1943. p. 13; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 35 [consolidare după cutremur, curățirea picturii, clasare] p. 63 [coșuri pentru sobe], p. 78 [curățirea și consolidarea picturii]; ibidem, ACMI, 1943. p. 22 [caiet de sarcini-deviz pentru consolidarea picturii]. Biserica veche de lemn, Sf-ții Petru și Pavel: V. Brătulescu, biserici de cimp. I. biserica de lemn din Preoțești-llfov, XXXII, 1939, p. 97 — 100 [descriere, icoane, foto, relevee]. BALOTINA, jud. Bălți, azi în URSS Biserica din 1849: G. Bezviconi, Co- municări. Material istoric din basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [ctitor, mormînt]. BALȘ, jud. Olt Biserica Cuvioasa P a r as c h i v a: N. Ghika-Budești, Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [deviz, control, restaurarea zugră- velii]; idem. Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 189 [cercetare, deviz]; idem, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]. Biserica Sf. Ștefan și Sf. Dumitru: V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei, III, XXVII, 1934, p. 111—112 [pisanie, descriere; se propune clasarea; foto]. BALTA NEAGRĂ, jud. Ialomița Schitul Balamuci cu biserica Sf. Nicolae: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii IV, XXIX, 1936, p. 12, 13, 15, 21, 22, 25, 27, 28, 30, 31, 36. 48. 49. 61. 80, 95, 96-97, 120; fig. 760-774; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 50, 51, pl. XXVII. BALTA VERDE, jud. Dolj, vezi Craiova, Balta Verde. BALTA VERDE, jud. Mehedinți D. Berciu, Generalități asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 33 — 35 [cîmpuri de urne, obiecte de bronz]; D. Berciu, și I. B.< Antichități medievale din Oltenia. [2] Mormintele slavo-bizantine de Io bolta Verde, județul Mehedinți, XXX, 1937, p. 76, 79 — 82 [cu desen reprezentînd inventarul mormintelor I Și H]. BANAT, România N. lorga. Arta romănescă in banatul muntos, XXXI, 1938, p. 145—166 [cu foto]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 46 [cercetare referat asupra monumen- telor istorice]; ibidem, ACMI. 1943, p. 33 [săpături arheologice ale lui C. Daicoviciu]. BANILA PE ȘIRET, jud. Storojineț, azi în URSS Biserică de lemn din 1753: I. Nestor, P. Luța, RSR Cernăuți, 1935, XXVIII, 1935, p. 139—140 [mutată aci, după ce fusese mai întîi la Ciudei și la Slobozia-Davideni], BĂRBOȘI, vezi Galați. 31 BARBU, schit, vezi Valea Sălciilor, jud. Buzău. BARU, jud. Hunedoara Biserică: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 33 [reparații], BARU MIC, vezi Baru, jud. Hunedoara. BASARABI, jud. Dolj, vezi Calafat, sat Basarabi. BASARABI, jud. Suceava C. Moisil, Istoricul cercetărilor preistorice, III, 1910, p. 116 [săpături Beldiceanu-Buțureanu]; idem, Sto- țiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [obiecte de piatră și bronz; cultură superioară celei de la Cucuteni], BASARABIA, azi în URSS Ședințele Comisiunii 1924, XVII, 1924, p. XII [arhitect A. Gabrielescu va obține concediu de la CMI în timpul lucrărilor sale în Basarabia]; ibidem 1925, XVIII, 1925, p. III [dărîmarea nepermisă a zidu- rilor fostelor cetăți; măsuri necesare pentru reme- dierea acestei situații]; RSR Chișinău 1925, XVIII, 1925, p. XXII [jefuirea bisericilor]; P. Gore, Șt. Ciobanu, RSR Chișinău 1926, p. XV [furt de piatră de la toate cetățile, măsuri luate pentru conservarea monumen- telor, pregătirea lucrării lui Tigancu, ,.Studiu arhitec- tural asupra bisericilor din Basarabia"]; Ședințele Comi- siunii 1932, XXVI, 1933, p. 99 [speculă cu obiecte bisericești]; N. lorga, Cronică, XXVI, 1933, p. 139 [biserici vechi]; Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 — 47 [biserici și monumente]; N. lorga, Cronică, XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 95 [despre stampe reprezentînd cetăți, publicate în revista ,,Vatra”, VI, 13, din Craiova]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 47 [județele basarabene ce țin de guvernămîntul Bucovinei vor intra în supravegherea secției Cernăuți], p. 76 [obli- gativitatea respectării dispozițiilor CMI pentru res- taurarea monumentelor]. BASCOV, jud. Argeș, vezi Pitești, sat Bascov. BASCOVELE, schit, vezi Ursoaia, jud. Argeș. BASTERNAI, Bulgaria Castel în Moesia Inferior: E. Dunăreanu-Vulpe, Chestiunea bastornilor tn legătură cu piatra sepulcrală de la Dragomirna, XVII, 1924, p. 178 și nota 7 [locuit de bastarnii transplantați acolo de împăratul Probus], BAYEUX, Franța Catedrala: G. Balș, bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 235 [foto sculptură], BAZNA, jud. Sibiu Biserică: N. lorga, Vederi ardelene in cartea unui engles, XXXIII, 1940, p. 2 [după Charles Bor.er, ,,Ardealul, țara și oamenii”, Leipzig, 1868]. BĂBENI, jud. Buzău C. Moisil. Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 123 [ceramică primitivă]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului— Drăghești: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 74 [consolidare după cutremur]. Biserica înălțarea Domnului: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 71 [consolidare după cutremur]; idem, ACMI, 1943, p. 37 [completarea învelitorii]. BĂBENI-OLTEȚU, jud. Vîlcea Biserica S f. Nicolae: Ședințele Comisi- unii 1931, XXIV, 1931, p. 94 [aprobare deviz lucrări]; M. Golescu, Ctitorii mărunte din Vtlcea, XXXVII, 1944, p. 83 — 85 [pisanie, zugrav, ctitor, pictură, foto]. BĂCEȘTI, jud. Vaslui Biserică: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări], BĂCIA, jud. Hunedoara 75 http://patrimoniu.gov.ro 32 Biserică: N. lorga. Țâri românești I, XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 63 [foto], p. 64 [puternic turn- clopotniță]. Biserică: N. lorga. Țâri românești I, XXXIII, 1940, fasc.. 104, p. 64 [tip care, în lemn, se continuă pînă în Maramureș, cu foto]. BĂDEUȚI, vezi Milișăuți, jud. Suceava BĂDILA, jud. Argeș Tezaur monetar: G. Severeanu, Moneda lui Vlad l-iu, domn al Țerii Românești de la 1395/96— 1397 Decembre, XXVI, 1933, p. 33 -36 [cu foto]. BĂDILA, jud. Buzău Schitul Blestematele: N. A. Cons- tantinescu. Biserici și mănăstiri din judelui Buzău. Ciuta, XVII. 1924, p. 142 [schit de maici, însemnare pe un ceaslov]. BĂDULEȘTI, jud. Dîmbovița Biserica Nașterea Maicii Dom- nului și Sf. Nicolae: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 53 [restaurare]. BĂEȘTI-ALDENI, vezi Aldeni, jud. Buzău BĂICENI, jud. lași C. Moisil, Istoricul cercetărilor preistorice, III, 1910, p. 116 [săpături ale lui Bsldiceanu și Buțureanu în 1895; cultură Cucuteni]; idem, Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 172 [urne, necropola stațiunii Cucuteni], BĂICOI, jud. Prahova Biserica Sf. Nicolae-Liliești : N. A. Constantinescu, Comunicări adunate in 1925, XXXII, 1939, p. 93 [descriere, pisanie, cărți vechi Cu însemnări]. BĂILE HERCULANE, jud. Caraș-Severin — PECINIȘCA, orașul Băile Herculane Case: N. lorga. Arta românească in Banatul muntos. XXXI. 1938. p. 146 [foto]. Biserică: N. lorga. Arta românească in Banatul muntos, XXXI, 1938, p. 152 [foto icoană], p. 161 [foto catapeteasmă], p. 164 [foto uși împără- tești], p. 166 [foto candelă]. BĂILE OLĂNEȘTI. jud. Vîlcea Oraș: E. lonescu, Bisericile din Olănești și Muiereasca de Sus — Vîlcea, VIII, 1915, p. 179 — 181 [inscripții, descriere]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XIX [diferite lucrări], — CHEIA, oraș Băile Olănești Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 135 [făcută ..de tot satul"]. Schitul Cheia cu biserica Sf-ții îngeri: V. Drăghiceanu. Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 67 [sat bogat în ape sulfuroase; biserica din 1779. portretele ctitorilor]. Schitul Iezerul cu biserica In- trarea în biserică: V. Drăghiceanu, 0 biserică domnească. IV, 1911, p. 149 [pisanie, însem- nare pe o carte]; P. Dametrescu, Lucrări executate in 1926, XIX, 1926. p. XIV [documentații]; V. Drăghi- ceanu. Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 67— 68 [descriere, pisanie, inscripție]; I. Vîrtosu. Biserici de lemn, XXVI, 1933. p. 188 [pisanie]. — GURGUIATA, oraș Băile Olănești Schitul Bradu cu biserica Naș- terea Sf. Ion Botezătorul: V. Drăghi- ceanu. Monumentele Olteniei II. XXVI, 1933, p. 68 [inscripții, ctitori, „stare de mizerie"]. — OLĂNEȘTI, oraș Băile Olănești Biserica Sf. loan Botezătorul, Sf. Nicolae și Sf. Gheorghe — Cor- moșești: E. lonescu, Bisericile din Olănești și Muiereasca de Sus (Județul Rimnicul Vîlcea), VIII, 1915, p. 181 [din 1810, sub ocupație rusească; ctitori]; ]. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 35 [pisameil V. Brătulescu, Biserici din Vîlcea, XXX, 1937, p. 55 — 60 [descriere, ctitori, pictură, foto]. Biserica Sf. Nicolae: E. lonescu Bisericile din Olănești și Muiereasca de Sus (județul Rimnicul Vilcea), VIII. 1915, p. 179 — 181 [din 1718; pisanie, ușă de intrare (desen p. 178), desen biserică p. 180]; I. Vîrtosu. Biserici de lemn. XXVI. 1933, p. 134, [pisanie]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936. p. 7. 26. 41,56; fig. 86 93; V Brătulescu, Biserici din Vilcea, XXX. 1937, p. 49-55 [descriere, pictură, foto]; N. Ghika-Budești. L'ancienne architec- ture. XXXV, 1942, p. 47; pl. XXIV. Biserica Sf-ții îngeri (S f - ț i - Voievozi) din cartierul Valea de Casă : E. lonescu, Bisericile din Olănești și Muiereasca de Sus (județul Rimnicul Vilcea). VIII. 1915, p. 179 [pisanie, acuarelă]: I. Vîrtosu. Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 135 [pi- sanie]; N. Ghika-Budești. Evoluția arhitecturii. IV. XXIX. 1936. p. 44, 56-57; fig. 94 103; idem, L'an- cienne architecture, XXXV, 1942, p. 50; pl. XXV. — PIETRIȘU, oraș Băile Olănești Schitul Comanca cu biserica Toți Sfinții: E. lonescu, Bisericile din Olănești și Muiereasca de Sus (județul Rimnicul Vîlcea). VIII, 1915, p. 181 [din 1746 sau 1748, ctitori]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn. XXVI, 1933, p. 135 [ctitori, zidită la 1736, odoare]; N. Ghika-Budești. Evoluția arhitec- turii. IV. XXIX, 1936, p. 7, 35. 41. 55 56; fig. 66 -72. BĂILEȘTI, jud. Dolj Biserica Sf. Nicolae: Ședințele Comisi- unii 1926. XIX, 1926, p. X [învelire cu șițâ], BĂJEȘTI, jud. Argeș Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: V. Brătulescu, Elemente profane in pictura religioasă. XXVII, 1934, p. 65 [scenă cu inorogul, pictată în biserică]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhi- tecturii. III, XXV. 1932, p. 87; ibidem. IV. XXIX. 1936, p. 118; Procese verbale. ACMI, 1915, p. 28 [reparații, dar cu avizul CMI]. BĂLĂNEȘTI, jud. Gorj, inclusiv fostul sat Viezuri C. Moisil, Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 174 [topoare și ciocane de piatră aflate la muzeul din Tîrgu Jiu], BĂLĂNEȘTI, jud. Neamț Han: H. Teodoru, Hanu-Ancuței, XXXVII. 1944. p. 52 54 [în ruină, cu foto, planuri]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga, Les orts mineurs en Roumonie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 147 [strane]; N. Ghika- Budești, Arte/e minore bizantine și române. XXX, 1937, p. 172 [strane secolul XVII?]; Procese verbale. ACMI, 1942. p. 50 [aprobare deviz]; idem, ACMI, 1943, p. 48 [restaurare]. BĂLCEȘTI, jud. Vîlcea C. Moisil, Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 174 [topoare de piatră. 1910], BĂLENI. jud. Dîmbovița La ..Cetate”: D. Berciu, Săpături. XXVIII 1935. p. 29 [urme dacice]. Comuna: V. Drăghiceanu. Inscripții din Tir- goviște, XXIV, 1931, p. 92 [inscripție pe o piuliță], BĂLENI-SÎRBI, jud. Dîmbovița Biserică veche (ruină): N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, IV. XXIX, 1936. p. 118. 76 http://patrimoniu.gov.ro 33 8ĂLEȘTI, jud. Gorj Biserică de lemn (S f - ț i i A r han- g h e I i ?): N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. III, XXV, 1932, p. 87. BĂLILEȘTI, jud. Argeș Biserica Adormirea Maicii D o m- nului — Rumânești: N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 190 [curățirea picturii]. BĂLINEȘTI, jud. Suceava Biserica Sf. Nicolae: I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1910, IV, 1911, p. 39 [necesită restaurare, întocmire de proiect]; N. Ghika- Budești, Biserica logofătului Tăutu din Bălinești, IV, 1911, p. 200 — 211 [descriere, pictură, desene, planuri, foto]; Al. Lapedatu, Inscripțiile bisericii din Bălinești, IV, 1911, p. 212—218 [cu foto pisanie și pietre de mormînt]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI 1911, V, 1912, p. 41 [studiere pentru restaurare]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913. p. 52 [cerere de reparații și de lucrări de întreținere], p. 201 [cer- cetarea referatului lui Gr. Fișculescu asupra bisericii]; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 133—139, 283—286 și Indice; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVI [săpături și subzidiri la clopotniță]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925. p. XVII [reparația clopotniței și bisericii]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. II [lucrări suplimentare]; N. Ghika-Budești, Lucrări executate In 2926. XIX, 1926, p. XIII [reparația și consolidarea soclului și zidăriei exterioare]; P. Deme- trescu, Lucrări executate în 1926, XIX, 1926, p. XIV; G. Balș, Biserici sec. XV/, XXI, 1928, p. 276 [pictură] și Indice; V. Drăghiceanu, Bibliografie, XXII, 1929, p. 47 [recenzie la I. D. Ștefănescu, L'pvolution de la peinture religieuse]: N. Ghika-Budești, Raport de activi- tate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [reparații]; I. D. Ștefănescu, fglise de Bălinești, XXXVII, 1944, p. 7—40 [descriere, pictură, foto]; Procese verbale ACMI, 1914, p. 25 [lucrări de conservare]; idem, ACMI, 1942, p. 38 [refacere acoperiș]. BĂLTANELE, vezi Bîltanele, jud. Mehedinți BĂLTENI, sect. agr. Ilfov Schitul Bălteni cu biserica Sf. Nicolae: Al. Lapedatu, Expoziția Școalei Naționale de Arhitectură, I, 1908, p. 92 [despre releveu făcut de elevi]; idem, Biserica din Bălteni. I. Note istorice, I. 1908, p. 105—111 [cu foto]; N. lorga, Biserica din Bălteni. II. Note descriptive, I, 1908, p. 112—113 [re- parată de Administrația Domeniilor Coroanei; cu desen]; T. Socolescu, Biserica din Bălteni. III. Note arhitectonice, I, 1908, p. 114—119 [cu planuri, releveu, foto]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1908, I, 1908, p. 133 [fotografii ale bisericii primite de CMI de la Casa Bisericii], p. 134 [clasare, construită în 1636]; Raport general CMI, 1908, I, 1908, p. 182 [despre cla- sare, vechime]; Al. Lapedatu, Redacțional, I, 1908, p. 188 [desenele publicate de T. Socolescu sînt execu- tate la Școala de Arhitectură și fuseseră obținute de la E. Pangrati, directorul ei]; I. D. Trajanescu, Schitul Stănești-Vîlcea, IV, 1911, p. 19 [pridvor]; V. Drăghi- ceanu, Săpăturile de la Vodițo, XXII, 1929, p. 152 [prid- vor]; N- Ghika-Budești. Evoluția arhitecturii III, XXV, 1932, p. 12, 53-54; fig. 353-361, 489; idem, L'an- cienne architecture, XXXV, 1942, p. 31 și pl. XVI; I. D. Trajanescu, Memoriu, ACMI, 1915, p. 57 [deviz]. BĂLTILA, jud. Dîmbovița, vezi Băltița. BĂLTIȚA, jud. Prahova Biserica Sf. Nicolae: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Procese verbale, ACMI, 1942, p 46 [consolidare după cutremur întreținere]; idem, ACMI, 1943, p, 30 [restaurare]. BĂLȚI, județ, azi în URSS Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 — 45 [biserici]. BĂLL/ȘEȘTI, corn. Girov, jud. Neamț Așezare „Cucuteni B": C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938 p. 128. BĂRBĂTEȘTI, jud. Gorj Biserica Cuvioasa Paraschiva: Al. Bărcăcilă, însemnări din Gorj, XX, 1927, p, 45 [pictură „barbară"]. Cruci vechi: Al. Bărcăcilă, însemnări din Gorj. XX 1927, p. 45-46 [lîngă o fîntînă], BĂRBĂTEȘTI, jud. Vîlcea Schitul Izvorul Frumos (Pahomie); V. Drăghiceanu, O biserică domnească, IV, 1911, p. 149 [însemnare pe un tesalonic, 1722]; idem., Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 68 [însemnare pe un „Simion al Tesalonicului"]. BĂRBOI, jud. Dolj Muzeul școlii primare: Al. Bărcă- cilă, Bărboiu, Botoșești-Paia, XXX, 1937, p. 132, 134, 135 [relief votiv mithraic. statuetă de bronz, vestigii preistorice (eneolitic) etc.]. Biserica de lemn: Al. Bărcăcilă. Bărboiu, Botoșești-Paia, XXX, 1937. p. 133 [cumpărată în 1813 de la Botoșești-Paia, azi risipită; porțiuni din grinda sculptată de la catapeteasmă; fig. la p. 137]. BĂRBULEȘTI, jud. Ialomița Biserica S f. Nicolae: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 46 [deviz suplimentar]. BĂRBL/LEȚU, jud. Dîmbovița Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: Raport general CMI, 1909, II, 1909, p. 186 [cercetare în vederea clasării]; N. Ghika-Budești, Biserica din Bârbulețu (Dîmbovița). Dintr-un raport adresat Comisiunii în 1909, VI, 1913, p. 82—83 [des- criere, datare, cu foto și plan]; V. Drăghiceanu, Inscrip- ții. Biserica din Bărbuleț-Dîmbovița, IX, 1916, p. 95 — 96; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, III, XXV, 1932, p. 13. 28, 43, fig. 29 — 30; E. Kretzulescu, Istoricul bisericii din Crețulești-Mănăstirea, XXVII, 1934, p 191 [rezugrăvită în 1819]; N. Ghika-Budești, Restaurarea bisericii mari a mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 28 [sistem de boltire]; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 35-36. pl. XVIII. BĂRBULEȚU DE JOS, vezi Bărbulețu, jud. Dîmbovița BĂRCĂNEȘTI, jud. Ialomița Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga. Biserici muntene de curînd reparate, XXII, 1929, p. 93 [„totul e nou și vulgar"]. BĂRCĂNEȘTI, jud. Vîlcea Biserica de lemn Sf. Nicolae: M. Golescu. Ctitorii mărunte din Vîlcea, XXXVII, 1944, p. 86 [azi ruinată; construită în 1778, zugrăvire în 1812) BĂSEȘTI, vezi Bîlvăneștii de Jos, jud. Mehedinți. BĂTĂRENI. corn. Colonești, jud. Olt Biserica Cuvioasa Paraschiva- Bătăreni: Procese verbale, ACMI. 1942, p. 57 [aprobare deviz], p. 74 [restaurare]. BĂTRÎNI, jud. Prahova Biserica Intrarea în biserică (ruine): N. lorga, Biserica veche din Bătrîni, XXIV, 1931, p. 101 [descriere, pisanie, pictură, însemnări: mai există și o biserică mai nouă]. 77 http://patrimoniu.gov.ro 34 BECENI, jud. Buzău ..Valea H o m o c i o a i e i” : Procese verbale, ACMI, 1914, p. 57 [nu se aprobă săpături], BECIUL, jud. Teleorman Biserica Sf. Nicolae și Sf-ții împărați: N. lorga, 0 explorație arheologică și istorică o județului Olt. XXVI, 1933, p. 123 [ținea de schitul Gîlmeie; recenzie la I. lonașcu, „Biserici Olt"]. BEGNEȘTI, jud. Vîlcea (neidentificat). Conac: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936, p. 117. BELCEȘTI, jud. lași Așezare neolitică: C. Moisil. Istoricul cercetărilor preistorice. III, 1910, p. 116 [săpături Beldi- ceanu și Buțureanu]; idem, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 172 [cultură Cucuteni]; idem, Produsele indus- triei preistorice, IV, 1911, p. 90 [figura unui mamut], BELGRAD. Jugoslavia Casa lui M i I o ș Obrenovici: N. lorga Ce este un monument istoric, ACMI. 1914. p. 132 [păs- trată intactă]. Muzeu: N. lorga. Les arts mineurs en Roumanie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 153 [steag al lui Radu Mihnea]; idem. Patrafirul de la Stănești al lui Stroe Buzescu, XXX, 1937, p, 189 [patrafirul de la Belgrad, dăruit de Manea Clucerul și soția sa Vlădaia, la 7035 (după un articol de Marcel Romanescu, apărut în AO. XVII. 95-96)]. BELIN, jud. Covasna Biserica unitariană cu cetate sătească: N. lorga. Vederi ardelene în cartea unui engles, XXXIII, 1940, p. 2 [„biserică reformată"; după Charles Boner, Ardealul, țara și oamenii,, Leipzig, 1868], BELOVO, Jugoslavia Biserică: N. Ghika-Budești, Biserica din Hîrtiești-Muscel. XXVII, 1934, p. 20 -21 [despre plan], BENDER, vezi Tighina. BENGEȘTI, jud. Gorj Casa Bengescu: Ședințele Comisiunii, 1924. XVII, 1924, p. XIII [clasare]; V. Drăghiceanu. Costumul jupînesei Maria Bengescu. consiliereasa, XIX, 1926, p. 147 — 151 [descriere, cu foto costum]; idem, Monu- mentele Olteniei I, XXIV, 1931, p. 111—112 [descriere, plan]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii IV, XXIX, 1936, p. 117, 118; Procese verbale, ACMI, 1943, p. TI [darea în judecată a vinovaților pentru dărîmarea casei]. Biserica Sf-ții Arhangheli și Sf. Troiță: V. Drăghiceanu, Inscripții. Biserica din Bengești-Gorj, VIII, 1915, p. 148 [piatră de mormînt din 1739]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; V. Drăghiceanu. Costumul jupînesei Maria Bengescu consiliereasa, XIX, 1926, p. 147—151 [descriere]; idem, Monumentele Olteniei. I, XXIV, 1931' p. 105 [ușile bisericii sînt la muzeul din Tîrgu Jiu], p. 110—111 [descriere, pisanie, pictură, foto]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, fig. 1064 [ușa bisericii]. BERBEȘTI, jud. Vîlcea Biserica Sf. Dumitru: Ședințele Comi- siunii, 1926, XIX, 1926, p. II [reparații]. BERCA, jud. Buzău Mănăstirea Berea cu biserica Sf-ții Voevozi: Raport general CMl, 1097, I, 1908, p. 43 [lucrări programate pentru 1907]; Al. Lapedatu. Lucrările Comisiunii, 1908. I, 1908, p. 90 [lucrări urgente de conservare]; Raport general CMl, 1908, I, 1908, p. 178 [cercetare în vederea stabilirii lucrărilor necesare]; Raport general CMl, 1909, II, 1909, p. 181 [lucrări de reparații și întreținere]; Redac- țional, Comunicării III, XIX, 1926, p. 89 [d'spre o publicație de I. C. Filitti în SOV]; N. Ghika-B.dești, Evoluția arhitecturii. III, XXV, 1932. p. 87; T. Chiₜ - lescu, Biserica fostei mănăstiri Berea, XXXVII, 1944, p. 69—76 [pisanie, descriere, planuri, foto]. BERCENI, vezi Bercești, jud. Buzău BERCEȘTI, jud. Buzău C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 174 [stațiune indicată de profesorul G. M. Murgoci], BEREASA, jud. Vaslui Biserica de le m n S f - ț i i Voevozi: Procese verbale. ACMI, 1942, p. 36, 61 [mutare], p. 74 [clopotniță de lemn]. BEREASGA, vezi Vereasa. BEREVOEȘTI, jud. Argeș Biserica Adormirea Maicii Dom- nului (?) — Vatra Satului: Procese verbole- ACMI, 1943, p. 71 [restaurare], p. 74 [lucrări], BERINȚA, jud. Maramureș Biserică de lemn: V. Brătulescu, Biseri- cile din ținutul Boia Mare, XXVIII, 1935, p. 86 [cu foto]. BERISLĂVEȘTI, jud. Vîlcea Mănăstirea Berislăvești cu bi- serica Trei Ierarhi: T. G. Bulat, Mănăs- tirea Berislăvești. județul Argeș, XVII, 1924, p. 78 [descriere, inscripții, însemnări]; Ședințele Comisiunii, 1932, XXVI, 1933, p. 96 —97 [cercetare, intervenție pentru reparație]; N. lorga, Bibliografie, XXVI, 1933, p. 140 [recenzie la V. Brătulescu, Călimănești și monu- mentele istorice din împrejurimi]; N. Ghika-Budești, Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]; idem, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 118. BERLIN, Germania Muzeul etnografic: C. Moisil, Stoțiu- nile preistorice, III, 1910, p. 174 [antichități preistorice romane], Zeughaus: C. I. Karadja, încă o sabie a lui Constantin Brîncoveanu, XXIV, 1931, p. 42 [descoperită de autor]; E. Vîrtosu, Odoare românești la Stambul, XXVIII, 1935, p. 9, nota 3 [sabie brîncovenească]. Biserica românească: Procese verbale, ACMI. 1942, p. 76 [icoanele și obiectele ce urmează să fie trimise acolo vor trebui în prealabil văzute de un delegat CMl], BERNA. Elveția Muzeu: V. Drăghiceanu, Originea ocoperemin- te/or noastre de morminte, XXVI, 1933, p.184 [acoperă- minte de mormînt și covor], BEROE, cetate, vezi Piatra, jud. Tulcea. BERTEA, jud. Prahova Biserica Sf. Troiță: N. lorga. Icoana românească, XXVI, 1933. p. 15 [icoană aflată acum la muzeul din Vălenii de Munte]. BERZOVIA, jud. Caraș-Severin Castrul roman Berzobis: RSR Lugoj, 1925, XVIII, 1925, p. XXIII [săpături planificate pentru 1926]. BERZUNȚI, jud. Bacău Biserica Adormirea Maicii D o m- , nului a fostei mănăstiri B e r z u n ți Ș Ședințele Comisiunii. 1931, XXIV, 1931, p. 190 [consoli- darea ușilor tîmplei. restaurarea iconostasului]; N. Ghika-Budești. Raport de activitate pe anul 1930. XXVI, 1933, p. 143 [restaurarea tîmplei și obiectelor de 78 http://patrimoniu.gov.ro 35 artă]; idem, Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933. p. 190 [restaurarea tîmplei]; idem, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 191 [terminarea reparării tîmplei]; N. lorga. Les arts mineurs en Rou- monie. Seconde pârtie, XXVI, 1933. p. 147 [strane]; N. Ghika-Budești. Artele minore bizantine și române, XXX, 1937. p. 172 [strane]. BEȘTEPE. jud. Tulcea Fortăreața romano — bizantină Sa Isov ia: C. Moisil, Cetdțt romane la Dunărea de Jos, II. 1909, p. 88 — 89 [identificare, trupe stațio- nate; cu foto p. 87]; idem, Din tesaurul arheologic al Dobrogei. I. 0 nouă diplomă militară romană. II, 1909, p. 113 [dată de Alexandru Sever unui soldat din garda pretoriană; cu foto]; idem. ,, Bisericuțele". Cetatea Bisericuța (lingă Mohmudia), III. 1910, p. 29 — 30; I Andrieșescu, Vasile Părvan, XXII, 1929, p. 145 — 146 [săpături]. Biserica Sf. Dumitru: Ședințele Comi- siunii. 1924. XVII, 1924, p. IV [se aprobă dărîmarea], BEZIN, jud. Orhei, azi în URSS Biserică: Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 46 [morminte]. BIBEȘTI, jud. Gorj Casa Bibeștilor: Șt. Ciuceanu, Raport, ACMI, 1915, p. 129 [dărăpănată]. Case-culă: V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei, I, XXIV, 1931, p. 108 [foto]. BIERTAN, jud. Sibiu Cetatea sătească cu biserica evanghelică: Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. III [refacerea și conservarea frescelor], BIHARIA, jud. Bihor Cimitir din secolele XI — XII; stațiune e n e o I i t i c ă: RSR Cluj, 1925, XVIII, 1925, p. XXI [săpături arheologice]. BIHOR, județ Biserici de lemn: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 38 [restaurări], p. 39 [cerere de informații]. BILA, jud. Cernăuți, azi în URSS C. Ambrojevici, Raport. ACMI. 1942. p. 171 [stațiune paleolitică]. BILICENI, jud. Bălți, azi în URSS Biserică de lemn: Gh. Bezviconi, Co- municări. Material istoric din Basarabia, XXXIII. 1940, fasc. 103, p. 43 [post 1750]. BIROE, vezi Beroe. BISERICANI, jud. Bălți, azi în URSS Biserică din 1859: Gh. Bezviconi, Comu- nicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [ctitor, morminte]. Biserică din 1896: Gh. Bezviconi, Comu- nicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [ctitor, morminte]. BISERICANI, jud. Neamț Mănăstirea Bisericani cu bise- rica Buna Vestire: Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 52 [cerere de lucrări de întreținere și reparație]; Raport pe anul 1921. XVIII, 1925, p. XII [reparații; învelitori noi]; G. Balș. Biserici sec. XVI, XXI, 1928. p. 180, 347; N. lorga. Vechea artă moldo- venească in ținutul Neamțului, XXXII, 1939, p. 3 [egu- menul Andonie]; G. T. Kirileanu, Schitul Cozia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 34 [în părăsire]; Gh. Gh. Lupu, Memoriu, ACMI, 1915, p. 54 [cercetare], BISTREȚ, jud. Dolj D. Berciu, Săpături, XXVIII, 1935, p. 28 [urne de incinerație din epoca bronzului]. BISTRIȚA, jud. Bistrița-Năsăud Oraș: Al. Lapedatu. Meșterii bisericilor moldo- vene, V, 1912, p. 24 — 29 [meșteri angajați de Petru Rareș. Alexandru Lăpușneanu, Petru Șchiopul]; idem, ion, zidarul lui Petru-Vodă Rareș, V, 1912, p. 83 86; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 106; p. 191 [Alexandru Lăpușneanu cere meșteri țiglari pentru a face la Baia țigle pentru mănăstirea Slatina], p. 203 [ușă de biserică din 1487], p. 204 [uși de biserică], p. 216 [semne lapidare]; idem, Biserici sec. XVIr XXI, 1928, p. 318 [meșteri zidari; Petru Rareș cere un zidar pentru Cetatea Neamțului], p. 319 [Petru Șchiopul cere în 1577 meșteri pentru Galata din Vale (1578)]; N. lorga, Les arts mineurs en Roumanie. Secohde pârtie, XXVI, 1933, p. 146; R. Gassauer, Tera- cote sucevene, XXVIII, 1935, p. 146 — 147 [Ion Zidarul, originar din Suceava, emigrează. Petru Rareș cere meșteri din Bistrița]. Biserica romano-catolică: Ședințele Comisiunii, 1931, XXIV, 1931, p. 94 [nu se aprobă construirea unui turn adiacent]. BISTRIȚA, jud. Neamț Stațiune preistorică: C. Mătasă, Cer- cetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 128 [topoare de piatră]. Mănăstirea Bistrița cu biserica Adormirea Maicii Domnului, para- clisul Sf. loan cel Nou, paraclisul Sf. Nicolae, turnul clopotniță: Raport general CMI 1908, I, 1908, p. 179 [cerere de reparare a învelitorii bisericii mari]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1908, I, 1908. p. 188 [reparația bisericii și caselor egumenești]; Raport general CMI 1909, II, 1909, p. 181 [aprobare reparații]; p. 184 [revenire la cerere de reparații]; N. lorga, Ștefan cel Mare și Mănăs- tirea Neamțului, III, 1910, p. 97, 100 [relațiile mănăstirii cu Neamțul]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI 1910, IV, 1911, p. 36—37 [reparații]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 95 [lucrări de conservare planificate]; N. lorga, Cel dintăiu zugrav moldovean, VII, 1914, p. 193 [pe vremea lui Alexandru cel Bun]; G. Balș, Bisericile lui Ștefon-cel-Mare, XVIII, 1925, p. 154—156 [turnul clopotniță și paraclisul Sf. loan], p. 267 [clopote], p. 286—287 [pietre de mormînt] și Indice; Ședințele Comisiunii 1925, XVIII, 1925, p. III [reparație clopotniță]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVII —XVIII [reparația învelitorii paraclisu- lui]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. I [cură- țirea vechilor icoane]; G. Balș, Biserici sec. XVI, XXI, 1928, p. 120—130 [biserica], p. 201 [mănăstirea], p. 276 , 277 — 278 [pictura bisericii și a paraclisului], p. 348 [inscripții] și Indice; N. lorga. Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim In mănăstirea Sf. Sava și la Muntele Sinai, XXIV, 1931 [biserica era stricată pe vremea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului]; idem, Icoana românească, XXVI, 1933, p. 67 [icoană dăruită lui Alexandru cel Bun de împăratul Bizanțului]; idem, Monumentele istorice în vechea noastră literatura, XXVI, 1933, p. 102, 104 [despre desen de Gh. Asachi; morminte]; N. Ghika-Budești, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 169 [icoană de la Alexandru cel Bun]; G. T. Kirileanu, Schitul Cozia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 34 [mormîntul lui Alexandru cel Bun și al Anei Doamna]. BISTRIȚA, jud. Vîlcea Mănăstirea Arnota cu biserica Sf-ții Mihail și Gavril: Raport general CMI 1907, I, 1908, p. 38 [lucrări de conservare, între- ținere și reparații]; Al. Lapedatu. Expoziția Școale 79 http://patrimoniu.gov.ro 36 Naționale de Arhitectură. I, 1908, p. 92 [despre releveu făcut de elevi]: Ședințele Comisiunii 1913. VI. 1913, p. 201 [conservarea vechilor pivnițe]: N. lorga. O inscripție pierdută. VIII. 1915, p. 123 [Vaillant descrie mănăstirea ca fiind în ruină; piatra de mormînt a lui Matei Vodă]; V. Drăghiceanu. Morminte domnești. Matei Basarab, doamna Elena și fiul lor Moteiaș, VIII, 1915, p. 175 [piatra de mormînt a lui Matei Basarab cu inscripția și cu foto p. 174]; idem, Inscripții. Mănăs- tirea Arnota-Vllcea, IX. 1916. p. 95; Ședințele Comisi- unii 1924, XVII, 1924. p. III [lucrări executate și de executat], p. IV [incendierea mănăstirii]; Raport pe anul 1922. XVIII. 1925, p. XIV [acoperișuri noi, lucrări de restaurare]; Tablou de lucrări. I, XVIII, 1925, p. XIX [montarea tîmplei în 1924]; V. Drăghiceanu, Monu- mente reprezentative din vechea artă românească expuse In expozițiile din Paris și Geneva In anul 1925, XIX. 1926. p. 62 [tîmpla]; idem. Pictorii lui Matei Basarab la Amota-Vilcea. XXII, 1929, p. 138 [inscripție]; N. Ghika-Budești. Evoluția arhitecturii. III. XXXV. 1932, p. 12. 30-31, 50-51, fig. 138-148, 497 [sfeș- nice împărătești], 519 [piatra de mormînt a lui Matei Basarab], 525—527 [icoane]; idem IV. XXI, 1936, fig. 1063 [ușa bisericii]; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II. XXVI, 1933. p. 59-63 [istoric, descriere, inscripții, ctitori, mobilier, vase, mormîntul lui Matei Basarab, pictură; închisoarea; cu foto icoane și ușă;] A. Sacerdoțeanu. Inscripții și însemnări din Costești- Vilcea, XXVIII, 1935, p. 109 [fîntîna de sub Arnota] idem, Raport. XXX. 1937, p. 46 [refacerea clădirilor din jurul mănăstirii]; N. lorga, O descriere din 1859 a monumentelor Țării Românești. XXX, 1937, p. 85 [după Th. Margot. O viatorie, care apreciază că mănăs- tirea este ..prefăcută după stilul modern"]; N. Ghika- Budești, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 173 [catapeteasmă]; N. lorga, Monumentele noastre și opera Comisiei Monumentelor Istorice, XXXI, 1938, p. 57, 58. 61 [restaurare, incendiu, cu foto pictură]; V. Brătulescu. Icoane românești, XXXIV, 1941, p. 8 bis [planșă color]; N. Ghika-Bjdești. L'ancienne architec- ture, XXXV, 1942, o. 31, pl. XVI, XXIII; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 45 [arăbușirea tîmplei, este invitat profesorul Giovanni Bonardi]; p. 49, 50 [consolidarea lemnului tîmplei și a unei iconițe]; idem, ACMI, 1915, p. 34 [restaurarea tîmplei], p. 38 [comisie pentru adjudecarea lucrărilor de restaurare a tîmplei (Szathmary sau Bonardi)]. p. 39-40, Anexa A și B [Szathmary va restaura tîmpla. icoanele vor fi res- taurate pe aramă. Opinia separată a lui G. Balș]; I. D. Trajanescu, Memoriu, ACMI, 1915, p. 56 [lucrări efectuate în 1915]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 83 [aprobare deviz pentru lucrări întreținere], p. 85 [restaurare clădiri]. Mănăstirea Bistrița cu: a) Biserica Adormirea Maicii Dom- nului, bolnița și paraclisul: Raport general CMI, 1907, I, 1908, p. 38 [refacerea acoperi- șurilor]; Al. Lapedatu, Schiturile și metoașele mănăstirii Bistrița din Vîlcea, I, 1908, p. 94—95 [despre 8 caiete manuscrise ale lui Al. Odobescu, cuprinzînd cercetările arheologice făcute în 1860: I. Episcopia de A-geș,-II, Episcopia de Rîmnic, III. Mănăstirea Cozia, IV. Mână;- tirea Bistrița, V. Mănăstirea Govora și Arnota. VI. Mănăstirile brîncovenești. VIL Mănăstiri ale spitalelor. VIII. Mănăstirile închinate. In afară de caietul IV toate s-au pierdut. Caietul rămas va fi publicat în BCMI]; Al. Odobescu, Schiturile și metoașele mănăstirii Bistrița din Vîlcea. I. 1908, p. 101 —106 [Bolnița, Păpușa. Sub piatră, Mănăilești; cu foto și inscripții]; Al. Lapedatu, 33 Lucrările Comisiunii 1909, II. 1909, p. 143 [cercetare Ghika-Budești]; Raport general CMI 1909, II. 1909. p. 184 [cerere de reparații]; Sp. Cegăneanu, Din odoarele bisericești ale Muzeului Național. III, 1910, p. 4 [cădel- niță. cu foto]; idem. Ceva cu privire la Meșterul Manole, III, 1910, p. 44 - 46 [istoric mănăstire, despre Mane, meșter, cu foto chenar ușă și ornament de piatră]; idem, Ceva despre proveniența și arta vechilor noastre argintării. IV, 1911, p. 29 [ornamentații]; I. Kalinderu. Bibliografie, V, 1912, p. 36 -38 [recenzie la Gabriel Millet. Portraits Byzantins, Paris, 1911; despre Barbu Craiovescu și ctitoria sa, portrete zugrăvite în bise- rică]; Al. Lapedatu. Mașterii bisericilor din Țara Româ- nească, V, 1912, p. 180 [meșteri, vechea pisanie dis- trusă, păstrată în copie în dosarul reparațiilor din 1846]; V. Drăghiceanu, Palatul lui Bibescu de la Băneasa, VII, 1914, p. 174 [la 1877 palatul lui Bibescu și Știrbei de la Bistrița este transformat în spital turcesc: după război totul s-a rispit, a rămas însă un inventar al casei]: N. lorga. Raport al lui Freywald și I. Schlatter, VIII, 1915, p. 46 [folosirea țiganilor la lucru]; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVII [refacerea învelitorii bisericii și alte reparații]; M. Popescu, Oltenia In timpul stăp/nirii austriece (1718 -1739), XIX. 1926, p. 102- 103 [instalarea trupelor austriece: cu perspectivă și plan]; P. Demetrescu. Lucrări executate In 1926, XIX, 1926. p. XIV; N. Ghika-Budești. Evoluția arhi- tecturii. II, XXIII. 1930, p. 12. fig. 13 — 18 [paraclisul]; ibidem IV, XXIX. 1936. p. 7. 68. 119 [mănăstirea], p. 7. 8. 110, 111. 119. 121 [paraclis], fig. 1065 [ușa împărătească la botniță]; V. Drăghiceanu, Monumen- tele Olteniei II. XXVI, 1933. p. 55 —59 [descriere, istoric, inscripții, bolniță, palatul Bibescu; cu foto mănăstire, bolniță și pictură]; N. lorga, Les arts mineurs en Rou- manie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 152 [epitrahil]; A. Sacerdoțeanu, Raport. XXX, 1937, p. 46 [palatul eoiscopal nou, propune interzicerea altor construcții]; N. lorga, O descriere din 1859 a monumentelor Țării Românești, XXX. 1937. p. 85 [casele stăreției, pictura lui Tattarescu]: N. Ghika-Budești, Artele minore bizan- tine și române. XXX, 1937, p. 174 [epitaf din 1520 dăruit de Barbu Craiovescu]; N. Ghika-Budești. Res- taurarea bisericei mari a mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 31 [restaurarea paraclisului de către paharnicul Șerban Cantacuzino care îi adaugă un pridvor]; N. lorga. Monumentele noastre și opera Comisiei Monumen- telor Istorice, XXXI, 1938, p. 53 [stricată sub domniile regulamentare; cu foto bolniță la p. 54]; N. Ghika- Budești. L'ancienne architecture, XXXV, 1942. p. 19, pl. XI, XXIII; Gh. Lupu, Memoriu, ACMI. 1914, p. 65 [în 1914 nu s-au executat lucrări]; Procese verbale, ACMI. 1943, p. 36 [lipsă de spirit gospodăresc la mănăstire]; p. 60 [construirea unei case a Ministerului Sănătății], p. 68 [lucrări de întreținere], p. 74 [lucrări], p. 76 [restaurarea bolniței]. b) Schitul din Peșteră cu biseri- cile Intrarea în biserică și Sf-ții îngeri: V. Drăghiceanu. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vtlcei, III, 1910. p. 112 [acolo se păstrau avuțiile măiăstirii si sicriul Sf. Grigore Decapolitul]; N. Gh ka B jdești. Evoluția arhitecturii. I. XX, 1927, p. 121; V. D’ăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933. p. 56 — 57 [descriere, inscripție, coșciugul Sf. Grigore Decapolitul; ..barbaria" vizitatorilor]; A. Sa- cerdoțeanu. Inscripții și însemnări din Costești-Vilcea XXVIII. 1935. p. 99 [descriere]; idem, Raport. XXX, 1937, p. 46; Procese verbale, ACMI, 1915, p. 32 [repa- rație]; I. D. Trajanescu, Memoriu, ACMI. 1915. p. 57 [deviz]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 66 [restaurarea http://patrimoniu.gov.ro 37 picturii la ambele biserici (pictor Ștefan Pantzer)], p. 77 [restaurare]. Schitul Păpușa cu biserica Sf. Grigore Decapolitul : Al. Odobescu, Schi- turile și metoașele mănăstirii Bistrița din Vîlcea. I, 1908, p. 103 [descriere, inscripții, pomelnic, foto]; N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. III, XXV, 1932, fig. 473. ibidem IV. XXIX, 1936, p. 35, 68 și fig. 301-312; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 58 [pisanie, descriere, foto]; A. Sacerdoțeanu, Inscripții și însemnări din Costești-Vîlcea, XXVIII, 1935, p. 100 nota 1. p. 106 [pisanie, icoană, însemnări]; idem, Raport, XXX, 1937, p. 46. Schitul Țigănia cu biserica Naș- terea Maicii Domnului; A. Sacerdo- țeanu, Inscripții și însemnări din Costești-Vîlcea, XXVIII, 1935, p. 100. nota 1; 106—107 [inscripții, însemnări, cruce, cu foto]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitec- turii. IV. XXIX, 1936, fig. 1053 [ușă]; A. Sacerdoțeanu, Raport, XXX, 1937. p. 46, 47. BITCUCHI, Albania Mănăstirea Sf. Petru: I. Chiafăzezi, Moscopole, XXXI, 1938, p. 135, 137, 138 [manuscris al lui Cavalioti, din 1743, descoperit la mănăstire; alte manuscrise]. BIVOLARI, jud. Botoșani C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu]. BIZANȚ, vezi Istanbul. BÎCU, jud. lași Biserica Sf. Nicolae : Procese ver- bale, ACMI. 1942. p. 64 [restaurare], BlLDANA. jud. Dîmbovița Biserica Adormirea Maicii Dom- nului, Sf. Gheorghe și Sf. II ie a fostei mănăstiri Bîldana: N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. III. XXV. 1932, p. 87 [m-re sec. XVII dispărută]; N. lorga, Biserici dîmbo- vicene, XXXII, 1939, p. 35 — 38 [descriere, istoric, însemnări, pisanie, inscripții, cu foto]. BÎLTANELE, jud. Mehedinți Biserica Sf. Treime: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XIX [diferite lucrări]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. III, VI [dărîmare, obiecte depuse la muzeul episcopiei din Rîmnicu Vîlcea]. BÎLVĂNEȘTI, jud. Mehedinți Al. Bărcăcilă, Raport, ACMI, 1915, p. 170—171 [tezaur de poboabe de bronz, cu foto]. BÎLVĂNEȘTII DE JOS, jud. Mehedinți Movilă funerară, la Budănești: Al. Bărcăcilă, Raport, ACMI, 1915, p. 173 [morminte și monede]. Crîșma lui Tudor, la locul zis ,, București” : Al. Bărcăcilă, Raport, ACMI, 1915, p. 172-173. BÎRA, jud. Neamț Biserica Sf-ții Voievozi: Ședințele Comisiunii, 1931, XXIV, 1931, p. 191 [lucrări fără apro- barea CMI : se vor reface]; N. Ghika-Budești, Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 189 [cerce- tare. deviz], BÎRCA, jud. Dolj C. Moisil, Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 119 [așezare La Tene]. BÎRJOVENI, jud. Neamț Stațiune geto-romană; cerami- că La Tene; ,, C u c u t e n i " B : C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 127, 128. BÎRLAD, jud. Vaslui Cetate de pămînt, secolul XV; Al. Lapedatu, Cetatea Albă, VI, 1913, p. 58; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 201 [măsuri de ..cuviin- cioasă păstrare”]; I. Antonovici, Cetatea de pămînt de la Bîrlad, VII, 1914, p. 13 — 15 [descriere, istoric, foto, plan]. Muzeul : Procese verbale, ACMI, 1914, p. 34 [în curs de înființare]; I. Antonovici, Raport, ACMI, 1914, p. 93—94 [înființare, bibliotecă, obiecte]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului— Domnească: Al. Lapedatu, Lucră- rile Comisiunii 1908, I, 1908, p. 90 [cercetarea docu- mentației pentru noua clopotniță]; Raport general CMI, 1908, I, 1908, p. 178 [cercetarea cererii pentru construcția unei noi clopotnițe]; Raport general CMI, 1909, II, 1909, p. 181 [lucrări de întreținere și reparație], p. 187 [declasare]; I. Antonovici, Raport, b, ACMI, 1914, p. 94 [studiu în lucru]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 31 [aprobare [lucrări], p. 46 [zugrăvire], p. 70 [redeschiderea bisericii, amînarea recepției picturii]; ibidem, 1943, p. 34 [restaurarea învelitorii]. Biserica Sf. Dumitru: Procese ver- bo/e, ACMI, 1943, p. 38 [restaurare]. Biserica Sf-ții Voievozi: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 35 [reconstruirea turlei clo- potniței]. BÎRLOGU, jud. Argeș Biserica Sf. Paraschiva : Procese verbale, ACMI, 1943, p. 39, 73 [restaurare], p. 66 [lucrări de pictură]. BÎRLOGU, jud. Vîlcea Biserica de lemn Intrarea în biserică : I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 136 [două biserici cu același hram și an, pro- babil greșeală]. BÎRNOVA, vezi lași, sat Bîrnova. BÎRSANA, jud. Maramureș Biserica de lemn Intrarea în biserică: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Mara- mureș, XXXIX, 1941, p. 60-73, 74, 75, 76, 77, 78, 79; pl. XXIII [descriere, uși împărătești, icoane, pic- tură, inscripții, istoric, foto]. BÎRSĂNEȘTI, jud. Bacău C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu], BÎRSEȘTI, corn. Mihăești, jud. Vîlcea Biserica Sf. Nicolae: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. IV [reparații]; P. Deme- t'rescu, Lucrări executate în 1926, XIX, 1926, p XIV [lucrări de documentație]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 185 [inscripție; cruci din 1760, 1754]. BÎRSEȘTII DE SUS, jud. Olt. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului : N. lorga. O exploroție arheologică și istorică o județului Olt, XXVI. 1933, p. 123 [ținea de schitul Gîlmeie, recenzie la I. lonașcu, Biserici 0/t]. BÎRZA, jud. Dolj, vezi Valea Stanciului, jud. Dolj. BÎRZA, jud. Olt Biserica Sf. Dumitru: V. Drăghi- ceanu, Inscripții referitoare la. . . . Biserica Sf. Dimitrie, Bîrza, Dolj, VII, 1914, p. 195 [pisanie, ctitori]; N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. III. XXV, 1932, p. 87; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei, III, XXVII, 1934, p. 100 [pisanie, situație în 1909], BÎRZEIU DE GILORT, jud. Gorj 81 http://patrimoniu.gov.ro 38 Biserica Sf. Io a n , S f. Nicolae și Sf. Gheorghe: N. lorga. Biserica polcovnicului loan Magheriu, XXIV. 1931. p. 46 [pisanie]. BlSCENII DE JOS. jud. Buzău Biserica Sf. Nicolae: Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1909, II. 1909, p. 45 [cercetarea cererii de clasare]: Raport general CMI, 1909, p. 186 [cerere de clasare în studiu]; I. Kalinderu. Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 189 [cerere de clasare încă în cercetare]; N. lorga, Trei biserici de sat muntene. XXIV, 1931, p. 52-56 [descriere, in- scripție. foto]; idem. Les arts mineurs en Roumonie. Seconde pârtie. XXVI, 1933. p. 149 [uși]: N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 95 — 96. 98. fîg. 742-753: Procese verbale. ACMI. 1942, p. 50 [consolidare după cutremur], BLAJ, jud. Alba Catedrala Sf. Treime: Raport pe anul 1925. XVIII. 1925. p. XVIII [diferite lucrări]; N. lorga, Icoana românească. XXVI, 1933, p. 24 [pictura cupolei]. BLAGEȘTI, jud. Bacău C. Moisil. Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu]. BOARTA. jud⁻. Sibiu. Așezare întărită. din neolitic, tip „nord ic": C. Daicovici, Raport. ACMI, 1942, p. 100 -102 [săpături]. BOBOITA. jud. Mehedinți Cetate dacică: D. Berciu, Săpături, XXVIII, 1935. p. 27. BODEȘTI, corn. Bărbătești, jud. Vîlcea Schitul Bodești cu biserica Sf. Treime: Ședințele Comisiunii 1924, XVII, 1924, p. V [ajutor tehnic pentru reparații] p. VII [fonduri pentru reparații]. Biserica Intrarea în biserică — Drăgănești : Raport pe anul 1925, XVIII, 1925 p. XVIII [diferite lucrări]. BODEȘTII DE JOS. jud. Neamț. Așezare „Cucuteni A” la „Ce- tățuia Frumușica": C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 123. BODROGU-VECHI. jud. Arad Mănăstirea Hodoș-Bodrog: Pro- cese verbale. ACMI. 1943, p. 48 [reparația învelito- rilor]. BOGATA, jud. Mureș Stațiune preistorică: C. Daicoviciu, Raport 1943. III. Lucrările Muzeului Regional din Alba lulia, ACMI, 1943, p. 185 [săpături I. și D. Berciu; material adus la Alba lulia]. BOGDAN VODĂ, jud. Maramureș Biserica de lemn Sf. Nicolae: M. Golescu, O fabulă a lui Esop trecută In iconografia religioasa, XXVII, 1934, p. 71 [reprezentarea morții]; V. Brătulescu, Biserici din Transilvania. Biserici întărite. XXX. 1937, p. 20 [pictură asemănătoare cu cea de la Mesentea]; M. Golescu, ..Prea puternicul Samson", XXXIII, 1940, fasc. 104, p 86 87 [pictură în biserică]; V. Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș. XXXIV, 1941, p. 99-107, 108. 109. 110. 111, 112. 113, 114 și pl. VIII [descriere, pictură, uși împărătești, istoric, planuri, foto]. BOGDANA, vezi Gheorghe Gheorghiu-Dej. jud. Bacău. BOGDĂNEȘTI, corn. Tomșani. jud. Vîlcea Biserică: I. D. Trajanescu, Anexe II. Memoriu asupra lucrărilor de restaurare executate la Mănăstirea Hurezi In 1911, V, 1912, p. 45 [aci se află tîmpla de la schitu! Sf. Apostoli], BOGRINEȘTI, jud. Soroca, vezi Bagrinești. BOHARI, Vezi Mălureni, jud. Argeș. BOIAN, jud. Ialomița, vezi Vărăști, jud. Călărași. BOIAN, jud. Sibiu Biserica evanghelică fortifica- tă: N. lorga, Vederi ardelene In cartea unui engles. XXXIII, 1940, p. 2 [după Charles Boner, Ardealul, țara și oamenii, Leipzig, 1868]. BOIȘOARA. jud. Vîlcea Biserica Sf. Treime: V. Brătulescu, Biserici din județul Argeș. XXVI, 1933, p. 40-41 [des- criere, pisanie, inscripție, ctitori]; idem. Elemente profane In pictura religioasă, XXVII, 1934, p. 63-64 [din 1853. motivul potopului]. BOIȚA, jud. Sibiu Castelul Turnu Roșu: N. lorga. Varia, XXX. 1937, p. 189 [despre ilustrație în cartea lui E. O. Hoppe. In gypsy câmp and royol palace. Wan- derings in Romania]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga, Cronică, XXVII, 1934, p. 95 [des- pre o vedere a bisericii publicată de loan Albescu]. BOJDANI, vei Lipia, sect. agr. Ilfov. BOLDEȘTI, vezi Boldești-Scăeni, jud. Prahova. BOLDEȘTI-SCĂENI. jud. Prahova. Stațiune preistorică la Bol- dești: C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 122 [pe harta lui Tocilescu]. Biserica Sf-ții Mihail și Ga v r i I -Boldești: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; S. Becu, Lucrări executate in 1926. II. XIX, 1926. p. XIII [întocmire deviz]; V. Brătulescu. Biserici din Prahova. Biserica din Boldești. XXXII, 1939. p. 20—25 [descriere, pictură, inscripții, releveu, foto]; Procese verbale. ACMI, 1942, p. 42 [refacerea bisericii]. Ruine conac brîncovenesc la Scăen i : V. Drăghiceanu. Curțile domnești brinco- venești. IV. Curți și conace fărâmate. IV, 1911, p. 50- 51 [conac vizitat de C. Brîncoveanu în 1706]. Biserica din Scăeni și cruce din 1699/1700: V. Brătulescu. Biserici din Prahova. Biserica din Scâieni. XXXII, 1939, p. 15-20 [descriere, inscripție, releveu. clopotniță, cruce, foto]. Biserica Sf. Treime-Seciu: S. Becu. Lucrări executate in 1926. II. XIX, 1926, p. XIII [deviz reparații]; V. Brătulescu, Biserici din Prahova. Biserica din Seciu-Prahova. XXXII, 1939, p. 25-26 [descriere, pictură, icoane, pisanie, releveu. foto]; Procese ver- bale. ACMI. 1942, p. 24 [consolidare după cutremur], BOLGRAD, jud. Ismail, azi în URSS Catedrala din 1838: Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [mormînt]. Biserica Sf. M i t r o f a n : Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia. XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [morminte, documente]. BOLINTIN-VALE, jud. Giurgiu Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: V Drăghiceanu, Biserica Bolintinul-din-Vale, Ilfov. XVII, 1924. p. 192 [pisanie, morminte]. BOLOGNA, Italia Biserica San P i e t r o e P a o I o: G. Balș. Bisericile lui Ștefan cel Mare. XVIII, 1925. p. 231 [reproducere sirenă sculptată]. BOLON, vezi Bel in. jud. Covasna. BOLOTINA. vezi Balotina. 82 http://patrimoniu.gov.ro 3OLVAȘNIȚA, jud. Caraș Severin Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga. Arta româneasca în Banatul muntos, XXXI. 1938, p. 147 [foto chivot], p. 153 [pisanie zu- grăvită, sfîrșitul secolului XVIII (foto p. 154)], p. 156, 158 [foto icoane], p. 166 [strane]. BONESDORF. vezi Boian, jud. Sibiu. BONȚIDA, jud. Cluj Biserica veche ortodoxă: RSR Cluj, 1925, XVIII, 1925, p. XXII [planificare lucrări]. BORĂSCU, jud. Gorj C. Moisil. Produsele industriei preistorice. IV, 1911, p. 84 [ciocane de diabas și ortofir], BORCEAG, jud. Cahul. azi în URSS Biserică: Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [zidită de un urmaș al lui Ghica-Vodă]. BORDENII MARI. jud. Prahova Biserica Sf. Pa rase h i va: N. A. Con- stantinescu, Comunicări adunate în 1925, XXXII, 1939, p. 89 [descriere, însemnări pe cărți], BORDENII MICI, jud. Prahova Biserica Sf-ții Voievozi: N. lorga, Biserici prahovene, XXX, 1937, p. 66 — 67 [descriere, însemnări]; N. A. Constantinescu, Comunicări adu- nate în 1925, XXXII, 1939, p. 89-91 [descriere: biserică de lemn cu brîu de lemn și pronaos de zid; icoane, cărți și însemnări, adusă de la Borcești (?)]. BORDEȘTI, jud. Vrancea Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1909, II. 1909, p. 143 [cercetare în vederea întreținerii și reparațiilor]; Raport general CMI 1909, II, 1909, p. 184 [cerere de întreținere și reparații]; N. Ghika-Budești, Biserica din Bordești (R.-Sărat). Dintr-un raport adresat Comisiunii în 1910, VI. 1913, p. 84 [stare de ruină, biserică închisă, descriere, cu foto și la p. 83]; V. Dră- ghiceanu, Mănăstirea bordești —R.-Sărat, VIII, 1915, g. 48 [inscripții]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitec- turii. IV, XXIX, 1936, p. 29, 102, 107, 109, 110, 116; fig. 942—945; Nouă monumente istorice (decrete regale), ACMI. 1915, p. 12—13 [expunere de motive semnată de I. G. Duca, ministrul Cultelor, și de regele Ferdi- nand]; Procese verbale, ACMI. 1915 p. 19 [va fi decla- rată monument istoric], p. 25 [amenințată de dărî- mare datorită dislocării terenurilor; măsuri de adăpos- tire a obiectelor istorice și artistice aflate acolo], p. 29 [resturile tîmplei se vor aduce la CMI; lucrări de salvarea picturii; obiectele bisericești sînt la dispoziția Casei Bisericii]; V. Drăghiceanu, Gr. Pișculescu, Bise- rica foastei mănăstiri Bordești —R.-Sărat, ACMI, 1915, p. 63 — 68 [istoric, arhitectură, pictură, icoane, ctitori, foto]; Biserici declarate monumente istorice, ACMI, 1942, p. 12; ibidem, 1943, p. 13. BORDUȘANI, jud. Ialomița C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 123 [pe harta lui Tocilescu]. BORDUȘANII MARI, vezi Bordușani, jud. Ialomița. BORGO, Corsica, Franța Biserica San Donino: G. Balș, Bise- ricile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 228 [reprodu- cere sculptură cu leu și grifon]. BORLEȘTI, jud. Argeș Biserica Sf. Nicolae: V. Drăghiceanu Biserica din Borlești-Muscel. XXIV, 1931. p. 46 [pisania]^ N. lorga, O nouă publicație cu vederi de monumente' XXX, 1937, p. 45. Cruce: M. Golescu, Crucea de piatră din Vâr- zari, XXXV, 1942, p. 190 [din 1659/1660, se află, în » 3 stare mutilată, pe locul pristolului unei biserici mutate din loc]. BORLEȘTI, jud. Neamț. Stațiune „Cucuten i B " și epoca bronzului: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 127. BORȘA, jud. Maramureș Biserica de lemn Sf-ții Arhan- gheli: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Mara- mureș. XXXIV. 1941, p. 129-133, 135, 136, pl. XIV [descriere, pictură, pomelnice, cărți, istoric, foto]. Biserica nouă de zid: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș, XXXIV, 1941, p. 129. BORȘENI, jud. Neamț. Așezare „Cucuteni B": C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 125 [cu foto]. BORZEȘTI, vezi Gheorghe Gheorghiu-Dej, jud. Bacău. BOȘNEAGU, jud. Călărași R. Vlădescu-Vulpe, Mostiștea-Călărași, XVII, 1929, p. 82 [ceramică cu striațiuni, cioburi getice de tip Crăsani, cioburi grecești]. BOTEȘTI, jud. Neamț Biserica Sf. Nicolae: Ședințele Comisi- unii, 1926, XIX, 1926, p. III [văruire]. BOTEȘTI, jud. Suceava Biserică: Procese verbale, ACMI, 1915, p. 26 [nu se aprobă trecerea la muzeul județului Suceava a unei cruci și a unui policandru de lemn], BOTIZA, jud. Maramureș Biserica de lemn Cuvioasa Pa- raschiva: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș, XXXIV, 1941, p. 94-99, 102, 103, 104; pl. XXVI [descriere, pictură, icoane, cărți, istoric, foto, vederea satului]. BOTOȘANI, jud. Botoșani Oraș: AL Lapedatu, Biserica Sf. Gheorghe din Botoșani. 1. Istoric, V. 1912, p. 49 [Petru Rareș dăru- iește soției sale venitul tîrgului, situația va rămîne neschimbată pînă la începutul secolului trecut], p. 51 [venitul peceții orașului, cu descrierea peceții; iarma- roace la Sf. IIie și Sf. Maria]; V. Drăghiceanu, O icoană din sicriul sfîntului loan-cel-Nou din Suceava, IX, 1916, p. 21 —22 [refacerea raclelor de către botoșăneni în 1788 și 1862]; N. lorga. Din tesaurul de artă botușo- nean, XXXI, 1938, p. 1—21 [cu foto, școală de zugravi]. Curtea domnească: Al. Lapedatu, Bi- serica Sf. Gheorghe din Botoșani. 1. Istoric, V, 1912, p. 49 [menționată în documente pînă la sfîrșitul seco- lului XVII], Casa Buzdugan: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 21 [foto]. Casa Ciolac: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 14 [devenită internat de băieți]. Școala Marchian: N. lorga. Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 1, 10, 12, 14 [cu foto: icoană]. Prăvălii vechi armenești: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 12 [Măgîrdici; ,,loan înainte mergătorul"]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului— Armenească: Ședințele Comisiunii, 1913, VI, 1913, p. 143 [adăpostirea unei pietre de mor- mînt]; N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 12 [din 1795, reînnoită de David Goilav la 1832]. 83 http://patrimoniu.gov.ro 40 Biserica Catolică (..nemțeas- că,,): N. lorga. Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938. p. 12, 14 [mai ales pentru refugiații poloni]. Biserica Doamnei — Uspenia (Adormirea Maicii Domnului): Al. Lapedatu. Biserica Sf. Gheorghe din Botoșani. 1. Istoric. V. 1912. p. 49. 50. 51. 52, 53 [terminată la 1552, 15 august; rămasă nezugrăvită la moartea doamnei Elena, de unde și denumirea de biserica Albă, avea venitul iarmaroacelor de la Sf. Ilie și Sf. Maria și al vătășiei de harabagii]: G. Balș. Biserici sec. XV/. XXI, 1928. p. 115—120 și Indice; N. Ghika-Budești. Memoriul pe 1932. sec. XXVI. 1933, p. 190 [lucrări de documentație]; N lorga, Din tesaurul de artă botușănean. XXXI. 1938. p. 1. 7, 8. 16 [cu foto inscripții]. Biserica Duminica Mare — Pogo- rîrea D f. Duh: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 9. 14. 20 [din 1838, cu foto], Bise rica Roset — Intîmpinarea Domnului și Sf-ții împărați: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 9 [piatră de mormînt a fiicei ctitorului (Costachi Roset, mare vornic), din 1846; la 1831 se construiește pe lîngă biserică o școală de psaltichie greacă și slavonească]. Biserica Sf. Dumitru. Sf. Petru și Sf. Pavel: N. lorga. Din tesaurul de artă botu- șănean. XXXI. 1938. p. 9 [pietre de mormînt]. Biserica S f. Gheorghe Dom- nească: Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii, 1908. I, 1908, p. 134 [reparații], p. 188 [lucrări de ridicare]; Raport general CMl. 1908. I, 1908, p. 177-178 [lucrări prealabile restaurării]; Al. Lapedatu. Lucrările Comi- siunii 1909. II, 1909, p. 95 [terminarea ridicării în ve- derea restaurării]; Raport general CMl, 1909, II. 1909, p. 186 [restaurare în 1910]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMl, 1910, IV. 1911, p. 35 36 [restau- rare]; idem. Raport general CMl, 1911. V, 1912, p. 40 [terminarea restaurării exterioare]; N. Ghika-Budești, Anexe I. Memoriu asupra lucrărilor de restaurare a bise- ricii Sf. Gheorghe din Botoșani, V, 1912, p. 43 44; Al. Lapedatu, N. Ghika-Budești, Biserica Sf. Gheorghe din Botoșani, V. 1912, p. 49 — 59 [istoric, descriere, planuri, foto]; Ședințele Comisiunii 1913. VI. 1913, p. 95 [apro- bare planuri pentru clopotnița nouă]; idem, 1925, XVIII, 1925. p. I [restaurare catapeteasmă], p. VII [cercetare]; G. Balș, Biserici sec. XV/, XXI, 1928, p. 103—109 și Indice; Ședințele Comisiunii, 1931. XXIV, 1931. p. 94 [văruire]: N. Ghika-Budești, Oficiale. Me- moriul pe 1932. XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de docu- mentație]; N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 4. 7, 8. 18, 19 [cu foto]; Procese ver- bale, ACMI, 1914, p. 27 [fonduri pentru construirea clopotniței], p. 31 —32, 38 -39 [alegerea locului clo- potniței], p. 52 [din lipsă de fonduri clopotnița se va construi în anul următor]; N. Ghika-Budești. Memoriu, ACMI. 1914, p. 62 [lucrări efectuate în 1914]; Procese verbale. ACMI, 1915, p. 27 [restaurarea clopotniței]; N. Ghika-Budești, Memoriu, ACMI, 1915, p. 49 [lucrări de restaurare efectuate în 1915]. Biserica Sf. Ilie: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 4, 7, 8. 10, 14. 15 [ușă 1812, portret ctitor; turn, 1808; inscripție, foto]. Biserica Sf. Nicolae — Popăuți: Raport general CMl 1907. I. 1908. p. 35-36. 37. 44 [restaurare începută în 1899, reluată în 1906 (clopot- nița); lucrări în curs, despre spălarea picturilor]; Al. Lapedatu. Lucrările Comisiunii 1908, I, 1908, p. 90 [terminarea lucrărilor], p. 188 [primire raport asupra 84 lucrărilor executate]; Raport general CMl 1903, I. 1908, p. 172 [restaurare terminată, foto clopotniță]; N. Ghika-Budești. Clopotnița de la Păpăuți. II. 1909, p. 133 - 135 [cu N. B. semnată xxx. cu foto și planuri]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1909. II, 1909, p. 143 [cerere de recepție lucrări]: C. Moisil, Colecțiunea Maria Istrati-Capșa. IV. 1911. p. 133 [discuri smălțuite]: Al. Lapedatu. Biserica Sf. Gheorghe din Botoșani. Istoric, V, 1912, p. 50, 51 [meșteri zidari din Bistrița, prefăcută în mănăstire la 1751 de C. Racoviță]; V. Drăghiceanu. Semne lapidare la biserica din Păpăuți. VIII. 1915, p. 93; G. Balș. Bisericile lui Ștefan cel Mare. XVIII. 1925, p. 42-47, 153 -154 și Indice: Ședințele Comisiuni 1925. XVIII, 1925. p. VII [cercetarea posibilităților de spă- larea picturii], p. VIII [cerere de reparații]: P. Deme- trescu, Lucrări executate In 1926, XIX, 1926. p. XIV; R. Gassauer. Teracote sucevene, XXVIII, 1935, p. 158 [disc cu stema Moldovei]: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 1. 4. 5. 8. 14, 17. 23 [muzeu, însemnare, foto]: Procese verbale. ACMI, 1914, p. 30 [anunțarea vizitei pictorului Viertelberger din Viena]; N. lorga. Ce este un monument istoric. ACMI, 1914, p. 134 -135. 136. 137 [distrugerea împrejmuirii bisericii, exterior desfigurat de restaurare, jefuirea discurilor colorate]. Biserica Sf. Nicolae cel Sărac: N. lorga. Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938, p. 8-9 [fostă biserică de lemn, refăcută din zid la 1808 de Dimitrie Cîrste, clopotniță din 1822]; Procese verbale, ACMI. 1943, p. 63 [restaurare]. Biserica Sf. Spiridon: N. lorga. Din tesaurul de artă botușănean, XXXI, 1938. p. 8 [ctitor Gheorghe Paiu], Biserica Trei Ierarhi: N. lorga. Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 8 [din 1789, refăcută 1833]. Biserica Vovidenia Intrarea în biserică a Maicii Domnului: N. lorga, Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 9 [din 1834, pe locul unei biserici mai vechi de lemn; ctitorij. — AGAFTON. oraș Botoșani Mănăstirea Agafton cu biserica veche — Sf. Arhangheli și biserica nouă— Pogorîrea Sf. Duh: N. lorga. Din tesaurul de artă botușănean. XXXI, 1938, p. 11, 12 [sărăcia schitului, foto]: I. Popovici, Un zugrav român necunoscut din veacul al XVIII-lea (1750- 1838), XXXIII, 1940, fasc. 105. p. 44—45 [la 1814 este transformată în schit de călugărițe: construirea bisericii noi]. BOTOȘEȘTI-PAIA, jud. Dolj Locul „Cetatea " : Al. Bărcăcilă, Bărboiu, Botoșești-Paia, XXX, 1937, p. 133 — 135 [cetate dacică, foto]. Așezare romană cu cetate pe Valea Botoșești: Al. Bărcăcilă, Bărboiu, Botoșești-Paia. XXX. 1937, p. 132 -133. 134 [antichi- tăți romane, foto]. Biserică de lemn: Al. Bărcăcilă, Băr- boiu, Botoșești-Paia, XXX, 1937, p. 135 [vîndută în 1812 satului Bărboi]. BOURA. jud. Suceava Biserică: C. Babulescu, Candela de la temelia bisericii din Cotmeana. ACMI, 1942, p. 120, nota 3 [sfințirea locului zidirii de către episcop]. BOURENI, jud. Dolj Biserică: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XIX [diferite lucrări]. BOURGES, Franța http://patrimoniu.gov.ro 41 Palatul lui J a c q u e s Coeur: G. Balș, bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 195, 196 [sistemul de acoperișuri, după Choisy, cu desene]. BOZIANA, jud. Gorj, vezi Jupînești, biserica nouă. BOZIENI, jud. Neamț Biserica înălțarea Domnului : N. Ghika-Budești, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 67 [restaurare]. BOZIORU-VĂVĂLUCI, vezi Văvălucile, jud. Buzău. BOZOVICI, jud. Caraș-Severin Biserica înălțarea Domnului : N. lorga, Arta româneasca din Banatul muntos, XXXI, 1938, p. 151, 156, 164, 166 [cu foto icoane și uși împărătești]. BRAEOVA, jud. Dolj Cula Izvoranu-Geblescu : N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii, IV. XXIX, 1936, p. 118, fig. 1048. BRADU, mănăstire, vezi Pădureni, jud. Buzău. BRADU, schit, vezi Băile-Olănești, jud. Vîlcea. BRAGADIRU, vezi București, sat Bragadiru. BRALOȘTIȚA, jud. Dolj Biserica Sf. Nicolae: Ședințele Comi- siunii 1924, XVII, 1924, p. VII [documentație în vederea reparațiilor]; idem. 1925, XVIII, 1925, p. I [reparații], p. V [fonduri pentru lucrări]; Raport pe anul 1925, XVIII. 1925, p. XIX [diferite lucrări]; I. C. Filitti, In- scripții și ctitori din bisericile Doljului. III. Braloștița (Dolj). 1760. XXII, 1929, p. 43 — 44 [descriere, por- trete ctitori]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936, p. 62. 67, 118; fig. 229. BRAN, jud. Brașov Satul: N. lorga, Vederi ardelene In cartea unui engles. XXXIII, 1940. fasc. 103, p. 2 [după Charles Boner, Ardealul, țara și oamenii, Leipzig, 1868]. Castelul: Al. Lapedatu, Două vechi cetăți românești. Poenariiși Dîmbovița, XII, 1910, p. 177 [men- țiune]. BRANIȘTEA, jud. Mehedinți Biserica Sf-ții Voievozi: Roport general CMI, 1908, p. 179 [cercetare în vederea apro- bării lucrărilor de conservare]; Raport general CMI, 1909, II, 1909, p. 181 [recomandare pentru lucrări de întreținere și reparații], BRAȘOV, jud. Brașov Oraș: Al. Lapedatu, Din posesiunile domnilor noștri în Ardeal — Vințul și Vurperul, II, 1909, p. 42 [Aron Vodă prizonier la Brașov]; V. Drăghiceanu, Curțile domnești brîncovenești. III. Potlogii, III, 1910, p. 50 [cumpărare de case pentru trimișii lui Brînco- veanu]; Al. Lapedatu, Meșterii bisericilor moldovene, V, 1912, p. 24, 28 [Basarab cel Tînăr cere brașove- nilor meșteri în acoperișuri cu olane și zidari]; idem, Meșterii bisericilor din Țara Românească, V. 1912, p. 179—180 [cereri de meșteri de către Vlad Țepeș, Ba- sarab cel Tînăr, Vlad Călugărul]; N. lorga, ..Argintu- rile" lui Constantin Brîncoveanu, VII, 1914, p. 101—105 [meșteri argintari]; V. Drăghiceanu, Mormîntul lui Constantin Brîncoveanu Bosarab-Voevod, VII, 1914, p. 113, 119, 120 [averea Brîncoveanului la Brașov]; C. Marinescu, Trei săbii ale lui Constantin Brîncoveanu XIX, 1926, p. 99 [16 săbii din averea lui Brîncoveanu transportate îa Brașov și confiscate în 1714 de autori- tățile imperiale]; N. lorga, Vederi ardelene în cartea unui engles, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 2 [după Charles Boner, Ardealul, țara și oamenii, Leipzig, 1868]; idem. Ce este vechea noastră artă?, XXXV, 1942, p. 192 [hotel „oribil"]. Casa Sfatului : Biserici declarate monumen' te istorice, ACMI, 1943, p. 14; Procese verbale, ACMI; 1942, p. 34 [condiții de restaurare, amenajarea unu¹ restaurant], p. 49 [lucrări de amenajare], p. 66 [clasare]. Biserica Neagră: G. Balș, Bisericile lui Ștefan-cel-Mare, XVIII, 1925, p. 211 [foto fereastră] și Indice. Biserica Sf. Nicolae din Șchei: Al. Lapedatu, Din posesiunile domnilor noștri în Ardeal — Vințul și Vurperul, II, 1909, p. 44 [Aron Vodă ctitor, prizonier la Brașov]; N. lorga. Picturi și obiecte de artă din biserica Scheilor Brașovului, XVII, 1924, p. 8—11 [cu foto pictură, icoane, ferecătură]; idem, Icoana româ- nească, XXVI, 1933, p. 24 [icoane lipsite de gust]; idem, Cum apar monumentele românești din Ardeal unui călător frances, XXVIII, 1935, p. 111 —112 [descriere în franceză, de A. de G6rando]; A. Sacerdoțeanu, Recensii, XXXVII, 1944, p. 95 [la Candid C. Mușlea, Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brașovului, voi. I (1292—1742), Brașov, 1943]: Procese verbale, ACMI. 1942, p. 30 [modificarea intrării principale în biserică], p. 40 [lucrări la învelitoare, paraclis și biserică], p. 62 [res- taurare]. Biserica Sf. Treime — Dîrste: Pro- cese verbale, ACMI, 1943, p. 63 [restaurarea picturii]. Biserica grecească Sf. Treime: N. lorga, Cum apar monumentele românești din Ardeal unui călător frances, XXVIII, 1935, p. 111 [descriere în limba franceză de A. de G6rando]. — POIANA-BRAȘOV, municipiul Brașov Biserică de lemn: V. Brătulescu, Cro- nică, XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 95 [primită de la Zim- boru, jud. Cluj]. BRAVICEA, jud. Orhei, azi în URSS Biserică din 1859: Gh. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [ctitor, morminte]. BRAZI, schit, vezi Panciu, jud. Vrancea. BRAZII, jud. Ialomița R. Vulpe, Resturile de epocă La Tene III de la Rădu- lești-lalomița, XXIV, 1931, p. 156 — 158 [cu hartă, desen, foto]. Mănăstirea Căldărușani cu bi- serica Sf. Dumitru: Al. Lapedatu, Lucră- rile Comisiunii 1908, I, 1908, p. 90 [reparații.la clopot- niță, turle, arhondaric], p. 91 [indicarea lucrărilor de efectuat, ajutor bănesc acordat de fostul mitropolit Ghenadie], p. 188 [raportarea lucrărilor executate]; Raport general CMI, 1908, I, 1908, p. 175 [restaurare] Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1909, II, 1909, p. 95 [fonduri pentru restaurare]; Raport general CMI, 1909, II, 1909, p. 181 [repartizare fonduri], p. 182 — 183 [lucrări executate], p. 185 [lucrări rămase de făcut]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1910, IV, 1911, p. 35 [lucrări de restaurare]; idem, Raport general CMI, 1911, V, 1912. p. 40 [lucrări executate]; idem, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 186 [lucrări de restaurare]; G. Balș, Sfîntul Munte, VI, 1913, p. 38 [influență athonită la trapeză]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913, p. 51, 53 [control deviz, recepție lucrări], p. 52, 53 [recomandări făcute pictorului I. Belizarie pentru pictură], p. 53 [nu se aprobă desenele polican- drului comandat sculptorului Babic], p. 95 [aprobare proiect ușă], p. 199 [plăți], p. 200 [plată pentru pictura exterioară], p. 201 [descoperirea unui tezaur de monede ungurești, secolul XV]; N. lorga, O inscripție pierdută, VIII, 1915, p. 123 [mențiunea mănăstirii în Vaillant, La Roumanie, 1814]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. III. XXV, 1932, p. 34, 62-63, fig. 282-284; N. lorga 85 http://patrimoniu.gov.ro 42 Monumentele istorice românești și Daponte, XXVI, 1933, p. 157 [ciumă, moartea mitropolitului Ștefan]; N. Ghika-Budești, L'ancienne arhitecture, XXXV, 1942, p. 32, pl. XVI; I. Barnea. Tetraevanghelul de la Căldă- rușani, XXXVII, 1944, p. 58 — 68 [la Academie, întors de la Moscova în 1935, reproduceri]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 24 [ușa bisericii se va executa de Școala de Meserii, pictura executată de Belizarie], p. 26 [acont pentru pictură; monede de aur găsite cu ocazia restaurării], p. 28 [I. Kalinderu împrumutînd o icoană pictată de Grigorescu și nerestituind-o, se cere inter- venția organelor de justiție], p. 32 [se aprobă plata picturii bisericii după verificare], p. 36 [arhitectul Nicolau va executa lucrările de restaurare], p. 38 [clădirile renovate vor fi învelite cu olane și nu cu tablă; recepția picturii], p. 39 — 40 [vizită CMI : reco- mandări privind lucrările de restaurare și pictură], p. 42—43 [necesitatea refacerii acoperișului bisericii, pictura exterioară se va amîna], p. 48 [arhondaricul învelit provizoriu cu tablă, opoziție a lui Pangrati], p. 49 [recepția ușii comandate la Școala Superioară de Arte și Meserii], p. 57 [pictarea trapezei va fi rezolvată de Casa Bisericii]; ibidem, 1915, p. 17 [recepția lucră- rilor], p. 28 [recepția picturii la trapeză], p. 40 [recep- ția lucrărilor]; ibidem, 1942, p. 48 [restaurarea bisericii] p. 67 [refacerea laturii de vest a pridvorului], p. 69 [transformarea pridvorului]. Biserica Sf. Nicolae-Filitis: Co- municări III, XIX, 1926, p. 89 [despre publicație de I. C. Filitti în SOV]. BRĂDENI, vezi Brădești, jud. Dolj. BRĂDEȘTI, jud. Dolj Stațiunea preistorică de la Va- lea Rea: C. Moisil, Stațiunile preistorice. III, 1910. p. 119, [pe harta lui Tocilescu]. Biserica Sf. loan Botezătorul: I. C. Filitti, Inscripții și ctitori din bisericile Doljului, II. Brădeștii din Față, (Dolj), XXII, 1929, p. 43 [deși autorul indică ca hram Sf. Mihail și Gavril (biserica din B’ădeștii-Bătrîni). biserica corespunde ca localitate, ctitor și an cu biserica Sf. loan; portrete ctitori]; Pro- cese verbale, ACMI, 1915, p. 31 [ajutor oferit de familia Săulescu pentru lucrări de conservare]; I. D. Traja- nescu. Memoriu, ACMI, 1915, p. 57 [deviz]; Procese verbale, ACMI. 1943, p. 46 [restaurare], p. 49 [restau- rarea picturii]; vezi și Brădeștii-Bâtrîni, jud. Dolj. BRĂDEȘTII-BĂTRÎNI. jud. Dolj Biserica Sf-ții Arhangheli Mihail și Gavril: Al. M. Zagoritz, Sculpturi in piatră, VI, 1913, p. 70, 71, 72 și pl. III, IV, VIII, IX [ancadra- ment ușă. fereastră, rozete, piatră găurită]; Erata, VIII, 1915, p. 96 [biserica datează din 1752 și nu 1827]; Ședințele Comisiunii 1913, VI, 1913 p. 143 [propusă pentru restaurare și clasare]; Raport pe anul 1919. VIII, 1925,p. XI [restaurare începută în 1916]; Ședințele Co- misiunii 1931. XXIV. 1931, p. 95 [licitație pentru repa- rații]; N. Ghika-Bjdești, Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [reparații]; idem, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de docu- mentație]; idem. Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936, p. 12, 15, 25. 28, 31, 34, 36. 47. 49. 91-92; fig. 670- 680; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 49. pl. XXVII. BRĂDEȘTII DIN FAȚĂ, vezi Brădești, jud. Dolj. BRĂDETU, jud. Argeș Schitul Brădet cu biserica înăl- țarea Domnului: V. D 'ăghiceanu, Curtea Domnească din Argeș. Considerațiuni istorice asupra bise- ricii Sînnicoară, X-XVI, 1917-1923, p. 42. nota 1 86 [Mara, soția lui Mircea cel Bâtrîn, pomenită în pomel- nicul mănăstirii]; idem, Schitul Brădetul, Argeș, XVII, 1924, p. 68 72 [istoric, pisanie, descriere, foto bise- rică și icoane]; P. Demetrescu, Brădet: Note arhitec- tonice, XVII, 1924, p. 72 — 73 [descriere, cu plan, desen și secție]; Ședințele Comisiunii 1924, XVII, 1924, p. 24 [lucrări fotografice]; idem, 1925, XVIII, 1925, p. V [nu se aprobă returnarea clopotelor pentru biserica din Șipote, lași]; Raport pe anul 1925. XVIII, 1925, p. XVIli [diferite lucrări]; N. Ghika-Budești, Evoluția ar- hitecturii. II. XXIII, 1930, p. 10-11, fig. 1-12; N. lor- ga, Icoana românească, XXVI, 1933, p. 14 [icoanăși por- tret al lui Matei Basarab]; idem, 0 nouă publicație cu vederi de monumente. XXX, 1937, p. 45 [despre repro- ducere publicată în Episcopia Argeșului. Glas pentru reînzestrarea ei, 1937]; N. Ghika-Budești, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 169 [icoane]; idem, Restaurarea bisericii mari a mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 28 [datează din 1400? pronaos cu bolta cilin- drică]; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 18 și pl. VIII. BRĂDULEȚ, jud. Argeș Biserica Sf. Paraschiva: V. Bră- tulescu, Inscripții de curînd descoperite. III. Brătieni- Argeș, XXX, 1940, fasc. 103, p. 12 — 13, 14 [nu a mai rămas decît altarul, pietre mare] ; p. 57 [unul din clopotele propuse spre returnare este din sec. XV —XVI. Se va păstra și eventual depune la Muzeul Național]; N. lorga. Ce este un monument istoric. ACMI, 1914, p. 135 [restaurare ..idioată"] ; Procese verbale, ACMI. 1943, p. 41 [restaurarea clopot- niței și bisericii]. Biserica Sf. Vasile. Calea Victoriei, 198: A. Sacerdoțeanu, Recensii, XXXVIII, 1945, p. 84 [la G. Crutzescu. Podul Mogoșoaei]. Biserica Sf. Vineri — Herasca: Pro- cese verbale. ACMI, 1915, p. 33 [piatra de mormînt a mamei doamnei Elena a lui Matei Basarab], p. 35 [piatra de mormînt se va depune la Palatul Artelor]. 105 http://patrimoniu.gov.ro 62 Biserica Sf. Visarion, strada Visarion : Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. V [lorga propune înființarea aci a unui muzeu de artă biseri- cească veche] ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 77 [restaurare]; ibidem, 1943, p. 23 [aprcbare plan și deviz lucrări], p. 26 [aprcbare lucrări]. Biserica Sf-ții Voevozi, strada Sf-ții Voevozi : N. lorga. Monumentele istorice în vechea noastră litertură. III, XXVI, 1933, p. 109 [cercetată de P. Verussi]. Biserica Spirea Nouă: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 30 [recepția lucrărilor de pictură]. Biserica Spirea Veche, strada Uranus : V. Drăghiceanu, Biserica Spireo-Veche din București. Note istorice, XVII, 1924, p. 58 —59 [cu foto și desen]; H. G. Teodoru, [Biserico Spireo-Veche]. Descriere arhi- tectonică, XVII, 1924, p. 59-64 [cu foto, planuri, secții și perspectivă] ; Raport pe anul 1919, XVIII, 1925, p. X [reparația învelitorii]; P. Smarandescu, Note și reflexii, XXXV, 1942, p. 194 [reconstruită din nou de arhitectul I. Socolescu]; A. Busuioceanu, Un palat domnesc din vremea fanarioților: Curtea nouă din București, XXII, 1929, p. 123 — 124 [amplasare, situație retrasă „potrivită pentru o sihăstrie"]. Biserica Stavropoleos, vezi Biserica Arhanghelul MihaiI-Stavropoleos. Biserica Stelea: N. lorga, Cronice, XXX, 1937, p. 143 [despre acuarelă de Doussault; biserica nu mai există, a fost arsă în 1842]. Biserica Stretenia, paraclis al caselor lui lenăchiță Văcărescu din București : V. Drăghiceanu, Palatul lui Bibescu de Io Băneosa, VII, 1914, p. 176, 178 P.S. [însemnare pe o evanghelie din 1793 și pe un minei din 1778]. Biserica Tabaci, strada Cuza Vodă. TI: L. Moga, Un plan inedit de la 1847, XXX, 1937, p. 182 [pe ulița care vine de la biserica Olteni]. Biserica Tîrca-Vitan (înălțarea Domnului): Procese verbale, ACMI, 1942, p. 42 [completarea și restaurarea zidurilor de incintă, resta- urarea bisericii], p. 49, 61 [restaurarea clopotniței], p. 63 [nu se aprobă turlă de zidărie pe pronaos], p. 67 [racordarea zidurilor de incintă], p. 68 [restaurarea cu olane a învelitoarei], p. 71 [spoirea tencuielilor ex- terioare], p. 74 [recepție lucrări: zid de incintă, restau- rarea clopotniței], p. 77 [restaurare]; ibidem, 1943, p. 22 [situația lucrărilor de restaurare], p. 37 [restau- rarea picturii], p. 58 [majorare deviz restaurare], p. 80 [recepție lucrări restaurare]. Biserica Trei Ierarhi — C o I ț e a : A. Baltazar, Prescurile de la Colțea, I, 1908, p. 120 — 132 [cu foto] ; Sp. Cegăneanu, Cîteva observoțiuni asupra bisericii Colțea, IV, 1911, p. 47—48 [pridvor, coloane, foto] ; G. Mandrea, Relațiuni despre biserica Colții, IV, 1911. p. 149—150 [ctitor, reparație 1895, pietre orna- mentale găsite la săpături] ; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1911, V, 1912, p. 42 [mulură trimisă la expoziția din Roma] ; Al. Zagoritz, Sculpturi în piatră, VI, 1913, p. 68, 70-71, f° IV, VII, VIII [cu desene]; N. lorga, ..Arginturile" lui Constantin Brîncoveonu, VII, 1914, p. 97 [pictură] ; Al. Zagoritz, Tîmpla și tronul, VIII, 1915, p. 67 [foto ancadrament de ușă] ; N. lorga, Pridvorul de la Colțea, XXIV, 1931, p. 135 [datează din 1770] ; Ședințele Comisiunii. 1931, XXIV, 1931, p. 190 [reparații planificate] ; N. lorga, Monumentele istorice în vechea noastră literaturo. III, XXVI, 1933, p. 109 [cerce- tarea lui P. Verussi] ; idem, Les arts mineurs en Roumanie. Seconde pârtie, XXVI, 1933, p. 149 [iconostas, uși, tron, cafas]; idem, Monumentele istorice românești și Dcponte, 106 XXVI, 1933, p. 157 [incendiu în 1739]; M. Golescu, Folosirea temelor muzicale în iconografia bisericii răsă- ritene, XXVI, 1933, p. 176 [David cu harpă]; N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 12, 14, 15, 19, 21,22,27, 28. 29, 30, 31, 33, 34, 45. 48, 50, 57, 76, 101-102, 106,107, 109,112,121, fig. 836-854, 1 079; idem, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 173 [catapeteasmă, jețuri, strane] ; idem, L'an- cienne architecture, XXXV, 1942, p. 41—42, 44, pl. XXI ; M. Golescu. Motive de animale, XXXVI, 1943, p. 36, 38,39, 40. 41,42, 44. 45,46 [cufoto] ; H. Teodoru, Honu-Ancuței, XXXVII, 1944, p. 47 [despre mănăstire și clădirile ce le cuprindea] ; A. Sacerdoțeanu, Recensii, XXXVIII, 1945, p. 84—86 [la I. lonașcu, Documente bucureștene]; N. lorga, Ce este un monument istoric, ACMI, 1914, p. 135 [înghesuită de spital]. Turnul Colței:N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 112-113, fig. 963; N. lorga, Cronică. XXX. 1937, p. 143 [despre o vedere de Maria Radianu] ; idem, Poesio francesă asupra monu- mentelor istorice românești, XXXI, 1938, p. 78 [versuri de Jules Brun] ; idem, în legătură cu o ,.Călăuză" necu- noscută a maiorului D. Pcpozoglu, XXXII, 1939, p. 147 [construit de suedezi]. Mănăstirea Văcărești: Raport general CMI 1907, I, 1908, p. 38 [vizită CMI, reparații], p. 43 [amînarea refacerii acoperișului]; Al. Lapedatu, Lucră- rile Comisiunii, 1908, 1,1908, p.91 [lucrări de întreținere și conservare]; idem, Expoziția Școalei Naționale de Arhitectură I, 1908, p. 92 [releveu făcut de elevi]; Raport general CMI 1908, 1,1908, p. 178 [refacere acope- riș] ; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii, 1909, II, [1909 p. 143 [cercetare Ghika-Budești pentru reparații]; Raport general CMI, 1909, II, 1909, p. 181 [lucrări de reparație și întreținere] , p. 184 [revenire la cerere de reparație] ; Sp. Cegăneanu, Cevo cu privire la meșterul Manole, III, 1910, p. 45 [uși] ; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1910, IV, 1911, p. 37 [refacere acoperiș, lucrări de zidărie] ; idem, Raport general CMI, 1911, V, 1912, p. 142 [mulaje executate și depuse la Administrația Casei Bisericii]; idem, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 188 [lucrări interioare, reparația lespezilor de pardoseală]; Al. Zagoritz, Sculpturi în piatră, VI, 1913, p. 69, 70, f° V [coloanele]; Ședințele Comisiunii, 1912, VI, 1913, p. 202 [reparații la biserică]; Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. XII [lucrări de canalizare planificate pe 1925]; idem 1925, XVIII, 1925, p. I [restaurare]; ibidem, [cercetarea referatului arhitectului Gabrielescu privitor la mănăstire], p. III [reparații strict necesare], p. IV [intervenție pentru repararea închisorii], p. VI [reparația bisericii], p. VIII [despre cererea de evacuare a penitenciarului și restau- rarea ansamblului] ; Raport pe anul 1919, XVIII, 1925, p. X [reparația învelitorilor] ; Report pe anul 1922, XVIII, 1925, p. XIII [refacerea învelitorilor la biserica mare, reparații la biserică și paraclis]; Raport pe anul 1923, XVIII, 1925, p. XIV-XV [lucrări de zidărie, tencuire etc.] ; Report pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVII [reparația celulelor]; Tablou de lucrări. 2, XVIII, 1925, p. XIX [restaurarea și completarea policandrelor]; Ședințele Comisiunii, 1925, XIX, 1926, p. IX [aprobare lucrări strict necesare], p. X [prevedere de fonduri pentru reparații]; P. Demetrescu, Lucrări executate in 1926. III, XIX, 1926, p. XIII [lucrări de întreținere la acoperișul bisericii și la paraclis, geamuri noi], p. XIV [documentație] ; V. Drăghiceanu, Comunicări, Mănăs- tirea Văcărești, XXII, 1929, p. 138 [inscripții]; Ședințele Comisiunii, 1932, XXVI, 1933, p. 98 [plată reparații]; N. Ghika-Budești, Raport de activitate pe anul 1930, http://patrimoniu.gov.ro 63 XXVI. 1933, p. 143 [reparații obiecte de artă] : N. lorga, Monumentele istorice românești și Daponte, XXVI, 1933, p. 157 [Doamnele se mută de aci la Radu Vodă (1739)], p, 157 [Constantin Mavrocordat clădește paraclisul Sf. Nicolae], p. 158 [apreciere]; N. Ghika-Budești, Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 190 [reparații la obiecte de cult și mobilier]; idem. Evoluția arhitecturii. III, XXV, 1932, p. 8 [tip athonit] ; ibidem. IV. XXIX, 1936, p. 11. 13, 14, 15. 20. 21. 25. 26. 27. 28. 29, 30, 31, 34. 35, 36, 38. 39, 41, 45, 47, 48, 54. 68, 74, 76, 79, 80, 81, 85, 86-89, 94, 95, 97, 98, 102. 112, 120, 121 [biserica mare + paracl is + mănăs- tire], fig. 590 — 640; N. lorga, Cronică, XXX, 1937, p. 143 [despre vedere de Lancelot] ; N. Ghika-Budești, Raport pe anul 1937, p. 190 [înlocuirea unei coloane de piatră de la pridvor] ; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 48-49, pl. XXVI. XXXI. XXXII; N. lorga. Ce este vechea noastră artă, XXXV, 1942, p. 139 ; M. Golescu. Motive de animale. XXXVI, 1943, p. 45 [lei] ; Procese verbale. ACMI. 1914, p. 30 [se anunță vizita pictorului Viertelberger din Viena]; ibidem, 1915, p. 41 [aprobare deviz reparații]; I. D. Trajanescu, Memoriu, ACMI, 1915, p. 57 [deviz]. Biserica V e r g u I ui, vezi biserica Sf. Mina — Vergului. Biserica Zlătari, Calea Victoriei, 10: Raport general CMI, 1907, I, 1908, p. 41 [zidită din nou în 1851 după ..norme străine", urma să fie declasată. CMI nemulțumită de restaurare; spălarea picturii]; Raport general CMI, 1908. I, 1908. p. 177 [lucrări de restaurare, problema unei clopotnițe noi] ; Al. Lapedatu. Lucrările Comisiunii, 1908. I, 1908, p. 187 [clopotniță provizorie], p. 188 [recepția lucrărilor de pictură]; idem, Lucrările Comisiunii. 1909, II, 1909, p. 45 [apro- bare deviz lucrări], p. 143 [aprobarea unui surplus de cheltuieli pentru renovare]; Report general CMI, 1909, II. 1909, p. 183, 187 [fiind renovată, cu clopotniță nouă, biserica este declasată] ; Sp. Cegăneanu. O fotografie din 1856 a orașului București, IV, 1911, p. 48 ; Sp. C. Haret, 0 scrisoare cu privire la Bucureștii de la 1856, IV, 1911, p. 150, 151; P. Smarandescu, Note și reflexii, XXXV, 1942, p. 192, 193 [restaurată de I. Pompilian, picturi de Tattarescu]; A. Sacerdoțeanu, Recensii, XXXVIII, 1945, p. 83 [la G. Crutzescu, Podul Mogoșooei; biserica veche a fost dărîmată în 1903]. Crucea lui Leon Vodă: N. lorga, In legătura cu o ,,Călăuză" necunoscută a maiorului D. Papa- zoglu, XXXII, 1939, p. 147 [din 1665, în curtea bisericii Slobozia]. Crucea generalului Miloradovi- c i, în curtea Muzeului Româno-Rus, strada N. lorga: I. D. Trajanescu. Mitropolia din București, V, 1912, p. 173-174 [cu foto]. Crucea lui Mogoș serdarul, vezi biserica Oborul Vechi. Crucea Mitropolitului Neofit; fostă pe strada Cazărmii, acum la palatul din Mogoșoaia : V. Drăghiceanu, O piatră de hotar o vechilor București, IV, 1911, p. 107 [inscripție]. Crucea lui Papa postelnicul Brîncoveanu, fostă la poalele dealului Mitropo- liei : I. D. Trajanescu. Mitropolia din București, V. 1912. p. 174 -175 [inscripție și foto] : Procese verbale, ACMI, 1914, p. 58 [îngrădire]: ibidem, 1915, p. 19 [proiect de împrejmuire, p. 22 [ușoară mutare și înălțare a crucii; împrejmuire], p. 30—31 [grilaj proiectat de arhi- tect Trajanescu] ; I. D. Trajanescu, Memoriu, ACMI, 1915, p. 56 [lucrări efectuate în 1915]. Cruci îp parcul Carol: N. Ghika- Budești. Evoluții arhitecturii. III, XXV. 1932, p. 85 și fig. 514 [aduse cu ocazia expoziției din 1906. de la Sălătruc (?)]. — ALUNIȘU, municipiul București Biserica Sf. Treime— Ciocîrlia: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 58 [consolidare după cutremur], — BRAGADIRU, municipiul București Ruine biserică: Procese verbale, ACMI, 1915, p. 27 [cercetare]. — FUNDENI, municipiul București Biserica Fundenii Doamnei — Sf. Ie ft i m i e: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 14, 19, 26, 28, 29, 30. 31. 33, 34. 45. 49. 54. 76. 83, 101, 106, 107-109, fig. 928- 941; idem. L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 42. pl. XXI; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 73 [proiect ferestre duble și grilaj de fier], — GLINA, municipiul București Stațiune cultură bronz timpuriu și început bronz mijlociu: I. Andrie- șescu, Vasile Pârvan. XXII. 1929, p. 147-148 [săpă- turi]; D. Berciu, Generalități asupra preistoriei Olteniei. XXVII, 1934, p. 32 [civilizația Glma III]; Procese verbele, ACMI. 1943, p. 79 [cerere de acte justificative asupra săpăturilor]; M. Petrescu-Dîmbovița. Raport asupra săpăturilor de la Ghina [sic], jud. Ilfov, 1943, ACMI, 1943, p. 86 — 89 [strat Glina III, Gumelnița, Boian A]. — MOGOȘOAIA. municipiul București Palatul lui Constantin Brînco- veanu: V. Drăghiceanu, Curțile domnești brirco- venești. I. Doicești, II, 1909, p. 105 [terminat în 1702, scurt istoric]; ibidem, II. Mogoșoaia, II, 1909, p. 149 — 164 [1. Situație și istorie, 2. Cronica curții. 3. Descriere cu plan de situație, plan pivniță și nivel 1, plan etaj; foto]; ibidem. III. Potlogii, III, 1910, p. 57—62 [compa- rație cu Potlogii]; ibidem. IV. Curți și conace fărimete, IV, 1911, p. 60, 61 [pisania], p. 63-65 [asemănare cu planul m-rii Brîncoveni]; G. Balș, Sfintul Munte, VI, 1913, p. 38 [pivnițe asemănătoare cu magazia de la Vatoped]; V. Drăghiceanu, Palatul din Mogoșoaia, XIX, 1926, p. 47—48 [note privind palatul, scrise de Chishull în 1702]; idem, Monumente representative din vechea artă română, expuse in exposițiile din Paris și Geneva in anul 1925, XIX, 1926, p. 65 [au fost expuse fotografii]; N. lorga, Les châteaux occidentaux en Rou- manie, XXII, 1929, p. 68; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, IV, XXIX, 1936, p. 14. 15. 30. 31. 38. 39. 80. 114, 115, 116, fig. 985-991. Biserica Sf. Gheorghe: V. Drăghi- ceanu, Curțile domnești brincovenești. II. Mogoșoaia, II, 1909, p. 154, 158 — 159 [descriere, pisanie, plan de situație și foto]; Erată, III, 1910, p. 48; N. lorga, Portretele lui Constantin, Brincoveanu și ale familiei sale, VIII, 1915, p. 49, 51; Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. VI [spălarea picturilor]; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVII [restaurarea picturii]; V. Drăghi-. ceanu, Un mormint al Obrenovicilor in București, XXII, 1929. p. 138 [incripție pe o cruce]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 29, 61 — 62, 71, fig. 205 — 214; Procese verbale, ACMI. 1943. p. 65, 76 [reparația picturii fără aviz CMI]. — PANTELIMON, municipiul București Palatul lui Alexandru Ghika - Vodă: V. Drăghiceanu, Curțile domnești brîncove- nești. II. Mogoșoaia, II, 1909, p. 150. Mănăstirea Sf. Pantelimon (în curtea spitalului): N. lorga, Cea d’intăiu visită dom- 107 http://patrimoniu.gov.ro 64 nească la monumente istorice și opera lui Grigore Matei- Vodă Ghica, XIX, 1926, p. 146 [ctitor, cu foto p. 144 (mormîntul lui Grigore Ghica) și p- 146 (fațada biseri- cii)]; idem, Domnii fanarioți și ctitoriile, XXII, 1929, p. 90; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 61, 106, fig. 911-912. 914; L. Moga, Lămuriri cu privire la vechimea bisericii Sf. Pantelimon din București. 0 rectificare, XXX, 1937, p. 175—178 [hotărnicii ale mahalalelor mănăstirii]; idem, Un plan inedit de la 1847, XXX, 1937, p. 182 [hotărnicie]; Procese verbale. ACMI, 1914, p. 46 [reparații necesare]; ibidem, 1943, p. 49 [consolidarea și repararea picturii din pridvorul bisericii], p. 53 [repararea tindei bisericii]. POPEȘTI-LEORDENI, municipiul București Curtea boierească Mânu (G h e r- mani — Blanc-Gruef-Romalo), din Leor- deni : N. Romalo, Leordeni. XXXVIII. 1945. p. 54—63 [istoric, foto]; Șt. Balș, Casa din Leordeni, XXXVIII, 1945. p. 64—76 [studiu arhitectonic, planuri, relevee și foto]. Biserica din Leordeni (paraclis al casei Mânu): Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; N. Romalo. Leordeni, XXXVIII, 1945, p. 59, 61 [cu foto]. Biserica Sf. Alexandru-Vintilă Vodă, din Popești: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936, p. 118, fig. 962; N. Romalo. Leordeni, XXXVIII, 1945, p. 62; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 25 [consolidare după cutremur]; ibidem, 1943, p. 33 [majorare deviz pentru consolidare], p. 73, 84 [restaurare], p. 73 [restaurare pictură], p. 74 [lucrări], p. 77 [aprobare deviz], BUCZACZ, azi în URSS Mănăstire ortodoxă; P. P. Panai- tescu, Fundațiuni religioase românești in Galițio, XXII, 1929, p. 12 [Maria Potocki, fata lui Eremia Movilă, repară biserica]. BUDA, jud. Buzău, vezi Buda-Crăciunești. BUDA, corn. Bogdănești, jud. Vaslui C. Moisil. Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu]. BUDA, jud. Vîlcea, vezi Ocnele Mari. BUDA. Ungaria Cetatea: G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare. XVIII, 1925. p. 195 [sistemul de acoperișuri], BUDA-CRĂCIUNEȘTI, jud. Buzău Ruinele mănăstirii Aninoasa — Cislău, zidurile Doamnei Neaga, [Biserica Adormirea Maicii Domnului (?)]: V. Drăghi- ceanu, Săpăturile din Buda. Lapoș și Tisău-Buzău, XXIV, 1931, p. 159 168, 171—174 [descriere săpături, morminte, planuri biserică, foto; bijuterii găsite, foto]; idem. Inelul lui Vlaicu Clucerul, tatăl doamnei Neaga. XXVI, 1933, p. 39. BUDA-MARE, jud. Dorohoi, azi în URSS Biserica parohială: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 61 [restaurare]. BUDACHI, jud. Cetatea Albă, azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia. XXXIII, 1940. fasc. 103, p. 45 [ctitor, morminte]. BUDEASA MARE, jud. Argeș Biserica Adormirea Maicii Dom- nului și casa Bud i șt ea n u: V. Drăghi- ceanu, Comunicări. Budeoso-Argeș. XX. 1927, p. 48 [biserica]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 96, 118, fig. 861 [biserica], 116, 117 [casa]. BUDEȘTI, jud. Maramureș Biserica de lemn Sf. Nicolae — josan i: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Mara- mureș, XXXIV, 1941, p. 20—22, pl. V, VI [descriere, pictură, inscripții, istoric, plan, foto]. Biserica de lemn Sf. Nicolae — S u s a n i : V. Brătulescu. Biserici de lemn din Mara- mureș, XXXIV, 1941, p. 22-29, 30, 31. 32. 33, 34, 35. pl. XVIII [descriere, pictură, inscripții, uși împără- tești, ctitori, istoric, foto]. BUDEȘTI, jud. Vîlcea Biserica Sf-ții Voievozi: N. Ghika- Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1929, XXVI, 1933, p. 142 [reparație din donația Zoe Golescu]; idem, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933. p. 143 [restaurare]; idem. Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931. XXVI, 1933, p. 189 [terminarea restaurării]. BUDIȘTENI, jud. Argeș C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 121 [două topoare de piatră, la muzeul din Tîrgu Jiu]. BUDURĂȘTI, jud. Vîlcea Biserica de lemnCuvioasaParas- ch iva: I. Vîrtosu, Biserici de lemn. XXVI, 1933, p. 136 [pisanie]. BUFTEA, sect. agr. Ilfov Capela Știrbei (?); Biserica sa- tului (?): Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]. BUHALNIȚA, jud. lași Așezare din epoca neolitică, secolul III e. n. prefeudală și feu- dală: C. Moisil, Istoricul cercetărilor preistorice. III, 1910, p. 116; idem, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 172. BUHALNIȚA, jud. Neamț Schitul B u h a I n i ț a cu biserica Intrarea în biserică: Al. Lapedatu. Icoa- nele lui Barnowski vodă de la Moscova și zugrafi Trei Erarhilor din lași, V. 1912, p. 111 [biserica Adormirea Maicii Domnului]; N. lorga. Les arts mineurs en Rou- manie, XXVI, 1933, p. 147 [strane]; N. Ghika-Budești, Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 172 [strane]. BUHUȘI, jud. Bacău Stațiune daco-romană la Orbie: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI. 1938, p. 127. BUICEȘTI, jud. Olt Biserica Sf. Nicolae: N. lorga, 0 explorație arheologică și istorico a județului Olt. XXVI, 1933, p. 121 [biserica, cariera lui Radu a lui Moție; recenzie la I. lonașcu. Biserici Olt]; Procese verbale, ACMI. 1915, p. 33 [cercetare]. BUJEREUCA, vezi Bujorovca BUJORENI, jud. Vîlcea Culă: V. Drăghiceanu, Monumentele istorice din Oltenia. I, XXIV, 1931, p. 127 [descriere, plan]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: P. Demetrescu. Lucrări executate In 1926. XIX, 1926. p. XIV; I. Vîrtosu. Biserici de lemn, XXVI, 1933. p. 187 [pisanie]. BUJOROVCA, vezi Soroca BULAI, jud. Suceava Biserica Sf. Maria a fostei mă- năstiri armenești Hagigadar:P. Luția, RSR Cernăuți. 1921-1925. Secolul al XVI-lea, XIX, 1926. p. 127 [datare]; G. Balș. Biserici sec. XVI, XXI, 1928, p. 179 — 180 și Indice. 108 http://patrimoniu.gov.ro 65 BULETA, jud. Vîlcea Biserica Sf. 11> a n Botezătorul: N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [deviz, control]. BULGARIA Ședințele Comisiunii, 1924, XVII. 1924. p. XII [CMI propune ca monumentul din Bulgaria pentru comemorarea războiului din 1878 să fie sub îngrijirea Muzeului Militar]; V. Drăghiceanu, O icoana din Bulgaria. XIX. 1926, p. 88. BUMBEȘTI-JIU. jud. Gorj C. Moisil. Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 174 [topoare și ciocane de piatră]. Castre romane (la „V î r t o p" și Bumbești-gară): D. Tudor, Castra Daciae inferioris. I. Castrele romane de la Bumbești-Gorj, XXXIII, 1940, fasc. 103 p. 18 — 32 [cu planuri, schițe, desene, foto]. BUMBEȘTI-PIȚIC, jud. Gorj Castru roman: Al. Bărăci lă. însemnări din Gorj, XX, 1927, p. 44 [descriere, săpături G. Toci- lescu. inscripții pe cărămizi, săpături actuale; castru cu ziduri de pămînt, refăcute din piatră în 201 e.n.]. Biserică: (Adormirea? Sf. Nicolae?) N. Ghika Budești, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]. BUNEA. schit, vezi Pucioasa, jud. Dîmbovița. BUNEȘTI, jud. Brașov Cetatea sătească cu biserică evanghelică fortificată: N. lorga, Ve- deri ardelene în cartea unui engles, XXXIII, 1940. fasc. 103. p. 2 [desen perspectivă cu referire greșită în text la biserica evanghcl că din Boian-Binesdorfj. BUNEȘTI, jud. Suceava V. Dumitrescu, Inscripțiuni preistorice in România? XXIV, 1931, p. 86 — 90 [fragmente preistorice de piatră, cu basoreliefuri care, după părerea eronată a lui O. Tafrali, cuprind inscripții glozeliene]. BUNEȘTI, corn. Bunești, jud. Vîlcea Biserica de lemn Intrarea în biserică: I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 137 [pisanie]. Biserica de lemn Cuvioasa P a- raschiva: I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933. p. 137. BUNGARD. vezi Sibiu, sat Bungard. BURDUCA, jud. Dîmbovița Biserica Cuvioasa Paraschiva: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]. BURDUJENI, vezi Suceava, cartier Burdujeni. BURGHELEA-SOCl, jud. Bălți, azi în URSS Biserică din 1830: G. Bezviconi, Comu- nicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940. fasc. 103, p. 43 [ctitor, morminte]. BURLĂNEȘTI, vezi Voinești, jud. Dîmbovița. BUSUIOCENI, vezi Poiana, jud. Botoșani. BUȘILA, jud. Bălți, azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [ctitor, morminte]. BUTOIU, jud. Dîmbovița Mănăstirea Butoiu cu biserica Schimbarea la față: N. lorga, Două mănăs- tiri dîmbovițene. II. Mănăstirea Butoiu, XXII, 1929, p. 23—25 [istoric, descriere, inscripții. însemnări]. BUTRINTO, Albania Cetate romană: Redacțional, Cercetările misiunii arheologice în Albania. Săpăturile din vechea cetate romană Butrinto, XXII, 1929, p. 44; A. Sacerdo- țeanu. Recensii, XXXVI, 1943, p. 124 [la Luigi M. Ugolini, Butrinto. II mito d’Enea. Gli scavi, Roma, 1937; rezultatul săpăturilor]. BUZAȚI, vezi Lunca Moldovei, jud. Neamț. BUZĂU, jud. Buzău Oraș: Ședințele Comisiunii. 1926, XIX, 1926, p. I, IV, X [monede găsite]. Mănăstirea Banu cu biserica Buna Vestire: Raport general CMI, 1907, I, 1908. p. 43 [recomandare lucrări]; Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii 1908, I. 1908, p. 91 [urgență pentru lucrări de conservare]; Raport general CMI, 1908, I, 1908, p. 117 [repararea și refacerea zidului de îm- prejmuire]; Al. Lapedatu, Lucrările Comișjunii 1909. II, 1909, p. 96 [cerere de lucrări de reparații]; I. Kalin- deru, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 188 [construire casă parohială și cancelarie]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925. p. XVIII [diferite lucrări]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. IX [spălarea picturii]; A. Sacerdoțeanu, Recensii, XXXVIII. 1945, p. 85 [la I. lonașcu, Documente bucureștene]; Procese verbale. ACMI, 1942, p. 75 [curățirea vopsitoriei în ulei, făcută fără autorizație]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului— Broșteni: H. Teodoru, încă un nume de meșter constructor, XXXVI, 1943, p. 119 [Albu, semnat pe fereastra altarului; desen]. Episcopia Buzăului: C. Bobulescu, O inscripție a palatului episcopal din Buzeu de la începutul secolului al XVIII-leo, VIII, 1915, p. 190 [din 1708- 1714]; I. Mușețeanu, Comunicări. Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna Căciulați, județul Ilfov, XXXIII, 1940. p. 43 [evanghelie tipărită la tipografia Episcopiei Buzăului]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 21 [ușă nouă de intrare în biserică]; p. 45 [întocmire deviz și începere lucrări]; p. 58 [restaurare], p. 60 [lucrări de consolidare și întrețineie la palatul episco- pal]; ibidem, 1943, p. 50 [menținerea legăturilor de fier de la biserică]. Biserica Sf-ții îngeri: Procese ver- bale. ACMI, 1942, p. 26 , 27 [dărîmarea turlei Pantocratorului]. BUZĂU, județ N. A. Constantinescu, Biserici și mănăstiri din județul Buzău, XVII, 1924, p. 141-142; 188-191 [cu figuri], CALEA BUZĂULUI, între Ploiești și Buzău Cruci de piatră: V. Drăghiceanu, Curțile domnești brîncovenești. IV. Curți și conace fărlmate, IV, 1911, p. 50 [vezi și Ploiești, sat Valea Oriei]. BUZDUC, jud. Dolj C. Moisil. Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 120 [pe harta lui Tocilescu]. c CACALEȚI, jud. Ilfov, vezi Balotești, sect. agr. Ilfov. CACOMEANCA, vezi Grădiștea, jud. Ialomița. CACOVA, vezi Piscu Mare, jud. Vîlcea. CADICHIOI, jud. Silistra, azi în R. P. Bulgaria Așezare preistorică; castrul roman Candidiana: I. Andrieșescu, Asupra epocei de bronz în România, VIII, 1915, p. 154, nota 1 [fragmente de vase pictate]; D. Teodorescu, G. Matees- cu, Raport special Nr. 8. Cercetări arheologice Intre Silistra și Turtucaia în Iulie—Octombrie 1915, ACMI, 109 http://patrimoniu.gov.ro 66 1915, p. 217 [valuri de pămînt și de piatră; obiecte găsite și depuse la Silistra]. CAHUL, județ, azi în URSS G. Bezviconi. Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 19^0, fas.. 103, p. 45. CALACHIOI, vezi Capidava, jud. Constanța. CALAFAT, jud. Dolj Orașul și cetatea: N. lorga, in legătura cu o ,,Călăuză" necunoscută a maiorului D. Papazoglu, XXXII, 1939, p. 146 [evenimente istorice legate de oraș și cetate]. — BASARABI, orașul Calafat Necropolă tumulară din epoca fierului: V. Dumitrescu,* Raport, ACMI, 1943, p. 94 [ceramică, arme, obiecte de bronz și fier]. Cruci: V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. III, XXVII, 1934, p. 103 [luare de „estampe" de pe cruci în 1909], CIUPERCENII VECHI, orașul Calafat D. Berciu, și I. B.. Antichități medievale din Oltenia. Antichități hunice, XXX, 1937, p. 78 [cazan de bronz]. CALAPĂRU, jud. Mehedinți, vezi Calopăru, jud. Gorj. CALIAN, vezi Căianu, jud. Cluj. CALOMFIREȘTI, vezi Alexandria, jud. Teleorman. CALOPĂRU, jud. Gorj Casă-culă: N. Ghika-Budești, Evoluția arhi- tecturii. IV, XXIX, 1936, fig. 1037. CALU, vezi Piatra Șoimului, jud. Neamț. CALVINI, jud. Buzău Urme de cetate medievală: Al. Lapedatu. Două vechi cetăți românești. Poenarii și Dîmbovița, III, 1910, p. 178. Biserica Sf. Nicolae, vezi Bîscenii de Jos. CAMENCEA, jud. Orhei, azi în URSS Biserica: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 46 [morminte]. CAMENIȚA, cetate, vezi Kamenec Podolskij, URSS. CAPĂT, vezi Căpăt, jud. Timiș. CAPIDAVA, jud. Constanța Cetatea romană Capidava: V. Pâr- van, Cetatea Tropaeum. Considerații istorice, IV, 1911, p. 5, 7 [inscripții latine, daci probabil romanizați]; Descoperiri nouă în Scythia Minor. Relație oficială, V, 1912, p. 120 [săpături în cetatea de piatră]; I. Andrie- șescu, Vasile Pârvan, XXII, 1929, p. 147 [săpături conduse de Gr. Florescu]; Gr. Florescu, Rapo, t asupra săpăturilor arheologice de la Capidava, ACMI, 1942, p. 174—175 [săpături în interiorul cetății, începute Jn 1940, obiecte găsite, ceramică]; V. Brătulescu, Hîrșova, XXXIII, 1940, fasc. 105, p. 7 [cetate pierdută de Lisimah în 292 î.e.n.], p. 8 [drum roman de la Histria la Capidava]; Gr. Florescu, Raport asupra acti- vității arheologice la Capidava in 1943, ACMI, 1943, p. 181—182 [consolidarea zidurilor, scoaterea la iveală a unei bazilici creștine și a uneia romane], p. 70 [cer- cetări făcute de Muzeul de Antichități]. CAPPADOCIA, fost regat în Asia Mică, azi în Turcia Pere G. de Jerphanion, Les ăglises rupestres de Cappadoce et la place de leurs peintures dans le dâve- loppement de l'iconographie chrătienne, XXVI, 1934, p. VI—VII, 145 — 184; fig. 1 — 85 [cu următoarele capitole: I, La răgion d'Urgub, II. Monastăres et eglises rupestres, III. Date et groupement chronologique des peintures de Cappadoce, IV. La place des peintures cappa- 110 dociennes dans le dăvelcppement de l'iconographie chrg- tienne, V. Resumi et conclusion — L’âglise de Qeldjlar, [despre localitățile și bisericile din Matchan, Guerdmd bisericile Aîneli Kilisse, Quezlar Qualdssi, Toquald Kilissd, Quaranleq Kilisse, Elmale Kilist6, Tchareqle Kilissd, Theotokos), Tchaouch-ln, Zilve, Soghanle (bisericile Belii Kilisse, Sf. Barbara, Quarabach Kilissd), Taghar, Callist6. Queledjlar Kiliss6 (lîngă Guereme) Cu referiri la Doura-Europos, p. 169—170, Bobbio, p. 170, Vatican, p. 171, Biblioteca Laurențiană din Florența, p. 170, Catedrala San Marco din Veneția, p. 171, Catedrala din Chartres, p. 174 — 179, Ravena, p. 173, nota 1, 178, 181, evangheliarul de la Augs- burg, azi la Munchen, p. 175, Monte Casino, p. 177, Cluny, p. 177, Gurk în Carintia, p. 178, Biblioteca Națională din Paris, p. 173, Maredsous, p. 179, Liege, p. 179, evangheliarul din Rossano, p. 182—183, etc.]. CAPU ClMPULUI, jud. Suceava Biserică de lemn din 1782: P. Luța, RSR Cernăuți, 1936, XXX, 1937, p. 94 [se aprobă mutarea ei la lacobești jud. Suceava]. CAPU DEALULUI, jud. Vîlcea Biserica de lemn Cuvioasa Pa- ra s c h i v a: Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. V [aprobare deviz]; idem, XVIII, 1925, p. VI [recepție lucrări]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV XXIX, 1936, p. 113, fig. 976—980; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, pl. XXVIII. CARACAL, jud. Olt Oraș: D. Tudor, Antichitățile preistorice din Romanați, XXVI, 1933, p. 76 [La Tene], 78 [urme romane]. Casele domnești ale lui Mihai Viteazul — Matei Basarab — Con- stantin Brîncoveanu: V. Drăghiceanu Curțile domnești brincovenești. IV. Curți și conace fărt- mate, 1911, p. 52; idem. Monumentele Olteniei, XXIV, 1931, p. 105 [se anunță un studiu viitor]; idem, Monu- mentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 49 — 50 [ruine, case reparate de Matei Basarab, desrise de Paul din Alep]. Case în stil românesc: N. lorga, Țări românești. III, XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 65-66 [cu foto]. Muzeul liceului: D. Tudor, Monumente inedite din Romula, XXVIII, 1935, p. 34, 35. Biserica Adormirea Maicii Domnului: Procese verbale. ACMI. 1942. p. 28 [nu se aprobă zugrăvirea familiei generalului Florescu în biserică]. Biserica Domnească — Potrușeni ' (Intrarea în biserică): V. Drăghiceanu, I Curțile domnești brincovenești. IV. Curți și conace fărî- mate, IV, 1911, p. 52; Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. III [nu se permite văruirea scenei hramului]; V, Drăghiceanu. Monumentele Olteniei. I, XXIV, 1931, p. 105; idem, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 49 [mult transformată]; Procese verbale, ACMI, I 1942, p. 24 [despărțire față de școală]. — LIICENI, orașul Caracal Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activi- 1 tate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [deviz, control]. 1 CARAHORMAN, vezi Vadu, jud. Constanța. CARAMURAT, vezi Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța. CARANASUF, vezi Istria, jud. Constanța. CARANSEBEȘ, jud. Caraș Severin. JUPA, oraș Caransebeș http: / /patrimoniu.gov.ro 67 Castrul roman T i b i s c u m : RSR Lugoj, 1925, XVIII, 1925, p. XXIII [săpături executate de profesorul Mateescu]; RSR Cluj, 1925, XVIII, 1925, p. XXI [săpături arheologice]; I. Andricșescu, Vasile Pârvan, XXII, 1929, p. 147 [săpături ale lui G, Matee- scu]; D. Tudor, Tăblițe votive din Tibiscum ale cavaleri- lor danubieni, XXXII, 1939, p. 70—73 [aflate la muzeul din Lugoj, foto], CARAORMAN, jud. Tulcea C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 — 174; Descoperiri nouă in Scythio Minor. Relație oficială V, 1912, p. 120 [săpături la cetatea de piatră]. • CARNOVA, jud. Orhei, vezi Cornova CAROLINGIANĂ, calea; lega Oltenia cu Transil- vania, pe valea Oltului ; M. Popescu, Oltenia în timpul stăpînirii austriece (1718—1739), XIX, 1926, p. 100 [urma „Calea lui Traian"; denumire dată după Carol VI al Germaniei]. CARSIUM, vezi Hîrșova, jud. Constanța. CARTIU, vezi Tîrgu Jiu. jud. Gorj. CASA VECHE, jud. Vîlcea C. Moisil, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 84 [două ciocane de diabas, găurite]. CASIAN, jud. Constanța Descoperiri nouă în Scythia Minor. Relația oficială, V, 1912, p. 120 [inscripții grecești]. CASTRANOVA, jud. Dolj D. Tudor, Antichitățile din Romanați, XXVI, 1933, p. 78 [urme romane], CAȘIN, jud. Bacău Biserica Adormirea Maicii Dom- nului; Proces verbal, ACMI, 1942, p. 43 [consoli- dare după cutremur]; ibidem, 1943, p. 39 [continuarea lucrărilor]. CAȘIN, mănăstire, vezi Mănăstirea Cașin, jud Bacău. CATANE, jud. Argeș Biserica de lemn Sf. Nicolae (?): Procese verbale, ACMI, 1942, p. 33 [tencuieli zugrăvite]. CĂBEȘTI, jud. Storojineț, azi în URSS Biserică de lemn: G. Balș, Grinda și arcul, XXIV, 1931, p. 67. CĂCIULATU, jud. Dolj C. Moisil, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 84 [ciocan de piatră]. CACIULAȚI, sect. agr. Ilfov Palatul lui Alexandru G h i k a - Vodă: V. Drăghiceanu, Curțile domnești brîncove- nești. II. Mogoșoaia, II, 1909, p. 150. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului, vezi Moara Vlăsiei. CĂCIULĂTEȘTI, jud. Dolj Ruinele schitului Zdralea (Roa- ba): N. lorga, Cronică, XXVIII, 1935, p. 95 [menți- une după I. Donat în AO]; idem, Cronică, XXXI, 1938, p. 190 [despre descrierea lui Ion Donat în AO, 79— 82]; Șt. Ciuceanu, Raport, ACMI, 1915, p. 120-123 [descrierea ruinei, foto]. Schitul „Roaba din pădure": Șt. Ciuceanu, Raport, ACMI, 1915, p. 123. CĂCIULEȘTI, jud. Neamț Așezare preistorică; cultură La T e n e, cioburi stil B: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 122—123 [cu foto]; idem, Săpături de preistorie în județul Neamț, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 38. CĂIANU. jud. Cluj R (se r i c ă • RSR C/ui, 1975, XVIII, 1925. o. XXII [planificare lucrări]. CĂIUȚI, jud. Bacău N. lorga, Monumentele istorice în vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 103 [fostul pcd al lui Ștefan cel Mare]. CĂLĂN, jud. Hunedoara Așezarea rurală Aquae (Ad A q u a s): V. Drăghiceanu, Săpăturile de Io Vodița. Bisericile Sfîntului Nicodim și a lui Litovoiu-Vodă, XXII, 1929, p. 153 [autorul crede că s-ar afla în vecinătatea Cladovei; fabrică romană de cărămidă]. CĂLĂRAȘI, jud. Călărași Orașul: N. lorga, In legătură cu o ,.Călăuză" necunoscută a maiorului D. Popazoglu, XXXII, 1939, p. 147 [fără urme istorice]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 51 [săpături neautorizate]. L a „G rădiștea Borc ii”: R. Vlădescu- Vulpe. Mostiștea-Călărași, XVII, 1924, p. 85, 86 [stațiune preistorică și protoistorică (getică)]. Cartier Mircea Vodă: Procese Verbale, ACMI, 1914, p. 57 [nu se aprobă săpături]. CĂLĂRĂȘANCA, vezi Călărășăuca CĂLĂRĂȘĂUCA, jud. Soroca, azi în URSS Biserica m-rii Adormirea Maicii Domnului: V. Brătulescu, Colecția Dr. H. Slobo- zianu, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 42—43 [potir rusesc dăruit mănăstirii în 1756]. CĂLDĂRUȘANI, mănăstire, vezi Brazii, jud. Ialomița. CĂLIMĂNEȘTI, jud. Vîlcea Oraș: N. lorga, Bibliografie, XXVI, 1933, p. 140 [recenzie la V. Brătulescu. Călimănești și monu- mentele istorice din împrejurimi, București, 1934]. Vila Stepleanu-Horbatsky, cu cruce din 1721: Stepleanu-Horbatsky, doctor, [Scrisoare către N. lorga], XXVI, 1933, p. 140 [publicată de N. lorga în Cronică și privind o cruce spartă găsită de autorul scrisorii la Jiblea, unde servea drept troc de porci, restaurată de autor și instalată lîngă vila sa]. Schitul Ostrov cu biserica Naș- terea Maicii Domnului: Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii, 1908, I, 1908, p. 133 [materiale pentru lucrări de reparații și conservare]; Raport general CMI, 1908, I, 1908, p. 177 [procurare de materiale pentru reparații]; V. Drăghiceanu, Inscripții. Biserica din Ostrov-Vîlcea, IX, 1916, p. 95 [pisanie]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. III [reparații]; P. Demetrescu, Lucrări executate în 1926, XIX, 1926, p. XIV [documentații și alte lucrări]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. II, XXIII, 1930, p. 12 — 13, fig. 19—24; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 69—70 [inscripții, pomelnic, pictură, tîmplă. descriere, foto]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 134 [pisanie, inscripție pe o cruce]; N. lorga. Bibliografie. XXVI, 1933. p. 140 [recenzie la V. Brătulescu, Călimănești! și monumentele istorice din împrejurimi. București. 1934; două icoane ale soției lui Neagoe Basarab]; idem, O descriere din 1859 a monumentelor Țării Românești, XXX, 1937, p. 85 [după Th. Margot, O viatorie; inscripție]; N. Ghika- Budești, Restaurarea bisericii mari o mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 28, 31 [tip* zidire în 1521, pronaos cu boltă cilindrică]; idem, L'ancienne arhitecture, XXXV, 1942. p. 25 și pl. VIII. Biserica Sf-ții Voievozi: V. Dră- ghiceanu, Diferite inscripții de biserici și mănăstiri, Biserica din Călimănești. Vîlcea, V, 1912, p. 184 [pi; sanie]; idem, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, o. 69 foisanie, scurtă descriere]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 134 [pisanie, cruce]; V. Brătu- 111 http://patrimoniu.gov.ro 68 lescu, Biserica Veche din Călimănești, XXVII, 1934, p. 44 — 45, 46 [pisanie, pictură, foto]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 51 [restaurare], p. 56 [restaurare pictură], p. 58, 67 [lucrări în curs]. Cruci: V. Brătulescu. Călimănești, XXVI, 1933, p. 84 [inscripții pe cruci din: 1765 (în parc). 1880 (masa lui Traian)]; I. Vîrtosu, Crucile de piatră de la Cozia la Râmnic,-XXVI, 1933. p. 133-134 [la Călimănești, gura Pîrîului Ogorului, Valea Cărpinoasă, Dealul Cârpinoasa, Gura Văii, Olteni, din 1689, 1735. 1787, 1786. 1823, 1787, 1790, 1780, 1626, 1810, 1700, 1755, 1750, 1775, 1593, 1753, 1805, 1795, 1735, 1795, 1683]. _ — CĂCIULATA. orașul Călimănești a) Mănăstirea Cozia cu biserica S f. Treime: Raport general CMI, 1907, I. 1908, p. 42 [reparația neautorizată a tîmplei]; Al. Lapedatu, Biserica cea mare a mănăstirii Cozia, I, 1908, p. 92 [despre acuarela lui Szathmary, publicată ca supli- ment]; Sp. Cegăneanu, Ceva despre proveniența și arta vechilor noastre argintării, IV, 1911, p. 29 [ornamen- tații]; Al. Lapedatu, Meșterii bisericilor din Țara Româ- nească, V, 1912. p. 180 [repararea candelabrului de către un meșter din Sibiu pe vremea lui Vlad Călugă- rul]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 189 [se recomandă restaurarea bisericii]; Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. VIII [cercetare parament, pictură], p. XIII [pavilioanele nefiind monumente istorice nu se acordă fonduri pen- tru reparație]; idem, 1925, XVIII, 1925 p. I [desvelirea tencuielilor, consolidarea picturii]; Raport pe anul 1920, XVIII, 1925, p. XI [reparație la biserică]; Raport pe anul 1921, XVIII, 1925, p. XIII [reparații la biserică]; Raport pe anul 1923, XVIII, 1925, p. XV [reparația învelitorilor și altele]; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVI [refacere chilii, pardoseală și amvon la biserică, consolidări]; Raport pe anul 1925, XVIII', 1925, p. XVIII [șindrilirea chiliilor]; M. Pooescu, Oltenia în timpul stăpînirii austriece (1713 — 1739), XIX, 1926, p. 101 [lucrări de întărire la mănăstire și paraclis, cu plan] Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. X [camere pentru birou CMI, restaurarea picturii la biserică]; P. Demetrescu, Lucrări executate in 1926. XIX, 1926, p. XIII —XIV [învelirea cu aramă a bisericii, îndepăr- tarea tencuielii la biserică în vederea restaurării]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, I, XX, 1927, p. 123, 129-132, fig. 59-80; ibidem. III, XXV. 1932, fig. 505—512 [ferestre la biserică]; ibidem. IV, XXIX, 1936, p. 6, 9, 10, 18, 19, 20, 22, 31, 35, 38, 45, 73, 79, 102, 110-111, fig. 947-950 [mănăstfrea], p. 111. fig. 951—955 [pridvor]; V. Drăghiceanu, Un epitaf a/ mitropolitului Ștefan din anul 1652, XXII, 1929, p. 29 — 30 [epitaf din 1422]; N. lorga, Les châteaux occidentaux en Roumanie, XXI(, 1929, p. 57 [ziduri de întărire ante 1400, clădirile din incintă]; V. Drăghiceanu, Mormîntul lui Mircea Vodă cel Bătrîn, XXIV, 1931, p. 20—24 [descriere, foto din timpul săpăturilor]; Ședințele Comisiunii, 1931, XXIV, 1931, p. 95 [restau- rarea picturii], p. 191 [țecepția picturii executate (Verona), măsuri de luat’ contra lemnului cariat]; G. Balș, Despre biserica Prislopului, XXIV, 1931, p. 98 — 99 [despre planul și boltirea pronaosului, plan]; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 72—75 [inscripții, ctitori, descriere, foto]; V. Bră- tulescu, Crucea din Căciulata, XXVI, 1933, p. 84 [în- semnare pe Faptele Apostolilor]; G. Balș, In privința 112 Coziei, XXVI, 1933, p. 93—94 [despre articol al lui BoScovii. privind tipul Cozia]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1929, XXVI, 1933, p. 141 [lucrări de conservare], p. 142 [spălarea picturii la turla și naosul bisericii mari]; idem. Oficiale. Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933. p. 142 [res- taurarea bisericii], p. 143 [spălarea și restaurarea picturii în pridvor]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn. Crucea A1ișei[/or] din Cîmpu Rîmnicului, XXVI, 1933, p. 185 — 186 [inscripție reproducînd un document din 1580, dat de Mihnea Vodă mănăstirii Cozia pentru moșia Rîmnicului]; N. Ghika-Budești. Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931. XXVI, 1933, p. 189 [restaurarea bisericii și a zugrăvelilor]; Dj. BoJcovii, Le narthex de Cozia avait-il un etage superieur? A la mămoire de Georges Balș, XXVII, 1934, p. 121—125 [analogii cu bisericile sîrbești din Sisojevac, Lazarica, Neupara, Veluie, Rudenica, Ravanica, Pavlica, Ruvarac etc., cu planuri și foto]; N. lorga. O descriere din 1359 a monu- mentelor Țării-Românești, XXX, 1937, p. 85 [după Th. Margot. O viatorie; clopotniță, incintă, fîntînă]; N. Ghika-Budești. Artele minore bizantine și române, XXX, 1937, p. 174 [epitaf din 1396 aflat la Moscova]; idem, Restaurarea bisericii mari a mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 22—31 [istoria bisericii, restaurare, tipul sîrbesc din care face parte, pridvor adaos în 1706; schițe, desene și foto]; I. Atanasescu, Restaurarea bisericii mari de la mănăstirea Cozia. Extrag din me- moriul de șantier, XXXI, 1938, p. 32 — 33; N. Ghika- Budești, La restauration de l’eglise du monastere de Cozia, XXXI, 1938, p. 34—37; N. lorga, Monumentele noastre și opera Comisiei Monumentelor Istorice, XXXI, 1938, p. 51, 52 [contribuția lui Neagoe Busarab și Constantin Brîncoveanu; cu foto înainte și după res- taurarea CMI și foto frescă]; idem. Cronică. XXXI, 1938, p. 190 [despre tipul sîrbesc al ferestrelor, cf. Millet]; N. Ghika-Budești, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 12, 14, 20, pl. IV. VII; C. Szathmary, [acuarelă reprezentînd biserica mare], XXXV. 1942, după p. 126 [olanșă color]; N. lorga, Ce este vechea noastră artă?, XXXV, 1942, pl. 137 [tipologie, pictură, ctitor]; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 21 [propunere pentru restaurare], p. 49 [înlocuirea acoperămîntului ..impiu" așezat pe mormîntul lui Mircea, prin cel donat de azilul ,.Elena Doamna" din București]; ibidem, 1915, p. 34 [comemorarea lui Mircea cel'Bătrîn, împo- dobirea mormîntului]; ibidem, ACMI, 1943, p. 54 [lucrări de întreținere la chilii], p. 80 [învelirea bisericii cu tablă de aramă]. b)Bolnița — Sf-ții Apostoli: Raport general CMI, 1907, I, 1908, p. 38, foto p. 43, 44 [re- parații]; I. Kalinderu, Bibliografie, V, 1912, p. 37—38 [recenzie la Gabriel Millet, Portraits byzantins, Paris, 1911; Radu Paisie și fiul său Marcu zugrăviți în naos]; Al. Lapedatu, Meșterii bisericilor din Țara Românească, V. 1912, p. 182; Raport pe anul 1920, XVIII, 1925, p. XI [reparații]; Raport pe anul 1921, XVIII, 1925, p. XIII [reparații]; P. Demetrescu, Lucrări executate în 1926, XIX, 1926, p. XIII-XIV [învelire cu șindrilă] G. Balș, Cîteva observații în privința bolniței Coziei, XX, 1927, p. 49—53 [cu foto și planuri]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. II, XXIII, 1930, p. 24— 26 , 34, fig. 67—78; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II XXVI, 1933, p. 74—75 [descriere, pictură]; N. Ghika- Budești, Restaurarea bisericii mari a mănăstirii Cozia, XXXI, 1938, p. 28, 31 [din 1542 (Radu Paisie); pro- http://patrimoniu.gov.ro naos cu boltă cilindrică]; idenvL'oncienne architecture, XXXV. 1942, p. 26. pl. XII; Procese verbale, ACMI. 1943, p. 80 [învelirea bisericii cu tablă de aramă]. c) Paraclisul Adormirea Maicii Domnului: Oficiale. Raport pe anul 1920, XVIII, 1925, p. XI [reparații]; M. Popescu, Oltenia în timpul s.ăpînirii austriece (1718—1739), XIX, 1926, p. 101 lucrări de întărire, cu plan]; N. Ghika-Budești, Evo- luția arhitecturii. II, XXIII, 1930, p. 22, 34; fig. 148— /158; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 73—74 [inscripție]; Ședințele Comisiunii 1932, XXVI, 1933, p. 96 [reparații, cerere de aviz pentru pictură]; N. Ghika-Budești, Restaurarea bisericii mari a mănăstirii Cozia, XXI, 1938. p. 31 [din 1594 (iero- monahul Amfilohie); boltă cilindrică la pronaos]. Ruinele „Cozi ei Vechi” (fostul schit Piatra): Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. VI [descrierea ruinelor]; idem, 1925, XVIII, 1925, p. VII [vatra vechii biserici] p. VIII [terenul să' fie cedat mănăstirii Cozia]; V. Brătulescu, Crucea de la Căciulata, XXVI. 1933, p. 84 [Apostol în posesia unei maici de la schit]: I. Vîrtosu, Biserici de lemn. Mănăs- tirea Cozia. Pisania bisericii de Io piatra cea stricată, XXVI, 1933, p. 133. Cruce 1735: V. Brătulescu, Crucea din Căciulota, XXVI. 1933. p. 84 [inscripție]. — JIBLEA VECHE, orașul Călimănești. Cruce din 17 21, în curtea bise- ricii: V. Brătulescu, Inscripții de curlnd descoperite. V. Crucea din curtea bisericii de la Jibleo, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 17 [crucea fusese luată la Călimănești de doctorul Stepleanu (vezi Călimănești, vila Stepleanu), și apoi readusă de parohul bisericii; inscripție și foto la p. 15]. — PĂUȘA, orașul Călimănești Castrul roman A rute la (la ,.Poiana Bivolari”. 200 metri în amonte de Cozia: D. Tudor, Castra Dacice inferioris. IV. Castrul și băile romane de la Bivolari pe Olt, XXXV, 1942, p. 143—149 [localizare greșită, aci, a castrului Praetorium; cu planuri și desene după Tocilescu]. Schitul Păușa cu biserica Sf-ții V o i e v o z i: V. Brătulescu, Păpușa din jud. Argeș, XXVI, 1933, p. 90 — 91 [pictură, pisanie, biserica refă- cută din temelie în 1854, inscripții pe cruci]; M. Go- lesco, O fabulă a lui Esop trecută în iconografia religi- oasă, XXVII, 1934, p. 73 [biserică din 1857, tema morții]. Mănăstirea Stănișoară cu. bise- rica Sf. Gheorghe: V. Drăghiceanu, Diferite inscripții de biserici și mănăstiri. Mănăstirea Stonișoara- Argeș, V, 1912, p. 184; M. Popescu, Oltenia în timpul stăpînirii austriece (1718—1739), XIX, 1926. p. 100 [călugării de la Nucet sînt mutați la Cozia]; V. Brătu- lescu, Biserici din județul Argeș, XXVI, 1933, p. 42 — 43 [inscripție, pomelnic, legbndă. incendiu]; V. Drăghi- ceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 72 [pisanie, foto]; N. lorga, O nouă publicație cu vederi de monumente, XXX, 1937, p. 45 [vedere publicată în Episcopia Argeșului. Glas pentru reînzestrarea ei, 1937]; idem, O descriere din 1859 a monumentelor Țării- Românești, XXX, 1937, p. 85 [dupăTh. Margot, O vic- torie; subterane secrete, femeile nu pot vizita mănăs- tirea]; idem, Bibliografie, XXX. 1937, p. 140 [recenzie la V. Brătulescu, Călimdneștii și monumentele istorice din împrejurimi, București, 1934]. Schitul Turnul cu biserica In- trarea în biserică: V. Drăghiceanu, Dife- rite inscripții de biserici și mănăstiri. Mănăstirea Turnul, 69 Argeș, V, 1912, p. 184 [pisanie]; Report pe anul 1922, XVIII, 1925, p. XIV [reparații]; Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVI [șindrilirea dependințelor, conso- lidări, restaurări]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhi- tecturii. III. XXV, 1932. p. 74. fig. 393-395; V. Dră- ghiceanu, Monumentele Olteniei. II. XXVI, 1933, p. 71—72 [inscripție, ctitori, foto]; Ședințele Comisiunii, 1932. XXVI, 1933. p. 97 [restaurare]. Locul „Puturoasa" (?): N. lorga, O descriere din 1859 a monumentelor Țării Românești, XXX. 1937. p. 85 [după Th. Margot, O viatone; cetate cu vistieria lui Mircea Vodă]. CĂLINEȘTI, jud. Argeș Biserică (Sf-ții Voievozi?): Șe- dințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. VII [fotogra- fiere în vederea declasării]; Report pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite«lucrări]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 56 [restaurare]. CĂLINEȘTI, jud. Bălți, azi în URSS Biserica d in 1862: G. Bezviconi,-Comu- nicări. Material istoric din Basarabie, XXXIII, 1940, fasc. 103. p. 43 [ctitor], CĂLINEȘTI, jud. Maramureș Localitatea: V Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș, XXXIV. 1941, p. 147-149 [foto port femeiesc], p. 47 [vedere generală]. Biserica de lemn Nașterea Mai- cii Domnului a fostei mănăstiri C ă i e n i: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Mara- mureș. XXXIV, 1914. p. 41-52, 53. 54. 55, pl. XXX [descriere, pictură, icoane]. Biserica de lemn Nașterea Mai- cii Domnului — Susani: V. Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș. XXXIV, 1941, p. 52— 56, 57. 58, 59, pl. XXX [descriere, pictură, inscripție, istoric, icoane, foto]. CĂLINEȘTI, jud. Prahova Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: V. Drăghiceanu, Inscripții de Io biserica din Călinești-Prchcva, VIII, 1915, p. 94—95 [inscripții, isto- ric, foto]; G. lonescu, Biserica din Călinești-Prahovo, XXIV, 1931, p. 82—86 [descriere, cu desene, planuri, inscripții și foto]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitec- turii. III, XXV, 1932, p. 38, 73-74, fig. 385-392; 522 [piatră de mormînt]; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 31-32, pl. XV; Procese verbale. ACMI, 1915, p. 20 [aprobare săpături], p. 26 [declarată monu- ment istoric]; V. Drăghiceanu, Biserica din Călinești- Prahova, ACMI, 1915, p. 113 — 114 [mormînt, săpături, ctitor, foto]. Schitul Roșioara cu biserica Buna Vestire: V. Drăghiceanu. Inscripții de la biserica din Călinești-Prchcva, VIII, 1915, p. 95; V. Bră- tulescu, Mănăstirea Zamfira, XXXII. 1939. p. 185 [călugărițele de la schit se rrută la Za- sarab cel Tînăr, pe urmele « unui Kreutzburg teuton »; cucerită de Ștefan cel Mare în 1482, apoi părăsită, Nu se știe unde a fost]; N. lorga, Monumentele istorice in vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 101 [menți- onată de Gheorhe Asachi în 1835 în cursul unei «ex- cursii »]. http://patrimoniu.gov.ro 133 Biserica Nașterea Maicii Dom- nului : Procese verbale, ACMI, 1942, p. 56 [apro- bare deviz]; ibidem, 1943, p. 56 [najorare deviz res- taurare]. Biserica Sf. Cruce: N. lorga, Monu- mentele istorice în vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 101 [descrisă de Gheorghe Asachi în 1839]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 55 [înaintare deviz]. Biserica Sf. Vineri: N. lorga, Monu- mentele istorice în vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 101 [citată de Gheorghe Asachi la 1835]. Biserica Vovidenia: N. lorga, Monu- mentele istorice în vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 101 [menționată de Gheorghe Asachi la 1835 cu ocatia unei «excursii»]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 56 [aprobare deviz]; ibidem, 1943, p. 56 [ma- jorare deviz pentru restaurare]. •— UNIREA, orașul Odobești. Biserica Sf-ții Voievozi : Procese ver- bale, ACMI, 1942, p. 60 [fonduri pentru lucrări]. OESCUS, vezi Gigen, Bulgaria. OEȘTI, vezi Oiejdea, jud. Alba. OGRADENA-VECHE, vezi leșelnița, jud. Mehe- dinți. OGRETIN, jud. Prahova Casa lui Radu Neguțătorul: V. Drăghiceanu, Biserica din Ogretin-Prahovo, ACMI, 1915, p. 99. 101 [cu foto]. Case vechi: N. lorga, Cronică. Tot despre vechile case prahovene, XXVII, 1934, p. 91 [foto T. Socolescu]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX. 1936, p. 117. Biserica Sf. Paraschiva și Sf. Du- mitru : Raport pe anul 1919, XVIII, 1925. p. X— XI [repararea acoperișului de șindrilă]; N. lorga, Tot despre vechile cose prahovene, XXVII, 1934, p. 91 [foto comunicată de T. Socolescu: «biserica veche»]; V. Brătulescu, Biserici din Valea Teleajenului, XXXI, 1938, p. 184, 185—187 [restaurare, descriere, pictură, inscripții, plan, foto]; Procese verbale, ACMI, 1915, p. 32 [reparația acoperișului]; V. Drăghiceanu, Biserica din Ogretin-Prohova, ACMI, 1915, p. 99 — 100 [ctitori, foto], OHABA-PONOR, jud. Hunedoara. Peșteri ! RSR Cluj 1925, XVIII, 1925, p. XXI [săpături arheologice, musterian, eneolitic], OHRIDA, Iugoslavia. G. Balș, N. Ghika-Budești, Messembrio, V, 1912, p. 13 [biserica Sf. Sofia și Sf. Clement, fațade împodo- bite]. OIEJDEA, jud. Alba. Biserică de lemn: V. Brătulescu, Bise- rici din Transilvania. Biserici întărite. Mesentea, XXX, 1937, p. 19, 20 [dăruită de satul Mesentea]. OITUZ, jud. Bacău Biserică : Procese verbale, ACMI, 1942, p. 61 [consolidare după cutremur]. olAnești, vezi Băile-Olănești, jud. Vîlcea. OLBIA, vezi Porutino. OLT, județ N. lorga, O explorație arheologică și istorică a județului Olt, XXVI, 1933, p. 121—123 [recenzie la I. lonașcu, «Biserici Olt»]. OLT, rîu O. Lugoșianu, Stampe vechi înfățișînd vederi din Țara-Românească. «Vedere de pe Olt în Valahia», V, 1912, p. 115—116 [din albumul lui Robert Ainslie, 1801, și despre țigani; cu reproducere stampă]. OLTENI, jud. Prahova. Biserica Sf. Nicolae și Sf-ții îm- părați : Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. XII [acordare de ajutor]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; P. Demetrescu, Lu- crări executate în 1926, XIX, 1926, p. XIV. OLTENI, jud. Vîlcea. Biserica Sf. Nicolae: V. Drăghiceanu, Inscripții. Biserica Olteni-Vîlcea, VIII, 1915, p. 47 — 48; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. II, XXIII, 1930, p. 26, fig. 57—66; V. Drăghiceanu, Monumentele Olte- niei. I, XXIV, 1931, p. 127 [descriere, pisanie, inscripții, foto]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn. Crucile de piatră de Io Cozia la Rîmnic, XXVI, 1933, p. 134 [cruce din 1683], p. 187 [pisanie]. Oltenia C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 118—120; Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. IX [Nico- laescu-Plopșor autorizat să facă săpături]; N Ghika- Budești, Cîteva biserici de lemn din Oltenia, XIX, 1926, p. 9—10; M. Popescu, Oltenia în timpul stpăpînirii austriece (1718-1739), XIX, 1926, p. 100-107 [cu reproduceri]; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. I-III, XXIV, 1931, p. 105-132; XXVI, 1933, p. 49-75; XXVII, 1934, p. 99—120 [descriere, istoric, inscripții, pictură, foto]; D. Tudor, Antichitățile din Romanoți, XXVI, 1933, p. 80 [harta sud-estului Olteniei în pre- istorie și în epoca romană]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 191 [terminarea inventarierii monumentelor]; D. Berciu, Generalități asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 30—38 [cu foto]; D. Bercju, și I. Berciu, Antichități medievale din Oltenia, XXVII, 1934, p. 78 — 83; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 75 [săpături ale lui V. Dumitrescu în Oltenia]; VI. Dumitrescu, Raport, ACMI, 1943, p. 93-94 OLTENIȚA, jud. Călărași Oraș : N. lorga, fn legătură cu o «Călăuză» necunoscută a maiorului D. Papazoglu, XXXll, 1939, p. 147 [identificat cu Constantiola. pe drumul domni- lor români spre Constantinopol; măcelul rușilor de către turci]. Așezare neolitică la «Măgura G u - melnița», circa 4 kilometri de oraș: I. Andrieșescu, Vasile Pârvan, XXII, 1929, p. 147; D. Berciu, Generalități asupra preistoriei Olteniei, XXVI, 1933, p. 32 [civilizația Gumelnița]. Biserică lîngă oraș (1846): N. lorga, Cronică, XXVIII, 1935, p. 95 [pisanie]; idem, Cronică, XXXI, 1938, p. 191 [pisanie]. OLTINA, jud. Constanța Biserică : Ședințele Comisiunii, 1932, XXVI, 1933, p. 96 [aprobarea reparațiilor]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 189 [cercetare, deviz]. ONCEȘTI, jud. Maramureș Biserică de lemn : V Brătulescu, Biserici de lemn din Maramureș, XXXIV, 1941, p. 60, 61, 62, 63, pl. XXII [descriere, pictură, foto]. ONEȘTI, vezi Gheorghe Gheorghiu-Dej, jud. Bacău. ONIȘCANI, jud. Orhei, azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 46 [ctitor, mormînt]. ONUȚ, jud. Cernăuți, azi în URSS P. Luția, RSR Cernăuți. 1919-1920, XIX, 1926, p. 130 [complet stricată din cauza războiului; acoperiș nou]; idem, RSR Cernăuți, 1923, XX, 1927, p. 37 [șindri- lirea acoperișului]. 177 http://patrimoniu.gov.ro 134 OPĂRIȚI, vezi Poienile, jud. Prahova ORADEA, jud. Bihor Muzeul Municipal: M. Golescu, Saint Georges dălivre l'adolescent emmenă en captivii par les infideles, XXX, 1937, p. 128 [foto icoană Sf. Gheorghe] p. 131 ORAVIȚA, jud. Caraș Severin Biserica Adormirea Maicii Dom- nului : N. lorga, Arta românească în Banatul muntos, XXXI, 1938. p. 153 [inscripție din 1828, foto p. 154], p. 165 [foto catapeteasmă], p. 157 [foto pictură]. ORAȘTIE. jud. Hunedoara Biserică ortodoxă: Procese verbale ACMI. 1943. p. 54 [lucrări de întreținere]. ORĂȚII, cetatea, vezi Podu Dîmboviței. ORBEASCĂ DE SUS. jud. Teleorman Așezare din epoca fierului, la «Cetate»: C. Moisil, Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 122 [indicată de Bolliac și Tocilescu]. ORBEȚI, jud. Vîlcea. neidentificat Biserica Sf-ții Mihail și Gavril I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 138 [zugră- veală căzută, biserică închisă, pisanie, poartă de zid]. ORBIC, vezi Buhuși, jud. Bacău. ORGOIEȘTI, corn. Bogdănești, jud. Vaslui Schitul O r g o i e ș t i : Ședințele Comisiunii 1925, XVIII, 1925, p. V [întocmire deviz de lucrări], ORHEI, azi în URSS Cetatea: Al. Lapedatu, Cetatea Albă, VI, 1913, p. 60 și nota 3, p. 63, 64 [urme existente pe vremea lui D. Cantemir; clădită de Ștefan cel Mare; mult anterioară Sorocii]; idem, Cetatea Sorocii. Notiță istorică descriptivă, VII, 1914, p. 85 și nota 3 [zidită ca apărare contra tătarilor; primul pîrcălab la 1470; lista pîrcălabilor pînă la 1499]; Procese verbale. ACMI, 1942, p. 45 [amînarea cercetărilor din lipsă de fonduri]. Biserica catedrală Sf. Dumitru: RSR Chișinău, 1925, XVIII, 1925, p. XXII [ancorarea zidurilor]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 26 [aprobare lucrări], p. 40 [restaurare după cutremur, zugrăvire], p. 55 [nu se aprobă «vernirea» picturii; panou co- memorativ al eroilor căzuți în război]. ORHEI, județ, azi în URSS G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 — 46 [biserici], ORjAHOVO, (OREAHOVO), Bulgaria N. lorga, în legătură cu o «Călăuză» necunoscută a maiorului D. Papazoglu, XXXII, 1939, p. 45 [lupte ruso-turce în 1828, moartea generalului «Geismar»]. ORLEA, jud. Olt a) Așezare din epoca neolitică și a fierului; b) Așezare din epoca romană D. Tudor, Antichitățile din Romanați, XXVI, 1933, p. 77 [material roman și preistoric] ; D. Berciu, O colecție de antichități din județul Romanați — Gh. Georgescu-Corabia, XXVII, 1934, p. 80 [descoperiri], p. 82, 83 [obiecte din perioada La Tene, cu foto]; idem, Săpături, XXVIII, 1935, p. 28 [civilizația Vădastra]; D. Berciu, și I. Berciu; Antichități medievale din Oltenia. Descoperiri germanice, XXX, 1937, p. 75, 77—78 [fragment de fibulă de bronz, cu foto]. ORODELU, jud. Dolj Biserica Sf. Nicolae: Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. II [CMI cere fotografierea bisericii, care este propusă a se dărîma], p. VI [biserica veche trebuie învelită înainte de construirea unei biserici noi] ; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. III, XXVII, 1934, p. 103 [nimic interesant; case de bîrne]. ORȘOVA, jud. Mehedinți 178 Cetatea turcească: M. Popescu, Cetățile turcești din prejurul Principatelor Române. XX, 1927, p. 87 [poziție, scurtă descriere, cu perspectivă]. ORȘOVA VECHE, jud. Mehedinți Orașul roman Dierna, azi acoperit de apele Dunării: V. Drăghiceanu, Săpăturile de la Vodița, XXII, 1929. p. 153 [pietre și cărămizi romane folosite la construirea Vodiței] ; Al. Bărcăcilă, De la Vodița: O nouă inscripție romană. XXIV, 1931, p. 44 [fortifi- cații lucrate de cohorta I cretană]. OSICA-DE-JOS, jud. Olt Stațiune preistorică: D. Tudor, Anti- chitățile din Romanați, XXVI, 1933, p. 77. OSICA-DE-SUS. jud. Olt D. Tudor, Antichitățile din Romanați, XXVI, 1933, p. 78 [urme romane]. OSTROV, jud. Hunedoara Biserica Pogorîrea Sf. Duh: Al. Băr- căcilă, Un tropar al preacuviosului Nicodim, XXVI, 1933, p. 43 pictură, psaltire din 1764, pietre romane care servesc drept împrejmuire]. OSTROV, jud. Olt Biserica Sf. Nicolae și Sf. Dumitru: V. Drăghiceanu, Inscripții. Biserica din Ostrov-Romonați. VIII, 1915, p. 48; idem. Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 49 [pisanie, ctitori, inscripții]. OSTROVEL, jud. Hunedoara Biserică: Al. Bărcăcilă, Un tropar al prea- cuviosului Nicodim, XXVI, 1933, p. 43. OSTROVENI, jud. Dolj Biserica Adormirea Maicii Domnu- lui: N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 190 [curățirea picturii]. OSTROVU CORBULUI, jud. Mehedinți Așezări din neolitic, bronz, fier și romană: C. Moisil, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 84 ; D. Berciu, Generalități asupra preistorie. Olteniei, XXVII, 1934, p. 30 — 37 [rezultatele săpăturilor cu figuri] ; D. Berciu, și I. Berciu. Antichități medievale din Oltenia. Mormîntul de înhumație de la Hinova. jud. Meh edinți, XXX, 1937, p. 77. 82-83. Ostrovul: N. lorga, în legătură cu o « Călău- ză » necunoscută o maiorului D. Papazoglu, XXXII, 1939, p. 146. OSTROVU MARE, jud. Hunedoara, vezi Ostrov, jud. Hunedoara. OSTROVUL MARE, jud. Mehedinți Satul: N. lorga, în legătură cu o «Călăuză» necunoscută a maiorului D. Papazoglu, XXXII, 1939, p. 145 [locuitori, păduri, animale]. Stațiune neolitică, a bronzului, a fierului, urme romane: D. Beaciu, Generali- tăți asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 33 [ma- teriale din epoca de bronz și de fier] ; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. III, XXVII, 1934, p. 105 [urme de cetate romană]. Biserica de lemn Cuvioasa Para s- chiva: V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. III, XXVII, 1934, p. 105 [situație în 1909]. OTEȘANI, jud. Vîlcea Biserica Buna Vestire: Ședințele Comi- siunii, 1926, XIX, 1926, p. XI [fonduri pentru restau- rare] ; N. Ghika-Budești, Oficia e. Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [deviz, control]. OTEȘTII DE SUS, jud. Olt BisericaAdormi rea Maicii Domnu- lui: Procese verbale, ACMI 1943, p. 56 [restaurarea picturii]. http://patrimoniu.gov.ro 135 OTETELIȘU, jud. Vîlcea Biserica Sf-ții Voievozi, în cimi- tir: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări] ; N. Ghika-Budești, Raport de activitate pe anul 1930, XXV1, 1933, p. 143 [restaurare, zugrăveli]. OTETELIȘU, casa Oteteleșanu: N. Ghika-E udești, Evo/uțio arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 117 OTOMANI, jud. Bihor Stațiune eneolitică și epoca de b r o n z : RSR Cluj, 1925, XVIII, 1925. p. XXI [săpături arheologice]. OXFORD, Marea Britanie Biblioteca Bodleiană: C. I. Karadja, Notiță despre unele miniaturi înfățișînd pe Matei Vodă Bosarob și pe doamna Elena, XIX, 1926, p. 54 [evanghe- liar de la Mănăstirea Neamțului. 1429]; N. lorga, La figuration des âvangâlistes dans l'art roumain et l’âcole chypriote-valaque, XXVI, 1933, p. 2 [manuscris de pe vremea lui Alexandru cel Bun]. P PADEȘ, jud. Gorj Tabăra 1u i Tudor Vladimirescu: V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. III, XXVII, 1934, p. 117. PADINA, jud. Gorj, neidentificat C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 119 [pe harta lui Tocilescu]. PADOVA, Italia Biserica San M i c h e I e : G. Balș, Bisericile lui Ștefan-cel-Mare, XVIII, 1925, p. 231 [foto sirene sculptate pe portalul central] și Indice. Biserica San Pietro: G. Balș, Bisericile lui Ștefan-cel-Mare, XVIII, 1925, p. 233 [fotografia unui capitel de coloană], PALANCA, jud. Bacău Soclu de monument: Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. I [folosirea soclului început de unguri pentru un monument românesc] ; idem, 1926, XIX, 1926, p. I [tratative cu Muzeul Militar]. Biserica Tăierea capului Sf. Ion Botezătorul (?): P. Demetrescu, Lucrări execu- tate In 1926, XIX, 1926, p. XIV. PALANCA, jud. Cetatea Albă, azi în URSS G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basa- rabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [resturi de amfore; pietre funerare distruse în 1918]. PALANGA, jud. Argeș Biserica Sf. Nicolae: Biserici scoase din rîndul monumentelor istorice, ACMI, 1942, p. 13 ; ibidem 1943, p. 14 ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 19 [decla- sare]. PALERMO, Italia Capela Palatină: P. Popescu, Raport, ACMI. 1915, p. 175 [descriere]. PANCIU, jud. Vrancea Comuna: N. lorga. Monumentele istorice în vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 103 [scurt istoric; descriere de Gheorghe Asachi în 1835]. Schitul Brazi cu biserica de Ie m Sf. Gheorghe și paraclisul Schim- barea la față: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII diferite lucrări]; N. lorga, Monumentele istorice In vechea noastră literatură, XXVI, 1933, p. 102—103 [biserică de lemn construită de mi- tropolitul lacov; ulterior mănăstirea s-a «pustiit» și era în curs de restaurare pe vremea lui Gheorghe Asachi în 1872] ; Procese verbale. ACMI, 1942, p. 64 [dărîmarea chiliilor, protejarea bolților paraclisului], p. 68 [restaurare]. PANTELIMON, jud. Constanța Cetatea romană U I m e t u m și castru de pămînt: V. Pârvan, Cetatea Tropaeum. Conside- rații istorice, IV, 1911, p. 5 [inscripții din 140 —150e.n. ; Noi descoperiri archeologice în Dobrogea. Relație oficială, IV, 1911, p. 146 [rezultatul săpăturilor] ; A doua cam- panie de săpături la cetatea « Ulmetum ». Relație oficială, V, 1912, p. 119 ; Descoperiri nouă în Scythia Minor. Relație oficială, V, 1912, p. 120 [castru de pămînt lîngă cetate, fragmente epigrafice, monete]; I. Kalinderu, Al. Lapedatu, Raport general CMI, 1912, V, 1912, p. 188 [construirea unui muzeu]; Ședințele Comisiunii, 1913, VI, 1913, p. 143 [lipsă de fonduri pentru terminarea muzeului]; I. Andrieșescu, Vasile Pârvan, XXII, 1929, p. 146, 147 [săpături, colaboratori]; C. Noe, Rezultatele ultimei campanii de săpături la Ulmetum. ACMI. 1914, p. 121—126 [I. Clădiri în interiorul cetății, II. Inscripții și monumente figurate, III. Descoperiri mărunte.]; V. Pârvan, Raport 1915, ACMI, 1915, p. 180 [amenajarea și organizarea muzeului]. PANTELIMONUL DE SUS, vezi Pantelimon, jud. Constanța. PARCANI, jud. Orhei. azi în URSS Biserica Sf. Nicolae: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [ctitori], PAREPA, vezi Parepa —Rușani, jud. Prahova. PAREPA —RUȘANI, jud. Prahova Biserica Schimbarea la față: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 68 [restaurare], PARIS, Franța Biblioteca Națională: N. lorga. La figuration des âvangălistes dans l'art roumain et l'âcole chypriote-valaque, XXVI, 1933, p. 1, 3, 4 [manuscrise cu miniaturi]. Expoziția de artă veche româ- nească, din 1925: Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. IV [mulțumiri aduse domnilor Focillon, Dezarois și Millet pentru sprijinul expoziției], p. VI [despre expoziție decorarea lui V. Drăghiceanu]; V. Drăghiceanu, Monumente reprezentative din vechea artă română, expuse la expozițiile din Paris și Geneva în anul 1925, XIX, 1926, p. 61-68 [cu foto]; idem, Bibliografie, XXII, 1929, p. 46 [recenzie la I. D. Ștefa- nescu, L'âvolution de la peinture religieuse]; idem, Originea acoperemintelor noastre de morminte, XXVI, 1933, p.184 [succesul obținut de aceste acopereminte la expoziția din Paris; acopereminte similare de origine chirghiză aflate la muzeul din Berna]. Muzei Luvru: C. Marinescu, Trei săbii ale lui Constantin Brîncoveanu, XIX, 1926, p. 97—99 [sabie brîncovenească aflată la muzeu, descriere, foto]; E. Vîrtosu, Odoare românești la Stambul, XXVIII, 1935, p. 9 nota 3, 11, 13 [aceeași sabie]. PARIZE LE CHATEL, Franța Biserica: G. Balș, Bisericile lui Ștefan-cel-Mare, XVIII, 1925, p. 230, 232 [cu desen al unui capitel]. PARMA, Italia Baptisterj u I: G. Balș, Bisericile lui Ștefan-cel- Mare, XVIII, 1925, p. 232 [foto sirenă sculptată],- Catedrala: G. Balș, Bisericile lui Ștefan-cel Mare, XVIII, 1925, p. 233 [foto grifoni]. PASĂREA, corn. Brănești, sect. agr. Ilfov Mănăstirea Pasărea cu biserica S f. Treime: C. Săvescu, Biserica de la Tângonu. Amintirile unui octogenar, XXII, 1929, p. 109 [împre- 179 http://patrimoniu.gov.ro 136 jurimi]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 55 [lucrări de pictură]. PAȘCANI, jud. lași. Biserica Sf-ții Arhangheli Mihail și Ga vrii: V. Drăghiceanu, Diferite inscripții. La biserica din Pașcani—Suceava, IX, 1916, p. 47 [pe un clopot dăruit de N. Roseti Roznovanu]; Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. VII [nu se aprobă returnarea vechiului clopot, cerere de documentații pentru reparații]; V. Drăghiceanu, biserica din Pașcani, XIX, 1926, p. 123 [pisanie, însemnare]; Ședințele Comi- siunii, 1926, XIX, 1926, p. III [reparații fără aprobare CMl]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 55 [restaurare]. PAȘCANI, jud. Ilfov, vezi Căciulați, Sect. agr. Ilfov. PĂDURENI, jud. Buzău Mănăstirea Bradu cu biserica S f. Dumitru: N. A. Constantinescu, biserici și mănăstiri din județul buzău, bradu —Tisău, XVII, 1924, p. 141 [descriere, ctitori]; V. Drăghiceanu, Mănăstirea bradului—buzău, XXIV, 1931, p. 93 [pietre de mor- mînt. pisanie]; idem, Săpăturile din buda, Lapoșși Tisău — buzău, XXIV, 1931, p. 160, 169 [descrierea bisericii, zidită de doamna Rada]; idem, Mănăstirea Vintilă Vodă (buzău). Săpături la prima fundație, XXVI, 1933, p. 170 [zidită de «ascendenții doamnei Rada a lui Vintilă Vodă»; N. lorga, biserica din Tisău, XXVII, 1934, p. 29 [pisanie] Procese verbale, ACMI, 1942, p. 41 [consolidare după cutremur], p. 48 [reparații], PĂDURENI, jud. Vaslui Biserică: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 49 [cerere de informații înainte de dărîmarea turnului- clopotniță]. PĂDUREȚI-VĂRSĂTURA, vezi Vărsătura, jud. Vrancea. PĂHĂRNICENI, jud. Orhei, azi în URSS Biserică din 1852: (Sf-ții Voievozi) G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [ctitor], PĂIȘANI, jud. Gorj Biserica Sf-ții împărați: Ședințele Co- misiunii, 1924, XVII, 1924, p. X [spălarea picturii, vopsirea acoperișului și exteriorului]. PĂNCEȘTI, com. Sascut, jud. Bacău Biserica Sf. Nicolae: Procese verbale, ACMI, 1943, p, 71 [biserică ruinată, menținerea alta- rului], p. 74 (lucrări], PĂPUȘA, schit, jud. Argeș, vezi Călimănești, jud. Vîlcea, localitatea Păușa. PĂPUȘA, schit, jud. Vîlcea, vezi Bistrița, jud. Vîlcea. PĂRHĂUȚI, jud. Suceava Biserica Tuturor Sfinților: G. Balș, bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 178—181, 273 și Indice: P. Luția, RSR Cernăuți, 1921 — 1925. Secolul al XVI-lea, XIX, 1926, p. 127 [datare]; idem, RSR Cer- năuți. 1919 — 1920, XIX, 1926, p. 130 [stricăciuni]; idem, RSR Cernăuți, 1924, XX, 1927, p. 41 [refacerea acoperișului, foto p. 39, 40]; G. Balș, biserici sec. XVI, XXI, 1928, Indice; bucovina. Proces verbal No. 1, ACMI, 1943, o. 17 [propunere de întreținere]. PĂROȘI, vezi Leleasca, jud. Olt. PĂTÎRLAGELE, jud Buzău C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 122 [pe harta lui Tocilescu], PĂTRĂȘCANI. vezi Gura Văii, jud. Bacău. PĂTRĂUȚI, jud. Suceava Biserica înălțarea Sf. Cruci: Ședin- 180 țele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. IX [reparația acoperișului]; G. Balș, bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII. 1925, p. 21-23 și Indice; RSR Cernăuți 1925, XVIII, 1925, p. XXI [lucrări planificate în 1926]; P. Luția, RSR Cernăuți, 1921 — 1925, Secolul al XV-lea, XIX, 1926, p. 127 [datare]: Idem, RSR Cernăuți, 1919— 1920, XIX, 1926, p. 130 [deteriorări]; Idem, RSR Cer- năuți. 1923 — 1924, XX, 1927, p. 36-37, 41 [refacerea acoperișului la turn și biserică]; G. Balș, biserici sec. XV/, XXI. 1928, p. 324, 381; I. Nistor, P. Luța, RSR Cernăuți 1933-1934, XXVIII, 1935, p. 65 [lucrări de restaurare necesare]; bucovina. Proces verbal No. 1, ACMI, 1943, p. 17 [propunere pentru lucrări de restau- rare și întreținere], PĂTROAIA VALE, jud. Dîmbovița Biserica AdormireaMaicii Domnu- lui: Ședințele Comisiunii, 1931, XXIV, 1931, p. 95 [reparații]; N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de acti- vitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 189 [reparații curente]; idem, Evoluția arhitecturii, /V, XXIX, 1936, p. 12, 13, 14, 20, 25, 28, 48, 98-99, fig. 786-797; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 47, pl. XXX. PĂȚEȘTI, vezi Odobești, sat Unirea. PĂUȘEȘTI, jud. lași Biserica Sf-ții Arhangheli: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 36—37 [consolidare după cutremur]. PĂUȘEȘTI, jud. Vîlcea, vezi Păușești-Măglași, Coasta și Chicioara. PĂUȘEȘTI-MĂGLAȘI, jud. Vîlcea Biserica Sf. Nicolae: V. Drăghiceanu, Comunicări, Măglași-Vflcea, XVII, 1924, p. 192 [pisanie din 1778]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p II. [învelite cu tablă]; V. Drăghiceanu, biserica din Pău- șești Măglași, Vîlcea, ACMI, 1915, p. 93—98 [istoric,, pictură, ctitori, foto]. PECEȘTEA, jud. Orhei, azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 46 [ctitor, mormînt]. PECHEA, jud. Galați C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu], PECICA, jud. Arad Așezare preistorică din eneolitic și bronz, la movila «Șanțul mare»; D. Popescu, Raport asupra săpăturilor arheologice de la movila preistorică Șanțul Mare de la Semlac, jud. Arad, ACMI, 1943, p. 187—188 [săpături executate în 1943, material aflat la muzeul Palatului Cultural din Arad și la Muzeul Național de Antichități din București], PECINIȘCA, vezi Băile Herculane, jud. Caraș Severin. PEKA, jud. Caliacra, azi în Bulgaria Mausoleul Ac-lazalî-Sultan: Ședin- țele Comisiunii, 1932, XXVI, 1933, p. 96 [împrejmuirea mausoleului]. PEPENI, jud. Bălți, azi în URSS Biserică din 1867: G. Bezviconi, Comu- nicări, Material istoric din basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [ctitor], PERETU, jud. Teleorman Biserica Sf. Gheorghe (sau alta?): N. lorga, Țări Românești. II, XXXIII. 1940. fasc. 104, p. 65 [descriere, adăugiri din 1860—70, foto]. PERIEȚL jud. Ialomița http://patrimoniu.gov.ro 137 Biserica Sf. Nicolae sau biserica Adormirea Maicii Domnului: Ședințele Comisiunii, 1932, XXVI, 1933, p. 96 [cercetare], PERLOVEȚ, regiunea Timocului, Jugoslavia Cetate românească: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 77 [cercetare efectuată de C. Daicoviciu], PERSICEA, jud. Mehedinți, neidentificat C. Moisil, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 84 [fragment de topor, de diabas]. PEȘTEANA, jud. Gorj [în acest județ sînt trei sate cu acest nume: Peșteana de Jos, Peșteana-Jiu și Peș- teana Vulcan]: C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 174 [topor sau ciocan, la muzeul din Tîrgu Jiu]. PEȘTEANA, jud. Hunedoara Bisericagreco-catolică(Sf. Prooroc II ie?): RSR Cluj, 1925, XVIII, 1925, p. XXI [vizitare în vederea stabilirii lucrărilor necesare]. PEȘTERA BISTRIȚEI, schit, vezi Bistrița, jud. Vîlcea. PEȘTERA DÎMBOVIȚEI, schit, jud. Argeș, la poalele muntelui Bătrîna, Procese verbale, ACMI, 1915, p. 36 [doi călugări de la acest schit vor îngriji de schitul Negru Vodă de la Cetățeni]. PEȘTIȘANI, jud. Gorj Tumuli cu morminte de incinera- ție ,(H a I I s t a 11): D. Berciu, Săpături, XXVIII, 1935. p. 28. PETCULEȘTI, jud. Olt Biserică: N. Ghika-Budești, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]. PETRENI, jud. Soroca, azi în URSS I. Andrieșescu, Asupra epocii de bronz în România, VIII, 1915, p. 155 [cercetările lui von Stern]. PETREȘTI, corn. Pîncești, jud. Bacău BisericaCuvioasa Paraschiva: Pro- cese verbale, ACMI, 1942, p. 64 [consolidare]; ibidem, 1943, p. 54 [restaurarea picturii]. PETREȘTI. jud. Gorj Biserica Sf. Dumitru și Sf. Toma: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Al. Bărcăcilă, însemnări din Gorj, XX, 1927, p. 46 [Petreștii de Jos, biserică din 1891, în stare proastă], PETREȘTI—CĂRBUNEȘTI, vezi Tîrgu Cărbunești, jud. Gorj. PETRICANI, jud. Neamț, vezi Tîrpești, jud. Neamț. PETRU RAREȘ. jud. Giurgiu Așezare de tip B o i an A și Gumel- nița: D. Berciu, Generalități asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 32 [rezultatele săpăturilor]; idem, Săpaturi, XXVIII, 1935, p. 29 — 30 [ceramică de tip Petru Rareș], PETRUȘCA, Iugoslavia Ruine de biserică: G. Balș, O biserică a lui Radu cel Mare in Serbia, la Lopușnia, IV, 1911, p. 196, 197 [cu plan]; E. Costescu, Restaurarea bisericii Mihai- Vodă din București, XXXVI, 1943, p. 59 [asemănare de plan]. PEUCE, denumire antică ce corespunde cu : 1) I n s u I ă î n Delta Dunării; 2) Brațul Sf. Gheorghe: C. Moisil, Cetdți romane la Dunărea de jos. II. 1911, p. 85; E. Dunăreanu-Vulpe, Chestiunea bastarnilor, in legătură cu piatra sepulcrală de la Drago- mirna. XVII, 1924, p. 178, 179, 183 [cf. Ammianus Mar- cellinus și Strabo, insulă locuită de peucini (=bastarni)]. PHILADELPHIA, SUA Expoziția română din 1926: Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. V [V. Drăghiceanu este însărcinat cu organizarea secției bisericești], PIATRA, jud. Orhei, azi în URSS Biserica Sf-ții Voievozi, 1 774: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 46 [ctitor, morminte]. PIATRA, jud. Tulcea Cetatea Beroe: C. Moisil, Cetatea « Beroe » IV, 1911, p. 45—46 [descrierea urmelor cetății, monete vechi, istoric]. PIATRA CORBULUI, vezi Furtunești, jud. Buzău. PIATRA NEAMȚ, jud. Neamț Așezare La Tene, pe dealul Cozia: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 128, 129 [rămășițe distruse cu ocazia amenajării parcului « Nicu Albu »; cu foto ceramică]. Așezare geto-romană, secolul III e.n.în cartierul Dărmănești: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 128 [pe locul școlilor normale]. Așezare preistorică în cartierul Văleni: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 98, 116—118 [descriere, cera- mică pictată stil A și B, foto]. Casă boierească: N. lorga, Cronică, XXIV, 1931, p. 143 [«splendidă»; a fost dărîmată]. Conacul și fabrica de hîrtie a lui Gheorghe Asachi, î'n cartierul Văleni: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXI, 1938, p. 116. Biserica Sf. Gheorghe: Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]. Biserica Sf. loan-Domnească: Al. Lapedatu, Lucrările Comisiunii, 1909, II, 1909, p. 96 [cerere de reparații]; Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. XI [reparația acoperișului]; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare,'XVIII, 1925, p. 87-98, 151-153 și Indice [turnul clopotniță]; Raport pe anul 1919, XVIII, 1925, p. X [reparația acoperișului]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Ședințele Comisiunii 1926, XIX, 1926, p. VII [restaurare de arhitectul Sterian]; G. Balș, Biserici sec. XV/. XXI, 1928, Indice: Piatra Neamț și Sf. loan; C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 131-132 [cruce-talisman; cu foto]; Gh. T. Kirileanu, Schitul Cozia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 34; Procese verbale, ACMI, 1914, p. 45 [aprobare de lucrări]; Gh. Lupu, Memoriu, ACMI, 1914, p. 65 [lucrări aprobate dar neefectuate în 1914]; Procese verbale, ACMI, 1915, p. 28 [reparații la acoperiș], p. 32 [reparația acoperi- șului]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 25, 62 [restau- rarea clopotniței], p. 52 [aprobare proiect și deviz de I ucrări]. Biserica Sf. Nicolae: Roport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]. Schitul Cozla-Draga cu biserica S f. Troiță (cartier Dărmănești): N. lorga, Cronică, XXXI, 1938. p. 190 [despre istoria schitului publicată de Gh. T. Kirileanu în « Cuvîntul » din Piatra Neamț]; T. Kirileanu, Schitul Cozia. Un scump odor de artă bisericească, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 34 — 37 [des- criere. pisanie, pomelnic, cărți vechi, însemnări, manu- scrise aflate azi la Academia Română, nevoie de repa- rații, foto]. Biserica de lemn Schimbarea la față — Văleni: N. lorga, Vechea artă moldovenească în ținutul Neamțului, XXXII, 1939, p. 1,8—14 [descriere, icoane; foto icoane: p. 1—7, 10, 11, 13; pomelnic]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 54 [restaurare]. BRĂȘĂUȚI, municipiul Piatra Neamț D o I m e n : C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 128 [urme din epoca 181 http://patrimoniu.gov.ro 1M bronzului], p. 129 — 130 [dolmen din epoca bronzului, mormînt, resturi ceramice]; idem, Săpături de preistorie tn județul Neamț, XXXIII, 1940, p. 38, 42 [depunere la muzeu a dplmenului, foto]. —IZVOARE, municipiul Piatra Neamț Așezare preistorică și medievală C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 109 — 116 [istoric cercetări, foto cera- mică găsită]; idem, Săpături de preistorie in județul Neamț, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 42 [săpături efectuate de R. Vulpe], R. Vulpe, Raport asupra săpăturilor arheo- logice de la Izvoare —Neamț, ACMI, 1942, p. 164—168 [două straturi neolitice și unul mai recent, medieval; un schelet; obiecte trimise la Muzeul Național din București și la muzeul din Piatra Neamț]. PIATRA ȘOIMULUI, jud. Neamț Așezare preistorică, geto-română medievală: C. Mătasă, Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 119 — 120 [săpături efectuate de Radu Vulpe, Incepînd cu 1935; ceramică pictată stil A și B, idoli antropomorfi, greutăți de pămînt ars etc; material depus la muzeul din Piatra Neamț, foto]. PIELEȘTI, jud. Dolj. Tezaur celtic: D. Berciu, Generalități asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 35 [comerț făcut de celți, monete ascunse]. PIELEȘTI, jud. Dolj, identificare probabilă Schitul Robănești: V. Drăghiceanu, Curțile domnești brîncovenești. IV. Curți și conace fărfmate, IV, 1911, p. 78 P.S. [închinat mănăstirii Brîncoveni în 1635, de Rafail Călugărul și fratele său Leul; azi schitul nu mai există]. PIERREFONDS. Franța Castelul; G. Balș, Bisericile lui Ștefan cel Mare, XVIII, 1925, p. 195 [sistemul de acoperișuri, cu desen]. PIETRARI, jud. Vîlcea Casa episcopului Climente: V. Dră- ghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 65 [descriere]. Schitul Blagoveștenia cu biserica Buna Vestire: V. Drăghiceanu, Inscripții de la Schitul Pietrarii de Jos, VIII, 1915, p. 48 [pisanie, mormînt, ctitorjidem, Monumentele Olteniei, II, XXVI, 1933, p. 52—53 [pisanie, piatră de mormînt, ctitori]. Biserica Sf- Nicolae: I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 188 [din 1699; pisanie]. PIETRELE, jud. Giurgiu Stațiune preistorică: C. Moisil, Pro- dusele industriei preistorice, IV, 1911, p. 84 [cioburi de olărie primitivă] PIETRENI, jud. Vîlcea Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului — Grămești:V. Drăghiceanu, Vechea biserică de lemn din Grămeștil—Vflcei, 111,1910, p. 110—114 182 [inscripții, descriere, foto]; Raport pe anul 1922, XVIII, 1925, p. XIV [mici reparații, refacerea înveli- torii]; G. Referendaru, Biserica filială «Adormirea» din Grămești — Vîlcea, comuna Pietreni, parohia Costești, XIX, 1926, p. 10 — 17 [descriere și relevee]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. II [restaurare]; N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. III, XXV, 1932, p. 87; fig. 475; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 65 — 66 [pisanie, descriere, inscripții]; A. Sacerdoțeanu, Inscripții și însemnări din Costești— Vîlcea, XXVIII, 1935, p. 100 nota 1, p. 103-104 [istoric, foto]; idem, Raport, XXX, 1937, p. 46. 47 [și despre icoane]. Biserica Intrarea în biserică- Ciorobești: N. Ghika-Budești. Evoluția arhitec- turii III, XXV, 1932, p. 87; idem, Oficiale, Memoriul pe 1932, XXV1, 1933, p. 190 [lucrări de documentație]; A. Sacerdoțeanu, Inscripții și însemnări din Costești — Vîlcea, XXVIII, 1935. p. 100 nota 1. p. 104 [construită din zid la 1750,cu foto]; idem, Raport, XXX, 1937, p. 46, 47 [manuscris slavon din secolul XVI sau XVII, icoană din 1775]; N. Ghika-Budești, L’ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 47, pl. XXIV. Biserica Sf. Nicolae, Schitul de Sub Piatră (la 40 de izvoare): Al. Odo- bescu, Schiturile și metoașele mănăstirii Bistrița din Vîlcea, I, 1908, p. 104—105 [istoric, inscripții, pictură, foto]; V. Drăghiceanu, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 63 [pisanie, descriere]; A. Sacerdoțeanu, Inscripții și însemnări din Costești—Vîlcea, XXVIII, 1935, p. 100 nota 1, p. 104—105 [construită la 1701 , închisă, cu foto]; N. Ghica-Budești, Evoluția arhitecturii. IV. XXIX, 1936, p. 14, 35, 53, 55; fig. 57-65; A. Sacer- doțeanu, Raport, XXX, 1937, p. 46, 47 [stare proastă]. PIETROASA, jud. Vrancea Biserică (Sf. Nicolae?) Procese verbale- ACMI, 1942, p. 75 [restaurare]. PIETROASELE, jud. Buzău Tezaurul «Cloșca cu pui»; N. lorga, în legătură cu o « Călăuză» necunoscută a maiorului D. Papazoglu, XXXII, 1939, p. 147 [se păstrează în Casieria Școalelor, la București]. PIETROȘANI, vezi Retevoești, jud. Argeș PIETROȘIȚA, jud. Dîmbovița Stațiune preistorică: C. Moisil, Istoricul cercetărilor preistorice, III, 1910, p. 116 [săpături ale lui C. Bolliac]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nului și Sf. Paraschiva-Joseni: C. Moisil Colecțiunea Maria Istrati-Capșa, IV, 1911, p. 144 [icoană din 1940] ; N. lorga, Trei biserici muntene XXXIV, 1931, p. 49—52 [descriere, pisanie, foto]; V. Brătulescu, Elemente profane tn pictura religioasă. XXVII, 1934, p. 59, 60 [pictură, foto]; N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 92—93; http://patrimoniu.gov.ro fig. 690—-694; idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p 52, pl. XXX. PINU, jud. Buzău Schitul Pinu cu biserica Nașterea Născătoarei de Dumnezeu: N lorga. Doua pietre de la Muzeul Național din București, XXII, 1929, p. 178—179 [pisanie din 1647/48, foto], PISCU, jud. Galați C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu]. PISCU MARE. jud. Vîlcea Schitul Jghiabul cu biserica Intra- rea în biserică și Schitul lui P a h o m i e: V. Drăghiceanu, Vechea biserică de lemn din Grămeștii Vdlcei, III. 1910, p. 112 [cu foto]: idem. O biserică a lui Radu-Vodă (Negru), Zghiabul, Vilcea, V. 1912, p. 135 [inscripții, pomelnic]; idem, Monumentele Olteniei. II, XXVI, 1933, p. 66—67 [istoric, pisanie, inscripții, chilii, ctitori; schitul lui Pahomie]; Ședințele Comisiunii, 1932, XXVI, 1933, p. 96 [dărîmarea odăițelor din sud]; I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 136 [inscrip- ții]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, IV, XXIX. 1936, p. 64; fig. 268; T. Bălășel, Schitul Jghiabul, XXXI, 1938, p. 94—95 [istoric, pisanie, inscripții, însemnări, descriere]; N. Ghika-Budești, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, pl. XXVIII. Biserica Sf. ion Botezătorul Sf. Nicolae și Cuvioasa Paraschi va: I. Vîr- tosu. Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 136 [inscripție]; T. Bălășel, Schitul Jghiabul, XXXI, 1938, p. 95 și notele 1, 2. Biserica de lemn Schimbarea la față: I. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 136 [inscripție]. Biserica de lemn Sf-ții Jngeri: *. Vîrtosu, Biserici de lemn, XXVI, 1933, p. 136 [pisanie], N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX; 1936, p. 57. Biserică: Procese verbale ACMI, 1914, p. 31 [prădarea bisericii; o icoană veche și un fragment de sfeșnic de lemn sculptat sînt aduse la Colecțiile Comisi- unii]. PISCU SADOVEI, jud. Dolj Biserica Sf. N e c u I a i, Sf. loan și S f. D i m i t r i e : Șt. Ciuceanu, Raport, ACMI, 1915, p. 123, 124 [cu foto], Anexa 4, p. 156 [pisanie], PISCUL CRĂSANI, vezi Crăsanii de Sus, jud. Ialomița PISTRUIENII-VECHI, jud. Orhei, azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 46 [morminte]. PITARU, jud. Dîmbovița Biserica Adormirea Maicii Dom- nului -Nu ce ști: V. Drăghiceanu, Curțile dom- 139 nești brincovenești. HI. Potlogii, II, 1910, p. 50, 69 nota 8 [ridicată către 1756 de boierii Strîmbeanu]; N. Ghika- Budești, Evoluția arhitecturii. III, XXV, 1932, p. 13, 51—52, fig. 149—153; idem, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 190 [lucrări de documentație ] PITEȘTI, jud. Argeș Oraș: O. Lugoșianu, Stampe vechi înfățișînd vederi din Țara-Româneasco, V, 1912, p. 116—118 [reproducerea unei vederi din albumul lui Robert Ainslie, Piteștii în Valahia, din 1801, cu legendă]; N. lorga, O descriere din 1859 a monumentelor Țării- Romdnești, XXX, 1937, p. 84 [populația, incendiul din 1847; despre o « frumoasă» temniță; după Th. Margot, O victorie]. Legiunea de jandarmi: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 65 [monede de argint trimise la Arhivele Statului și depuse apoi la Academia Română]. Biserica Adormirea Maicii Dom- nul u i - M a v rod o I u: V. Brătulescu, Bisericii din Județul Argeș. XXVI, 1933, p. 41—42 [inscripții]. Biserica Sf. Gheorghe-Domnească: Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. VII [recepție lucrări]; V. Brătulescu, Biserici din județul Argeș. XXVI, 1933, p. 41 [inscripții]. Biserica Sf-ții Nicolae și Pantei i- m o n : V. Brătulescu, Biserici din județul Argeș, XXVI, 1933, p. 41 [inscripții]. Biserica Sf. Treime, vezi Schitul Trivalea. Biserica Sf-ții Voievoz i—M e c u I e ș t i: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 90, 98, 100, fig. 654—658; Procese verbale. ACMI, 1942, p. 51 [consolidare, întreținere]. Schitul Trivalea cu biserica Sf. Treime: I. lonașcu, Mănăstirea Seaca—Mușetești (Olt), ACMI, 1942, p. 152 și nota 8 [ctitor: mitropolitul Varlaam la 1698]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 53 [majorirea devizului de restaurare], p. 58 [lucrări de întreținere]. —BASCOV, municipiul Pitești Biserica de lemn Sf. Gheorghe: H., Teodoru, Recenzie, XXXV, 1942, p. 196 [la articolul lui P. E. Miclescu, Biserici de lemn (O biserică regăsită /a Bascov—Argeș) din A, 1942], —FĂGETU, municipiul Pitești Mănăstirea Vieroși, cu biserica Intrarea în biserică: S. Cegăneanu, Observa- țiuni asupra sfeșnicului de la Vieroș, V, 1912, p. 124—125 [la Muzeul Național, cu foto]; A. Lapedatu, Meșterii bisericilor din Țara Românească, V, 1912, p. 183 [piatra de mormînt a lui Albu Golescu]; A. M. Zagoritz, Sfeșnice, VII, 1914, p. 21 [cu desen]; Ședințele Comisiunii, 1925, XVIII, 1925, p. IV [oprirea dărîmării zidurilor], p. VII [reparații necesare]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. II, XXIII, 1930, fig. 195 [mormîntul Iu* Albu Golescu]; ibidem. III, XXV, 1932, fig. 513 [fîntînă]: 183 http://patrimoniu.gov.ro 140 idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 45 [candelabru]; M. Golescu. Motive de animale, XXXVI, 1943, p. 36—37 [motivul « pajărei » și a grifonilor], —GLÎMBOCU, municipiul Pitești Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii IV. XXIX, 1936, p. 113, fig. 981—984. —GOLEȘTI, municipiul Pitești Conacul Goleștilor: Bicerici declarate monumente istorice, ACMI, 1942, p. 12; ibidem, 1943, p. 13; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 32 [viitor muzeu, restaurare], p. 48 [deviz de restaurare], p. 55 [instruc- țiuni pentru restaurare], p. 63 [aprobare dispoziție de șantier], p. 67 [lucrări; restaurarea turnului rotund], p. 69 [aprobare proiecte pentru 17 sobe și pentru ușa cea mare], p, 73 [reconstruirea turnului de lîngă fere- deu]; ibidem, 1943, p. 39 [aprobarea distribuției încă- perilor dependințelor de pe latura nord], p. 39 [apro- bare proiect pentru remiză], p. 52 [aprobare de instruc- țiuni pentru continuarea restaurării], p. 84 [restau- rarea învelitorii la baia turcească]. Biserica Sf. Treime: G. Balș, N. Ghika- Budești, Messembria, V, 1912, p. 20 [teracote cu smal- țuri]; Ședințele Comisiunii, 1913, VI, 1913, p. 95 [lucrări de conservare, restaurarea se amînă], p. 202 [lucrări efectuate de arhitectul Trajanescu]; Idem, 1925, XVIII, 1925, p. VI [obiectele de cult scoase din uz se vor depune |a Comisiune], p. VIII [restituirea icoanelor luate de CMI spre consolidare; restaurarea icoanelor de la tîmplă]; Raport pe anul 1919, XVIII, 1925, p. X [montarea ușii de stejar sculptat]; Raport pe anul 1921, XVIII, 1925, p. XII [reparația acoperișului porții de intrare etc.]; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [refacerea tîmplei]; Tablou de lucrări. I, XVIII, 1925, p. XIX [restaurarea și consolidarea tîmplei]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. VI, VIII [restaurarea icoanelor tîmplei], p. XI [recepția lucrărilor de consolidare a tîmplei], p. XII [reparația și completarea crucii de argint; icoana Nașterii Precistei rămîne la CM iar bisericii i se va trimite o copie]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. III, XXXV, 1932, p. 28—29, 43—44, fig. 31—58; idem, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1930, XXVI, 1933, p. 143 [reparații atîmplei și obiectelor de cult din argint]; idem, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 190 [reparația mobilierului și obiectelor de cult]; idem, Oficiale. Memoriul pe 1932, XXVI, 1933, p. 191 [reparația ușilor împărătești]; Idem, L'ancienne architecture, XXXV, 1942, p. 32, pl. XVII; M. Golescu, Motive de animale, XXXVI, 1943, p. 39 [biserica], p. 41 [baia pentru aghiasmă], foto la p. 41, 42, 43; H. Teodoru. Ornament de piatră pentru verigă de fer, XXXVI, 1943, p. 116—117 [ușa bisericii cu desen și foto]; idem. încă un nume de meșter constructor, XXXVI, 1943, p. 119 [Stoica]; Procese verbale. ACMI, 1914, p. 42 [biserica nu poate fi restaurată fără consim- 184 țămîntul moștenitorilor Racoviță]; ibidem, 1915, p. 27 [restaurare în forma existentă (fără turlă); acoperire cu șiță], p. 30 [nu se aprobă lucrări care alterează stilul bisericii], p. 38 [discuție cu ocazia organizării recepției lucrărilor], p. 40 [fixarea datei recepției]; I. D. Traja- nescu, Memoriu, ACMI, 1915, p. 55 [lucrări de restau- rare efectuate în 1915], —RACOVIȚA, municipiul Pitești Castru roman: D. Tudor, Castra Daciae inferioris. III. Castrul Racovița Argeș, XXXIII, 1940, fasc. 106, p. 35—41 [situație geografică, istoricul săpă- turilor, descriere, obiecte descoperite; planuri, schițe, hartă cu «Limes Alutanus»]. Culă: V. Brătulescu, Cula din Racovița-Muscel, XXVI, 1933. p. 84 [cu foto]; H. Teodoru, Meterezele bisericilor cîmpulungene, XXXVI, 1943. p. 99 [în ruină]. Biserica Sf. Nicolae.Sf-ții Petru și S f . P a v e I : V. Brătulescu, Biserica din Racovița- Muscel, XXVI, 1933, p. 83 [descriere, inscripții, pic- tură, foto], —ȘTEFĂNEȘTI, municipiul Pitești. Biserica Sf. loan Botezătorul : Raport pe anul 1924, XVIII, 1925, p. XVIII [săpături, reparația zidurilor]; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. I [recepție lucrări]; N. Ghika-Budești, Evolu- ția arhitecturii, IV, XXIX, 1936, p. 118. Crucea lui Matei B as a r a b, în fața biseri- cii Sf. Dumitru, în Tîrgul Dealului : V. Drăghiceanu. 0 tocmeală a lui Matei Bosarob, IV, 1911, p. 148 [cruce- hrisov, din 1635, pentru ușurarea vinăriciului]. —VALEA MARE—PODGORIA, municipiul Pitești, în Dealul Piteștilor Conacul și casele domnești ale lui Constantin Brîncoveanu : V. Drăghiceanu, Curțile domnești brîncovenești. IV. Curți și conace fări- mate, IV, 1911, p. 51—52 [conac locuit de C. Brînco- veanu în 1693, 1694, 1695; case începute în 1696], Biserica Sf. loan Bogoslov: Ședințele Comisiunii, 1924, XVII, 1924, p. II [pictorul I. Mihai' cercetează pictura], p. XI [reparații fără aprobare]; V. Brătulescu, Schitul Valea-Mare (Muscel), XXIV. 1931. p. 46 [pisanie, inscripție pe clopot, din 1744], PIUA PETRII, jud. Ialomița, vezi Giurgeni. PÎNGĂRAȚI, jud. Neamț Mănăstirea Pîngărați cu biserica Sf. Dumitru, clisiarniță. paraclis, biserica nouă : G. Balș, Biserici sec. XVI, XXI, 1928, p. 180—188 [biserica], p. 347 [inscripții, pisanie] și Indice: N. lorga, Vechea artă moiaovenească in ținu- tul Neamțului, XXXII. 1939, p. 1—14 [descrierea și istoricul bisericilor, icoane, foto; stare de ruină]; G. T. Kirileanu, Schitul Cozia, XXXIII, 1940. fasc. 103, p. 34 [în părăsire]; Procese verbale. ACMI, 1942, p. 65 [majo- rare deviz]; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 39 [refacere http://patrimoniu.gov.ro HI acoperiș la clopotniță, lucrări de restaurare], p. 50 [recepția lucrărilor], PÎRÎUL GLODULUI, vezi Valea Glodului, jud. Suceava. PtRJOTA. jud. Bălți, azi în URSS. Biserică din 1 8 6 3 : G. Bezviconi, Comuni- cări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 43 [ctitor, morminte], PÎRSCOV, jud. Buzău. C. Moisil, Produsele industriei preistorice, IV, 1911, p. 84, 87 [secure de bronz, cu desen la p. 85]. PÎRȘCOVENI, jud. Olt Biserica Sf. Nicolae: N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii, III, XXV, 1932, p. 87. PLATEYPEGIAE Localitate în Dobrogea romană, jud. Tulcea, neidentificată încă, probabil în comuna Independența (Murighiol): C. Moisil, Cetăți romane la Dunărea de Jos, II, 1909, p. 87, 91 [«lîngă Dunavățu de Jos», cu foto]. PLAVIȘEVIȚA, jud Mehedinți Biserică: N. lorga, Arta românească din Bana- tul muntos, XXXI, 1938, p. 159 [foto uși împărătești]- PLĂTĂREȘTI, jud. Călărași Mănăstirea Plătărești cu biserica Sf. Mercurie: C. Săvescu, Biserica de la Ttnganu. Amintirile unui octogenar, XXII, 1929, p. 107, 109 [ctitor, istoric, stare actuală]; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii III, XXV, 1932, p. 55-56, fig. 167- 172; ibidem. IV. XXIX, 1936, p. 76; idem. Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 189 [cercetare, deviz] ; V. Drăghiceanu, Mănăstirea Vintilă, Vodă (Buzău) Săpături la prima fundație, XXVI, 1933, p. 168 [scoasă de sub închinare de către Matei Basarab]; V. Brătulescu, Biserici de cîmp. VI. Mănăstirea Plătă- rești, XXXVII, 1939, p. 125—132 [istoric, descriere, pietre de mormînt, pictură, foto] ; N. Ghika-Budești, L'ancienne architecture, XXXV. 1942, p. 36, pl. XIX ; Nouă monumente istorice (decrete regale), ACMI, 1915, p. 12—13j[decret al regelui Ferdinand, contrasemnat de I. G. Duca, ministrul Cultelor] ; Procese verbale, ACMI. 1915, p. 20 [biserica va fi declarată monument istoric], p. 23 [vechea pictură] ; Biserici declarate monu- mente istorice, ACMI, 1942, p. 12 ; ibidem. 1943, p. 13 ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 48 [consolidare după cutremur] ; ibidem, 1943, p. 25 [majorare deviz], p. 51 [aprobare proiect pentru ferestre cu ancadramente de piatră]. PLĂVICENI, jud. Olt Biserica Sf-ții Arhangheli Mihail și G a v r i I: V. Drăghiceanu, Comunicări. Pisania mănăstire! Plăviceni-Olt, VII, 1914, p. 144 [biserica servește de adăpost argaților moșiei. Mobilier prețios azvîrlit prin biserică] ; E. Kretzulescu, Istoricul bisericii Crețulești-Mănăstirea, XXVII, 1934, p. 190 [ctitor]. PL ĂVICENI, jud. Teleorman, vezi Dudu. PLENIȚA, jud. Dolj I. Andrieșescu, Asupra epocei de bronz In România, VIII, 1915, p. 164, nota 2 [tipare pentru toporașe de bronz, la muzeul din Craiova] ; D. Berciu și I. Berciu, Antichități medievale din Oltenia. Descoperiri germanice, XXX, 1937, p. 76 [fibulă, fig. 74], PLEȘA, jud. Gorj Lagăr de pămînt: C. Moisil, Stațiunile preistorice. III, 1910, p. 119 [pe harta lui Tocilescu: « Cetatea Porceni »] ; D. Tudor, Castra Daciae inferio- ris. I. Castrele romane de la Bumbești-Corj. XXXIII, 1940. fasc. 103, p. 18, nota 4 [săpături ale lui Gr. Toci- lescu; pare a fi din secolul XVIII]. PLEȘCEVIȚA, jud. Mehedinți vezi Plavișevița. PLEȘEȘTI, jud. Buzău Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVIII [diferite lucrări]. PLEȘEȘTI, jud. Suceava Stațiune preistorică, la « S ă c ă- turi»: C. Moisil, Produsele industriei preistorice. IV, 1911, p. 84 [două topoare de silex]. PLEȘOIU, jud. Olt Biserica Sf-ți Voievozi: Procese ver- bale, ACMI, 1943, p. 80 [restaurarea picturii]. PLEȘOIU-FLĂMÎNDA, vezi Flămînda, jud. Vîlcea. PLOIEȘTI, jud. Prahova Gara P I o i e ș t i-t r i a j: I. Nestor, Raport, ACMI, 1942, p. 160—161 [morminte din epoca bronzului și imperială romană, așezare din epoca pre-romană]. Casa Dobrescu: T. T. Socolescu, Casa lui Hagi Prodan din Ploiești, IX, 1916, p. 80 ; idem, Casa DobrescufdinPloiești, XIX, 1926, p. 58 —60 [descriere, planuri, desene] ; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitec- turii. IV, XXIX, 1936, p. 117. Casa Hagi Prodan: T. T. Socolescu, Casa Hagi Prodan din Ploiești, IX, 1916, p. 82—90 descriere cu foto și relevee] ; idem, Caso Dobrescu din Ploiești, XIX, 1926, p. 58, nota 1 [«actualmente» este folosită ca muzeu regional al județului Prahova] ; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. IV, XXIX, 1936, p. 117. Biserica Buna Vestire: Procese verbaie, ACMI, 1942, p. 30 [consolidare după cutremur]; ibidem, 1943, p. 42 [restaurare]. Biserica Maica Precista (Adormi- rea): N. Ghika-Budești, Raport pe anul 1935. XXX, 1937, p. 191 [restaurare completă] ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 51 [reparații] ; ibidem, 1943, p. 53 [refacerea învelitorii și ferestrelor de piatră]. Biserica Sf-ții Apostoli Petru ș Pavel —Domnească: T. T. Socolescu, Caso lui Hagi Prodan din Ploiești, IX, 1916, p. 84 [pajura sculptată pe pardoseala interioară; biserica a fost stri- cată printr-o reparație recentă] ; A. Frunzescu, Insem- 185 http://patrimoniu.gov.ro 142 nări pe un miniat (1742) din Ploiești dăruit domnului pro- fesor N. Al. Constantinescu, XXXV, 1942, p. 190 — 191 ; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 40 [restaurare], p. 59 [scoaterea la iveală a paramentului original al fața- delor]. Biserica Sf. Gheorghe Nou: A. Zago- ritz, Sculpturi în piatră, V1, 1913, p. 72 și pl. X [coloane sculptate] ; N. lorga, Ce este vechea noastră artă? XXXV, 1942, p. 141—142 [salvată de la dărîmare] Procese verbale, ACMI, 1943, p. 37 [consolidare după cutremur]. Biserica Sf. Gheorghe Vechi: Pro- cese verbale, ACMI. 1942, p. 36 [restaurare după cutre- mur] ; ibidem, 1943, p. 37 [lucrări de restaurare]. Ruinele bisericii Sf. Nicolae Vechi (Schitul Abagiilor): A. Zagoritz, Ttmpla și tronul. VIII, 1915, p. 57—59 [tîmplă, biserica în ruină] ; Redacțional, Comunicări, XIX. 1926. p. 89 [despre publicație I. C. FiIitti,în SOV, 1920] ; T. T. Soco- lescu, Casa lui Hogi Prodan din Ploiești, IX, 1916, p. 84 [cu grădină părăginită; ruina tîmplei de zid a unei vechi bisericuțe aflată în grădina bisericii]. Biserica Sf-ții Petru și Pavel:Ședin- țele Comisiunii, 1913, VI, 1913, p. 52 [cercetare în vederea clasării]. Bisrica Sf-ții Voievozi: Procese verbale, ACMI, 1942, p. 43 [consolidare și restaurare]. —CHIȚORANI, municipiului Ploiești Biserica Sf. Stelian: V. Brătulescu, Biserici din Prahova, XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 71—82 [descriere, inscripții, pictură, icoane, candelă; cu plan, secțiune și foto] ; H. Teodoru, Biserica schitului Mărcu- lești-Flămînda din Cîmpulung-Muscel, XXXV, 1942, p. 178, nota 2 [altar poligonal greșit relevat în artico- lul lui V. Brătulescu, din BCMI, 1940, p. 82] ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 47 [dărîmarea parțială a zidu- rilor], p. 62 [consolidare după cutremur] ; ibidem, 1943, p. 24 [măsurători], p. 27 [aprobare lucrări], p. 84—85 [consolidare]. —CORLĂTEȘTI, municipiul Ploiești Biserica Sf. Eustație — Plachidași S f. Nicolae: I. C. Filitti, Biserica din Corlătești (Ploiești), XIX, 1926, p. 90 [descriere, portret ctitori, inscripție] ; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. XII [reparații] ; Procese verbale, ACMI, 1943, p. 40 [consolidare după cutremur, restaurarea picturii], —GHIGHIU, municipiul Ploiești Mănăstirea Ghigiu cu biserica Izvorul Tămăduirii: V. Brătulescu, Alonosti- rea Zamfira, XXXII, 1939, p. 185 [Eftimie starețul mănăstirii contractează în 1852 construirea bisericii noi de la Zamfira] ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 49 [restaurare]. —PLOIEȘTIORI, municipiul Ploiești 186 Casa Cantil i-O b r o c e a : N. lorga, Biserici muntene de curînd reparate, XXII, 1929, p. 94 [din secolul XVII; ziduri, scări ascunse, pivnițe «formidabile»]; idem, Vechi case prahovene. I. Casa și biserica din Ploe- știori, XXVI, 1933, p. 173 — 174 [descriere, cu foto casă și pivniță]. Biserica Sf. Visarion: Ședințele Comi- siunii. 1925, XVIII, 1925, P. I [desfacerea frescelor], p. IX [plată pictor] ; Raport pe anul 1925, XVIII, 1925, p. XVII [ajutor pentru reparația acoperișului] ; Ședin- țele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. XII [reparație din fonduri private] ; N. lorga, Biserici muntene de curînd reparate, XXII, 1929, p. 94 [transformată fără gust] ; idem, Vechi case prahovene. I. Cosași biserica din Ploieș- tiori, XXVI, 1933, p. 174—175 [scurtă descriere, foto] ; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 58 [consolidare]. —TĂTĂRANI, municipiul Ploiești Fost conac brîncovenesc: V. Drăghi- ceanu, Curțile domnești brîncovenești. IV. Curți și conace fărîmate, IV, 1911, p. 51 [ospăț cu seras- chierul turcesc după bătălia de la Zărnești]. Biserica Sfînta Naștere a Maicii Domnului: N. lorga, Bisericile din Opăriți, Pre- deolul-Sorari și Valea Drojnei, XXII, 1929, p. 158, 159 — 160 [inscripții]. —TÎRGȘORU VECHI, municipiul Ploiești Ruinele bisericii Adormirea M aj- cii Domnului — Biserica Roșie: C. C. Giu- rescu, O biserică a lui Vlod Țepeș la Țârșor, XVII, 1924, p. 75 [cca 1550—1600] ; N. lorga, Biserica de la Fundeni (Prahova), XXVI, 1933, p. 82 [în stare de ruină]. Ruinele bisericii lui V I a d i s I a v II: Al. Lapedatu, Meșterii bisericilor din Țara Românească, V, 1912, p. 179 [meșteri din Brașov] ; C. C. Giurescu, O biserică a lui Vlod Țepeș Io Târșor, XVII, 1924, p. 75 [cu foto] ; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. XII [acoperire]. Ruinele mănăstirii Tîrgșor cu biserica Sf-ții Arhangheli (mănăsti- rea Turnu): Al. Lapedatu. Portretele murale de la Hurezi. Descriere. II, I, 1908, p. 156 [portretele murale din biserică (Antonie Vodă din Popești și fami- lia sa)] ; C. C. Giurescu, 0 biserica a lui Vlod Țepeș la Tîrșor, XVII, 1924, p. 74—75 [pisanie luată în 1886 și dusă în comuna Strejnicu pentru a fi folosită ca mate- rial de construcție: se afla la data articolului în curtea bisericii din Strejnicu; pictură la refacerea bisericii de Antonie Vodă din Popești, foto pisanie] ; V. Drăghi- ceanu, Cîteva note asupra bisericilor din Tîrșor,XVII, 1924, p. 75 [pictură din epoca lui Constantin Brînco- veanu] ; Ședințele Comisiunii, 1926, XIX, 1926, p. XII [reparația acoperișului] ; N. Ghika-Budești, Evoluția arhitecturii. II, XXIII, 1930, p. 21 și 34 — 35, fig. 159 — 161 ; N. lorga Biserica de la Fundeni (Prahova), XXVI, 1933, p. 82 [pictura de pe vremea lui Antonie Vodă http://patrimoniu.gov.ro se mai vedea acum 30 ani; pisania se afla la Muzeul de Artă Religioasă din București]. ■—VALEA ORLEL, municipiul Ploiești Biserica de lemn Sf. Nicolae: V. Brătulescu, Inscripții de curînd descoperite. IV. Piatra de mormînt a Stancăi din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, XXIII, 1940, fasc. 103, p. 16 [cu foto detalii de piatră la p. 14, 15]; idem, Biserica de lemn din Valea Oriei, XXIII, 1940, fasc. 104, p. 68 — 71 [des- criere, icoane, plan, foto]. Cruce de piatră din 1709: V. Dră- ghiceanu, Curcile domnești brîncovenești. IV. Curți și conace fărîmate. IV, 1911, p. 50. PLOEȘTIORI, vezi Ploiești, jud. Prahova, sat Pioeștiori. PLOPENI, jud. Prahova MĂLĂEȘTII DE SUS. orașul Plopeni Biserica Adormirea Maicii Dom- nului: N. lorga. Biserici dintre văile Teleajenului și Slănicului, XXVI, 1933. p. 118—119 [însemnare pe un Triodion din 1781; biserica a fost refăcută pe vremea lui Cuza]. PLOPENI. orașul Plopeni I. Antonovici, Raport a. ACMI, 1914, p. 94 [obiecte antice găsite]. PLOPENU MICI, jud. Botoșani Biserica Nașterea Maicii Domnu- lui: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 51 [aprobare deviz]. PLOPI, jud. Soroca, azi în URSS Biserică: G. Bezviconi, Comunicări, Material istoric din Basarabia, XXXWL 1940, fasc. 103, p. 47 [ctitor, morminte]. PLOPIȘ, jud. Maramureș Biserica de lemn Sf-ții Arhan- gheli: V. Brătulescu, Bisericile din ținutul Baia Mare, XXVIII, 1935, p. 85 [descriere, foto]. PLOPȘOR, jud. Dolj Stațiune preistorică: D. Berciu, Gene- ralități asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 33—34 [morminte tumulare, ceramică neagră]. PLOSCA, jud. Dolj Stațiune preistorică; D. Berciu, Gene- ralități asupra preistoriei Olteniei, XXVII, 1934, p. 33 [gropi cu urne și materiale de bronz]; idem, Săpături, XXVIII, 1935, p. 28 [urne din epoca bronzului și Hall- statt], PLOSCUȚENI, jud. Vrancea Schitul Sihastru cu biserica Sf. Dumitru: N. Ghika-Budești, Oficiale. Raport de activitate pe anul 1931, XXVI, 1933, p. 189 [cercetare, deviz]. PLUGOVA, jud. Caraș-Severin Castru roman: C. Daicoviciu, Raport 1943, 143 ACMI, 1943, p. 184 [a existat pînă în secolul IV e.n.; material adus la Sibiu], Biserica de lemn, apoi de zid. Adormirea Maicii Domnului: N lorga, Arta românească din Banatul muntos, XXXI, 1938, p. 153 [foto icoane] «POARTA DE FIER» A TRANSILVANIEI, jud. Caraș-Severin Monument ungar: N. lorga, Țări românești'. I. XXXIII, 1940, fasc. 104, p. 49 [în formă de buzdugan, ridicat în amintirea victoriei lui lancu de Hunedoara asupra turcilor l; foto]. POCHIDIA, jud. Vaslui Biserică: Procese verbale, ACMI, 1943, p. 47 [declasare; nerespectarea dispozițiilor CMI], POCIUMBENI, jud. Bălți, azi în URSS Biserică din 1904: G. Bezviconi, Comuni- cări. Material istoric din Basarabia. XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 44 [ctitor]. PODIȘU, jud. lași Așezare din epoca paleolitică ș j n e o I Lt i c ă, pe «dealul Boghiului»: C. Moisil. Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 116, 172 [cultura Cucuteni; cercetări ale lui Buțureanu și Beldi- ceanu în 1895]. PODOLENI, jud. Neamț Așezare din epoca bronzului și medievală: C. Mătasă. Cercetări din preistoria județului Neamț, XXXI, 1938, p. 126 [și urme La Tdne] : idem, Săpături de preistorie în județul Neamț, XXXIII, 1940, p. 38. Biserica Sf. Paraschiva a foste* m-ri Bociulești, ruină: Procese verbale, ACMI, 1915, p. 27, 33 [cercetare; presupusă din vre- mea lui Ștefan cel Mare], p. 37 [cerere de informații despre săpături plănuite], p. 40—41 [autorizarea săpă- turilor] ; V. Drăghiceanu, Biserica din Buciulești-Neamțu, ACMI, 1915, p. 85—87 [istoric, descrierea ruinelor, foto], PODU DÎMBOVIȚEI, jud. Argeș Stațiune preistorică: C. Moisil, Isto- ricul cercetărilor preistorice, III, 1910, p. 116 [săpăturj făcute de Butculescu și C. Bolliac], Cetatea Orății: Al. Lapedatu, Două vechi cetăți românești, Poenari și Dîmbovița, III, 1910, p. 177— 181 [localizată lîngă Rucăr; este «cetatea Dîmboviței» construită de cavalerii Teutoni, cu foto]; A. Vasilescu, Cetatea Dîmboviței, XXXVIII, 1945, p. 39 [nu este « cetatea Dîmbovița», ci așa zisa « cetatea Neamțu- lui », construită de Teutoni], Crucea lui Constantin Brînco- veanu, din 1711: Al. Lapedatu, Lucrările Comi- ¹ Lupta a avut loc dupi unii tn dreptul satului Bucova, comuna Băuțar, jud. Caraș-Severin, iar dupi alții Intre Alba lulia și Sibiu (N.A.). 187 http://patrimoniu.gov.ro H4 crucii] ; Roport general CMI, 1908, I, 1908, p. 179—180 [importanța amplasării crucii nu permite mutarea]. POENARI, jud. Dolj, vezi Poienari' POENILE GLODULUI, vezi Poienile Izei, jud. Maramureș POGRIBENI, jud. Orhei, azi în URSS Biserica Sf-ții Voievozi: G. Bezvi- coni, Comunicări. Material istoric din Basarabia, XXXIII, 1940, fasc. 103, p. 45 [ctitori]. POIANA, jud. Botoșani Biserica de lemn Sf-ții Voievozi și Nașterea Maicii Domnului (?): Pro- cese verbale, ACMI, 1942, p. 67 [restaurare], POIANA, jud Galați Așezarea fortificată dacică Piro’ boridava, la «Cetățuia de la mal»: C . Moisil , Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Tocilescu]; V. Pârvan, Adaos, V, 1912, p. 122— 123 [castru roman] ; C. Solomon, (Descoperiri recente și cercetări asupra cîtorva stațiuni din jud. Tecuci, XX, 1927, p. 98—109 [descrierea săpăturilor, ceramică, foto]; I. Andrieșescu, Vasile Pârvan, XXII, 1929, p. 147 • D. Berciu, O colecție de antichități din județul Romanați — Gh. Georgescu— Corabia—.XXVII, 1934, p. 83. POIANA, jud. Gorj, vezi Poiana-Seciuri. POIANA, jud. Ialomița Biserica Sf. Nicolae: Procese verbale, A2MI, 1912, p. 53 [totsalidare]. Biserica de lemn Sf. Nicolae: Roport pe anul 1925, XVIII. 1925, p. XVIII [diferite lucrări]; Procese verbale, ACMI, 1942, p. 58 [mutare], POIANA, corn. Schitu-Duca, jud. lași Han pe șoseaua lași — Vaslui: Ședin- țele Comisiunii, 1926, XIX 1926, p. I [cedare în folosul școlii din Trestiana]. Biserică: Raport general CMI, 1909, II, 1909, p. 186 [cerere de clasare], POIANA, mănăstire, jud. Prahova, vezi Cîmpina. POIANA-BRAȘOV, vezi Brașov, jud. Brașov. POIANA CÎRNULUI, vezi Poiana, corn. Schitu Duca, jud. lași «POIANA LUI CHIRILĂ», jud. Neamț, neiden- tificată C. Moisil, Stațiunile preistorice, III, 1910, p. 173 [pe harta lui Gr. Tocilescu], POIANA LARGULUI, jud. Neamț Biserica de lemn Buna Vestire: Procese verbale. ACMI, 1943, p. 59 [restaurarea înveli- torii de șindrilă], POIANA-SECIURI, jud. Gorj D. Berciu. I. Berciu, Antichități medievale din Oltenia, XXX. 1937, p. 83 [mormînt în tumul, din vremea cruciadelor], «POIANA SUB PONOARE», vezi Ceahlău, jud. Neamț 188